Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
43Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs Penal Special

Curs Penal Special

Ratings: (0)|Views: 2,513 |Likes:
Published by puiuanca

More info:

Published by: puiuanca on Apr 27, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/28/2014

pdf

text

original

 
1
DREPT PENAL –PARTE SPECIAL
Ă
( note de curs)Lector dr. Sergiu BOGDAN
CAP. I. NO
Ţ
IUNI GENERALE.1.
No
ţ
iunea dreptului penal parte special
ă
.Dreptul penal parte special
ă
con
ţ
ine acea categorie de norme care determin
ă
 faptele ce constituie infrac
ţ
iuni, reglementeaz
ă
con
ţ
inutul specific al infrac
ţ
iunilor 
ş
istabilesc pedepsele aplicabile în cazul s
ă
vâr 
ş
irii lor.Dreptul penal parte special
ă
cuprinde:-
 
 partea a doua a Codului penal ( art. 155-361 C pen.)-
 
toate textele de incriminare cuprinse în legisla
ţ
ia penal
ă
special
ă
( ex. Legeanr. 143/2000 privind combaterea consumului
ş
i traficului de stupefiante) sauîn legisla
ţ
ia extrapenal
ă
( ex Codul silvic, Codul vamal, Codul muncii).2.
Corela
ţ
ia dintre partea general
ă
 
ş
i partea special
ă
a dreptului penal.
 Regulile dreptului penal parte general
ă
se aplic
ă
de principiu tuturor infrac
ţ
iunilor din partea special
ă
 
ş
i legi penale speciale.Ca
ş
i asem
ă
nare se poate afirma c
ă
ambele norme servesc la definireainfrac
ţ
iunii, a condi
ţ
iilor r 
ă
spunderii penale
ş
i a sistemului sanc
ţ
ionator,
ş
i au cafinalitate lupta împotriva fenomenului criminalit
ăţ
ii.Deosebirile sunt:
a.
 
Din perspectiva
obiectului specific
, normele de parte general
ă
definescinfrac
ţ
iunea ca
ş
i concept, stabilesc condi
ţ
iile r 
ă
spunderii penale
ş
i limitelegenerale de sanc
ţ
ionare în cazul angaj
ă
rii r 
ă
spunderii penale. În schimbnormele de parte special
ă
reglementeaz
ă
infrac
ţ
iunile în particular, întipicitatea lor ( defini
ţ
ia furtului, omorului etc), precum
ş
i pedeapsa aplicabil
ă
 acelei fapte.( de exemplu închisoare între 3
ş
i 15 ani pentru furtul calificat.)
b.
 
Din perspectiva
structurii normelor.
 Normele de parte general
ă
cuprind principii generale de r 
ă
spundere penal
ă
( defini
ţ
ia inten
ţ
iei, a culpei, alegitimei ap
ă
ă
ri, pe când normele de parte special
ă
sunt norme tipice deincriminare care stabilesc con
ţ
inutul specific al fiec
ă
rei infrac
ţ
iuni
ş
i pedeapsaabstract
ă
aplicabil
ă
. Din punct de vedere structural norma de incriminare secaracterizeaz
ă
prin dispozi
ţ
ia de incriminare
ş
i dispozi
ţ
ia de sanc
ţ
ionare. Lanorma de parte special
ă
poate fi eviden
ţ
iat
ă
mai u
ş
or structura generic
ă
a uneinorme în general adic
ă
ipotez
ă
, dispozi
ţ
ie
ş
i sanc
ţ
iune.
c.
 
Se diferen
ţ
iaz
ă
prin
dinamismul lor
. Normele de parte general
ă
sunt maistabile
ş
i mai pu
ţ
in dinamice pentru c
ă
sunt expresia unor concepte abstracte,generice. Dimpotriv
ă
normele de parte special
ă
trebuie s
ă
se adapteze imediatevolu
ţ
iei rela
ţ
iilor sociale fie prin dezincriminarea unor fapte (homosexualitatea, ofensa adus
ă
autorit
ăţ
ii etc), incriminarea unor fapte (manipularea genotipului uman, infrac
ţ
iunile informatice etc.) sau modificareasanc
ţ
iunii aplicabil
ă
faptelor( doar pedeapsa amenzii pentru insult
ă
, sausanc
ţ
ionarea furtului cu o pedeaps
ă
cuprins
ă
între 1
ş
i 12 ani).
 
2
d.
 
