Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Supliment Scinteia 02

Supliment Scinteia 02

Ratings:

4.0

(1)
|Views: 344|Likes:
Published by fractalus

More info:

Published by: fractalus on May 23, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/13/2012

pdf

text

original

 
Comitetul executiv al Consi-liului popular al jude]ului Ia[i; Av\nd \n vedere prevederileDecretului 620/1973, cu privire la m`surile de dezvoltare a bazei e-nergetice [i de folosire mai judi-cioas` a combustibililor [i e-nergiei;|n scopul gospod`ririi [i uti-liz`rii ra]ionale a gazelor naturale[i combustibililor petrolieri [i pen-tru eliminarea risipei acestora,DECIDE:
 Art. 1. Se stabilesc urm`-toarele temperaturi de \nc`l-zire: – maximum 16°C \n haleleindustriale [i alte spa]ii de pro-duc]ie \nchise; – maximum 18°C \n locu-in]e, institu]ii, \ntreprinderi(alte \nc`peri dec\t halele in-dustriale [i spa]iile productive),unit`]i comerciale [i de pres-ta]ii, hoteluri, unit`]i de ali-menta]ie public`, institu]ii de\nv`]`m\nt, s`li de spectacole,alte spa]ii similare. Art. 2.
Programul zilnic defurnizare a apei calde de consum va fi asigurat dup` cum urmeaz`: – la centralele termice de cvar-tal \ntre orele 6,30–11 [i13–21,30; – la punctele termice alimen-tate din re]elele de termoficare,\ntre orele 3–11 [i 13–22
 Art. 3.
Se excepteaz` de la prevederile art. 1 [i 2 spitalele,casele de na[teri, cre[ele [i gr`-dini]ele, c`minele de copii [i de b`tr\ni.
 Art. 4.
Cantit`]ile de gaze na-turale [i combustibili petrolierialocate prin plan pentru \nc`lzitpe perioada 18 februarie – 31martie 1977 se reduc cu 30 la sut`.
 Art 5.
Se aduce la cuno[tin]a consumatorilor c` \ntreprinderiledistribuitoare de gaze naturale auprimit dispozi]ie s` m`soare zilniccantit`]ile de gaze naturale \ncentralele electrice de termoficare,\n centralele termice de zon` [i decvartal, decadal la centrele ter-mice individuale dotate cu con-toare diferen]iale din institu]ii [i blocuri de locuin]e [i lunar \n in-stala]iile de \nc`lzire individual` ale popula]iei. |n caz de dep`[irea consumului, unit`]ile de dis-tribu]ie, \mpreun` cu comitetulrespectiv, birourile executive aleconsiliilor populare municipal [ior`[ene[ti vor lua m`suri pentrurecuperarea \n ziua urm`toare \ncazul centralelor electrice de ter-moficare, centralelor termice dezon` [i de cvartal [i vor stabiligrafice de recuperare \n decada urm`toare \n cazul centralelor ter-mice individuale din institu]ii [i blocuri de locuin]e, respectiv \nluna urm`toare pentru instala]iilede \nc`lzire individuale ale popu-la]iei, iar \n caz de nerecuperare vor sista livrarea p\n` la \nca-drarea \n cota alocat`.(...)
 Art. 7.
