Anul IV, nr.

39
apare
aprilie 2010 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins:
Subminarea familiei
creºtine în numele
Hristos a înviat,
libertãþii
Divorþuri, cãsãtorii „de probã”,
avorturi, copii abandonaþi, toa-
te bazate pe: „eºti liber sã trã-
bucuria mea!
ieºti cum vrei!”. De ce nu se vor-
beºte despre consecinþe? (pag. 11)
Efectele pornografiei
asupra persoanei,
cãsãtoriei, familiei ºi
comunitãþii
Oamenii de ºtiinþã au în-
ceput sã clarifice efectele
pornografiei. (pag. 12)
De ce intelectualii
se apropie mai greu
de Bisericã?
Mulþi intelectuali mãrturi-
sesc cã ei cred, dar nu apro-
fundeazã mai mult relaþia cu
Dumnezeu, nu merg la bise-
ricã, rãmânând la stadiul teo-
retic al credinþei. (pag. 4)
Tabere ortodoxe
pentru copii ºi tineri
în Moldova
Pãrinþii din toatã þara îºi pot
înscrie copiii în taberele orga-
nizate de Mitropolia Mol-
dovei ºi Bucovinei. (pag. 14)
Mâncãm fãrã
sã ne hrãnim
Suntem sclavii papilelor gus-
tative. Nu ne mai hrãnim, ci
îngurgitãm balasturi ce fac
rãu organismului, care la un
moment dat nu va mai avea
putere sã lupte. (pag. 15)
(pag. 5)
CMYK
 2 Eveniment
Armonie ºi cântec - daruri ale credinþei la Viºtea de Sus
Tradiþia exprimãrii prin artã ºi prin cântãrii, manifestarea, des-
cânt se pãstreazã vie la Viºtea de Sus, fãºuratã cu binecuvântarea
unde pe 21 martie, duminica ce precede Înaltpreasfinþitului Laurenþiu,
sãrbãtoarea hramului bisericii parohiale, Mitropolitul Ardealului, s-a
a avut loc ediþia a V-a a Festivalului de bucurat de prezenþa Prea-
cântãri bisericeºti „Buna Vestire”. sfinþitului Andrei Fãgãrã-
ºeanul, care a binecuvântat ºi
Festivalul a reunit 11 formaþii corale
jurizat concursul. Pregãtirea,
din cuprinsul Þãrii Fãgãraºului ºi nu
dãruirea ºi strãduinþa celor
numai, care au interpretat cântãri reli-
prezenþi s-a concretizat în
gioase specifice Postului Mare, pricesne ºi
imnuri închinate Maicii Domnului. Mani-
festarea s-a bucurat de prezenþa unui nu-
meros public care s-a împãrtãºit prin cân- seninãtatea sufletelor, recompensa
tec de Cuvânt, cãci, aºa cum spune Sfântul pãcii, alinând zgomotele ºi valurile cu-
Vasile cel Mare, „cântarea bisericeascã nu getelor, cãci îmblânzeºte mânia sufle-
este altceva decât leagãnul în care se des- tului ºi cuminþeºte pe cel pãcãtos. Mu-
fatã Cuvântul”. În felul acesta membrii zica sprijinã împrietenirea, uneºte pe
formaþiilor corale, fãrã sã conºtientizeze, cei despãrþiþi ºi împacã pe vrãjmaºi;
poate, au devenit misionari ai propovã- cãci cine poate sã considere duºman pe
duirii lui Hristos, Cuvântul întrupat din acela alãturi de care cântã, adresân-
Fecioara Maria, pregãtindu-I anticipativ du-se lui Dumnezeu? Cântarea este
leagãnul în care avea sã Se nascã. siguranþa pruncilor, podoaba bãrbaþilor,
Tot Sfântul Vasile cel Mare ne pune în consolarea bãtrânilor, odihna ostenelilor ºi premii, dupã cum urmeazã:
vedere necesitatea cântãrii, relevându-i glasul Bisericii”. Premiul I: Corul bisericii ortodoxe
multiplele valenþe: „cântarea reprezintã Pe lângã efectele binefãcãtoare ale „Înãlþarea Domnului” din Viºtea de Jos ºi
Corul bisericii ortodoxe din Blaj;
scurtã drumeþie pânã la  Premiul II: Corul bisericii
Sãnãtate spiritualã ºi fizicã pentru copii Izvorul Pãrintelui Arsenie, ortodoxe „Sf. Nicolae” din ªinca
Prima Spovedanie, dupã care am poposit la Nouã ºi Corul bisericii „Sf. Proroc
urmatã de Împãrtãºanie, e „Cabana cu Zmei”, unde Ilie” din Victoria;
un act iniþiatic de impor- am primit ºi „hrana pentru Premiul III: Corul bisericii
tanþã majorã în viaþa omu- trup”. ªi pentru cã jocul nu ortodoxe „Adormirea Maicii
lui, cu toate cã el se pe- poate lipsi din nicio excur- Domnului” din Drãguº;
trece la vârsta crudã a sie, micuþii au ieºit pe pâr- Premiul pentru cel mai vechi
inocenþei, pe când copilul tia de ski, unde au constru- conducãtor de cor a fost oferit
abia a învãþat cã existã it oameni de zãpadã, s-au doamnei preotese Doina Glãjar,
pãcatul. Momentul e unul jucat ºi au fost iniþiaþi în dirijoarea Corului Parohiei din
de referinþã, în timpul Ucea de Jos, pentru cei 15 ani de
vieþii omul raportându-se lui. Pãrintele Cle- activitate dirijoralã.
nu de puþine ori la el. ment le-a þinut un Premiul pentru cel mai vârst-
La ªcoala Generalã Nr. 7 scurt cuvânt de nic corist a fost obþinut de
din Fãgãraº, Postul Paºtilor pri- învãþãturã, referi- Gheorghe Tretiu din ªinca Nouã,
lejuieºte în fiecare an partici- tor la importanþa în vârstã de 84 de ani.
parea la Taina Spovedaniei a Spovedaniei ºi a Toþi participanþii, fie ei mem-
celor mai tineri elevi. În cursul Sf. Împãrtãºanii bri ai formaþiilor corale sau simpli
zilei de 11 martie, împreunã cu în viaþa fiecãruia, spectatori, au înãlþat un imn de
colegele mele, Zinovia Neagoº explicându-le ce slavã alãturi de membrii formaþiei
ºi Maria Paler ºi cu elevii noº- conduitã moralã corale din Viºtea de Sus, gazdele
tri din clasa I, a II-a ºi a IV-a, trebuie sã adopte în viaþa de zi sporturile de iarnã. primitoare ºi organizatoare ale
am plecat într-o excursie în cu zi. Însoþiþi de Pãrintele La plecarea spre casele acestui festival. E lesne de înþeles
scop educativ ºi de pelerinaj la Mihail, copiii au vizitat apoi lor, cu Hristos în suflet, copiii cã o astfel de manifestare de suflet
Mãnãstirea Brâncoveanu - chilia Pãrintelui Teofil, unde radiau luminã, urmând sã le ºi simþire româneascã a valorificat
Sâmbãta de Sus. au admirat cu emoþie lucrurile dãruiascã ºi celor din jur câte cântarea bisericeascã menitã sã
În biserica aºezãmântului, lui personale pãstrate aici, o razã, pregãtiþi fiind sã purifice sufletul ºi sã înalþe cuge-
micuþii s-au spovedit rând pe fiind fascinaþi în special de întâmpine Sfânta Înviere cu tul, întãrind comuniunea între
rând, primind apoi Sfântul alfabetul Braille. gândul curat ºi multã bucurie! credincioºi.
Trup ºi Sânge al Mântuitoru- În continuare, am fãcut o Înv. Simona Ursu Prof. Gheorghe Malene

Noi preoþi parohi la Ludiºor ºi ªoarº
Înainte de Paºti douã dintre parohiile
Þãrii Fãgãraºului ºi-au primit noii
preoþi parohi. Atât credincioºii din
Ludiºor, cât ºi cei din ªoarº s-au
bucurat la slujba de Înviere de
prezenþa noilor slujitori ai altarului.
Zeci de localnici din Ludiºor,
îmbrãcaþi în haine de sãrbãtoare, s-au
adunat la bisericã în Sâmbãta lui Lazãr,
ca sã fie prezenþi la hirotonirea ºi insta-
larea noului lor paroh. Slujba a fost ofi-
ciatã de Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºea-
nul, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei
Sibiului, care l-a hirotonit întru preot pe
diaconul Marius Vasile Dobrin. Noul
paroh a absolvit seminarul la Cluj ºi facul-
tatea la Sibiu, este cãsãtorit ºi are o fetiþã,
iar pânã acum a fost profesor de religie.
Pãrintele Marius Vasile Dobrin îi
Moment de comuniune între preoþii
fãgãrãºeni ºi ierarhul lor
Preoþii din Protopopiatul Fãgã-
raº au participat joi, 18 martie, la
Sf. Liturghie oficiatã în catedrala
din Fãgãraº de cãtre Înaltpreasfinþi-
tul Laurenþiu Streza, Mitropolitul
Ardealului. Ca în fiecare an, înainte
de Paºti, slujitorii altarelor din Þara
Fãgãraºului participã împreunã la
Sfânta Liturghie, în cadrul cãreia
primesc Sfânta Împãrtãºanie din mâna ierar-
hului locului, ca semn de unitate între preoþi
ºi legãturã cu arhiereul lor.
Înainte de slujbã, o parte dintre preoþi s-au
spovedit. ,,ªi preoþii care spovedesc au ne-
voie sã se spovedeascã la rândul lor, ºi ei au
duhovnicii lor. Sunt unii care sunt mai depãr-
taþi de centru sau sunt în localitãþi izolate. Pen-
tru ca în perioada aceasta sã fim cu toþii pre-
gãtiþi, eu am apreciat demult rânduiala aceas-
ta, ca preoþii sã se adune ca la o ºedinþã luna-
PS Andrei l-a instalat pe Pr. Marius Dobrin
în Parohia Ludiºor
urmeazã în parohie pãrintelui Marian Oþil, fete. Timp de 4 ani a slujit ca diacon în
care a ieºit la pensie la vârsta de 65 de ani, parohia Axente Sever, de lângã Sibiu.
dupã 19 ani de slujire în Ludiºor. Fostul
paroh ºi-a exprimat emoþia ºi pãrerea de urmând ca la ªoarº casa parohialã sã fie
rãu pentru despãrþirea de enoriaºii sãi: ,,În amenajatã cu ajutorul Primãriei.
rã, în care sã ne ocupãm însã de lucrurile
duhovniceºti, nu de cele administrative”,
a spus Înaltpreasfinþitul Laurenþiu. „Toþi
preoþii pot fi pãrinþi duhovniceºti pentru
alþi preoþi, dar fiecare ar trebui sã aibã un
duhovnic al lui, de la care sã cearã ajutor
când are nevoie. Preoþii, care au o respon-
sabilitate deosebitã în faþa lui Dumnezeu
pentru cei pe care îi spovedesc, trebuie sã
îºi descarce ºi ei povara cu care se încarcã
în scaunul spovedaniei ºi sã cearã ajutor ºi
îndrumare de la un duhovnic mai experi-
mentat”, a adãugat Pãrintele Mitropolit.
Pãrintele protopop Ioan Ciocan a mulþu-
mit Înaltpreasfinþitului pentru prezenþa în
mijlocul preoþilor fãgãrãºeni în cadrul acestei
împreunã-slujiri ºi al împãrtãºirii tuturor cu
Trupul ºi Sângele Mântuitorului, care face ca
toþi cei care se împãrtãºesc sã fie una, sã se
simtã mai puternici ºi susþinuþi de Dumnezeu
în lucrarea lor pastoralã.
Natalia Corlean
Eveniment 3
toþi aceºti ani au fost momen-
te frumoase, dar ºi grele. M-am
înþeles foarte bine cu credincioºii
din satul Ludiºor. Plec cu pãrere de
rãu, dar ºi cu bucurie cã va rãmâne
în locul meu un preot bun la suflet”,
a spus pãrintele Marian Oþil.
A doua zi, 28 martie, de
Florii, Preasfinþitul Andrei a po-
posit din nou pe meleagurile
fãgãrãºene. Dupã slujba Vecer-
niei a instalat, în comuna ªoarº,
al cãrei slujitor al altarului a ple-
cat la cele veºnice în luna febru-
arie, un nou paroh. Pãrintele
Dumitru Hilohe este originar din
Braºov, este cãsãtorit ºi are douã
Ambii preoþi vor locui în parohie,
Pr. protopop Ioan Ciocan
Câºtigãtorii concursului
de retoricã
Etapa localã a concursului de
retoricã organizat de Patriarhia Ro-
mânã cu ocazia anului omagial al
Crezului ortodox s-a încheiat ºi la
Fãgãraº. Au participat 26 de copii cu
vârste cuprinse între 11 ºi 14 ani,
care au realizat câte un eseu pe tema:
„Crezul meu”. Lucrãrile au fost
corectate de un colectiv de profesori
de religie; toate eseurile au fost apre-
ciate ºi fiecare copil a primit o
diplomã de participare, distingân-
du-se însã câteva premii:
Premiul special: Alexandra
Trâmbiþaº - Parohia Ucea de Jos
Premiul I: Ana Ciocan - ªc.