Ele se deosebesc
ş
i prin
vechimea lor istoric
ă
.
Normele de parte special
ă
suntcele mai vechi. Normele de parte general
ă
au ap
ă
rut ulterior , când gândirea penal
ă
a ajuns s
ă
elaboreze concepte abstracte fundamentale ale no
ţ
iunilor dedrept penal( no
ţ
iunea de r 
ă
spundere penal
ă
etc).3.
Calificarea sau încadrarea juridic
ă
.Încadrarea juridic
ă
const
ă
în aplicarea normei penale care define
ş
te con
ţ
inutulspecific al unei infrac
ţ
iuni la cazul sau faptul concret fiind o opera
ţ
iune deconcretizare a legii sau de introducere a faptei în tiparul legii. Este mijlocul prin caresistemul penal î
ş
i realizeaz
ă
finalitatea,
ş
i anume lupta împotriva infrac
ţ
ionalit
ăţ
ii.Factorii care concur 
ă
la o calificare juridic
ă
exact
ă
sunt:-
 
stabilirea exact
ă
a st
ă
rii de fapt.-
 
cunoa
ş
terea riguroas
ă
a textelor de incriminare
ş
i a normelor de drept penal parte general
ă
.-
 
aptitudinea de a identifica în starea de fapt împrejur 
ă
rile care corespundcon
ţ
inutului legal al unei infrac
ţ
iuni.Consecin
ţ
ele unei încadr 
ă
ri juridice gre
ş
ite sunt:-
 
fapta învinuitului este calificat
ă
ca fiind infrac
ţ
iune de
ş
i în realitate nu areacest caracter.-
 
fapta este considerat
ă
ca fiind o anumit
ă
infrac
ţ
iune de
ş
i în realitate este o alt
ă
 infrac
ţ
iune.-
 
fapta nu e considerat
ă
infrac
ţ
iune de
ş
i în realitate corespunde tipicit
ăţ
ii uneiinfrac
ţ
iuni.4.
Metode de definire a con
ţ
inutului infrac
ţ
iunii
:- o determinare sumar 
ă
sau relativ determinat
ă
.- o determinare am
ă
nun
ţ
it
ă
sau absolut determinat
ă
. Ideal este ca s
ă
se foloseasc
ă
odefini
ţ
ie care s
ă
aib
ă
un caracter de generalitate f 
ă
ă
îns
ă
a l
ă
sa loc vreunei neclarit
ăţ
i.Principiul legalit
ăţ
ii incrimin
ă
rii este considerat un drept fundamental de jurispruden
ţ
a CEDO
ş
i rezult
ă
obliga
ţ
ia pentru puterea legiuitoare de a redacta textecare s
ă
fie clare.5.
Clasificare infrac
ţ
iunilor
este f 
ă
cut
ă
de legiuitorul român în func
ţ
ie de obiectul juridic al infrac
ţ
iunii. Partea special
ă
a codului penal con
ţ
ine titluri, capitole , sec
ţ
iuni
ş
i articole. De exemplu exist
ă
11 titluri, unele având capitole
ş
i sec
ţ
iuni. Îns
ă
 elementul esen
ţ
ial îl reprezint
ă
articolul c
ă
ruia de principiu îi corespunde oinfrac
ţ
iune.
 
3
CAP II. INFRAC
Ţ
IUNI CONTRA VIE
Ţ
II1. Generalit
ăţ
i.
În codul penal român în categoria infrac
ţ
iunilor contra vie
ţ
ii persoanei sunt incluse infrac
ţ
iunile de omor ( simplu calificat sau deosebit de grav), pruncuciderea, uciderea din culp
ă
 