Furnizorii de energietermic`, de]in`torii de imobile [iinstala]ii proprii de \nc`lzire cen-tral`, precum [i persoanele fizice[i juridice care folosesc gaze na-turale sau produse petroliere pen-tru \nc`lzit sobe, comitetele aso-cia]iilor de locatari, mecanicii de bloc au obliga]ia de a exploata ra]ional instala]iile de \nc`lzire,pentru a se \ncadra \n cotele decombustibili repartizate [i de a nudep`[i temperaturile limit` sta- bilite prin prezenta decizie.|n acela[i scop, de]in`torii deinstala]ii de \nc`lzire central` [isobe vor lua m`suri pentru asi-gurarea etan[eit`]ii instala]iilor[i de izolare termic` a acestora,astfel \nc\t s` se evite pierderea dec`ldur` sau agent termic. De ase-menea, se vor lua m`suri de etan-[are a spa]iilor \nc`lzite.Pre[edinte,
ION ILIESCU
(Flacara Ia[iului,
25 februarie1977, p. 2; ION ILIESCU era prim-secretar al CJ Ia[i al PCR, func]iecumulat` pe l\ng` cea de pre[e-dinte al Consiliului Popular)
IZOLAREATERMIC~ARONIEI, CONTRIBU}IEDE SEAM~ LAOPRIREA |NC~LZIRII GLOBALE
COMITETUL OAMENILOR MUNCII:
IONILIESCU, ADRIANN~STASE, TRAIAN B~SESCU, DAN VOICULESCU, IOAN TALPE{, MIRCEAURSACHE,DANIELD~IANU, THEODOR STOLOJAN, VASILE PU{CA{, VICTOR BABIUC, OLIVIU GHERMAN, MIRCEACO{EA, IOAN MIRCEAPA{CU, IOAN RUS, OCTAV COSM|NC~, VALER DORNEANU, IOAN SOLCAN
Un „aliat“ tot mai activ \n c`utarea c`ilor de„evitare“ a prerogativelor suveranit`]ii \n domeniuldrepturilor omului \l reprezint` \n prezent organi-za]iile interna]ionale neguvernamentale (O.N.G.). Ne-dorind s` fie acuzate de atingeri la adresa suvera-nit`]ii, uneori „guvernele sau organiza]iile intergu- vernamentale utilizeaz` O.N.G.-urile ca instrumentediscrete ale politicii lor pe teren“. Unele dintre ele potfi create pentru a \ndeplini misiuni pe care guver-nele nu doresc s` le \ndeplineasc` \n mod direct sauca „umbrele“ pentru transferul r`spunderii deciziilorpolitice. |n acest caz, s\ntem \n prezen]a unor O.N.G.-uri ini]iate de c`tre stat ca adev`rate „submarine“ale acestuia.
ADRIANN~STASE
(Continuare \n pagina 2)
ONG-URILE, |N SLUJBAIMPERIALISMULUI CAPITALIST 
LAPANOULDE ONOARE
(...) Pricepu]i navigatori, marinarii flotei noastre comercialecunosc bine tainele acestei deosebit de frumoase profesii. Coman-dan]i destoinici, cum s\nt Liviu Negu], Constantin Preda, TraianB`sescu (...) [i mul]i al]ii se afl` \n primele r\nduri ale \ntrecerii so-cialiste, pentru buna gospod`rire a navelor, reducerea consumuluide combustibil, asimilarea de piese de schimb [i subansamble, pen-tru \ntre]inerea \n cea mai bun` stare de func]ionare a navelor.
(Dobrogea nou`,
organ al Comitetului Jude]ean Constan]a al PCR [ial Consiliului Popular Jude]eam, 14 iulie 1984, p. 3
 )(Continuare \n pagina 5)
Mar]i, 23 noiembrie 20048 PAGINI – GRATUITNr. 2
  m  a  d  e  i  n  A  c  a  d  e  m  i  a  C  a  ]  a  v  e  n  c  u
CONSILIULPOPULAR ALJUDE}ULUI IA{I, COMITETULEXECUTIVDecizia nr. 72, din februarie 1977 cu privire la gospod`rireaenergiei termice [i a combustibililor
SCORNICE{TI,VATR~ DE ISTORIE,LEAG~N LUMINOSALROMÅNIEI
 
PAGINA2SC|NTEIA, mar]i, 23 noiembrie 200
DREPTURILE OMULUI, CONCEPT RETROGRAD ALSOCIET~}ILOR CAPITALISTE, INSTRUMENT DEOTR~VIRE ACLIMATULUI POLITIC INTERNA}IONAL
REDUCEREACHELTUIELILOR MILITARE CU 5 LASUT~, GEST DE AMPL~ RECUNOA{TERE APRESTIGIULUI DE CARE SE BUCUR~ TOVAR~{ULNICOLAE CEAU{ESCU 