Gen. Nr. 1, Fãgãraº
Premiul II: Diana Chiriloiu - ªc.
Gen. Nr. 2, Fãgãraº
Premiul III: Magdalena
Trâmbiþaº - Parohia Ucea de Jos.
Câºtigãtoarea premiului special
va participa la etapa eparhialã de la
Sibiu, care va avea loc în luna mai.
Câºtigãtorul la nivel de eparhie va
merge în etapa finalã, în cadrul
cãreia vor fi alese 5 lucrãri care vor fi
susþinute oral la Bucureºti, cu ocazia
hramului catedralei patriarhale
„Sfinþii Împãraþi Constantin ºi
Elena”, la 21 mai.
Natalia Corlean
 4 Actual
De ce intelectualii se apropie mai greu de Bisericã?
De ce credeþi cã intelectualii se apro- Pentru a-ºi „veni în fire” ºi a se în-
pie mai greu de Bisericã? Sunt mulþi care toarce „în Casa Tatãlui”, acest tip de cre-
mãrturisesc cã ei cred, dar nu aprofun- dincios are nevoie sã trãiascã o adevãratã
deazã mai mult relaþia cu Dumnezeu, înnoire, rãsturnare a minþii, o convertire, o
nu merg la bisericã, rãmânând la sta- metanoia. În relaþia cu Dumnezeu,
diul teoretic al credinþei. ordinea este: credinþã, cunoaºtere, expe-
Maica Siluana Vlad: Eu nu sunt si- rienþã. Experienþa duhovniceascã este
gurã cã intelectualii se apropie mai greu rodul cunoaºterii dobândite prin cre-
de Bisericã. ªi în rândul lor existã cam dinþa vie, ca relaþie faþã cãtre Faþã ºi ca
acelaºi procent de credincioºi „practicanþi” împãrtãºire cu Dumnezeu prezent ºi
ºi „nepracticanþi”, doar cã, fiind numeric lucrãtor în Biserica Sa. ªi nu puþine sunt
mai puþini în sânul comunitãþii, ni se pare un set de opinii „sigure”. Acest demers astfel de rãsturnãri în zilele noastre. Cine
cã sunt mai puþini în Bisericã. Dacã am cognitiv, folosit în relaþia cu Dumnezeu, are ochi de vãzut le vede ºi dã slavã lui
face un procentaj pornind de la cei prezenþi va sfârºi într-un „crez de uz personal (vezi Dumnezeu!
la Sfânta Liturghie, cred cã intelectualii, individual)”, acea „credinþã a mea” care-l Fragment dintr-un interviu realizat de
incluºi fiind ºi cei în devenire, vor fi þine pe om departe de Izvorul Vieþii care Daniela Cârlea ªonticã, apãrut în
majoritari. este Biserica. Jurnalul Naþional din 15 februarie 2010
Cei care mãrturisesc o credinþã
în Dumnezeu fãrã sã creadã în Bi-
sericã nu cred, de fapt, cã Dum- De ce nu se vede pe chipul românilor
nezeu Fiul S-a fãcut Om ca sã ne
dãruiascã o viaþã pe care nu o avem liniºtea, bucuria? ajunge sã respingã duhul
din obiecte, din acþiuni,
în noi înºine, fiind Viaþa Lui, Viaþa din vorbãrie, din tot ceea
dumnezeiascã. Credinþa teoreticã Creºtinul din ziua de astãzi trebuie ce este balast. Atunci te du-
presupune o implicare a conceptu- sã devinã cât mai simplu, sã-ºi liniºteas- mireºti singur, zici: nu-mi
lui de Dumnezeu în lucrarea minþii cã mintea. Marea problemã a creºtinu- iau acel lucru, pentru cã
pusã în slujba dorinþelor omului lui acum este împrãºtierea minþii. îmi fuge liniºtea, nu merg
legate de confortul psiho-somatic Formulaþi o problemã care frige, în- în local sau în discotecã,
prin obþinerea unor satisfacþii ime- tr-adevãr: creºtinul sã fie ºi sã trãiascã pentru cã îmi fuge liniº-
diate ºi cât mai rafinate în toate simplu. ªi Pãrintele Iustin Pârvu a zis aºa: tea sufleteascã.
dimensiunile personalitãþii sale: sã trãiascã simplu! Acesta ar fi esenþialul Omul trebuie sã-ºi
raþionalã, moralã, esteticã, afectivã, pentru noi. Dar ce face el, creºtinul din apere singur comoara lui
emoþionalã etc. lume, în contextul comoditãþilor create interioarã. Duhul din el îi
Omul care alege acest fel de cre- prin tehnologiile moderne, care sunt ºi foarte va spune tot ceea ce nu se împacã cu Duhul
dinþã seamãnã cu un prizonier care stresante? Pãrintele Paisie Aghioritul spunea Sfânt. În acest mod se va simplifica, nu el, ci
nu-ºi doreºte libertatea, ci îmbunã- cã pe mãsurã ce acumulãm comoditãþi din Duhul îi va spune ce e bine ºi ce e rãu. În
tãþirea condiþiilor de viaþã din lagãr. acestea, adunãm mai multã neliniºte. Iar momentul în care ne vom educa bine copiii
De ce se întâmplã acest lucru? Pãrintele Iustin zicea cã astea sunt bãlãriile în ºi-i vom împãrtãºi de mici (pânã la vârsta de
Existã tot atâtea rãspunsuri câþi oa- care ne încurcãm zilnic. Cum sã procedeze 7 ani copilul trebuie sã se împãrtãºeascã în
meni sunt. Fiecare se împotriveºte creºtinul ca sã trãiascã simplu, adicã sã fie fiecare duminicã, pentru cã el nu posteºte, nu
lui Dumnezeu ºi ofertei Sale de a ne mai aproape de Hristos, de mântuire? se spovedeºte; aceºtia sunt cei 7 ani de acasã,
face dumnezei dupã har, în felul sãu Un bãtrân i-a spus ucenicului: „Mãnâncã, împãrtãºirea necondiþionatã), ei bine, în
ºi din motivele sale. Dar în esenþa bea, dormi, stai în chilia ta, roagã-te ºi rugãciu- aceastã situaþie, Duhul din el, Hristos din el îl
lor, toate aceste motive sunt expre- nea te va învãþa pe tine toate”. Omul care va va construi într-un anumit fel, va face din el
sii conºtiente ale refuzului lepãdãrii începe sã ia contact cu Dumnezeu prin rugã- omul lui Dumnezeu. Unuia ca acesta nu tre-
de sine necesare luãrii crucii ºi ur- ciune, în special sã repete cât poate de des, buie sã-i mai explici cã nu e bine sã se ducã în
mãrii lui Hristos Cel Viu. continuu: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui discotecã, poþi sã-l trimiþi ºi nu-i place. Nu tre-
Pe lângã aceastã împotrivire, in- Dumnezeu, miluieºte-mã pe mine pãcãtosul”, buie sã-i spui sã nu fumeze, îi dai þigara ºi
telectualul este ºi împiedicat de o des, des, des, încontinuu, dacã se va strãdui sã n-o ia, pentru cã duhul din el alungã duhul
anumitã extindere a metodei sale de fie fiu al Bisericii, adicã sã ia gustul Sfintei þigãrii, alungã duhul din discotecã, alungã
cunoaºtere ºtiinþificã în domeniul cre- Liturghii, sã se împãrtãºeascã, sã trãiascã rãul. Dar trebuie sã fim foarte atenþi, sã nu
dinþei. El e obiºnuit sã creadã nu- Sfânta Liturghie, dacã se va strãdui sã practice devenim niºte creºtini fãþarnici, formaliºti,
mai ceva ce s-a dovedit adevãrat du- un pic de rugãciune seara, un pic de rugãciune rigizi. Ni s-a spus: „Pace vouã ºi bucuraþi-vã!”
pã o îndelungã experimentare ºi a- dimineaþa, dacã va citi o paginã de învãþãturã De ce nu se vede pe chipul românilor liniºtea,
tentã confruntare de opinii. În lumea dintr-o carte pe zi, un capitol din Sfânta bucuria? Pentru cã nu lucreazã corect.
lui, mai întâi este experienþa, apoi Evanghelie ºi doi-trei psalmi, omul acela va (Interviu cu Pãrintele Macarie Banu,
cunoaºterea ºi la sfârºit credinþa ca începe sã guste din har. Astfel, duhul din tine stareþul Schitului Oituz)

CMYK

Hristos a înviat, bucuria mea!
Aºa spunea Sfântul
Serafim de Sarov oricãrui
om pe care-l întâlnea. Mã
gândeam într-o zi la lucrul
acesta ºi m-am cutremurat.
Aºa ceva nu poate sã fie
decât dumnezeiesc! Nu-i
aºa? Aduceþi-vã aminte unde
aþi auzit ultima datã aseme-
nea cuvinte? La televizor?
La serviciu? La politicieni?
La cei care se ceartã? La
cine, unde ºi când? Probabil
niciodatã. Sau cel mult la
bisericã, de Paºti. C-aºa
merge tot poporul, o datã în
an, cã de… aºa-i tradiþia.
Apoi veþi zice… De, mãi
pãrinte, da' noi avem timp de
asta? Ni se micºoreazã sa-
lariile, ni se taie sporurile,
toatã lumea minte, nu ºtim
încotro mergem ºi unde vom ajunge, în
familie nu mã înþeleg bine, copiii nu mã
ascultã, peste tot oamenii se înjurã, se
ceartã, se duºmãnesc, fie cã merg pe
stradã, stau în tramvai sau navigheazã pe
internet. Mai nou ºi cei care se numesc
creºtini au fãcut o modã din a arãta cât de
mult se pot apropia de mentalitatea inchi-
zitorilor catolici, desfiinþând prin judecata
lor orice persoanã, fie ea mirean sau cleric
(ierarhii ºi preoþii sunt însã mult mai atrac-
tivi ca ºi þintã!). Aceºtia sunt vânaþi pre-
cum vrãjitoarele, prinºi în ghearele demo-
lãrilor verbale ºi puºi pe rug, cam dupã cri-
teriul: oricine nu gândeºte cum vrem noi e
împotriva noastrã, deci eretic.
Înaintea tuturor acestor realitãþi, mi-au
apãrut în faþa ochilor cuvintele Sfântului
Serafim de Sarov, care m-au odihnit in-
stantaneu ºi m-au întristat în egalã mãsurã.
M-au odihnit pentru cã în acest sfânt Se
odihneºte Cel care a venit sã ne odih-
neascã pe toþi. M-au întristat, pentru cã
oamenii se încãpãþâneazã cu ferocitate sã
nu doreascã sã se lase odihniþi. Este ca ºi
când am fi fost învãþaþi sã nu ne mai lãsãm
odihniþi, sã aruncãm cu piatra în orice, sã
facem o artã din a-i judeca pe ceilalþi ºi a
le arãta defectele, uitând cã mizeria pe care
o vedem în ceilalþi e doar o reflectare a
gheenei din noi înºine.
Astfel, fie cã suntem necreºtini, fie
„apãrãtori înflãcãraþi ai Ortodoxiei”,
Hristos nu e pe primul loc în preocupãrile
noastre cotidiene. (ªi
atunci, vorba Pãrintelui
Teofil, nu e pe niciun
loc). Suntem fie prea
ocupaþi pentru a mai
vorbi cu El, pentru cã
trebuie sã vorbim des-
pre El, „sã-L apãrãm”
(ce iluzie!) ºi sã-i uci-
dem pe vrãjmaºi (ºi
vorba ucide, nu doar
fapta), fie ne speriem de
El, ca ºi cum de fapt
ne-ar incomoda în fe-
brilitatea cu care noi ne
dorim sã obþinem con-
fortul ºi bunãstarea gâ-
fâind printre treburile
zilnice. De fapt Hristos
acesta pare mai degrabã
un încurcã-lume. Ce,
vine El sã ne mãreascã
salariile? Sã facã voia noastrã, îndeplinin-
du-ne la comanda rugãciunii cererile,
aberante uneori? Dacã ar fi dupã mintea
noastrã Dumnezeu ar trebui sã fie un tono-
mat la care sã bãgãm monede sub formã
Aþi aflat?
Hristos a Înviat!
Pãrintele Arsenie Boca spunea cã cea
mai lungã cale este cea de la urechi la
inimã. Prin urechi intrã cuvintele, iar dacã
acestea vin de la Cuvântul, inima, din
mândrã ºi împietritã, devine smeritã ºi
plinã de viaþã.
Am sãrbãtorit Buna Vestire, am prãz-
nuit ºi Învierea, dar întrebarea pe care tre-
buie sã ne-o punem este dacã inimile noas-
tre L-au primit pe Cel care S-a Vestit, S-a
Zãmislit, S-a Nãscut, a Pãtimit, S-a
Rãstignit, S-a Coborât în iad ºi A ÎNVIAT
pentru noi. Anul acesta între Buna Vestire
ºi Înviere a fost cale de 10 zile. Cu peste
2000 de ani în urmã între cele douã eveni-
mente a fost o cale de 33 de ani. Despre
perioada de la vestea datã Fecioarei Maria
de cãtre Arhanghelul Gavriil ºi acceptarea
acesteia, pânã la cuvântul de pe cruce al
Mântuitorului, ne vorbesc Evangheliile.
