ConferinŃa

„ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”

17 Noiembrie 2009

Speech-uri

Proiect al AsociaŃiei „Youth for Justice”

www.yfj.ro
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

Intro

AsociaŃia “Youth for Justice” doreşte să mulŃumească celor care i-au fost alături la acest
eveniment. Începem prin a mulŃumi Camerei DeputaŃilor care ne-a pus la dispoziŃie Sala
Constantin Brâncuşi şi sponsorilor noştri care ne-au susŃinut la acest eveniment. Este vorba despre
Starlight Suites Hotel Bucureşti, Filos Pub şi Comimpex Marshal S.R.L.!

Dorim deopotrivă să le mulŃumim speaker-ilor noştri prin prezenŃa Domnului Director General al
AdministraŃiei NaŃionale a Penitenciarelor Ioan Băla, Doamnei Director al DirecŃiei Generale de
ProbaŃiune Iuliana Cărbunaru, Doamnei Director Adjunct al Penitenciarului Rahova LuminiŃa
MedeleŃ, Domnului Purtător de Cuvânt al Penitenciarului Jilava Cristian Micu şi Domnului Şef al
Serviciului de ProbaŃiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti Gabriel Oancea. MulŃumim de
asemenea şi Domnului Lect. Univ. Dr. Ioan Durnescu, pentru moderarea discuŃiilor!

Nu în ultimul rând dorim să le mulŃumim invitaŃiilor noştri din sfera academică, a ONGurilor, a
instituŃiilor de profil, cât şi a tinerilor preocupaŃi de sfera justiŃiei, care ne-au fost aproape şi ne-au
susŃinut la acest eveniment atât de important pentru noi.

AsociaŃia “Youth for Justice” a luat fiinŃă la 1 septembrie 2009 atunci când un grup de tineri
masteranzi în ProbaŃiune, Universitatea din Bucureşti, au decis că cea mai bună formă de a-şi
susŃine proiectele în sfera justiŃiei este legalizarea unei asociaŃii.

AsociaŃia “Youth for Justice” desfăşoară două mari proiecte: un Centru de Voluntariat pentru
JustiŃie, care are drept scop recrutarea şi pregătirea continuă de voluntari în munca directă cu
persoanele condamnate (http://cvj.yfj.ro) şi o revistă ştiinŃifică virtuală în domeniul justiŃiei pentru
tinerii cercetători, numită „PROBATION junior” (http://junior.yfj.ro).

2
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

Speech-uri

Ioan BĂLA
Director General
AdministraŃia NaŃională a Penitenciarelor

Voluntariatul este o nebunie. Cred că este o nebunie, dar o nebunie frumoasă, care implică
seriozitate, altruism, dorinŃa de a dărui celor din jur şi mai ales celor aflaŃi în impas, lucruri care ne
disting, ne singularizează în tot spectrul acesta în care trăim, în vremuri atât de complexe, ca să nu
le definesc altfel, când foarte mulŃi dintre noi au nevoie de puncte de sprijin. Puncte de sprijin pe
care nu doar cei specializaŃi în anumite profesii specifice zonei sociale ar trebui să le ofere, ci noi
toŃi. Exact acest lucru m-a determinat să pun totul deoparte şi să fiu astăzi alături de
dumneavoastră, pentru că sunt foarte convins că voluntariatul este una dintre modalităŃile extrem
de importante, prin care putem renaşte, prin care putem să ne revenim din punct de vedere
relaŃional, pentru că foarte mulŃi dintre clienŃii sistemului pe care îl conduc, au multiple carenŃe şi
în primul rând cele care vizează exact aspectele pe care le-aŃi punctat: nu ştiu să fie generoşi, nu
ştiu să fie altruişti, nu ştiu să dăruiască. Ştiu în schimb să apropie tot ce au alŃii prin metode, cel
mai adesea ilicite.
Modalitatea cea mai frecvent utilizată la nivel social în apărarea drepturilor şi libertăŃilor
cetăŃeneşti este justiŃia, înfăptuită de Autoritatea Judecătorească şi organele de represiune ale
statului. Toate celelalte structuri aparŃinând Sistemului NaŃional de Apărare, Ordine Publică şi
SiguranŃă NaŃională, din care face parte şi AdministraŃia NaŃională a Penitenciarelor, acŃionează în
numele şi sub controlul instituŃiilor statului, înfăptuind hotărârile judiciare în domeniul executării
pedepsei privative de libertate şi a măsurilor dispuse în cursul procesului penal, cu un singur scop:
al reintegrării sociale a celor care sunt sancŃionaŃi de către instanŃă.
AdministraŃia NaŃională a Penitenciarelor aplică politicile penale guvernamentale, acestea
fiind rezultatul identificării unor nevoi generale la nivelul social. Societatea civilă poate influenŃa
evoluŃia politicilor penale dar şi a sistemelor de valori şi atitudini faŃă de delincvenŃă. În mod
tradiŃional, relaŃia dintre penitenciar şi societate este univocă. Cei care comit fapte penale sunt traşi
la răspundere şi custodiaŃi într-un spaŃiu închis, pe intervale de timp determinate şi din păcate
succesive. Societatea acŃionează asupra unora dintre aceşti răspunzători pentru încălcarea normelor
sociale, izolându-i şi oferind satisfacŃie victimelor infracŃiunilor şi propunându-şi să-i intimideze