 Referindu-se la dificult`]ile \n procesul negocierilor de dezarmare,tovar`[ul Nicolae Ceau[escu ar`ta recent c` una dintre concluziile \nt\lniriila nivel \nalt sovieto-americane din Islanda este aceea c` „problemele mon-diale nu se pot solu]iona numai de cele dou` mari puteri [i c` este nece-sar` participarea activ` a tuturor statelor [i popoarelor, f`r` deosebire dem`rime sau or\nduire social`, la rezolvarea lor“.O importan]` deosebit` cap`t` recenta ini]iativ` [i ac]iune unilateral`a Romåniei de reducere cu 5 la sut` a armamentelor [i cheltuielilor militare. Dup` cum ar`ta, \n acest sens, pre[edintele Nicolae Ceau[escu, „\n]elegemc` m`surile pe care le ia Romånia nu pot schimba cursul de \narmare, dar am ajuns la concluzia c` pot exercita o influen]` [i pot demonstra c` tre-buie – pornind de la r`spunderea fa]` de viitorul popoarelor, al tineretu-lui, al copiilor – s` se treac` de la declara]ii la fapte. |n acest sens, am con-statat c` este bine, c` este necesar s` trecem la reducerea unilateral` aarmamentelor [i cheltuielilor militare“. (Nicolae Ceau[escu, cuv\ntare la Marea Adunare Popular` din Capital`,
Sc\nteia 
, 22 noiembrie 1986).
(„Evolu]ii conceptuale [i normative \n domeniul dezarm`rii“, \n
 Revistaromån` de studii interna]ionale,
revist` a Academiei de {tiin]e Sociale[i Politice a RSR, anul XXI, nr. 2, 1987, p. 103-109)
|n etapa actual` se manifest` o puter-nic` influen]` a unor factori economici,culturali [i ideologici asupra drepturiloromului, av\nd ca rezultat accentuarea di-mensiunilor lor colective.Formarea unor noi drepturi ale omu-lui reprezint` rezultatul unei situa]ii ac-centuate a disfunc]ionalit`]ilor ordiniimondiale actuale, sub aspect militaro-strategic [i economic. Astfel, spre exem-plu, cursa \narm`rilor, nivelul \narm`-rilor – mai ales al celor nucleare – pun \nprimejdie, sub aspect poten]ial, a[a cuma ar`tat \n numeroase r\nduri pre[e-dintele Romåniei, tovar`[ul NicolaeCeau[escu, \ns`[i existen]a oamenilor.Ca atare, dreptul la via]`, la existen]`nu mai poate fi privit sub dimensiunea satradi]ional intern` ci, \n primul r\nd, subdimensiunea sa interna]ional`, ca dreptla pace, printr-o corela]ie necesar` cuprocesul dezarm`rii. A[a cum ar`ta pre[edintele NicolaeCeau[escu, „exist`, f`r` \ndoial`, ostr\ns` legatur` \ntre independen]a na-]ional` [i libertatea individual`. Privindlumea de ast`zi, constat`m c` atuncic\nd un popor nu este pe deplin inde-pendent, nu se poate asigura nici liber-tatea individual`.“ (Nicolae Ceau[escu,interviu acordat ziarului
 Le Figaro
, 30august 1978, \n vol.
 Romånia pe drumulconstruirii societ`]ii socialiste multi-lateral dezvoltate
, vol. 16, Bucure[ti,Pditura politic`, 1979, p. 587)|n literatura juridic` romåneasc` s-aar`tat – \n mod corect, dup` ]ara noas-tr` – c` promovarea [i respectarea drep-turilor omului reprezint` o problem` in-tern` a fiecarui stat.|n opinia noastr`, principiul res-pect`rii drepturilor omului nu este unprincipiu fundamental – el ne\ndeplinindcriteriile necesare \n acest sens (\n spe-cial aplicabilitatea pentru toate rela]iiledintre state) – ci un principiu de ramur`.Problematica drepturilor omului \ncadrul european este \nc`rcat` de tensiu-nea existent` \n rela]iile interna]ionale,de \ncerc`rile de a transforma drepturileomului \ntr-un instrument de lupt` poli-tic`, de concep]iile diferite care – \n modobiectiv – stau la baza aplic`rii dreptu-rilor omului \n fiecare ]ar`.