Avem urechi larg deschise? Dacã ceva
depãºeºte puterea noastrã de înþelegere,
duhovnicii noºtri ne pot desluºi tainele ºi,
cu mila ºi îngãduinþa Domnului, scurtãm
Actual 5
de rugãciuni poruncitoare, iar
Dumnezeu sã cânte dupã cum cerem
noi.
Cum de am înnebunit aºa? Acum cân-
tãm Hristos a înviat, îndesãm bisericile,
pentru ca mai apoi toatã euforia sã disparã
ºi sã ne reluãm comportamentele de ºacali
ºi hiene. Nu e asta nebunie curatã?
Care e normalitatea în Hristos? Ne-o
aratã Sfântul Serafim, care a iubit pe
oricine dupã modelul Celui pe Care-L
iubea. A odihnit pe oricine, aºa cum ºi
Hristos a chemat spre odihna întru El:
„Veniþi la Mine toþi cei osteniþi ºi împo-
vãraþi, iar Eu vã voi odihni pe voi” (Matei
11, 28). Alegerea este doar a noastrã.
Cãutând adesea spre bucuria lui Hristos,
vom învãþa sã iubim mai mult ºi sã
judecãm… deloc. ªi apropo de judecatã,
spune o vorbã înþeleaptã: nu judeca pe
nimeni pânã nu ai mers o bucatã de drum
în pantofii lui. Cum numai Dumnezeu
merge cu noi în pantofii noºtri, zi de zi ºi
ceas de ceas, suportându-ne toate miro-
surile puturoase, înseamnã cã numai El are
acest drept. Aºa cã… mai bine sã ne
ocupãm de curãþarea haznalei din noi, iar
celor cu care ne intersectãm în viaþã sã le
spunem: Hristos a înviat, bucuria mea!
Pr. Marius Corlean
calea de la urechi la inimã. Fericiþi
cei care primesc în aceeaºi zi ºi
Buna Vestire ºi Învierea! Noi,
ceilalþi, sã ne rugãm ca aceastã cale
sã nu depãºeascã cei 33 de ani, pen-
tru cã riscãm sã ajungem la bãtrâneþe, sã
auzim Cuvântul, sã ne dorim sã vinã ºi
schimbarea în noi, însã patimile ºi rãutãþile
noastre sã fie atât de bine înfipte în inimã
încât timpul sã nu ne mai permitã sã
gustãm Învierea.
Sã ne mai rugãm ca, odatã ce am gus-
tat din Înviere, sã þinem minte dulceaþa ei
ºi sã nu o pierdem. Sã nu deznãdãjduim ºi
sã ne rugãm ca ceea ce am ratat anul aces-
ta în timpul Postului sã recuperãm în pos-
turile ce vor urma, astfel încât la anul
Postul Mare sã ne gãseascã întãriþi în cre-
dinþã, pregãtiþi pentru cãlãtoria împreunã
cu Domnul.
La Dumnezeu totul este cu putinþã ºi sã
nu ne fie cu mirare dacã, punând început
bun vieþii noastre chiar de azi, învierea
noastrã va veni chiar mai repede. ªi dacã
înviem, sã luãm ca exemplu faptele apos-
tolilor, ca astfel, la finalul cãlãtoriei noas-
tre pe pãmânt, sufletele sã ni se înalþe la
Hristos, Care cu Adevãrat a Înviat!
Adriana Popescu
CMYK
 6 Catehism pe înþelesul tuturor
În numãrul trecut, ciosul cere de la Dumnezeu cele de
vorbind despre nãdejdea omului în Rugãciunea folos pentru el ºi pentru alþii.
Mântuitorul a zis: cereþi ºi vi se va da,
Dumnezeu, am spus cã aceastã
nãdejde se întãreºte prin rugãciu- - necesitatea vorbirii cu Dumnezeu - cãutaþi ºi veþi afla, bateþi ºi vi se va
ne. Deºi lumea în care trãim nu ne nesc în sufletul nostru deschide (Mt. 7, 7).
îndeamnã la rugãciune, iar mulþi o con- stãri care ne îndreaptã Prin rugãciunea de ce-
siderã fãrã rost sau nepotrivitã pentru spre rugãciune. Cunos- rere credinciosul îi
vremurile moderne în care trãim, rugã- când ºi simþind mãreþia aratã lui Dumnezeu cã,
ciunea este de mare folos omului, iar ea lui Dumnezeu, credin- pentru a birui pãcatul
nu poate lipsi din viaþa omului credincios. ciosul se pleacã smerit ºi pentru a se întãri pe
înaintea Lui ºi Îl laudã calea binelui, are nevo-
Ce este rugãciunea ºi Îl preamãreºte. Inima ie de ajutor, el fiind
Rugãciunea reprezintã o necesitate a credinciosului exclamã: slab ºi neputincios; re-
fiinþei noastre. Omul ca fãpturã dupã chi- Mare eºti Doamne ºi cunoaºte, de aseme-
pul lui Dumnezeu existã, îºi pãstreazã va- minunate sunt lucrurile nea, cã ajutorul de care
loarea sa ºi se împlineºte doar în legãturã Tale ºi niciun cuvânt nu are nevoie nu i-l poate
cu Cel al cãrui chip este. Rugãciunea este este de ajuns spre lauda minunilor Tale! da altcineva în afarã de Dumnezeu.
raportarea omului la Dumnezeu, comuni- Prin rugãciunea de mulþumire cre- Atunci când cerem ajutorul de la
unea ºi unirea cu El. Prin rugãciune vor- dinciosul îºi aratã recunoºtinþa faþã de Dumnezeu pentru altcineva, aceasta
bim cu Dumnezeu. Prin ea îl cunoaºte bunãtatea lui Dumnezeu. El este cel mai este rugãciune de mijlocire. Aceastã
omul mai bine pe Dumnezeu ºi se face mare Binefãcãtor ºi Ocrotitor al nostru. rugãciune este mai puternicã decât bari-
pãrtaº vieþii dumnezeieºti. Precum floarea Lui în datorãm tot ceea ce avem: sãnãtate erele morþii, cãci, pe lângã rugãciunile pe
soarelui întorcându-se cãtre soare este trupeascã, tãrie sufleteascã, vremuri cu care le facem unii pentru alþii, ne punem
hrãnitã ºi însufleþitã de el, tot aºa ºi omul, pace, roade ale câmpului. De aceea lui nãdejdea ºi în rugãciunile pe care le fac
întorcându-se cãtre Dumnezeu prin rugã- Dumnezeu îi datorãm toatã recunoºtinþa Maica Domnului ºi Sfinþii înaintea lui
ciune, este hrãnit ºi însufleþit duhovniceºte noastrã. Omul credincios mulþumeºte lui Dumnezeu pentru noi. De asemenea ne
de cãtre El. Dumnezeu pentru toate binefacerile pe rugãm ºi pentru iertarea pãcatelor celor
care le ºtie ºi pe care nu le ºtie, pentru cele adormiþi dintre cei dragi ai noºtri.
De câte feluri este arãtate ºi pentru cele nearãtate.
Pr. Ovidiu Bostan
rugãciunea Prin rugãciunea de cerere credin-
Rugãciunea în viaþa noastrã ia diverse Femeile mironosiþe
forme, fiecare având valoarea si însemnã- „firea cea slabã a biruit pe cea bãrbãteascã”
tatea ei, completându-se una pe cealaltã. Dimineaþã adâncã era la mormânt, temându-se de semeþia
Rugãciunea pe care o facem fiecare ºi femeile au venit la iudeilor ºi ºtiind mai dinainte paza
dintre noi acasã sau în orice alt loc (în mormântul Tãu, Hristoa- ostaºilor. Dar firea cea slabã a biruit pe
afarã de bisericã), singuri sau împreunã cu cea bãrbãteascã, deoarece gândul cel plin
se; dar trupul cel cãutat de
altcineva, în gând sau rostitã cu voce tare, de milã a plãcut lui Dumnezeu.
dânsele n-a fost aflat. Pen-
cu cuvinte spuse din cartea de rugãciuni
tru aceasta, fiind nedumerite, cei ce le-au Femeilor, ascultaþi glas de bucurie:
sau din adâncul propriei inimi, este
stat înainte în haine strãlucitoare le-au zis: Zdrobind iadul cel tiran, am ridicat lumea
numitã rugãciune particularã. Dar pe
Ce cãutaþi pe Cel viu cu cei morþi? S-a scu- din stricãciune; alergaþi de spuneþi priete-
lângã aceastã rugãciune putem participa
la rugãciunea organizatã a Bisericii, în lat, precum a zis mai înainte! Pentru ce nilor Mei bunele vestiri; cãci voiesc sã
Duminici ºi sãrbãtori sau cu prilejul altor nu vã aduceþi aminte de cuvintele Lui? luminez zidirea Mea cu bucurie de acolo
evenimente, aceastã formã de rugãciune Crezând ele acestora, au propovãduit cele de unde a venit întristarea.
fiind numitã rugãciune obºteascã. vãzute. Dar bunele vestiri pãreau vorbe
deºarte, astfel cã Ucenicii erau încã Mironosiþele, de dimineaþã venind ºi
Dacã privim la cuprinsul rugãciu- privind mormântul gol, ziceau Apos-
nilor, atât cele particulare, cât ºi cele zãbavnici; dar Petru a alergat ºi, vãzând,
a slãvit întru sine minunile Tale. tolilor: Zdrobit-a Cel puternic putreziciu-
obºteºti, vedem cã unele au un caracter de nea ºi pe cei din iad i-a smuls din legãturi;
preamãrire a lui Dumnezeu, altele de Miresmele îngropãrii Tale aducând propovãduiþi cu îndrãznealã, cã a înviat
mulþumire adusã lui Dumnezeu, iar altele femeile, au venit în ascuns, de dimineaþã, Hristos, dãruind lumii mare milã.
de cerere. Aceste trei aspecte ale rugãciu-
nii de fapt se întrepãtrund chiar ºi în „Un cuvânt al Sfântului Atanasie cel Mare zice aºa: «Cel ce unge cu miresme
aceeaºi rugãciune. pe altul, el mai întâi miroase frumos». Ce înseamnã aceasta? Cã orice bine pe care
Rugãciuni de preamãrire a lui îl facem în lumea aceasta este un fel de mir, ºi dacã facem un bine pentru altul, ne
Dumnezeu spunem când ne minunãm rãmâne ºi nouã, ºi noi rãmânem îmbogãþiþi cu binele fãcut, chiar dacã binele pe
de Dumnezeu. El este atotputernic ºi mult care l-am fãcut nu este anume pentru noi, ci este pentru altcineva. Pentru cã nu poþi
milostiv, mãreþia, strãlucirea, sfinþenia ºi unge cu miresme pe cineva fãrã ca tu însuþi sã te împãrtãºeºti mai întâi de mirosul
slava Lui sunt fãrã de asemãnare ºi stâr- frumos al mirului.” Pãrintele Teofil Pãrãian
 Actual 7
O revenire în fire: scot la ivealã din adâncul fãrã
D u m i n i c a M i r o n o s i þ e l o r , Z i u a f e m e i i c r e º t i n e deîmplinirea
sfârºit al Ortodoxiei, iar
condiþiei umane
Hristos a înviat! - iatã strigãtul care a izbucnit din inima femeilor prin asimilarea acestor co-
mironosiþe când s-au întors de la mormântul Domnului, împãrtãºindu-le mori duhovniceºti ar trebui
ucenicilor vestea cea mare a Învierii! Astfel, cum auzim în slujbele sã fie preocuparea de cãpãtâi
Bisericii: „firea cea slabã a biruit pe cea bãrbãteascã, deoarece gândul a oricãrui creºtin.
cel plin de milã a plãcut lui Dumnezeu.” Pentru cã atitudinea femeilor Ideologie otrãvitoare
mironosiþe, care L-au urmat ºi L-au slujit pe Hristos pline de credinþã, sau sfinþenie,
dragoste ºi curaj este model de urmat pentru femeile creºtine, credinþã ºi curaj?
Duminica Femeilor Mironosiþe este consideratã Ziua femeii creºtine.