ş
i determinarea sau înlesnirea sinuciderii.O prim
ă
chestiune este legat
ă
de faptul dac
ă
dreptul la via
ţă
al persoanei esteun drept absolut
ş
i indisponibil.Este acceptat de toat
ă
lumea c
ă
via
ţ
a omului se bucur 
ă
de protec
ţ
ie penal
ă
 indiferent de capacitatea de a tr 
ă
i, indiferent de speran
ţ
a de via
ţă
sau de interesul de atr 
ă
i, indiferent de vârsta persoanei sau starea sa de s
ă
n
ă
tate.Consecin
ţ
a practic
ă
a faptului c
ă
acest drept nu ar fi unul absolut, ar fi aceeac
ă
în anumite împrejur 
ă
ri acest drept ar putea fi înc
ă
lcat, spre exemplu în cazul pedepsei capitale. To
ţ
i autorii accept
ă
c
ă
acest drept este absolut dar trebuie pus
ă
îndiscu
ţ
ie
ş
i ipoteza în care acest drept este înc
ă
lcat, de exemplu în cazul uciderilor comise în timp de r 
ă
zboi. Dac
ă
acest drept ar fi unul absolut atunci nu ar putea fiînc
ă
lcat în nici o împrejurare. În realitate de
ş
i de dorit o astfel de interpretare, ea esteuneori limitat
ă
la situa
ţ
ia de principiu, adic
ă
în principiu dreptul la via
ţă
este unulabsolut dar în anumite situa
ţ
ii speciale se poate deroga de la acest caracter absolut aldreptului. Nu lipsit de interes este
ş
i situa
ţ
ia euthanasiei pasive când medicul decidec
ă
nu ar nici un sens s
ă
mai lupte prin orice mijloace pentru salvarea vie
ţ
ii deoarecedecesul este inevitabil.O a doua chestiune este aceea de a stabili dac
ă
este un drept indisponibil saunu. În situa
ţ
ia în care este incriminat
ă
euthanasia nu se poate vorbi de un dreptdisponibil al persoanei pentru c
ă
de
ş
i ea î
ş
i d
ă
acordul cu privire la uciderea saconsim
ţă
mântul s
ă
u nu are valoarea unei cauze justificative.O a treia chestiune ce trebuie solu
ţ
ionat
ă
este aceea de a stabili de când începevia
ţ
a unei persoane
ş
i când se termin
ă
, pentru c
ă
aceste infrac
ţ
iuni pot fi comise doar împotriva unei persoane în via
ţă
.În ceea ce prive
ş
te
momentul ini
ţ
ial
din care se consider 
ă
c
ă
o persoan
ă
esteîn via
ţă
în dreptul penal exist
ă
dou
ă
concep
ţ
ii. Într-o concep
ţ
ie mai veche se consider 
ă
 c
ă
un om este în via
ţă
din momentul în care f 
ă
tul dup
ă
na
ş
tere a respirat, dovada fiindexisten
ţ
a a aerului în pl
ă
mâni. În concep
ţ
ia actual
ă
majoritar 
ă
în doctrina european
ă
 
ş
i român
ă
se consider 
ă
c
ă
o persoan
ă
este în via
ţă
din momentul începerii procesului biologic al na
ş
terii. Acest moment este reprezentat de începerea durerilor na
ş
terii,indiferent dac
ă
acest proces se declan
ş
eaz
ă
natural sau este declan
ş
at medicamentos.Plecând de la aceast
ă
concep
ţ
ie trebuie delimitat omorul de întrerupereacursului sarcinii. Elementul nodal în aceast
ă
discu
ţ
ie este obiectul material alinfrac
ţ
iunii. Dac
ă
e vorba de o fiin
ţă
uman
ă
atunci s-a comis un omor sau ucidere dinculp
ă
, dac
ă
dimpotriv
ă
obiectul material este f 
ă
tul sau produsul de concep
ţ
ie atuncifapta intr 
ă
sub inciden
ţ
a textului care incrimineaz
ă
întreruperea cursului sarcinii.Cum se calific
ă
fapta gravidei care desf 
ăş
urând activit
ăţ
i riscante, mers pe biciclet
ă
, c
ă
l
ă
rie sau ridicat greut
ăţ
i mari
ş
i declan
ş
eaz
ă
prematur procesul na
ş
terii cuconsecin
ţ
a pierderii sarcinii, poate fi calificat
ă
ca o fapt
ă
de ucidere din culp
ă
? Nu,deoarece întreruperea cursului sarcinii din culp
ă
nu este incriminat
ă
.Cum se calific
ă
fapta medicului care în procesul na
ş
terii din cauza culpeimedicale produce moartea copilului? Ucidere din culp
ă
deoarece fapta este comis
ă
 asupra unei persoane în via
ţă
.Cum se calific
ă
fapta celui care ucide ulterior un copil n
ă
scut prematur caurmare a unor manopere avortive? Întrerupere a cursului sarcinii în concurs cu omor calificat.

Activity (43)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Andreea Brebu liked this
Vasea Boțan liked this
Oana Gligan liked this
Alina Paraschiv liked this
Alina Paraschiv liked this
Liliana Balan liked this
ssultany4375 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->