(„Dimensiuni conceptuale ale proble-maticii drepturilor omului \n context eu-ropean“
, Revista romån` de studiiinterna]ionale,
revist` a Academiei de{tiin]e Sociale [i Politice a RSR, mai-iunie1985, p. 231-236) Anul Interna]ional al P`cii (AIP)[i-a propus s` constituie uncadru larg pentru examinarea res-ponsabil` a situa]iei interna]io-nale actuale [i pentru elaborarea unei strategii ac]ionale care s` setraduc` \n m`suri concrete depromovare [i men]inere a p`cii.|n acela[i context se situeaz` [ichemarea pre[edintelui Romåniei,tovar`[ul Nicolae Ceau[escu: „S` marc`m Anul Interna]ional al P`-cii prin acorduri [i pa[i concre]ipe calea dezarm`rii, colabor`rii [ip`cii“
(Nicolae Ceau[escu, cuv\n-tare la Plenara Comitetului Centralal Partidului Comunist,
2 aprilie1986, Bucure[ti, Editura Politic`,1986, p. 28
 )
. A[a dup` cum ar`ta tovar`[ulNicolae Ceau[escu, „situa]ia inter-na]ional` continu` s` fie grav`.De aceea, \n continuare este nece-sar s` punem pe primul plan lup-ta pentru dezarmare, \n primulr\nd pentru dezarmarea nuclear`,lupta \mpotriva militariz`rii cos-mosului, pentru ap`rarea p`cii –  bunul cel mai de pre] al \ntregiiomeniri.“ (
 Nicolae Ceau[escu,cuv\ntare la Plenara ComitetuluiCentral al Partidului Comunist,
2aprilie 1986, Bucure[ti, Editura Politic`, 1986, p. 25). Adoptarea unui astfel de pro-gram, ale c`rui linii generale aufost prezentate de secretarul gene-ral al partidului \n cuv\ntarea sa la adunarea solemn` organizat` la 8 mai 1986 cu prilejul anivers`riia 65 de ani de la f`urirea Parti-dului Comunist Romån, reprezin-t` o necesitate vital` a tuturor po-poarelor, deoarece, dup` cumsublinia secretarul general al par-tidului, „Pacea, securitatea, nuse pot asigura prin for]`, prinpacte militare! Pacea se poate asi-gura numai prin dezarmare, princolaborare egal` \ntre toate na]iu-nile lumii!“(„Anul interna]ional al p`cii – obiective, structuri, rezultate“,\n
Studii [i cercet`ri juridice,
re- vist` a Academiei de {tiin]eSociale [i Politice a RSR, nr. 4,p. 317-323)
ANULINTERNA}IONALALP~CII,PRILEJ DE REAFIRMARE ADRAGOSTEI PENTRU PARTID 
 A[a dup` cum ar`ta tovar`[ul NicolaeCeau[escu, „trebuie s` se porneasc` \n toate\mprejur`rile de la adev`rul c` principiul suve-ranit`]ii este universal valabil [i acela[i pentrutoate statele, indiferent de m`rime sau de or\n-duirea lor social`, c` el nu poate fi conceput dec\t\ntr-un singur sens [i \n nici un caz nu poate fiaplicat sau interpretat \n mod diferit fa]` de o ]ar` sau alta.“ (Nicolae Ceau[escu,
 Romånia pe drumulconstruirii societ`]ii socialiste multilateral dezvoltate,
 vol. 12, Bucure[ti, Editura Politic`, 1976, p. 301-302).Ca atare, se eviden]iaz` o departajare func]io-nal` \ntre ordinea intern` [i cea interna]ional`, \nsensul c` protec]ia drepturilor omului intr` \ncompeten]a intern` a statelor – chiar dac` statelerespective au devenit p`r]i la tratatele interna]io-nale \n materie – \n timp ce promovarea drepturiloromului poate fi realizat` [i \n plan interna]ional,ea nemaifiind exclusiv \n competen]a intern` a acestora.