Dar iatã, miasma desacra-
Credinþã ºi curaj, în ciuda lar al acesteia - curajul! Cãci lizatã pânã la mãduvã a
barierelor ele au mers mai departe... lumii de azi oculteazã aceste
Femeile mironosiþe reprezintã întru- Piatra de la splendide comori de înþelep-
chiparea sufletului omului care, deºi slãbit mormântul inimii ciune dumnezeiascã. Iar noi, creºtini nu-
de pãcat, cautã de bunã credinþã sã împli- ªi astfel Dumnezeu, faþã de credinþa ºi mindu-ne, omorâþi în cea mai mare parte
neascã în legea strãmoºeascã voia lui curajul femeilor mironosiþe, le dã ºi de duhul lumesc, sãrbãtorim femeia, dar
Dumnezeu, constituind astfel prototipul rãspunsul la întrebãrile temãtoare ale aces- nu prin arhetipul ei duhovnicesc plenar
celui ce nu înceteazã a-ºi urma vocaþia tora, rostite ori nerostite. Nu un rãspuns (Maica Domnului) ºi nici prin arhetipul ei
împlinirii faptei de credinþã în pofida intelectual, alambicat ori genial dupã pe calea spre desãvârºire (Femeile Miro-
piedicilor lumeºti. Cãci ele se temeau: norme omeneºti, ci un rãspuns în Duhul nosiþe), ci prin aderarea la lucioasele sim-
erau femei singure, fãrã putere, iar la mor- Sfânt, adicã o minune. Cãci, îngerul, la boluri ale noii „religii” lumeºti desacra-
mânt iudeii puseserã o piatrã care „era porunca Domnului, le deschide calea: pia- lizate, aºa cum este ºi ziua de 8 martie. Nu
foarte mare” ºi intrarea era pãzitã de sol- tra de la mormânt zace rãsturnatã, iar strã- femeia-tractorist, nici femeia-halterofil,
daþi romani. Iatã ce ni se reveleazã a fi, de jerii mormântului de frica îngerului s-au nici femeia-politolog ori alte întruchipãri
la început, barierele înaintea efortului cutremurat ºi zac ca morþi. feminine(iste) ale oricãrei ideologii ac-
depus de om în cãutarea lui Hristos cel Dupã Sf. Ignatie Briancianinov, mor- tuale materialist-otrãvitoare de suflet ºi
rãstignit ºi a cinstirii Acestuia: frica de mântul reprezintã inima omului. De la Botez, trup nu constituie un model de urmat, ci
sine, de neputinþa proprie ºi frica de lume. Hristos este pus în inima omului ca într-un Maica Domnului ºi Femeile Mironosiþe
Mergând astfel pe cale, femeile miro- mormânt, rãscumpãrând deja pãcatele ce- sunt cele care ne aratã cu adevãrat ce
nosiþe se întrebau „cine ne va prãvãli nouã lui botezat. Nu mai rãmâne decât ca voia înseamnã sfinþenie, credinþã ºi curaj.
piatra de la uºa mormântului?” Faþã de teme- liberã a celui renãscut din apã ºi din Duh Vã spunem aºadar, vouã, dragi femei
rile interioare, de frica de cele din afarã, fa-(femeile mironosiþe) sã-ºi ducã mai de- date nouã (ca ºi lui Adam) ca ajutor spre
þã de logica lumeascã necruþãtoare care le parte cu curaj zelul cãutãrii ºi cinstirii dupã
mântuire, un cald La mulþi ani! în
spunea implacabil cã nu vor putea sã facã lege a lui Dumnezeu pentru ca Acesta, în Duminica Mironosiþelor, zi a femeii creº-
nimic, chiar dacã vor ajunge pânã la mor- conlucrarea Lui cu omul, sã prãvãleascã tine, pentru ca astfel, împreunã cu voi, sã
mânt, ce ne aratã sfintele femei? Soluþia piatra (vãlul negru al pãcatelor) de la mor- ne bucurãm de darurile pe care, în blânda
pãstrãrii „pe cale”, credinþa; iar ca ºi coro- mântul inimii. Astfel, Hristos va putea Sa milostivire ºi înþelepciune fãrã de
învia în fiinþa celui rezidit ca sfârºit, Bunul Dumnezeu le face lucrãtoare
De ce ar trebui sã sãrbãtorim Ziua icoanã a lui Dumnezeu împli- prin cele pe care lumea le considerã mai
Femeii Creºtine, ºi nu 8 martie? nindu-ªi opera mântuitoare.
Sunt sensuri profunde pe care
slabe ºi mai de lepãdat ale sale. Sã ne trãiþi
Biserica Ortodoxã a stabilit cã sãrbãtoarea Sfinþii Pãrinþi, de ieri ºi de azi, le întru mulþi ºi fericiþi ani!
femeilor creºtine se face în Duminica mironosiþelor. Alexei Burlacu
Aºa cum femeile mironosiþe L-au urmat ºi L-au slujit
pe Hristos în perioada activitãþii Sale mesianice, pânã Spune-mi ce sãrbãtoreºti, ca sã-þi spun cine eºti!
la moarte ºi dupã Înviere, la fel ºi femeile creºtine îºi Comunismul a trecut, sãrbãtorile i-au rãmas! Nu ºtiu dacã e vorba de
regãsesc menirea adevãratã în Bisericã, prin slujirea inerþiile româneºti („Aºa am apucat”) sau faptul se constatã ºi la alte meri-
lui Hristos ºi a familiilor lor. Nu existã pentru femeile diane. Cert este cã la noi, cu complicitatea populistã a autoritãþilor, 8 Martie
creºtine o sãrbãtoare ºi o bucurie mai mare decât sau 1 Mai se þin ca niºte sãrbãtori nevinovate ºi vechi de când lumea. Mai
bucuria pascalã ce decurge din aceastã slujire. nimeni nu pare sã se sinchiseascã de originile ºi de înþelesurile lor propa-
De ziua internaþionalã a femeii nu se pomenesc gandistice, moºtenite din recuzita ideologicã a celui mai criminal ºi mai
nici sfinþenia, nici virtuþile femeii creºtine, ci se ser- anti-creºtin regim din istorie! Dacã-i vorba de o zi liberã în plus, adicã de
beazã umanismul descreºtinat al zilelor noastre prin încã un prilej de „chiul” îngãduit, „uºurãtatea” naþionalã exultã fãrã scrupule,
educaþia modernã, idolatrizarea omului, divertisment, mereu gata sã mai punã de-un „chef”. Ce-i drept, mulþi o fac ºi din totala
petreceri, consumism ºi erotism. Astfel, se încalcã ºi ignorare a substratului acestor „sãrbãtori” (care s-ar fi cuvenit sã iasã din
rânduiala Postului Mare. Cu alte cuvinte, în centrul istorie pe uºa din dos, o datã cu revoluþionarismul ateu ºi materialist, dacã
zilei de 8 martie este serbatã vechea Evã, cea ruptã ºi noi nu ne-am fi pervertit ºi descreºtinat în ultima jumãtate de secol mai mult
opusã lui Hristos. Eufemia Toma decât vrem s-o recunoaºtem). Rãzvan Codrescu
Duminica Femeilor
Mironosiþe
Dupã Rãstignirea Domnului Hristos,
Iosif din Arimateea, un prieten al Lui, a cerut
voie lui Pilat sã ia trupul de pe cruce, pentru
a-L înmormânta. Împreunã cu Nicodim,
L-au înfãºurat pe Domnul într-un giulgiu cu
miresme, apoi L-au pus în mormânt, peste
care au prãvãlit o piatrã grea.
Maria Magdalena ºi celelalte femei, care
Îl urmaserã tot timpul pe Iisus, au stat lângã
El ºi când era pe cruce, deºi toþi ucenicii, în
afarã de Ioan, s-au speriat ºi au fugit. Ele au
rãmas pânã la sfârºit, când au mers sã vadã ºi
unde este îngropat Domnul. Duminicã, dis
de dimineaþã, au pornit din nou spre mor-
mânt, pentru a aduce mirul pregãtit de ele
pentru îmbãlsãmare, aºa cum era obiceiul la
evrei.
Pe drum, îngrijorate, ele se întrebau:
- Cine ne va prãvãli piatra de la uºa mor-
mântului?
Era o piatrã foarte mare ºi grea, iar ele
ºtiau cã nu erau destul de puternice pentru a
o miºca de acolo. Însã când au ajuns, au
vãzut cã piatra fusese datã la o parte, iar un
înger le-a spus cã Domnul Hristos nu mai
este acolo, pentru cã a înviat. Foarte bucu-
roase, femeile au alergat sã le spunã ºi uceni-
cilor vestea celei mai mari minuni, care ne-a
schimbat viaþa tuturor!
Iatã cum, pentru dragostea cu care au stat
lângã Cruce cu Domnul Hristos ºi curajul cu
care L-au însoþit tot timpul, ele au primit
marea binecuvântare de a fi primele care au
aflat vestea cea bunã a Învierii, pe care au
dus-o mai departe, spunând tuturor: Hristos a înviat! Duminica Mironosiþelor este consideratã ºi Ziua Femeii
Pentru exemplul de iubire ºi curaj pe care l-au dat Creºtine, o zi în care ne rugãm sã avem ºi noi dragostea ºi
femeile pe care le numim mironosiþe (de la cuvântul „mir”), curajul femeilor mironosiþe.
Activitãþi: „Adevãrat a înviat!”
3. Spuneþi „La mulþi ani!” de Ziua
Dragã mami,
1. Coloraþi planºa de mai sus. Femeii Creºtine tuturor femeilor din
De Ziua Femeii Creºtine îþi
2. Duceþi ºi voi mai departe vestea familie sau cu care vã întâlniþi în doresc
Învierii, aºa cum au fãcut femeile aceastã zi! …………………………
mironosiþe. Timp de 40 de zile, de la 4. Pregãtiþi un mic cadou pentru (aici completaþi voi)
Paºti ºi pânã la Înãlþarea Domnului, mama, un bucheþel mic de flori, o
salutul nostru, al creºtinilor, este planºã de colorat cu flori sau un desen La mulþi ani!
„Hristos a înviat!”, la care rãspundem: pe care sã scrieþi: Cu drag, ………. (numele)
Paginã realizatã de Natalia Corlean
CMYK

De ce sã cred?
Aceasta este una dintre marile între-
bãri ale tinerilor atunci când vine vorba
de credinþã. Se îndoiesc, însã fãrã sã îºi
dea seama cã ei cautã rãspunsurile doar
cu raþiunea sau pe internet ºi nu
cerceteazã lucrurile direct, în inima lor
sau prin rugãciune.
La ºcoalã sau în întâlnirile cu prietenii
avem deseori discuþii filosofice despre
viaþã, despre fiinþã, dar prea puþini dintre ei
vin vreodatã cu argumente religioase. Ba
chiar, din nefericire, cunosc prea mulþi
tineri care nu cred deloc în Dumnezeu, în
existenþa sufletului, cu atât mai puþin în
instituþia Bisericii. ªi, desigur, nu acceptã
decât argumente logice, deci care sã nu
depãºeascã orizontul minþii omului. Dar
poate fi Dumnezeu demonstrat? Poate fi
El cuprins în mintea omului, atât de limi-
tatã?
Mizeria, boala, greºeala, o formulã
matematicã, un experiment chimic... pot fi
uºor dovedite, trãim în ele sau sunt fãcute
de noi, dar lucrurile superioare, precum
Credinþa sau Iubirea nu pot fi dovedite, ci
doar simþite! De aceea nu existã o formulã
sau definiþie pentru aceste valori primor-
diale ºi vitale ale omenirii. Întrebaþi mai
multe persoane ce este iubirea ºi fiecare va
Dumnezeu mai e cu mine?
Cum îmi dau seama cã Dumnezeu mai
e cu mine? Cã nu a plecat din cauzã cã
poate am comis un pãcat de neiertat?
Dumnezeu e totul pentru mine.
Un nimenea
Minune a lui Dumnezeu! Nu ºtii tu cã
Dumnezeu e mereu cu noi? Doar noi nu
suntem mereu cu El. Dacã mã întrebi cum
ne dãm seama dacã noi mai suntem cu
Dumnezeu îþi spun: dupã nãdejde ºi
bucurie!
Ai greºit? Nu pierde nãdejdea. Cere
iertare!
Ai reuºit sã nu cazi? Mulþumeºte ºi
bucurã-te!
Când faci poruncile cu drag, eºti cu El!
Când plângi pentru pãcatele tale, eºti cu
El!
Când zâmbeºti cuiva, eºti cu El!
Când mãnânci ºi-I mulþumeºti, eºti cu El!
La Slujbe, eºti cu El!
Ai grijã numai sã ai ºi gândul la El!
Cu drag ºi încredere,
Maica Siluana
Fii tânãr cu Hristos 9
când ºtii cã binele ºi rãul sunt din-
colo de înþelegerea noastrã ºi cã cel
mai mare rãu din prezent se poate
dovedi mai apoi ca fiind un dar bene-
fic de la Domnul; ºtiu cã oamenii sunt
uniþi de credinþã; ºtiu cã ura ºi lãcomia
sunt alungate din inima noastrã de
credinþã; ºtiu cã Dumnezeu este Iubire
pentru cã iubirea adevãratã întotdeau-
na te face mai bun... ºi ºtiu cã noi,
oamenii, suntem prea mãrunþi, prea
decãzuþi, prea haotici, prea orgolioºi
avea alt rãspuns... La fel ºi cu credinþa. pentru a ne putea auto-conduce sau pentru
ªi totuºi unii ne naºtem într-o familie a trãi fãrã un Pãrinte.
cu credinþã, alþii o dobândim datoritã unor Credinþa este un drum anevoios, dar
încercãri sau, dimpotrivã, a unor minuni. singurul pe care simþim luminã ºi iubire,
ªi niciun argument, nicio situaþie nu ne care transcende orice rãu sau pãcat.
mai face sã ne îndoim... Celelalte drumuri sunt mai ademenitoare,
Eu mi-am întãrit credinþa tot mai mult mai uºoare, dar pustii, pline de superficia-
pe drumul vieþii mele ºi nu am cuvinte litate ºi amãgire. Important este sã încer-
pentru aceste trãiri, ci doar sentimente. cãm ºi sã ne lãsãm ghidaþi de rugãciune ºi
Încântarea mea în faþa lui Dumnezeu este de vocea interioarã, nu de mãrul strãluci-
o încântare în faþa vieþii, în faþa perfecþiu- tor - dar otrãvit - al societãþii ºi nici de
nii omului (în sensul cã, deºi este pãcãtos, lacunele propriei noastre minþi.
omul are acces la toate virtuþile ºi „instru- Eu cred... pentru cã simt, pentru cã
mentele” necesare pentru a se ridica), în trãiesc credinþa! Credinþa în Dumnezeu
faþa Miracolului Hristos. este un mod de a fi, însã mult prea profund
ªtiu cã, atunci când îl ai pe Dumnezeu ºi mãreþ pentru a fi cuprins cu mintea, cu
în suflet, nu te mai simþi niciodatã singur; cele 5 simþuri ori cu toate vorbele lumii.
