• Principii de baza privind alegerea si dimensionarea hidraulica a retelelor de

distributie din instalatiile de incalzire cu apa calda - prof.dr.ing. Mihai ILINA,

sef.lucr.ing. Catalin LUNGU, conf.dr.ing. Octavia COCORA - Fac. de Instalatii - UTCB
o Atunci cand se pune problema dimensionarii unei instalatii de incalzire se au in
vedere trei elemente de baza:
- calculul necesarului de caldura (calculul pierderilor de caldura);
- calculul de dimensionare a corpurilor de incalzire;
- calculul de dimensionare a conductelor.
Fiecare dintre etapele enumerate mai sus este absolut necesara si impune din
partea specialistului (proiectantului de instalatii de incalzire) o atentie deosebita,
astfel incat aceste calcule sa fie cat mai corecte si sa se desfasoare in limita
erorilor admisibile. Totusi, sunt cazuri in care se pot face erori in calculele de
dimensionare, cu prejudicii mai mult sau mai putin grave in ansamblul instalatiei.
De cele mai multe ori, greselile pot fi corectate fie inainte de inceperea lucrarilor
de executie, printr-un control atent din partea verificatorului proiectului, fie dupa
executarea lucrarilor, atunci cand se trece la efectuarea probelor si reglajelor.
Daca erorile s-au facut la calculul pierderilor de caldura, cu repercusiuni la
dimensionarea unor corpuri de incalzire, ele pot fi corectate fara ca operatiunile
de executie in situ sa puna probleme deosebite. Situatii mai complicate apar
atunci cand calculele hidraulice de dimensionare a diametrelor prezinta erori
mari, respectiv reteaua de conducte nu este echilibrata hidraulic. Daca instalatia
este deja executata, operatiunile de inlocuire a unor tronsoane de conducte sau
introducerea unor organe suplimentare de reglare sunt costisitoare si impun
cheltuieli importante pentru remedierea lor.
De aceea s-a considerat necesar a se puncta cateva principii de baza pe care sa
le aiba in vedere proiectantul atunci cand are de ales si de dimensionat din punct
de vedere hidraulic o retea de distributie.
La alegerea si dimensionarea hidraulica a unei retele de distributie dintr-o
instalatie de incalzire centrala este necesar a se avea in vedere urmatoarele:
1. Alegerea tipului de retea de distributie sa se faca luandu-se in considerare
natura si numarul consumatorilor N, pozitionarea lor in planul cladirii (adica
distantele lor in raport cu punctul de racord R) si incarcarea lor termica Q;
2. Alegerea tipului de retea de distributie se face astfel incat sa se asigure in
primul rand echilibrul hidraulic in raport cu toti consumatorii; in al doilea rand sa
se aiba in vedere latura economica, astfel ca investitiile si cheltuielile de
exploatare sa fie minime;
3. In functie de destinatia, marimea si arhitectura cladirii se pot alege retele de
distributie mixte, combinand cele patru tipuri de retele prezentate in figurile 4a, b,
c si d;
4. Dimensionarea conductelor trebuie sa se faca astfel incat pe tronsoanele
retelei sa se asigure viteze economice, corespunzatore diametrelor de conducte.
De asemenea, se recomanda ca vitezele sa fie in general crescatoare de la
consumator catre punctul de racord R.
5. Pentru buna functionare a retelelor de distributie este necesara realizarea unei
echilibrari naturale, prevazandu-se diametrele de conducte corespunzatoare. Se
recomanda in acest sens ca pe unele tronsoane sa se prevada diametre de
conducte diferite si, chiar, pe anumite portiuni care au acelasi debit de fluid,
diametrele pot fi diferite;
6. In cazul in care nu se poate asigura echilibrarea hidraulica naturala, se pot
prevedea organe de reglare care sa preia excedentul de presiune disponibila.
Conditia in acest caz este ca din timp in timp sa se verifice gradul lor de uzura.
7. Se recomanda ca dimensionarea si echilibrarea retelelor de distributie care
alimenteaza cu agent termic coloanele dintr-o instalatie de incalzire, sa se faca
astfel incat la baza coloanelor sa fie asigurata aceeasi presiune disponibila data
de pompa de circulatie din retea in raport cu punctul de racord R. Se creeaza
 astfel posibilitatea echilibrarii hidraulice mai bune a consumatorilor de pe
coloane.
• Studiu de caz privind reabilitarea termica a unei cladiri de locuinte colective - ing.
Raluca CAZANESCU, ing. Dan BERBECARU, ing. Mihaela GEORGESCU - IPCT SA;
fiz. Gheorghe RODAN - TEHNOSISTEM
o Strategia economica a unei dezvoltari durabile impune in mod cert promovarea
eficientei si utilizarea rationala a energiei la nivel national. In prezent, reabilitarea
si modernizarea termica a cladirilor si instalatiilor aferente este parte integranta a
politicii energetice a statului si se realizeaza prin solutii tehnice si masuri de
reabilitare si modernizare termica a cladirilor si instalatiilor aferente, care conduc
la:
- imbunatatirea conditiilor de igiena si confort termic interior;
- scaderea consumurilor energetice si de combustibil in exploatare concomitent
cu scaderea costurilor de intretinere pentru incalzire si preparare apa calda de
consum;
- reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul si consumul
de energie.
• Determinarea consumului de caldura si a sumei de plata la apartamentele de bloc
incalzite indirect - ing. Balazs Istvan, ENERGOMUR SA Tg. Mures
o Spatiile (camere sau apartamente) neincalzite din cladirile de locuit preiau o
cantitate importanta de caldura de la apartamentele incalzite normal. Acest
fenomen de incalzire indirecta duce la realizarea unor temperaturi interioare mult
superioare fata de temperatura exterioara, ceea ce duce la pierdere de caldura
prin anvelopa spatiului respectiv. Evident, cantitatea de caldura pierduta este
egala cu cea primita de la spatiile adiacente si, in situatia actuala, din cauza
lipsei reglementarilor adecvate, este suportata (platita) de vecini.
Numarul acestor situatii este in crestere, intalnindu-se urmatoarele cazuri:
a) apartament nelocuit, tinut in rezerva, cu corpurile de incalzire "taiate";
b) apartament locuit, cu corpuri de incalzire "taiate" in unele dintre camere;
c) apartament cu sursa proprie de incalzire scoasa din functiune (sau reglata la
temperatura de garda) din cauza plecarii locatarilor pentru mai mult timp;
d) apartament cu sursa proprie cu unele dintre camere neincalzite;
e) apartament cu sursa proprie decuplata in timpul zilei;
f) apartament cu corpuri de incalzire dotate cu repartitoare de consum cu
robinetele termostatate puse in pozitia minima;
Desigur, orice metoda de economisire a caldurii si implicit a combustibililor
prezinta interes general dar majorarea cheltuielilor la restul apartamentelor este
inadmisibila.
Este de neinteles neglijarea totala a efectelor sociale desi sunt deja blocuri unde
se cumuleaza mai multe din cazurile enumerate si unde familiile ramase ( in
numar din ce in ce mai redus) la sistemul centralizat si care nu pot renunta la o
incalzire normala, trebuie sa suporte nu numai economiile altora ci si povara
unor cote in crestere din consumul de gaz metan (factura de gaz metan in multe
cazuri este majorata si datorita obiceiului unora, posesori de contoare individuale
de apa calda, de a face economii prin incalzirea apei pe soba), din pierderile
comune precum si o serie de alte dezavantaje, in general inrautatirea conditiilor
de viata.