Excluz\nd, de aceea, situa]iile unor viol`riale drepturilor omului av\nd un caracter masiv[i sistematic, care pun \n pericol pacea [i se-curitatea interna]ional`, a[a cum arat` G. vonGlahn, \n stadiul actual al dreptului interna]io-nal, „nici un stat nu are dreptul de a interveni\n vreun fel pentru a impune drepturile omului\n alt stat“.Independent de ideea legitim`rii interven-]iilor umanitare, s-a \ncercat [i se \ncearc` \ncontinuare justificarea – \n general – a ames-tecului str`in \n problemele ce ]in de protec]iaintern` a drepturilor omului.
Nu poate fi acceptat` ideea dup` care statelepot s` ia \n starea actual` a dreptului interna]io-nal m`suri „unilaterale“ de asigurare a protec]iei„interna]ionale“ a drepturilor omului. |n opinia luiR. Pinto, pe care nu o \mp`rt`[im, acestea arcuprinde „\n mod special anchete asupra situa]ieidrepturilor omului, publicitatea dat` acestor an-chete, m`suri legislative destinate s` previn`, s` \mpiedice sau s` fac` s` \nceteze violarea drep-turilor omului de c`tre alte state, asisten]a dat`  victimelor viol`rilor drepturilor omului [i inter- ven]ia pe l\ng` autorit`]ile guvernamentale alestatelor vinovate de violarea drepturilor omului“.Drepturile omului pot servi [i unor scopuri demanipulare pluriform` (bazat` inclusiv pe utili-zarea pur semantic` a conceptului), componenta lor ideologic` fiind amplificat` de dezvoltarea masiv` a mijloacelor de comunica]ie \n mas` [i deapelul la elemente emo]ionale.Recunoa[terea unor or\nduiri social-politicediferite presupune [i recunoa[terea legitimit`]iiunor abord`ri diferite privind drepturile omului. A[a dupa cum ar`ta tovar`[ul Nicolae Ceau[escu,„\n fiecare din ]`rile europene, ca de altfel \n\ntreaga lume, s\nt multe probleme economice, so-ciale, inclusiv umanitare, de solu]ionat. Nimeni nupoate pretinde c` are dreptul s` impun` modul s`ude g\ndire [i solu]ionare a problemelor. O aseme-nea cale este sortit` e[ecului [i nu poate duce dec\tla \ncordare \n rela]iile dintre state.“ (NicolaeCeau[escu, cuv\ntare la Plenara CC al PCR, 14aprilie 1989, \n
Sc\nteia
, 15 aprilie 1989).(„Suveranitatea [i drepturile omului“, \n
 Revistaromån` de studii interna]ionale,
revist` a Acade-miei de {tiin]e Sociale [i Politice a RSR, nr. 5,septembrie – octombrie 1989, p. 442-449)
 Pagin` realizat` cu neprecupe]itul sprijin al tovar`[ului-autor 
ADRIANN~STASE
CONCEP}IILE DESPRE LUME,VIA}~ {I ONG-URI ALE TOVAR~{ULUINICOLAE CEAU{ESCU
Scen` de intens` vibra]ie sufleteasc`: Nicolae [i Elene Ceau[escu demonstreaz` c` [i ei s\nt oameni, deciau [i ei copii
 
PAGINASC|NTEIA, mar]i, 23 noiembrie 2004 
|n eroica zi de 23 August 1944 poporul român [i-a rostit ca de-at\tea ori \n istoria sa de dou` ori mile-nar` voin]a de a-[i c\[tiga prin propriile sale mijloacedreptul la o via]` liber` [i independent`. Receptat ca unul din momentele majore ale desf`[ur`rilor politi-co-militare ce au determinat \nfr\ngerea Germanieinaziste, revolu]ia de eliberare social` [i na]ional`, an-tifascist` [i antiimperialist` declan[at` la 23 August1944 [i-a eviden]iat de la \nceput caracterul absolutdistinct, unic \n practica luptelor de eliberare, \n ex-perien]a revolu]ionar` interna]ional`. Ceea ce la \nceput p`rea a fi un fenomen inexplicabil – [i nupu]ini au fost \ntre istoricii str`ini aceia care nu aureu[it s` \n]eleag` cum a fost posibil ca „pestenoapte“, România, cu \ntregul ei poten]ial uman [imaterial, f`r` nici o fisur` s` \ntoarc` armele \mpotri- va celui de-al treilea Reich [i s` se al`ture for]elorcoali]iei Na]iunilor Unite – s-a definit a fi, \n paginileadev`ratei istorii a neamului nostru, un fenomenlogic, determinat obiectiv de \ns`[i evolu]ia sa istoric`.Pentru c` revolu]ia de eliberare social` [i na]ional`,antifascist` [i antiimperialist` a fost preg`tit` de lu-crarea veacurilor fiind expresia concentrat` a luptelorpurtate de români pentru libertate, unitate [i inde-penden]`, pentru dob\ndirea de drepturi [i libert`]idemocratice \ntr-un moment \n care toate aceste as-pira]ii [i op]iuni \i fuseser` grav \nc`lcate.