ºtiu cã orice necaz capãtã un rost, atunci Liliana Popa
Cât rezistã un bãiat sã stea cuminte în afarã cãsãtoriei?
Mãicuþã, cât rezistã un ceda în afara Tainei Nunþii, cu aju-
bãiat sã stea cuminte cu o fatã torul lui Dumnezeu, ºi cã el pierde ºi
în afarã cãsãtoriei? 1 an, 2 ani, nu tu. Tu, copile drag, oricât l-ai iubi,
10 ani? Se presupune cã o dacã e o fire slabã, care nu poate sã
relaþie intimã aduce sãnãtate stea cuminte acum, când sunteþi se-
celor doi... sau aºa îmi bagã el paraþi, cum va fi când veþi fi împre-
în cap, într-una... Eu cred cã în unã, când vei fi bolnavã, când vei fi
afarã cãsãtoriei, aceste lucruri însãrcinatã, când veþi þine post?
sunt numai durere. Dar dacã el Fãrã acest fel de a fi cuminþi în bu-
nu mai rezistã... are 26 de ani... ce sã curiile ºi mângâierile cãsniciei, viaþa devi-
fac? Sã îl trimit la altele? Sã îl pãrãsesc?ne, mai devreme sau mai târziu, un coº-
Aº vrea sã îl am de bãrbat pentru întrea- mar, sau e trãitã doar epidermic, senzual...
ga viaþã, pãcat doar cã nu e fatã sã îi cer Roagã-te pentru el, Copila mea ºi
eu mâna. :) Mãicuþã, simt cã e o primej- Domnul îl va lumina! Nu, dacã merge la
die... parcã fãrã asta nu ne mai alte femei, sã nu-l mai primeºti, pentru cã
înþelegem. Dar decât sã pãcãtuiesc, mai va aduna în sângele lui toate urmele de
bine ne despãrþim. Poate cã va înþelege stricãciune din cele cu care va umbla. Sã
asta cândva, cu soþia lui, poate cã va fiþi curaþi ºi Domnul vã va da daruri mari!
înþelege cât bine i-am fãcut... Deºi, tare Altceva e cu cei care au cãzut ºi s-au
mult mi-aº dori sã-i fiu eu soaþã!!! rãnit fãrã sã-L cunoascã pe Domnul. Pe
Valeria aceia îi curãþã Domnul prin pocãinþã când
se întorc ºi-i face „noi”, dar tu sã nu te laºi
Fetiþa mea iubitã, pãcãlitã.
Nu e nevoie sã reziste zece ani, pentru Te îmbrãþiºez cu drag ºi respect ºi
cã se poate cãsãtori în acest timp. admiraþie ºi te rog, sã nu judeci pe nimeni
Da, nu-i poþi cere mâna, dar îi poþi ºi sã ai încredere în Domnul!
spune ce ne spui nouã. Sã-i spui cã nu vei Maica Siluana
CMYK
 10 Pas în doi
Rostul, greutãþile ºi frumuseþea cãsniciei torit. Ea se intere-
seazã de grijile lui,
de preocupãrile
2. cãsãtoria = cãlãtorie a dragostei lui, de slujba lui, de prietenii
Dupã ce am vãzut în numãrul trecut primul aspect al unei lui, pentru a putea avea toate
cãsnicii, acela de a fi cale a durerii, însã o durere în care Hristos în comun. El îi dã întâietate
pãtimeºte împreunã cu noi, iar din aceastã cruce rãsar flori, în de bunãvoie. Pentru cã o iu-
acest numãr Pãrintele Emilian Simonopetritul ne pune în atenþie beºte, merge ultimul la cul-
cel de-al doilea aspect. Cãsnicia este o cãlãtorie a dragostei. care ºi se trezeºte primul. Îi
socoteºte pe pãrinþii ei ca ºi
„Ce mai fac? O iubesc pe scris pe el, ce se cum ar fi ai sãi, îi iubeºte ºi
soþia mea!” pune pe degetul de
la care o venã duce li se dãruieºte, fiindcã ºtie cã
În al doilea rând, cãsãtoria este o cãlã- direct la inimã. Nu- cãsãtoria este anevoioasã
torie a dragostei. Înseamnã plãsmuirea mele celuilalt, adi- pentru pãrinþi. Îi face mereu
unei noi fãpturi omeneºti, a unei noi per- cã e scris în pro- sã plângã, deoarece i-a
soane, cãci, zice Evanghelia, „vor fi amân- pria inimã. Am putea spune cã unul dã ce- despãrþit de copilul lor.
doi un trup” (Mt. 19, 5; Mc. 10, 7). luilalt sângele inimii sale. El sau ea îl cu- Soþia îºi aratã dragostea pentru soþ prin
Dumnezeu uneºte doi oameni ºi îi face prinde pe celãlalt în însãºi miezul fiinþei sale. ascultare. Ea îl ascultã întocmai cum
una. Din aceastã unire a doi oameni, care „Ce mai faci?”, a fost întrebat odatã un Biserica ascultã de Hristos (Efes. 5, 22-
se înþeleg sã-ºi sincronizeze paºii ºi sã-ºi scriitor. Acesta a rãmas surprins. „Ce mai fac? 24). Fericirea ei este sã facã voia soþului.
armonizeze bãtãile inimii, rãsare o nouã Ce întrebare ciudatã! O iubesc pe Olga, so-
fãpturã omeneascã. Dintr-o astfel de þia mea”. Soþul trãieºte pentru a-ºi iubi so- Ucigaºii cãsniciei:
dragoste adâncã ºi spontanã, unul devine o þia, iar soþia trãieºte pentru a-ºi iubi soþul. împotrivirea, încãpãþânarea
prezenþã, o realitate vie, în inima celuilalt.
„Sunt cãsãtorit” înseamnã cã nu pot trãi Ce vrea perechea mea? ºi nemulþumirea
nici mãcar o zi, nici mãcar o clipã, fãrã Împotrivirea, încãpãþânarea ºi nemul-
Lucrul cel mai însemnat în cãsãtorie
tovarãºul meu de viaþã. Soþul meu, soþia este dragostea, iar dragostea înseamnã a þumirea sunt securile care reteazã pomul
mea, e parte din mine, din trupul meu, din uni douã în una. Dumnezeu urãºte des- fericirii conjugale. Femeia este inima.
sufletul meu. El sau ea mã împlineºte. El pãrþirea ºi divorþul. El vrea o unire ne- Bãrbatul este capul. Femeia este inima
sau ea este cugetul minþii mele. El sau ea zdruncinatã (Mt. 19, 3-9; Mc. 10, 2-12). care iubeºte. În clipele grele ale bãrbatului,
este pricina pentru care-mi bate inima. ea îi stã alãturi, precum împãrãteasa
Preotul ia inelele de pe degetul mâinii
Perechea schimbã inele pentru a arãta stângi, le pune pe cel al mâinii drepte, apoi Theodora lângã împãratul Iustinian. În
cã vor rãmâne uniþi în încercãrile vieþii. iarãºi pe stânga, ºi în cele din urmã le pune clipele lui de bucurie, ea încearcã sã-l suie
Fiecare poartã un inel cu numele celuilalt înapoi pe mâna dreaptã. (N.red: la înãlþimi ºi la idealuri ºi mai mari. La
vreme de necaz, ea stã lângã el, ca o lume
Albumul de fotografii al familiei În Grecia verighetele se poartã
pe mâna dreaptã.) Începe ºi sublimã ºi plinã de pace, dãruindu-i liniºte.
Cãsnicia ºi viaþa de sfârºeºte cu mâna dreaptã, Bãrbatul ar trebui sã þinã minte cã soþia
familie este alcãtuitã ºi fiindcã aceasta este mâna cu i-a fost încredinþatã de Dumnezeu. Soþia sa
din momente fericite, care lucrãm îndeosebi. Aceasta este un suflet pe care Dumnezeu i l-a dat,
dar ºi din zile grele. înseamnã ºi cã celãlalt are ºi pe care într-o bunã zi va trebui sã-l dea
Din pãcate de multe ori acum mâna mea. Nu fac nimic înapoi. El îºi iubeºte femeia aºa cum
uitãm momentele feri- din ce nu ar vrea perechea mea. Hristos iubeºte Biserica (Efeseni 5, 25). O
cite ºi ne aducem a- Sunt legat de celãlalt. Trãiesc ocroteºte, îi poartã de grijã, îi dã încredere,
minte doar de greutãþi. pentru celãlalt, ºi pentru aceas- îndeosebi când este tulburatã sau când este
Un ajutor pentru a ne ta îi trec cu vederea greºelile. O bolnavã. ªtim cât de sensibil poate fi sufle-
reaminti clipele fru- persoanã care nu poate avea tul unei femei, pricinã pentru care Apos-
moase ºi purtarea de grijã a lui Dumnezeu pentru noi îngãduinþã pentru alta nu se tolul Petru îi îndeamnã pe bãrbaþi sã-ºi cin-
este un album foto al familiei (care poate, bineînþeles, poate cãsãtori. steascã femeile (1 Petru 3, 7). Sufletul unei
sã conþinã mai multe volume). Aparatele foto au Ce vrea perechea mea? femei se rãneºte, este adesea mãrunt,
devenit tot mai accesibile, iar momentele frumoase Ce-l intereseazã? Ce-i face schimbãtor ºi poate cãdea dintr-odatã în
din viaþã meritã surprinse. Puteþi face o selecþie cu plãcere? Aceleaºi lucruri ar tre- deznãdejde. De aceea, bãrbatul trebuie sã
cele mai reuºite poze, pe care sã le scoateþi ºi pe hâr- bui sã mã intereseze ºi sã-mi fie plin de dragoste ºi gingãºie ºi sã facã
tie fotograficã. Astfel veþi putea, din când în când, sã facã ºi mie plãcere. Caut ºi din ea comoara sa cea mai de preþ.
creaþi mici momente frumoase de familie în care sã prilejuri de a-i face mici Cãsãtoria, dragi prieteni, este o bãrcuþã
retrãiþi atmosfera frumoasã pe care o degajã fotografi- bucurii. Cum îl voi mulþumi care pluteºte pe valuri ºi printre stânci.
ile. Este ºi o bunã metodã care poate însoþi relatãrile astãzi pe soþul meu? Cum o voi Dacã o scapi din grijã chiar ºi o clipã, se va
pe care le veþi da copiilor despre trecutul lor ºi al dum- mulþumi astãzi pe soþia mea? scufunda.
neavoastrã. Un lucru simplu, cu o valoare mare. Aceastã întrebare ar trebui sã (va urma)
Natalia Corlean ºi-o punã zilnic orice om cãsã- Pãrintele Emilian Simonopetritul

Avem, oare, dreptul sã cerem de la
Dumnezeu o soartã mai bunã?
Viaþa în Hristos este
marele dar al Învierii, este
darul vieþii celei noi ºi al
iubirii Sfintei Treimi. Tot ce
avem noi în aceastã lume
este un dar al lui Dumnezeu,
ºi noi ºtim cã orice dar pre-
supune ºi un rãspuns din partea noastrã, o angajare, o
folosire a acestuia. Darurile lui Dumnezeu nu sunt niºte
simple cadouri impersonale, dãruite dintr-o milã compã-
timitoare, ci sunt daruri pline de mireasma iubirii jertfel-
nice a Sfintei Treimi, care dau sens existenþei noastre. (…)
Dar, din pãcate, noi nu punem în lucrare, nu folosim
ceea ce Dumnezeu ne dãruieºte, nu dorim darurile Sale
plãtite cu Scumpul Sânge al Fiului Sãu, ci ne alipim de
bunurile ºi plãcerile trecãtoare ale acestei lumi, jignind
bunãtatea Dãruitorului nostru. Cultura divertismentului,
hoþia, rãutatea, invidia, egoismul, neîncrederea intoxicã
societatea noastrã. Tinerii debusolaþi sunt acum educaþi de
mass-media. De la deznãdejde se trece uºor la sinucidere.