3
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

pe cei pretabili să săvârşească astfel de infracŃiuni. Această manieră reactivă de raportare la

comportamentul delincvent este ineficienŃa din punct de vedere al reintegrării sociale a celor care
au comis infracŃiuni şi în ultimă instanŃă, a creşterii gradului de siguranŃă comunitară.
În realitate, relaŃia partenerului cu societatea este neunivocă şi în influenŃa plurivectorială
de factori economici, culturali, politici, democratici şi instituŃionali, penitenciarul trebuie perceput
ca o instituŃie deschisă, integrat unui sistem comunitar, restructiv în raport cu victima, reintegrator
în raport cu infractorul, furnizor de servicii în raport cu mediul de apartenenŃă.
Studiile internaŃionale de specialitate arată că majoritatea celor aflaŃi în închisoare sunt
bărbaŃi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, cu un nivel de instrucŃie sub media generală,
aparŃinând de regulă unor minorităŃi cu istoric în abuzul de substanŃe psihoactive. În consecinŃă,
principala problemă a fondatorilor de politici penale este reducerea riscului de recidivă. O treime
dintre recidivişti revin în penitenciare în primii 3 ani după liberare.
Un studiu sociologic realizat în Germania a demonstrat că recidiva pedepsită cu închisoarea
a scăzut cu 10% pentru infractorii care au beneficiat în timpul executării de o calificare
profesională, a scăzut cu 25% pentru cei care au reuşit să-şi găsească un loc de muncă şi cu 50%
pentru cei care îndeplineau ambele condiŃii (au beneficiat şi de o calificare şi le-a fost asigurat şi
un loc de muncă în perioada post-execuŃională).
Apare o relaŃie evidentă între posibilitatea societăŃii de a oferi locuri de muncă pentru cei
care comit fapte penale şi riscul de recidivă. SituaŃia este similară şi în cazul altor nevoi
criminogene cum ar fi nevoia unei locuinŃe sau a unui adăpost temporar. Pot oare furniza
comunităŃile locale locuri de muncă şi locuinŃe pentru foştii deŃinuŃi? În mod sigur ar trebui să-şi
propună, să-şi planifice să facă acest lucru.
De altfel, în continuarea prezentării mele, o să vă expun unul din multiplele programe pe
care AdministraŃia NaŃională a Penitenciarelor a reuşit să le acceseze din fonduri europene
nerambursabile, care vizează crearea unei structuri specializate între diverse instituŃii ale statului şi
organizaŃiile neguvernamentale, care vizează aşa numita economie socială, crearea unor
cooperative sociale unde beneficiari ai serviciilor de asistenŃă post-execuŃională, de asigurare a
unor locaŃii temporare pentru cazare, a unor locuri de muncă plătite, deprinderea lor să acceseze un
loc de muncă, să-şi facă un plan de venituri şi cheltuieli personale şi alte elemente trebuincioase
pentru o subzistenŃă licită şi firească.
Sunt parte a unui astfel de proiect din fonduri strategice cu valoare de 5 milioane de euro,
care în urmă cu 2 luni a debutat în parteneriat cu Ministerul de JustiŃie din Italia, Ministerul
Muncii, 8 organizaŃii neguvernamentale specializate din Italia, iar ca diseminator naŃional, un grup