Pentru organizarea [i conducerea luptei poporu-lui, Partidul Comunist Român, \n pofida uria[elordificult`]i impuse de condi]iile activit`]ii \n ile-galitate, a ac]ionat sus]inut, prin toate c`ile [i mij-loacele posibile, \n vederea constituirii de organi-za]ii democratice antifasciste, \nf`ptuirii unit`]iide ac]iune a clasei muncitoare, coloana vertebral`a preconizatului Front Na]ional Antifascist, adre-s\ndu-se \n repetate r\nduri frunta[ilor partidelorburgheze democratice \n vederea corel`rii ac]iu-nilor.
Ilustrativ pentru modul cum vedeau comuni[tiiposibil` realizarea unei „adev`rate rezisten]ena]ionale“ este scrisoarea deschis` adresat` con-ducerii Partidului Na]ional Liberal la 24 ianuarie1938, \ntr-un moment deci c\nd perspectiva dez- volt`rii democratice a ]`rii era amenin]at`: „P`str\n-du-[i integral pozi]iile ideologice [i sociale pe care at\tmi[carea muncitoreasc` c\t [i partidul liberal le ocu-p`, socotim totu[i nu numai posibil` dar absolut ne-cesar` o larg` concentrare de for]e, care s` mearg` de la partidul pe care-l conduce]i p\n` la organiza]iilepolitice [i sindicale române[ti cu naturala \ncolonareat\t a Partidului Na]ional }`r`nesc c\t [i a celorlaltepartide [i organiza]ii de afirmare democratic`...“(
Sc\nteia,
duminic`, 10 august 1986)
IOAN TALPE{
CLASAMUNCITOARE{I }~R~NIMEAAU |NF~PTUITM~REA}AZI DE 23 AUGUST
 Prima ac]iune cu caracter operativ, \ntreprins` de Consiliul U.A.S.C. dininstitut, imediat dup` \ncheierea lucr`rilor Conferin]ei, a fost organizareaunor \nt\lniri ale anilor de studiu cu delega]ii [i invita]ii din institut par-ticipan]i la Conferin]`, care au prezentat studen]ilor [i organelor de aso-cia]ie inform`ri sintetice privind lucr`rile Conferin]ei, dezbaterile din plen[i din sec]iuni, hot`r\rile adoptate \n lumina indica]iilor date de tovar`[ul
 Nicolae Ceau[escu
\n cuv\ntarea rostit` la deschiderea lucr`rilor Con- ferin]ei. Cu acest prilej, Consiliul de la nivelul institutului a recomandat or- ganelor de asocia]ie de la toate nivelele alc`tuirea, \n cel mai scurt timp,a unor planuri de m`suri care, coroborate cu planurile de activit`]i \n curs,s` asigure transpunerea \n via]` a indica]iilor tovar`[ului
 NicolaeCeau[escu
, a hot`r\rilor Conferin]ei a XI-a a U.A.S.C.R. La nivelul Consiliului pe institut, dup` cum releva
 Mircea Ursache
