Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
37Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Poezia de La 1848

Poezia de La 1848

Ratings: (0)|Views: 1,540 |Likes:
Published by Sd4Hid3

More info:

Published by: Sd4Hid3 on Apr 26, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/16/2013

pdf

text

original

 
Poezia la 1848
 Prima jumatate a secolului XIX aseaza intreaga societate romaneasca intr-uncurent modernist, un curental innoirilor, in toate domeniile. In urma Pacii de la Adrianopol(1829) Tara Romaneasca si Moldova au intrat incircuitul economic european, putand sa ia contact mai bine cu toate transformarile din lumea apuseana. Se va produce acum o adevarata efervescenta culturala in Tarile Romane. Se dezvolta invatamantul in Moldovadatorita activitatii lui Ghe. Lazar si Ion Heliade-Radulescu.In 1860 se infiinteaza Universitatea din Iasi, in 1864 in Bucuresti, de catre Dimitrie Bolintineanu. Sedezvolta teatrul datorita activitatii lui Ghe. Asachi in Moldova si lui I. Heliade-Radulescu in Tara Romaneasca.Primul spectacol are loc in inlimba romana la Iasi, in 1816, iar la Bucuresti in 1819. Cu prilejul spectacolului dela Bucuresti, Iancu Vacarescu a scris un Prolog in care sintetiza conceptia pasoptistilor despre teatru: "V-am datteatrul/ Vi-l paziti ca pe-un lacas de muze/ Cu el curand veti fi vestiti/ Prin vesti departe duse/ In el naravuriindreptati/ Dati ascutimi la minte/ Podoabe limbii voastre dati/ Cu romanesti cuvinte." In anul 1840, laconducerea Teatrului National din Iasi au venit Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi si Mihail Kogalniceanu,care au pus bazele repertoriului dramatic original romanesc.De asemenea, se dezvolta presa in Moldova sub conducerea lui Ghe. Asachi. Se afirma "AlbinaRomaneasca" si suplimentul sau, "Alauta Romanasca". In Tara Romaneasca, sub conducerea lui I. H.-Radulescu se afirma "Curierul National" cu suplimentul "Curierul de ambe sexe". In Transilvania, subconducerea lui Ghe. Asachi, apare "Gazeta de Transilvania" si suplimentul "Foaie pentru minte, inima siliteratura".Acest curent innoitor a cuprins si literatura. In anul 1830 I. H.-Radulescu a tradus in limba romana "Meditatiile poetice" ale lui Lamartine, act simbolic prin care se marca trecerea literaturii romane de sub sfera de influenta aliteraturii orientale sub sfera de influenta a literaturii occidentle, in primul rand sub sfera de influenta aliteraturii franceze.Tot acum se produce un eveniment de mare importanta in evolutia literaturii romane: 1840-apare la Iasi,sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu, revista "Dacia literara", cu rol important in orientarea literaturiinationale in epoca, dar cu rol important si in jalonarea directiilor viitoare de dezvoltare a a literaturii noastre.Uniii critici chiar au afirmat ca a existat in literatura romana un curent al "Daciei literare".Printre cele mai importante reviste care au preluat ideile se numara "Propasirea" si "Romania literara".Revista "Dacia literara" a aparut numai in trei numere, dintre care primul continea articolul-program numit"Introductie". Acest articol se deschide printr-o trecere in revista a tuturor publicatiilor aparute in TarileRomane pana in 1848. Articolul sublinia caracterul local al acestor publicatii si necesitatea aparitiei unei revisteexclusiv literare in care sa se stearga diferentele locale dintre romani.O astfel de revista isi propune Mihail Kogalniceanu sa faca din "Dacia literara": "In ea ca intr-o oglinda se vor vede scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecare cu ideile sale, cu limba sa, cuchipul sau." Astfel, revista a jucat un rol important in realizarea unitatii nationale a romanilor pe plan cultural.Articolul " Introductie" pune, de asemenea, problema criticii literare, Kogalniceanusubliniind necesitatea unei critici literare juste, obiective, capabila sa impuna adevaratele valori literare: "Vomcritica cartea, iar nu persoana." De asemenea, Mihail Kogalniceanu pune problema traducerilor literare. Elconstata ca scriitorii romani din perioada pasoptista realizeaza numeroase traduceri, dar ca in literatura nationalanu mai aparusera opere de mare valoare. De aceea el a criticat traducerile, spunand: "Traductiile nu facliteratura. Ele au devenit la noi o manie primejdioasa pentru ca omoara in noi duhul national." In acestcontext, articolul "Introductie" va incuraja dezvoltarea literaturii nationale. In conceptia lui Mihail
 