4
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

de organizaŃii neguvernamentale şi Patriarhia Română, care pun la dispoziŃie locaŃii ce vor fi

amenajate şi utilizate pentru persoanele private de libertate, puse în libertate prin orice formă, care
nu mai au un reper în comunitate, care nu mai au familii, nu mai au locuinŃe, care nu au un loc de
muncă, asigurându-se astfel o trecere treptată şi o mai bună garanŃie a reducerii riscului de
recidivă, cunoscut fiind faptul că în perioada imediat următoare, circa 3 luni după punerea în
libertate, dacă aceste nevoi lipsesc pentru cei puşi în libertate, şansa de a recidiva este foarte mare,
comparativ cu depăşirea acestei etape de readaptare la normele comunitare.
Serviciile de educaŃie şi asistenŃă psihosociale din penitenciare pot colabora cu serviciile de
probaŃiune şi reprezentanŃi ai instituŃiilor descentralizate din AdministraŃie, pentru a dezvolta
mijloace de reintegrare a celor ce au comis infracŃiuni, pornind de la premiza că există potenŃiali
individuali de resocializare.
Societatea civilă trebuie să funcŃioneze ca un vector de conştientizare a realităŃilor existente
în sistemul penitenciar. Costurile de funcŃionare a unui sistem penitenciar eficient, nedistructiv în
raport cu individul sunt foarte ridicate. De aceea, găsirea unor modalităŃi alternative de
sancŃionare, altele decât privarea de libertate, apar ca o necesitate firească, atât în domeniul
iniŃiativelor legislative aflate în derulare, cât şi a altora care sunt uzitate în sisteme similare din alte
Ńări ale comunităŃii europene şi nu numai, în vederea reducerii efortului bugetar pentru sistemul
public şi nu în ultimul rând, pentru a veni exact în sprijinul ideii extrem de generoase, pe care
dumneavoastră o promovaŃi astăzi: aceea de implicare a comunităŃii în diverse forme, de asigurare
a voluntariatului fie prin organizaŃii neguvernamentale, fie prin acŃiuni ale altor factori decidenŃi,
care pot şi sunt bineveniŃi în efortul general de remodelare a personalităŃii deviante a celor care au
încălcat normele sociale.
RelaŃia cu societatea civilă este extrem de importantă pentru sistemul penitenciar astfel
încât, raporturile dintre administraŃia fiecărui penitenciar şi mass-media sunt de maximă
importanŃă, pentru ca prezentarea cât mai realistă a plusurilor şi neîmplinirilor care există în acest
domeniu să fie de natură să ofere o perspectivă realistă asupra unei zone, care nu cu mulŃi ani în
urmă era extrem de puŃin cunoscută. Accesarea unor programe cu resurse financiare
nerambursabile rămâne una dintre formulele cele mai eficiente, în care voluntariatul poate trece la
pasul următor: cel al includerii voluntarilor care au deja experienŃă, ca parteneri, ca experŃi, în
cadrul acestor proiecte, unde varianta finanŃării şi a implicării concrete şi consistente în
dezvoltarea acestor aspecte cuprinse pe fiecare proiect în parte, poate căpăta consistenŃa şi îi putem
da valoare prin implicarea celor care dobândiŃi varii experienŃe directe sau tangenŃiale
preocupărilor noastre cotidiene.