, pre[edintele Consiliului, a fost adoptat un plan de m`suri care s` conduc`la ridicarea pe o treapt` calitativ superioar` a activit`]ii de asocia]ie. Ca prim obiectiv, acest plan urm`re[te \mbun`t`]irea hot`r\toare a activit`]ii profesionale desf`[urate de asocia]ii, \mbun`t`]irea rezultatelor \nregistratede studen]i, \n preg`tirea teoretic` [i practic`. Pentru cre[terea cu cel pu]in2% a procentului de promovabilitate la sf\r[itul anului universitar, consi-liul \[i propune c\teva ac]iuni concrete: constituirea unor colective de \ntra- jutorare care s`-i sprijine pe studen]ii r`ma[i \n urm` cu proiectele,urm`rirea riguroas` de c`tre birourile de an a frecven]ei [i tragerea lar`spundere, \n cadrul unor adun`ri operative, a celor cu o frecven]` slab`la cursuri. (...) |n domeniul practicii consiliul dore[te s` contribuie la\mbun`t`]irea con]inutului acesteia. Se va ac]iona pentru a determina con-ducerile [antierelor unde va fi efectuat` practica s` asigure o rota]ie optim`a studen]ilor \n locurile de practic`, astfel ca studen]ii s` cunoasc`, prinaceast` rota]ie, c\t mai multe meserii, s` ia contact cu \ntreaga complexi-tate a muncii \n construc]ii.
|n pas cu cerin]ele actuale ale integr`rii \nv`]`m\ntului 
CU G|NDULLATOVAR~{ULNICOLAE CEAU{ESCU,MIRCEAURSACHE VREAS~DIMINUEZE ARIERATELE DINPROCESULDE |NV~}~M|NT
Proiectul Legii \nv`]`m\ntu-lui supus dezbaterii poart` am-prenta grijii permanente a par-tidului [i a statului nostru, atovar`[ului Nicolae Ceau[escu,personal, pentru cre[terea [i e-ducarea tinerei genera]ii, pen-tru formarea acesteia \n spiritulmuncii, al eticii [i echit`]ii so-cialiste, atitudine de altfel con-secvent [i \n repetate r\nduriafirmat` cu diferite prilejuri de\nsu[i secretarul general al par-tidului, care vede \n tineretul]`rii \nsu[i viitorul socialist [icomunist al patriei noastre. No-ua Lege a \nv`]`m\ntului vapune astfel \n concordan]` pre-vederile legale cu saltul revo-lu]ionar \nregistrat de \nv`-]`m\ntul romånesc \n ultimiiani.Ca viitor inginer, apreciezdeosebit cuprinderea \n Lege, caun principiu fundamental, aideii de politehnizare a \nv`]`-m\ntului, nuan]at` doar cu pu-]in timp \n urm` de secretarulgeneral al partidului, tovar`[ulNicolae Ceau[escu, \n cuv\nta-rea ]inut` la deschiderea aces-tui an de \nv`]`m\nt la Cluj-Napoca, idee care reune[tecerin]ele actuale de legare a \n-v`]`m\ntului cu cercetarea [iproduc]ia, cu principiul generalvalabil \n societatea noastr`, aldezvolt`rii [i afirm`rii multila-terale a personalit`]ii umane.