Familia creºtinã suferã, ca ºi societatea, de o profundã
crizã. ªi cum altfel ar putea sta lucrurile când desfrânarea
a devenit nota generalã a mediilor care ni se impun, dar ºi
în care ne complãcem sã trãim. Putem, oare, sã avem o
viaþã creºtinã, spurcându-ne mintea cu imaginile de-
ºãnþate din reviste, ziare ºi televizor? Mai poate, oare,
supravieþui familia, atâta vreme cât soþul sau soþia se
alipesc cu inima ºi cu simþurile de idolii micului ecran?
Avem, oare, dreptul sã mai cerem de la Dumnezeu o
soartã mai bunã pentru copiii noºtri, dacã noi înºine nu ne
strãduim sã le fim modele de înfrânare ºi de virtute?
Nu trebuie sã ne revoltãm pentru viaþa tot mai grea pe
care am ajuns sã o avem. Toate necazurile nu sunt altceva
decât roade ale îndepãrtãrii noastre de Dumnezeu, ale încre-
derii pe care ne-am pus-o în confortul ºi plãcerile trupeºti
ale lumii acesteia. Bunãoarã, i-am închinat noi, oare, Domnu-
lui primele noastre gânduri ale fiecãrei zile ºi sufletul nos-
tru curãþit permanent de zgura pãcatului prin Sfânta Tainã a
Spovedaniei? Trãim noi, oare, cu dorul împãrtãºirii Trupu-
lui ºi Sângelui Mântuitorului? Unde sunt frica de Dum-
nezeu, milostenia, smerenia ºi dragostea creºtineascã?
ªansa noastrã nu poate fi alta decât sã ne întoarcem cu
toatã inima la Hristos. Trebuie multã rãbdare în necazuri
ºi pocãinþã înainte de a nãdãjdui ceva mai bun. Iar dacã
vom alege aceastã cale, neîntârziat vom primi rãspuns de
la Dumnezeu, Care aºteaptã sã-I dãm inimile, pentru ca El
sã ni le umple cu bucuria harului Duhului Sãu cel Sfânt.
Sã ne strãduim sã punem în lucrare darurile Învierii ºi
sã nãdãjduim cã puterea lui Hristos, Cel rãstignit ºi înviat,
va revigora ºi trezi neamul nostru atât de încercat. Mai
mult ca niciodatã, greutãþile ne apasã ºi ºtim cã doar mila
lui Dumnezeu, pe care trebuie sã o cerem stãruitor, cu
lacrimi, cu umilinþã ºi cu post, ne poate scoate din toate
necazurile, ispitele ºi încercãrile ce ne împresoarã.
Fragment din Pastorala de Sfintele Paºti 2010 a
ÎPS Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului
Subminarea familiei creºtine
Una din problemele în numele libertãþii
cu care se confruntã
Biserica astãzi este subminarea fami-
liei creºtine. Vedem mulþimea
divorþurilor, a cãsãtoriilor „de
probã”, a cãsãtoriilor mixte, numãrul
crescând de avorturi ºi de copii aban-
donaþi, toate acestea fiind bazate pe
noþiunea de „libertate”: „eºti liber sã
trãieºti cum vrei!”. Despre consecinþe
însã nu vorbeºte nimeni.
Sub pretextul libertãþii
Cea mai veche definiþie datã
de un filosof libertãþii îi aparþine
lui Aristotel, care ne spune cã „li-
bertatea este raportul dintre con-
ºtiinþã ºi voinþã”. În Evanghelie
libertatea se identificã cu Adevã-
rul: „Adevãrul vã va face liberi”
(In. 8, 32), iar Adevãrul este Hris-
tos, pentru cã Mântuitorul este
„Calea, Adevãrul ºi Viaþa” (In. 14,
6). Tot Sf. Scripturã ne îndeamnã
sã nu folosim libertatea ca pretext
pentru satisfacerea patimilor per-
sonale: „trãiþi ca oameni liberi, dar
nu ca ºi cum aþi avea libertatea
drept acoperãmânt rãutãþii...” (I Pe-
tru 2, 16). Sf. Apostol Petru ne
atrage atenþia sã nu ne lãsãm
amãgiþi de cei care „fãgãduiesc
libertatea, când ei înºiºi sunt robii
stricãciunii, fiindcã ceea ce te bi-
ruieºte aceea te ºi stãpâneºte” (II Pe-
tru 2,19).
Într-o pastoralã din anul 2000,
Pãrintele Patriarh Teoctist spunea:
„În familie trebuie sã înceapã vin-
decarea societãþii de neajunsurile
ei. În familie, din pilda pãrinþilor,
învaþã copilul dragostea, credinþa,
bunãtatea, deosebirea dintre bine ºi
rãu ºi respingerea rãului... Dar pen-
tru izbândirea acestei lucrãri este
nevoie de restaurarea ºi consolida-
rea familiei creºtine, de revenirea
pãrinþilor la duhul Evangheliei...”
Sub masca
„drepturilor” omului
Este important sã înþelegem ºi
faptul cã, atunci când vorbim de
subminarea familiei, noi vorbim
de fapt de subminarea Bisericii.
Etimologic vorbind, cuvântul „bi-
sericã” înseamnã „adunare” ºi,
Actual 11
gândindu-ne la cuvântul
Sfântului Ioan Gurã de Aur,
care numeºte familia creºtinã
„biserica cea micã” (adunarea
cea micã), vedem lucrurile
într-o altã luminã. „Biserica
micã” este parte constitutivã a
„Bisericii mari” ºi luptând sã
o subminez pe una nu pot sã
nu o subminez ºi pe cealaltã.
Putem spune, deci, cã cei care
luptã pentru subminarea „adunãrii
celei mici”, luptã de fapt pentru
subminarea „adunãrii celei mari”.
Iar duºmanii de azi ai „adunãrii”
sunt cu atât mai cumpliþi, cu cât se
ascund sub masca aºa-ziselor
„drepturi ale omului”: dreptul la
libertate, dreptul la viaþã, dreptul
la credinþa personalã, dreptul la
libera informare etc.
Libertate = responsabilitate
În virtutea libertãþii cu care
omul a fost dãruit încã de la înce-
put de Dumnezeu avem ºi noi azi
datoria de a arãta ce alegem: liber-
tatea în Hristos sau „libertatea
poftelor noastre”. Sã fiu liber în-
semnã sã fiu responsabil, pentru
cã libertatea implicã rãspunderea -
suntem rãspunzãtori pentru ale-
gerile fãcute. Stã în puterea omu-
lui sã aleagã viaþa sau moartea, bi-
necuvântarea sau blestemul. Hris-
tos stã la uºã ºi bate, iar noi sun-
tem liberi sã-i deschidem sau nu.
Putem sã devenim liberi sau pu-
tem sã devenim robi ai propriilor
noastre „libertãþi”. Pãrintele Teofil
spunea: „Dragã, libertatea, în ge-
neral, este bunã dacã ºtii cum sã o
foloseºti. Dacã nu ºtii cum sã o
foloseºti, nu-i bunã libertatea, cã
devine înrobire”. Iar mai departe
zice: „Libertatea de astãzi a adus
ºi rele pe care noi nu le-am avut
înainte… Mã refer aici la pornogra-
fie, la avort ºi la homosexualitate.
Înainte erau condamnate! Acum sunt
libere. Iatã deci «libertatea» care adu-
ce înrobire”. Sã nu uitãm: „Toate
îmi sunt îngãduite, dar nu toate îmi
sunt de folos”. (1 Corinteni 6, 12).
Pr. Marius Demeter
 12 Trup ºi suflet
Mai ucigãtoare decât cancerul, mai apãsãtoare decât
teroarea ºi mai nocivã decât drogul este astãzi pornografia
Generaþiile pãrinþilor ºi bunicilor noºtri este resimþitã „o nevoie crescutã de mai
au avut de înfruntat cea mai cumplitã dic- mult stimulent pentru a obþine acelaºi
taturã din istoria lumii: comunismul efect”. În al treilea stadiu, apare „desensi-
bolºevic. Mulþi au înfundat puºcãriile, alþii bilizarea”. Lucrurile care odatã pãreau
- aflaþi în aºa-zisa libertate - au suferit ºocante sunt din ce în ce mai puþin ºocante
teroarea, degradarea ºi înjosirea; fiara ºi, prin urmare, devin legitime cu timpul.
comunistã îºi încerca dinþii pe trupurile ºi În al patrulea stadiu, Cline constatã cã
sufletele poporului român. existã „o tendinþã crescândã de a pune în
A cãzut regimul comunist ºi ne-am practicã comportamentul vãzut în materia-
bucurat; cine sã se gândeascã cã, într-un lele pornografice”.
fel anume, comunismul nu fãcuse decât sã în mod repetat dupã mai mult material, Gheorghe Fecioru, fragment din
se replieze puþin, schimbându-ºi doar deoarece acesta îi furnizeazã un foarte pu- articolul apãrut în nr. 12 al revistei
înfãþiºarea, pentru a se pregãti pentru ternic stimulent sexual, având un efect „Familia Ortodoxã”. Pentru abona-
bãtãlia finalã? Acum se foloseºte o afrodisiac (…). Cline continuã cu des- mente la „Familia ortodoxã” sunaþi la
muniþie cu mult mai distructivã pentru crierea unui „efect de creºtere”, în care 0733 319 609 sau 021 312 61 38.
sufletul uman, mai nocivã decât
cancerul, mai eficace cu mult decât Efectele pornografiei asupra persoanei,
teroarea: numele ei e marea desfrâ-
natã sau pornografia. cãsãtoriei, familiei ºi comunitãþii
Câþi oare conºtientizeazã faptul Pornografia este o reprezentare vizualã a contureazã substratul ei biologic.
cã desfrânarea sau erotismul obse- sexualitãþii care deformeazã conceptul indi- Cei care sunt interesaþi de un anumit tip de por-
siv este cel mai mare inamic al vidului asupra naturii relaþiilor conjugale. În nografie în scurt timp se obiºnuiesc cu ea, se plic-
omului modern? κi aratã chipul schimb altereazã atât atitudinile, cât ºi com- tisesc ºi încep sã caute alte forme, mai perverse.
seducãtor la fiecare colþ de stradã în portamentul sexual. Ea este o ameninþare ma- Bãrbaþii care sunt preocupaþi în mod frec-
chioºcurile cu de toate; ne întâm- jorã asupra cãsãtoriei, familiei, copiilor ºi a vent de pornografie au o mai mare toleranþã
pinã aþâþãtor în paginile ziarelor de fericirii fiecãruia. Discreditând cãsãtoria, pentru o sexualitate anormalã, chiar ºi pentru
mare tiraj; dar mai ales ni se scurge pornografia este un factor care distruge ºi sta- viol, agresiune sexualã ºi promiscuitate.
în vene precum otrava cea dulce bilitatea socialã. Consumul prelungit de pornografie îi
atunci când ne conectãm la lumea Oamenii de ºtiinþã, psihologii ºi biologii determinã pe bãrbaþi sã considere cã femeile
televiziunii ºi internetului, canalele au început sã clarifice câteva dintre efectele nu sunt decât o marfã sau obiecte sexuale.
sau armele preferate ale marii des- sociale ºi psihologice ale pornografiei, iar Pornografia provoacã o mai mare permi-
frânate. Exagerãm? neurologii au început sã descrie mecanismul sivitate sexualã, care conduce la un mai mare
Studiile desfãºurate în ultimele biologic prin care pornografia produce puter- risc al naºterii de copii în afara cãsãtoriei ºi al
decenii demonstreazã fãrã putinþã nice efecte negative. bolilor cu transmitere sexualã, ducând la o
de tãgadã cã pornografia dã depen- Iatã câteva efecte ale pornografiei: creºtere a infirmitãþilor ºi debilitãþilor.
denþã mai repede decât oricare Familia ºi pornografia Aceºti copii sunt ºi ei predispuºi sã vizio-
drog. În general, narcoticele cre- neze pornografia în mod regulat ºi sunt chiar
eazã dependenþã dupã cel puþin Bãrbaþii însuraþi care sunt preocupaþi de porno- implicaþi în producerea materialelor por-
douã sãptãmâni de la debutul con- grafie se simt mai puþin mulþumiþi de relaþiile nografice.
sumului, pe când pornografia, con- lor conjugale ºi mai puþin ataºaþi din punct de Alte efecte ale pornografiei
form unor studii recente, poate con- vedere emoþional de soþie. Soþiile lor observã di-
duce la dependenþã dupã primele ferenþele de comportament ºi sunt dezamãgite. 
Mulþi adolescenþi care iau contact cu ima-
gini pornografice simt mai întâi ruºine, neîn-
vizionãri. Evident însã cã educaþia,  Pornografia este o cale cãtre infidelitate ºi
credere în ei înºiºi ºi nesiguranþã sexualã, dar
stabilitatea psihicã, credinþa sunt divorþ ºi este în mod frecvent un factor major aceste sentimente se schimbã repede în satis-
factori de atenuare a efectelor por- în distrugerea familiilor.
nografiei. Dintre cuplurile afectate de acest viciu, facþie ºi dorinþã de vizionãri regulate.