5
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

Numărul acestor proiecte este semnificativ şi pentru că resursele financiare alocate de la

bugetul statului întotdeauna au fost insuficiente, am apreciat că modalitatea cea mai la îndemână
pentru rezolvarea problemelor stringente din structura noastră rămâne dezvoltarea unei structuri
specializate, de specialişti din diverse domenii, atât fie economişti, psihologi, sociologi, asistenŃi
sociali, jurişti, care să fie specializaŃi în scrierea, structurarea, finanŃarea şi derularea de proiecte,
singura structură din administraŃia centrală pentru care s-au solicitat şi s-au obŃinut suplimentări de
posturi în cursul acestui an fiind Serviciul de Cooperare şi Programe, ca o modalitate (aşa cum
spuneam anterior) de completare atât a carenŃelor financiare cât şi a experienŃelor teoretice şi
practice, prin contactele pe care le putem dezvolta cu sisteme similare din întreaga lume.
Dacă ar fi să mă refer doar la cele care vizează parteneriatul AdministraŃiei NaŃionale a
Penitenciarelor cu societatea civilă pentru anul 2009, debutat în anul 2009, cu durata de derulare de
la 1 an pana la 3 ani, ar fi un proiect social în valoare de 5 milioane de euro, având ca obiectiv
dezvoltarea unor centre de economie socială la nivel naŃional, având ca partener pentru diseminare
naŃională, FederaŃia de OrganizaŃii Neguvernamentale Filantropica.
Următorul ar fi IniŃiativa 38 în valoare de 1 milion de euro, având ca obiectiv dezvoltarea
unei reŃele de suport în domeniul reducerii efectelor colaterale asociate consumului de droguri cu
parteneri din reŃeaua naŃională de ONGuri implicate în acest program.
Un alt program este cel referitor la îmbunătăŃirea accesului tinerilor din penitenciare la
programe de formare profesională şi integrare pe piaŃa muncii, pe parcursul şi după executarea
pedepsei, tot de 5 milioane de euro, având ca obiectiv creşterea şanselor de integrare pe piaŃa
muncii după liberare cu partenerul Centrul de Formare Continuă şi Evaluarea CompetenŃelor în
AsistenŃa Socială.
Un alt proiect este cel care vizează continuarea dezvoltării Sistemului de ProbaŃiune în
România, în valoare de 800 de mii de euro, având ca obiectiv îmbunătăŃirea bunăstării dintre ANP
şi DirecŃia de ProbaŃiune, proiectarea unui program de pregătire pentru liberare şi dezvoltarea unui
sistem comunitar integrat de reinserŃie socială.
Programul de prevenire a marginalizării sociale a romilor în valoare de 5 milioane de euro,
având ca obiective crearea unui cadru instituŃional de prevenire a marginalizării minorităŃii rome,
parteneri fiind FundaŃia pentru Reforma Penală, GRADO, TRANSCENA, RAMSES şi alŃii.
Am exemplificat doar câteva dintre aceste proiecte, contactele administraŃiei naŃionale cu
societatea civilă sunt mult mai diverse.
PrezenŃa organizaŃiilor neguvernamentale responsabile de respectarea drepturilor omului în
sistemul penitenciar este o constantă benefică, pentru că vin să monitorizeze aspectele care pot fi

6
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

imputate personalului sistemului şi nu în ultimă instanŃă, prin plângerile la instanŃele

internaŃionale, chiar statului român.
Dezvoltarea acestui parteneriat este deja tradiŃională, începând cu anul 2009 reprezentanŃi
ai organizaŃiilor neguvernamentale din acest domeniu au fost invitaŃi de către noi pentru a susŃine
cursuri de formare pentru ofiŃerii şi agenŃii din sistemul penitenciar, atât cei existenŃi cât şi pentru
elevii sau studenŃii de la instituŃiile de învăŃământ care pregătesc personal pentru sistemul nostru.
Am punctat câteva dintre numeroasele preocupări pe care le avem în parteneriatul care nu
cunoaşte limite între AdministraŃia Penitenciarelor şi societatea civilă. PrezenŃa unei noi
organizaŃii şi mai ales a unor oameni însufleŃiŃi, cu idealuri atât de umane este o binefacere, atât
pentru personalul din sistemul penitenciar, care primeşte un aflux de energie, de lipsă de plafonare
pe care cei care încă nu lucraŃi în acest domeniu, din fericire nu l-aŃi dobândit, precum şi faptul că,
cunoscându-vă puteŃi reprezenta o bază de selecŃie ca viitori colaboratori sau colegi.
Vă mulŃumesc foarte mult, vă felicit pentru iniŃiativă şi vă asigur de întregul nostru sprijin,
nu numai la conferinŃe ci şi la acŃiuni mult mai concrete, aşa precum foarte bine le-aŃi punctat.
ConferinŃele sunt minunate pentru a ne cunoaşte dar ceea ce ne defineşte cel mai bine este ceea ce
reuşim să facem indiferent de zi.
Vă mulŃumesc!