MIRCEAURSACHE
 Institutul de Construc]ii Bucure[ti(\n prezent, pre[edinte AVAS)
|nf`ptuirea industrializ`rii \ntr-o concep]ie unitar` [i de lung` perspectiv`, av\nd \n vedere necesitatea  valorific`rii mai eficiente a resurselor naturale \nscopul realiz`rii progresului economic continuu al]`rii, presupune \n mod obiectiv l`rgirea bazei propriide materii prime [i materiale pe care le posed` solul[i subsolul Romåniei. Iat` de ce Partidul ComunistRomån, \n politica sa economic`, a pus un accent de-osebit pe folosirea c\t mai deplin` a posibilit`]ilor in-terne pe care le ofer` ]ara noastr`, prin mobilizarea intens` a for]elor proprii [i valorificarea modern` a resurselor ei naturale. Aplicarea unei metodologii ra]ionale [i a unormetode moderne \n munca de cercetare, concentrarea activit`]ii pe obiectivele de prim` importan]`, aucontribuit la cre[terea \nsemnat` a rezervelor desubstan]` util`. Datele privind realiz`rile din ultimiitrei ani ai cincinalului \n curs demonstreaz` realis-mul [i caracterul [tiin]ific al Directivelor tran[ate deCongresul al IX-lea al PCR industriei extractive. A[a de pild`, \ntre anii 1966-1969 s-a \nregistrat ocre[tere a produc]iei globale a industriei miniere cu29,5 la sut`, \ntr-un ritm mediu anual de 9 la sut`,iar productivitatea muncii –acest indicator funda-mental al eficien]ei unei economii – a sporit cu 24 la sut`, realiz\ndu-se deja nivelul stabilit \n planulcincinal pentru anul 1976.
Numai \n perioada ce s-a scurs de la \nceputulcincinalului \n cadrul industriei miniere au fostpuse \n func]iune 24 de mine [i exploat`ri desuprafa]` [i 20 de uzine sau instala]ii de prepa-rare. Aceste succese remarcabile ob]inute de mi-nerii patriei noastre \i \nsufle]esc [i le inspir`\ncredere \n \ndeplinirea sarcinilor de o deosebit`importan]` pentru mersul \nainte al economiei ro-måne[ti, cuprinse \n proiectul de Directive aleCongresului al X-lea al PCR.
Tr`s`tura de baz` a dezvolt`rii industriei noastre\n perioada urm`toare, a[a cum se subliniaz` \nproiectul de Directive al Congresului al X-lea, va fi\mbun`t`]irea structurii ei, cre[terea accentuat` a unor ramuri moderne, str\ns legate de programultehnico-[tiin]ific, pentru a se asigura valorificarea su-perioar` a resurselor materiale [i a capacit`]ilortehnice ale for]ei de munc`. |n acest sens, \n proiec-tul de Directive se subliniaz` faptul c` lucr`rile geo-logice \ntreprinse vor trebui s` duc` la identificarea unor rezerve industriale sporite de ]i]ei, gaze, mine-reuri neferoase, minereuri de fier [i alte substan]eminerale utile, care s` permit` cre[terea extrac]iei [i,pe aceast` baz`, satisfacerea \n c\t mai mare m`sur` a nevoilor economiei na]ionale.Cercet`rilor geologice li se traseaz` sarcina ca \ntr-un timp c\t mai scurt s` fie \n m`sur` s` se sol-deze cu o cunoa[tere a tuturor z`c`mintelor noi [i a zonelor care prezint` interes. |n acest sens p\n` la sf\r[itul acestui an se vor stabili programe specialeprivind explorarea [i exploatarea minereurilor com-plexe [i cuprifere, care \[i vor aduce contribu]ia la acoperirea \n propor]ie \nsemnat` a nevoilor sporitede metale neferoase. |n paralel va cre[te eficien]a ac-tivit`]ii geologice prin extinderea folosirii metodelor [iaparaturii geofizice moderne, prin mic[orarea durateide prospectare etc., realiz\ndu-se punerea \n eviden]` de noi rezerve cu cheltuieli c\t mai mici, intensifi-c\ndu-se preocup`rile pentru economisirea mijloa-celor materiale [i financiare alocate.(
Sc\nteia tineretului
, joi, 10 iulie 1969)
GHEORGHE ZAMAN,
 |n prezent, consilier al lui Ion Iliescu pe problemeeconomice
L~RGIREACONTINU~ ABAZEDE MATERII PRIME CONDI}IAESEN}IAL~ AINDUSTRIALIZ~RII 
Cu m\inile lor \ndem\natice, pionierii [i [oimi ai patrieiadun` sticle goale pentru o via]` mai bun`

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
ema1703 liked this
Dan liked this
Dan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->