„Plecând de la efectul de de- douã treimi manifestã o lipsã de interes pentru provoacã  Prezenþa acestei afaceri cu orientare sexualã
relaþiile intime. un rãu întregii comunitãþi, duce la creº-
pendenþã, doctorul Cline (Zillmann terea criminalitãþii ºi scãderea valorilor morale.
Bryant & Huston 1994), tratând Cei doi soþi considerã cã pornografia este
sute de persoane cu dereglãri sexu- echivalentul infidelitãþii.
Cea mai puternicã luptã împotriva pornogra-
fiei se dã printr-o viaþã de familie unitã, printr-o
ale, prezintã un proces în patru paºi  Vizualizarea imaginilor pornografice
bunã cãsnicie ºi prin bune relaþii între pãrinþi ºi
al implicãrii în consumul de mate- determinã un interes scãzut pentru a avea copii, însoþite de o atentã urmãrire din partea pã-
riale sexuale, în special cele porno- bune relaþii în familie. rinþilor a modului în care copiii folosesc internetul.
grafice. Primul este „efectul de de- Individul ºi pornografia Dr. Patrick F. Fagan, Family Research
pendenþã”, în care persoana revine Pornografia dã dependenþã, iar neurologii Council, SUA, traducere de prof. Mihaela Tatu

CMYK
 Educaþie creºtinã 13
Un strigãt care NU trebuie sã rãmânã mut...
Am vãzut ochii copiilor din spitale, nimicitoare decât orice dic- olenþã ºi fãrã sânge, fãrã
bolnavi de cancer sau SIDA ori cu mem- taturã: PORNOGRAFIA. strigãte ºi lacrimi. (Aces-
brele amputate de rãzboi... Am vãzut copilul îm- tea vor veni mai târziu,
Am vãzut ochii copiilor cerºetori din bolnãvit de ea, am vãzut aºa încât sã fie acoperite
marile oraºe, ai celor abandonaþi pe ochii copilului lovit de ea, urmele care duc la cauza
stradã... am vãzut privirea copilului lor cea mai profundã...)
Am vãzut privirile copiilor care mor schilodit de ea: cumplitul De 20 de ani copiii
de foame în Somalia... ei rânjet schimonosind ºi sunt jertfiþi fie prin avort,
Am vãzut ochii copiilor încercãnaþi de mutilând chipurile lor din- fie prin felul în care sunt
toate suferinþele posibile. tr-odatã bãtrâne... Am vã- crescuþi, pentru confortul
Nici una nu atinge lumina din ei: le zut lumina inocenþei stin- ºi prosperitatea pãrinþi-
striveºte trupurile, le macinã sufletele, le gându-se... ªi flacãra nea- lor... Iar pregãtirea ideo-
opreºte inimile, dar ochii inocenþei nici grã a patimii, mistuind în- logicã a genocidului o
moartea nu-i poate închide... Dimpotrivã, tr-o clipã totul ºi lãsând în face PORNOGRAFIA.
în mijlocul tuturor atrocitãþilor, lumina din urmã cenuºa unei tristeþi Aºa cum avortul îi ucide
ochii copiilor strãluceºte mai tare: mãr- fãrã leac... Am vãzut deo- în pântecele mamelor, la
turia cea mai smeritã a Luminii care L-a datã în ochii lor, dupã ce au fel PORNOGRAFIA le
fãcut pe om... privit o imagine pornograficã, foamea ucide inocenþa înlãuntrul inimilor... Cu
Nicio dictaturã n-a reuºit sã înlãnþu- care-i face pe oameni sã-ºi devoreze, în- acelaºi strigãt mut...
iascã lumina din ochii copiilor... nebuniþi, propriul suflet... Cea mai teribilã A venit vremea ca acest strigãt sã se
leprã: cea care cangreneazã inimile în audã! ªi pentru aceasta trebuie sã-i împru-
*** numele iubirii... mutãm glasul nostru, al complicilor la
Sângele copiilor a deschis porþile gu- Pornografia a ocupat spaþiul public ºi, uciderea lor. Cãci singura „civilizaþie” în
lagului comunist: dar libertatea care a in- în numele libertãþii de exprimare, al socie- care ne va integra PORNOGRAFIA nu
trat prin ele a adus cu sine o molimã mai tãþii de consum, al dreptului la informare ºi poate fi decât una apocalipticã...
educaþie, al sãnã- De 20 de ani e vremea ca pãrinþii din
Copiii învaþã ceea ce trãiesc! tãþii publice etc., România sã înfrunte public „lumea civi-
l-a transformat în- lizatã” pentru a-ºi apãra copiii...
Dacã trãiesc în criticã tr-un abator al ino- În Numele Celui Care ni i-a dat:
ºi cicãlealã, copiii învaþã cenþei... O crimã HRISTOS!
sã condamne. perfectã, fãrã vi- www.oameni-si-demoni.blogspot.com
Dacã trãiesc în ostili-
tate, copiii învaþã sã fie „Sunt divorþatã ºi am o fetiþã obraznicã”
agresivi.
Dacã trãiesc în teamã, Bunã! Sunt divorþatã, am o fetiþã de zece ani ºi este
copiii învaþã sã fie anxioºi. obraznicã, nu ascultã ºi nu mai ºtiu cum sã procedez cu ea.
Dacã trãiesc înconju- Monica
raþi de milã, copiii învaþã Draga mea Monica,
autocompãtimirea. Eu cred cã fetiþa ta nu este obraznicã, ci doar suferã ºi
Dacã trãiesc înconjuraþi de ridicol, copiii învaþã sã fie timizi. încercã sã-þi comunice asta.
Dacã trãiesc în gelozie, copiii învaþã sã simtã invidia. Acum, dacã o iubeºti ºi vrei s-o înþelegi ºi s-o ajuþi, roa-
Dacã trãiesc în ruºine, copiii învaþã sã se simtã vinovaþi. gã-te mult pentru ea ºi binecuvânteaz-o în gând cât mai des
Dacã trãiesc în încurajare, copiii învaþã sã fie încrezãtori. posibil. Încearcã sã te împaci cu Dumnezeu ºi cu propria
Dacã trãiesc în toleranþã, copiii învaþã rãbdarea. viaþã ºi asta va avea efecte bune asupra sufletului copilei tale
Dacã trãiesc în laudã, copiii învaþã preþuirea. pentru cã ea face ce a învãþat de la voi, pãrinþii ei, ºi mai ales
Dacã trãiesc în acceptare, copiii învaþã sã iubeascã. de la mama. Ea te ajutã acum sã vezi ce refuzi sã vezi despre
Dacã trãiesc în aprobare, copiii învaþã sã se placã pe sine. tine însãþi ºi viaþa ta, ca sã faci ceva sã te salvezi.
Dacã trãiesc înconjuraþi de recunoaºtere, copiii învaþã cã este Citeºte, te rog, ce scriu, la noi pe site, copiii care au sufe-
bine sã ai un þel. rit datoritã pãrinþilor ºi învaþã de la ei ce poþi acum, cât nu e
Dacã trãiesc împãrþind cu ceilalþi, copiii învaþã generozitatea. prea târziu.
Dacã trãiesc în onestitate, copiii învaþã respectul pentru adevãr. Mulþumesc mult cã mi-ai scris ºi sper sã te ajute rãspun-
Dacã trãiesc în corectitudine, copiii învaþã sã fie drepþi. sul meu.
Dacã trãiesc în bunãvoinþã ºi consideraþie, copiii învaþã respectul. Dacã doreºti mai mult, te rog sã facem împreunã semi-
Dacã trãiesc în siguranþã, copiii învaþã sã aibã încredere în ei ºi narul on line „Sã ne vindecãm iertând”, de pe site-ul nostru.
ceilalþi. Cu rugãciune ºi nãdejde,
Dacã trãiesc în prietenie, copiii învaþã cã e plãcut sã trãieºti pe Maica Siluana
lume. Dorothy Law Nolte www.sfintiiarhangheli.ro
CMYK
 14 Actualitatea religioasã
Tabere ortodoxe pentru copii ºi tineri în Moldova
Pãrinþi, profesori sau preoþi din toatã þara îºi pot înscrie copiii, elevii sau enoriaºii sunt pentru liceeni.
în taberele organizate de Mitropolia Moldovei ºi Bucovinei. Scopul este de a oferi CUM? Beneficiarii taberei vor fi ca-
participanþilor un timp ºi un spaþiu în care sã descopere valorile tradiþionale ºi spi- zaþi câte doi în camerã, la Hotelul „Pele-
ritualitatea creºtinã. rinul” din Staþiunea Durãu,
iar masa va fi asiguratã la
DE CE? Participarea într-o
Centrul cultural-pastoral „Sf.
tabãrã este o experienþã pe care
Daniil Sihastrul”.
trebuie sã o trãiascã orice copil. CÂT? Costul unui sejur
Descoperind natura ºi valori pentru o persoanã este de 490
adevãrate, precum prietenia, lei, sumã în care este inclusã
renunþarea la propriul orgoliu cazarea, 3 mese/zi, materiale
pentru binele celor din jur, aflân- didactice, premii, excursii ºi
du-se într-un mediu de siguranþã drumeþii, intrare la obiective
ºi însoþiþi de persoane instruite, turistice, asistenþã medicalã
copiii se descoperã pe ei înºiºi ºi etc. Nu este asigurat trans-
reuºesc sã facã, pe parcursul portul din localitatea de
taberei, lucruri pe care de obicei reºedinþã pânã în tabãrã.
nu reuºesc sã le împlineascã CONTACT. Mai multe
acasã. Fiind prea mult timp cu informaþii puteþi afla de pe
ochii la televizor sau calculator, site-ul www.tabere.mmb.ro
preocupaþi de ascultarea melodi- sau prin telefon, coordona-
ilor la modã sau de ce pozã sã torul proiectului fiind dom-
afiºeze la avatar, copiii adesea nul Doru-Mihai Barna (tel.
uitã cã sunt copii. 12 serii, 10 sunt pentru copii cu vârste între 0720/500 542, 0232/235 691 int. 406)
OBIECTIVE. În cadrul taberei copiii 9 ºi 14 ani, iar douã dintre acestea, respec-
vor descoperi jocul, muntele, sportul, tiv seriile dintre 3 ºi 9 iulie ºi 24 ºi 30 iulie, A consemnat Natalia Corlean
rugãciunea, vor avea posibi- litãþi ºi-au exprimat,
litatea sã-ºi facã prieteni ºi sãO punte de prietenie construitã între suflete de copii în cadrul acestui
afle cât de mult pot face în- Se învaþã oare atelier de creaþie, sen-
tr-o atmosferã în care pri- prietenia aºa cum se timentele de frumos
meazã dragostea ºi respectul învaþã tabla înmulþirii pe mãsurã talentului
pentru celãlalt. sau poeziile, aºa cum lor, a dorinþelor ºi
CINE? Taberele se des- îi învãþãm pe copiii lumii lor lãuntrice.
fãºoarã la iniþiativa ºi sub pa- noºtri sã se îmbrace Elevii aflaþi în
tronajul Mitropoliei Moldo- singuri, sã facã ordine parteneriat au schim-
vei ºi Bucovinei, respectiv a sau sã patineze? Poa- bat cu emoþie între ei
Înaltpreasfinþitului Pãrinte te verbul „a învãþa” micile creaþii artistice.
Mitropolit Teofan. Directorii ne deruteazã, fiind În continuare, elevii
de tabãrã (responsabilii pe obiºnuiþi sã-l folosim din clasa a IV-a au
fiecare serie în parte) sunt pentru lecþii. Poate, de fapt, pri- dinspre el. Prietenia este într-a- dedicat prietenilor lor mai mari
preoþi sau profesori cu expe- etenia este mai mult un pas devãr un lucru minunat. un mini-concert alcãtuit din
rienþã ºi care au urmat un decât o învãþare, un pas pe care Sub egida „Împreunã dãm o cântece de primãvarã, iar la
program de instruire speci- îl facem când suntem mici sau nouã ºansã vieþii”, elevii clasei a final le-au prezentat acestora
ficã în prealabil. când devenim adulþi, când ne IV-a de la ªcoala Generalã Nr. ºcoala unde învaþã zi de zi.
UNDE? Staþiunea Durãu simþim singuri ºi ne cãutãm pri- 7 din Fãgãraº au desfãºurat, alã- An de an, proiectele de vo-
din judeþul Neamþ este situatã eteni. ªcoala primarã este, dupã turi de tinerii cu dizabilitãþi de la luntariat „Copil ca tine sunt ºi
la poalele muntelui Ceahlãu, grãdiniþã, un loc în care începi Societatea de binefacere DIA- eu”, desfãºurate în parteneriat
la 80 km de oraºul Piatra- sã-þi faci prieteni întrucât în- KONIA - atelierul protejat „Floa- cu DIAKONIA, ne oferã ocazia
Neamþ. tâlneºti aceiaºi colegi zilnic. re de Colþ”, sub îndrumarea doam- de a învãþa sã ajutãm tineri aflaþi
CÂND? Taberele vor fi Unii îþi vor deveni prieteni, alþii nei pedagog Camelia Judele, o în dificultate ºi sã dãruim, sã
organizate în 12 serii sãp- nu, în funcþie de afinitãþi, po- activitate comunã dedicatã Zilei fim mai buni. Din fiecare vizitã
tãmânale ºi se vor desfãºura triviri, gusturi, plãceri comune. Mamei. În echipe mixte, elevii efectuatã/primitã, am învãþat ce
pe parcursul a ºase nopþi ºi Când o persoanã ne devine pri- au confecþionat împreunã felici- înseamnã generozitatea, respon-
ºapte zile, începând cu 19 eten? Când avem încredere în tãri ºi elemente decorative pe ca- sabilitatea, implicarea, respec-
iunie pânã pe 10 septembrie. el, când þinem la el, când ne re ºi le-au oferit într-un schimb tul, dãruirea, bucuria de a face
Fiecare serie are un numãr de leagã diverse lucruri, când ne partenerial ºi au învãþat cântecul: bine, prietenia.