7
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

Iuliana CĂRBUNARU
Director
DirecŃia Generală de ProbaŃiune

Dacă până acum domnul director general ne-a vorbit despre mediul închis, acum facem un
pas către comunitate, acolo unde se află şi societatea civilă şi voluntarii. MulŃumim
organizatorilor, asociaŃiei, pentru faptul ca ne-au invitat la acest eveniment deosebit şi în primul
rând să îi admir pentru energia debordantă pe care o prezintă în fiecare dintre întâlnirile pe care le-
am avut până în prezent.
Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră, cu atât mai mult cu cât
şi eu am activat într-o organizaŃie neguvernamentală care lucra pentru justiŃie. De fapt încă mai
lucrează pentru justiŃie. Şi spun acest lucru pentru că în urmă cu mulŃi ani, par acum, mi-am
început activitatea într-o organizaŃie neguvernamentală care a pus bazele probaŃiunii în Bucureşti,
cel puŃin şi voi sublinia în intervenŃia mea, rolul pe care societatea civilă şi voluntarii l-au avut
pentru a dezvolta un sistem de probaŃiune la nivel naŃional pentru ca astăzi, în anul 2009 să putem
vorbi de probaŃiune în România. Vorbim de Serviciul de ProbaŃiune în 41 de judeŃe, un serviciu
public, o instituŃie a Ministerului JustiŃiei dezvoltată la nivel naŃional. Nu mai departe de anul 1997
se întâmpla ca ministrul justiŃiei de atunci, printr-un gest mărunt sau un gest măreŃ, nici nu ştiu
cum să-l categorisesc, să consfinŃească un parteneriat dintre sistemul public şi o organizaŃie
neguvernamentală; am aici, pot să îi spun certificatul de naştere al probaŃiunii în România. Este
Ordinul 510 al ministrului justiŃiei din 1997 prin care era permis parteneriatul dintre penitenciarul
Arad, Judecătoria Arad, Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad şi o organizaŃie neguvernamentală,
Europa pentru Europa.
Aşa a început probaŃiunea în România, prin entuziasmul şi energia unor oameni atât din
mediul neguvernamental, dar şi din rândul colegilor din penitenciar, care prin deschidere şi
entuziasm au răspuns provocării lansate de a crea alternative reale la detenŃie. Pentru cei care vor
să vadă certificatul naşterii, se menŃionează şi locul naşterii, Penitenciarul Arad. Dar în acest
certificat, aşa cum l-am numit, se vorbeşte şi despre voluntari. Nu puteam vorbi astăzi de voluntari,
în anul 2009, dacă societatea civilă, voluntarii din societatea civilă nu s-ar fi implicat cu dedicaŃie
şi nu ar fi pus bazele acestor proiecte pilot. După Arad au urmat Timişoara, Iaşi, Târgovişte,