Kogalniceanu, pentru realizarea unei literaturi romane originale, trebuia ca scriitorii sa se inspire din folclor,istorie nationala, natura patriei, realitatile sociale prin care opera va capata o culoare locala.Kogalniceanu afirma ca: "Istoria noastra are destule fapte eroice, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari pentru ca sa gasim si la noi sujeturi de scrisfara sa mai avem pentru aceasta trebuinta sa imprumutam de la alte natii." Datorita orientarii spre aceste sursede inspiratie, articolul "Introductie" a fost considerat manifestul romantismului romanesc.In spiritul sau, combinand elemente romantice, dar si elemente de clasicism, s-au afirmat marii scriitoriai literaturii romane pasoptiste si postpasoptiste: Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Ioan Heliade-Radulescu, Grigore Alexandrescu, Gheorghe Asachi, Nicolae Balcescu, Nicolae Filimon, Alexandru Odobescu,Bogdan Petriceicu-Hasdeu.
Pasoptismul
Termenul pasoptism care desemneaza o perioada importanta din istoria literaturii romane este provenit dela denumirea haplologica a anului revolutionar 1848.In literatura romana “Momentul 1848” reprezinta momentul fundamentarii literaturii nationale prin orientarea oferita de revista “Dacia literara” care a lansat un current si a format generatia cunoscuta subnumele: “generatia scriitorilor pasoptisti”Perioada premergatoare revolutiei de la 1848 a insemnat inceputul poeziei noastre romantice
 Definitie -
Pasoptismul cuprinde perioada literara dintre 1840 si 1860 perioada care pentru literatura romanainseamna epoca de modernizare, de afirmare a romantismului si de fundamentare a majoritatii speciilor.
Cronologie
Aceasta epoca inteleasa in sens larg se poate diviza in trei perioade:Prepasoptismul (1830 -1840)Pasoptismul (1840 -1860)Postpasoptismul (1860 - 1870)Pasoptismul nu trebuie inteles doar ca o perioada literara ci mult mai larg ca o perioada de avant cultural in carecultura romaneasca se deschide catre valorile occidentale. Aceasta revolutie culturala nu ar fi fost insa posibilafara niste transformari cum ar fi:1863 Al. Ioan Cuza da o lege prin care invatamantul primar devine gratuit si obligatoriu1860 Apare prima universitate romaneasca, universitatea de la Iasi1864 Apare universitatea Bucuresti1816 Prima reprezentatie de teatru la Iasi1829 Apar primele ziare romanesti:Tara Romaneasca Curierul romanesc, cu suplimentul Curier de ambe sexeMoldova Albina romaneasca cu suplimentul Alauta romaneascaTransilvania Gazeta de Transilvania cu suplimentul Foaie pentru minte, inima siliteratureAdevarata revolutie apare nu insa cu ziarele ci cu aparitia primelor reviste literare:1840 Dacia literara1844 Propasirea1855 Romania literara
Fundarea speciilor 
 