65 de participanþi. Din cele place ceea ce simþim venind „Iubitã mamã”. Tinerii cu dizabi- Înv. Simona Ursu
 Cu Dumnezeu în casã 15
„nutrienþi esenþiali” pen- La gura sobei
Mâncãm fãrã sã ne hrãnim tru a se dezvolta, creºte
PATIMA GUSTULUI.
Suntem sclavii papilelor
ºi rãmâne sãnãtos fizic
ºi mental.
Înviere
gustative. Trãim vremuri în De aceea trebuie sã Pãmânt în mine ºi-un crâmpei de cer,
care stilul de viaþã este total mâncãm fructele ºi Un dar, o încercare ºi-o nãdejde.
diferit de cel al bunicilor legumele de sezon ºi Eu mã revolt, mâncând un mãr,
noºtri, un stil sedentar, nu apropiate locului în care ªi mã cãiesc, când cer iertare.
acordãm importanþã orelor trãim. Este necesar sã De pun pãmânt, pe cerul meu,
de masã, nu mâncãm la consumãm cantitãþi mai Aºa o sã Te-ngrop, în mine,
micul dejun, ne hrãnim mici din cât mai multe Deºi din groap-ai Înviat,
copiii cu tot felul de alimente puternic alimente naturale ºi sã nu omitem nicicum Nu poþi sã te ridici din mine.
industrializate ºi rafinate, care conþin aditivi fructele ºi legumele în stare proaspãtã.
ºi coloranþi din cei mai periculoºi, mâncãm Acestea sunt singurele alimente care ne De ceru-l pun peste pãmânt,
seara foarte mult, nu facem miºcare. De fapt furnizeazã enzime active (enzimele se dis- Omor pãcatele, ce stau în mine,
nu ne mai hrãnim deloc, ci îngurgitãm ba- trug la temperaturi de peste 40 grade) ºi ªi, cum din groap-ai Înviat,
lasturi ce fac rãu organismului, care la un fitonutrienþi esenþiali pentru prevenirea ºi Aºa vei Învia din mine.
moment dat nu va mai avea puterea nece- tratarea bolilor. Eu dragostea în rate-o dau
sarã sã lupte ºi se va îmbolnãvi. DROGUL DIN MÂNCARE. Alimentele ªi cer comision pe fapta bunã,
EFECTE ÎN TIMP. Varietatea mare de ali- industriale creeazã dependenþã, adaosul de Sunt cãmãtar cu mila mea,
mente din ziua de astãzi este iluzorie, de fapt aditivi determinându-ne sã le dorim ºi sã le Smerenie nu gãseºti, în raft, la mine.
nu mâncãm decât câteva cereale, cartofi pre- consumãm cât mai des. Din punct de vedere
lucraþi în fel ºi chip, câteva sortimente de alimentar trebuie sã avem înþelepciunea de a Mã-nveºmântez în întuneric, când
carne, ouã obþinute de la pãsãri crescute în ne întoarce la obiceiurile de viaþã ºi ali- greºesc,
condiþii industriale, grãsimi artificiale ºi mentare tradiþionale ale înaintaºilor noºtri. ªi în Luminã, cu orice faptã bunã.
uleiuri suprarafinate. Efectele adverse ale Stilul de viaþã sedentar ºi alimentaþia Mã pierd în noapte, dacã Te ignor,
mâncãrii nu se vãd imediat (cu excepþia nesãnãtoasã sunt cauza a peste 70% din Mã regãsesc, de Te iubesc pe Tine.
toxiinfecþiilor alimentare), ci abia dupã un bolile care ne macinã astãzi sãnãtatea. Este Pr. Marius Demeter
timp mai mult sau mai puþin îndelungat, în imperativ sã învãþãm
funcþie de sensibilitatea fiecãruia. sã identificãm ali-
MINCIUNI FRUMOS AMBALATE. Un ali- mentele nocive, sã Pastã de h a m s i i
ment savuros nu este neapãrat ºi unul sãnã- ne ferim de ele ºi sã Avem nevoie de:
tos. Calitatea alimentului are 2 faþete: cea rezistãm tentaþiilor 1/2 kg de hamsie
mincinoasã, extrem de „frumoasã” (calitãþi care apar la fiecare sãratã (sau afumatã)
senzoriale - gust, miros, culoare, aromã etc.) colþ de stradã. 1/2 pachet de unt
ºi cea adevãratã (calitatea nutriþionalã sau Prof. univ. dr. zeamã de lãmâie
capacitatea unui aliment de a hrãni organis- Gheorghe
mul). Organismul are nevoie de peste 50 de Mencinicopschi Hamsia se curãþã
de cap ºi mãruntaie, apoi se genizare. Se pune în borcan
Farmacia Domnului: leurda dã prin maºina de tocat (sau de sticlã ºi se pãstreazã la
se toacã cu robotul). Se pune frigider pânã se serveºte.
Lumea creatã este o declaraþie de iubire pe care ne-a fãcut-o împreunã cu untul într-un bol Reþetã oferitã de doamna
ºi ne-o face Dumnezeu, în fiecare zi. În ea gãsim toate remediile ºi se mixeazã pânã la omo- Laura Sava (Timiºoara)
de care avem nevoie pentru o viaþã sãnãtoasã. Cu cât un aliment
se îndepãrteazã mai mult de starea lui naturalã, în care a fost ei se aseamãnã cu cele de în salatã (fie singurã, mã-
creat de Dumnezeu, cu atât este mai nociv, de aceea alimentaþia lãcrãmioarã. runþitã ºi asezonatã cu ulei de
suprarafinatã care este „la modã” astãzi e o adevãratã catastrofã Proprietãþi: antiseptice, anti- mãsline ºi zeamã de lãmâie, fie
pentru om. De aceea ne-am propus sã redescoperim împreunã toxice, diuretice ºi depurative, în combinaþie cu alte verdeþuri
minunile pe care ni le oferã Creatorul nostru într-un mod atât de previne diareea, constipaþia, de primãvarã).
firesc ºi plin de iubire pãrinteascã. În acest numãr ne-am oprit la colicile, balonãrile, ateroscle- ca ºi condiment poate fi
o plantã de sezon: leurda. roza, insomnia, mãreºte capa- folositã mãrunþitã pe pâine cu
Numitã ºi usturoi sãlbatic, citatea de memorare, combate unt de exemplu, sau în loc de
leurda apare primãvara, odatã neliniºtea ºi depresia. Curãþã usturoi în diverse mâncãruri.
cu urzicile, împreunã cu care sângele, eliminã viermii in- mâncare scãzutã, gãtitã ca ºi
este deosebit de indicatã în testinali, curãþã rinichii, vezica urzicile sau spanacul.
cure de dezintoxicare primãvã- ºi sistemul digestiv. Frunzele de leurdã proas-
ratice. Creºte în pãdurile Frunzele de leurdã, tolerate pete ºi nespãlate pot fi pãstrate
umede, rãrite ºi luminoase, dar ºi de persoanele sensibile la la frigider chiar 5-7 zile.
ºi în livezi umbroase. Frunzele usturoi, pot fi folosite: Natalia Corlean
 16 Trecut ºi prezent
Biserica ortodoxã „Sf. Treime“ din Lovnic
Aflat la 21 de km de Fãgãraº ºi 20 de km de Rupea, Lovnicul
aparþine de comuna Jibert. Atestatã documentar în 1206, locali-
tatea a fost locuitã mult timp de cãtre o comunitate majoritar
sãseascã, pânã la emigrarea masivã a acestora, imediat dupã
1990. Mãrturie a convieþuirii dintre saºi ºi români, specificã
acestei zone, stau ºi azi cele douã biserici: cea evanghelicã lute-
ranã ºi cea ortodoxã. Despre lãcaºul de cult ortodox ne vorbeºte
pãrintele Ciprian Irimiea, paroh din februarie 2006:
Apa mineralã ºi
„viaþa lungã”
Relieful hotarului Lovnicului, luat
în ansamblu, este deluros cu înãlþimi
destul de mari. Cel mai mare este spre
nord dealul Chiolung, înalt de 698 m.
Prima menþiune documentarã a locali-
tãþii dateazã din 1206, când apare ca
localitate de graniþã. Timp de multe Pr. paroh
secole populaþia a fost formatã prepon- Ciprian Irimiea frumuseþare. În 1940 se înlo-
derent de saºi, iar satul s-a numit Lobling, cuieºte iconostasul cu cel
Lebling, Lefling sau Leblang, ceea ce în- actual, din stejar. În 1966 se
seamnã „viaþã lungã”. Aceasta presupune izoleazã cu bitum zidul din
cã pe plaiul „Lovuniku” a existat o locali- partea de nord, pentru înlãtu-
tate, o aºezare care a purtat denumirea de rarea igrasiei, dar din pãcate
„Vita Longua” dupã care saºii au tradus-o lucrãrile nu au reuºit pe
pe a lor. Denumirea de „Vita Longua” e deplin îndeplinirea acestui
posibil sã fie primitã de la vechii locuitori, obiectiv. În 1967 se înlocu-
datoritã izvoarelor de apã mineralã care ieºte þigla de pe turlã cu tablã
existau în punctul „Borvis” pânã la marele zincatã ºi se zugrãveºte în
cutremur din 27 noiembrie 1793. interior. În 1981 se reparã ºi
Biserica românilor se zugrãveºte ºi exteriorul.
Din atestãrile gãsite la Arhiepiscopia În anul 2006 se reparã tencuiala exte-
ºi slujitorii ei Sibiului în legãturã cu preoþii români din rioarã a bisericii ºi se zugrãveºte, se în-
Românii, dupã ce au venit din „Piscul Lovnic, avem urmãtoarele date: Pr. Bucur locuieºte þigla de pe acoperiº ºi lemnãria,
Românilor” în actuala vatrã a satului, ºi-au Mircea (1816-1860), Pr. Ion Mircea cu se înlocuieºte clopotul vechi, fisurat, cu
construit o bisericuþã din lemn în locul filia Cobor (1860-1907), Pr. Ioan Gre- unul de dimensiune dublã. În acest mo-
numit „Bulboacã”, lângã gospodãria lui ceanu ºi ginerele lui, I. Mircea (1908- ment biserica mai are nevoie de lucrãri de
Gheorghe Mihãilã; ea se afla la câteva sute 1922), Pr. Ioan Mircea (1922-1935), Pr. drenare ºi hidroizolaþii, tencuire interioarã
de metri mai la vale de actuala bisericã, Ioan Florea (1935-1945), Pr. I. Popovici ºi picturã, dar cu ajutorul Bunului Dum-
lângã pãrãu. Datoritã deselor inundaþii, (1946-1952), Pr. Remus Mircea - adminis- nezeu ºi al credincioºilor, sunt convins cã
sãtenii au fost obligaþi sã-ºi mute gos- trator (1952-1956), Pr. Ion Ciuceanu acestea vor fi realizate.
podãriile pe terenuri mai ferite. Atunci au (1956-1977). Urmeazã apoi preoþii Aurel Folosesc acest prilej ºi pentru a face un
zidit actuala bisericã, între anii 1860-1864, Grama, Marius Chinderiº ºi Radu Frãþilã. apel cãlduros tuturor fiilor acestei aºezãri,
pe un teren cedat din curtea lor de fraþii ca niciodatã sã nu uite Lovnicul, locul de
Custurã ca buni creºtini, sub pãstorirea Lucrãri de-a lungul unde au plecat, leagãnul unde Dumnezeu
preotului Ioan Mircea. Biserica este ziditã timpului le-a dãruit lor ºi înaintaºilor lor lumina
în formã de navã, din cãrãmidã cu fundaþie În timp biserica românilor din Lovnic zilei.
de piatrã, în stil ardelenesc. trece prin multe lucrãri de reparaþii ºi în- Pr. Ciprian Vasile Irimiea
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (To- Corecturã: Amalia Dragne
nr. 2. Tel. 0268211790 deriþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Ciolan Tehnoredactor: Natalia Corlean
(ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Marius Demeter (Felmer), Arhidiac. Nicolae redacþiei sau pe e-mail la
Preºedinte fondator: Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Magda (Victoria), apostolatfagaras@yahoo.com
Pr. protopop Ioan Ciocan Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº), Pr. Alexandru Stanciu
Redactor ºef: Natalia Corlean (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos) ISSN 2065 - 765X
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL NOU! Acum vã puteþi abona! Detalii la tel. 0743/097245
CMYK