Pasoptismul este o perioada importanta pentru literatura romana si datorita faptului ca acum sunt puse bazele primelor specii literare cum ar fi : meditatia, elegia, pastelul, balada, poemul filozofic, satira, epistola, fabula,idila si egloga.
 Afirmarea romantismului 
In jurul anului 1848 romantismul este un curent la moda in toata Europa, astfel incat el ajunge si in tarileromane sub o forma moderata insa, fiind mai ale un curent cultural, impregnat de idei iluministe. Reprezentantiiromantismului de acum dau operei lor un pronuntat caracter militant ei fiind deopotriva scriitori si revolutionari.
 Reprezentanti 
Vasile Alecsandrii, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Ion Heliade Radulescu, V.Carlova, D. Bolintineanu, Nicolae Balcescu.
Cadrul istoric
Caracterizata prinr-o puternica manifestare a constiintei nationale in toate provinciile romanesti, perioada fixatacu aproximatie 1830-1860 delimiteaza o epoca distincta in evolutia istorica a literaturii romane, numita in modcurent epoca pasoptista. Termenul de pasoptism desemneaza miscarea democratica si revolutionara care precede, in Tarile Romane, Revolutia de la 1848 si pregateste Unirea Principatelor(1859). Literatura pasoptistao continua pe cea iluminista clasica din epoca de tranzitie sporindu-si, sub impulsul ideologiei burghezedemocrat-revolutionare, spiritul militant ca literatuta romantic progresista. Trecerea de la formula clasica la cearomantica se face treptat, ambele metode coexistand o bucata de vreme sau persistand la unul si acelasi scriitor  pana la sfarsit. Se poate spune si despre Alecsandri ca a evoluat in sens invers, incepand prin a fi romantic sisfarsind prin a fi clasic.In evolutia literaturii exista intotdeauna legaturi de continuitate si -cu cat scriitorul este mai mare, cu atatlegaturile lui cu trecutul si viitorul sunt mai adanci .Astfel, intre literatura pasoptista si cea anterioara si posterioara exista o unitate indisolubila.Spre exemplu, primele manifestari ale iluminismul, prezent in epoca pasoptista,apar inca in fazele literare de pana la 1840, in creatia unor anumiti scriitori si oameni de cultura, fiindreprezentat, in primul rand, de Scoala ardeleana. Pasoptistii, insa, au amplificat aceste stari de manifestariiluministe pronuntate, dar, totusi, incipiente, transformandu-le intr-un sistem de conceptii social-politice sicultural-estetice bine inchegat.In 1821, cand au incetat domniile fanariote si s-a revenit la domni pamanteni, s-au creat premizele uneieuropenizari economice si spirituale a patruns in scoli limba franceza si astfel intelectualii scoliti au intelesnecesitatea modernizarii societatii romanesti si au imbinat, intr-un mod irepetabil, utopia cu pragmatismul,desfasurandu-si fortele si energiile in toate domeniile de activitate, inclusiv in cel cultural si literar. Rezultatelelor au fost uimitoare. Dupa ce au revenit in tarile lor au infintat societati cultural literare (cu subtile obiective politice), presa in limba nationala , invatamantul si o miscare teatrala in limba celor multi, conform idealurilor iluministe.Inlaturarea domniilor fanariote si instalarea domnitorilor pamanteni, aparitia unor relatii economice si politiceinexistente pana atunci constituiau premizele necesare pt ridicarea societatii romanesti pe o noua treapta dedezvoltare social-economica , pt modernizarea vietii social politice si culturale.Pentru intelegerea rolului pe careil avea ideologia pasoptista in orientarea, indrumarea si stimularea maselor largi populare la lupta ampla detransformare social-economica, de reorganizare burghezo democratica a societatii romanesti si de eliberarenationala, este foarte semnificativ intelesul cuprinzator pe care M. Kogalniceanu (acel arhitect al modernizariisocietatii romanesti) il dadea cuvantului "politica" : "politica ... a ajuns sa fie astazi sufletul lumii moderne ; ladansa tintesc si largile tendinte ale literaturii ce formuleaza si imprastie ideile, si propasirea industriei, careasociaza, oranizeaza, produce si raspandeste. Politica este puternica circulatie ce atata toata gandirea si toataideea. Din ea izvorasc toate acele valuri de teorii, de proiecte, de sisteme care bat necontenit in opinia publica siimping activitatea multimii pe cai noua " . Miscarea revolutionara din prima jumatate a sec al XIX-lea a dat o puternica lovitura regimului feudal, renascand in constiinta maselor spiritul luptei pt dreptatea sociala si

Activity (37)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
dana_o liked this
Doina Zvigunov liked this
Simota Adrian liked this
tillinna liked this
Maria Ioana liked this
Madalina Bulai liked this
Madalina Bulai liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->