8
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

Găieşti, Cluj, Gherla, Focşani şi la toate aceste iniŃiative s-au alăturat organizaŃii neguvernamentale
care activau în respectivele judeŃe şi prin acest parteneriat între sistemul de justiŃie, pe de o parte şi
societatea civilă, pe de altă parte, în perioada 1997 – 2000, 2001 când s-au înfiinŃat Serviciile de
ProbaŃiune, practic s-au pilotat anumite elemente de probaŃiune în România. Ultimul dintre aceste
centre pilot a fost cel în care am activat şi eu, centrul de la Bucureşti, unde s-a experimentat
probaŃiunea în sectoarele 3 şi 5.
Ce este important este faptul că după această perioadă experimentală destul de intensă,
Ministerul JustiŃiei a considerat că rezultatele acestei perioade sunt suficient de valoroase, astfel
încât să efectueze un pas înainte şi să înfiinŃeze Sistemul de ProbaŃiune ca şi sistem public, în
coordonarea Ministerului JustiŃiei.
Au evoluat puŃin lucrurile faŃă de perioada pe care o aminteau cei de la AsociaŃia „Youth
for Justice”, în care spuneau că instanŃele de judecată nu sunt atât de încurajate să dispună
sancŃiuni alternative; lucrurile s-au mişcat destul de mult faŃă de anul 1997, chiar şi faŃă de anul
2001, când se înfiinŃau Serviciile de ProbaŃiune, astfel încât în prezent, în evidenŃa Serviciilor de
ProbaŃiune se află peste 7000 de persoane, mai exact 7778 de persoane în supravegherea celor 41
de Servicii de ProbaŃiune (SP) la nivel naŃional. Pentru fiecare dintre aceste persoane consilierul de
probaŃiune trebuie să realizeze un demers personalizat, fiecare persoană este unică în felul său,
astfel încât şi intervenŃia trebuie să fie una specifică, particularizată nevoilor pe care respectiva
persoană le prezintă, nevoi care se află în strânsă legătură cu săvârşirea infracŃiunii; deci,
consilierii de probaŃiune îşi planifică intervenŃia astfel încât să reducă dintre acele cauze care au
condus la săvârşirea infracŃiunii. Prin acest demers putem afecta într-un fel acel risc de care vorbea
domnul director general, riscul de recidivă şi astfel comunitatea devine mai sigură, publicul mai
bine protejat deoarece persoanele care au săvârşit infracŃiuni şi sunt în supravegherea SP sunt
descurajate să săvârşească noi infracŃiuni.
Vă vorbeam despre acest demers specializat pe care fiecare consilier de probaŃiune trebuie
să îl realizeze. Ar fi o utopie să credem faptul că putem lucra de unii singuri. SP lucrează în
interiorul comunităŃii, pentru siguranŃa comunităŃii şi aducând laolaltă resursele comunităŃii în
cadrul căreia persoana a săvârşit o infracŃiune. Cu siguranŃă, atât în trecut cât şi în prezent SP vor fi
parteneri viabili pentru societatea civilă atât timp cât organizaŃiile sunt organizaŃii active şi
dovedesc, aşa ca dumneavoastră, sau îşi exprimă intenŃia că doresc să producă o schimbare, să-şi
aducă o contribuŃie la siguranŃa comunităŃii în care infracŃiunea a fost săvârşită.
Nu aş dori să trec cu vederea rolul pe care voluntarii într-adevăr îl pot aduce în acest proces
de reintegrare a persoanelor care au săvârşit infracŃiuni. Până nu de mult, până în anul 2006, una

9
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

dintre condiŃiile pe care noi o impuneam viitorilor consilieri de probaŃiune, absolvenŃi ai

facultăŃilor de AsistenŃă Socială, Drept, Psihologie, Pedagogie şi Sociologie, una dintre condiŃii pe
lângă licenŃa în acestea cinci, era şi aceea de a fi derulat anumite ore de voluntariat; deci am
încurajat foarte mult această practică. În prezent ne aflăm, să spunem aşa, într-o analiză a strategiei
noastre în ce priveşte atragerea voluntarilor, dar cu siguranŃă manifestăm o deschidere către
această modalitate de colaborare şi dacă din acest an au mai rămas doar câteva luni sau chiar o
lună şi mai puŃin, cu siguranŃă în anul 2010 veŃi auzi de acŃiunile noastre pe care le vom realiza,
tocmai pentru a atrage voluntari şi asta pentru că şi noi, ca şi colegii de la AdministraŃia NaŃională
a Penitenciarelor avem anumite programe, proiecte pe care le-am contractat şi care aşteaptă să fie
implementate.
Chiar aş dori să vă prezint aici un exemplu de succes privind parteneriatul dintre Ministerul
JustiŃiei, comunitatea locală, mai exact Consiliul Local Braşov şi o organizaŃie neguvernamentală;
este o organizaŃie neguvernamentală înfiinŃată de parteneri din ElveŃia. Prin acest proiect noi
derulăm în premieră pentru România, la Braşov, munca în folosul comunităŃii într-un atelier
special conceput pentru persoanele care au săvârşit infracŃiuni şi sunt în evidenŃa SP Braşov. Deci,
în premieră, un astfel de atelier a fost înfiinŃat acolo, l-am deschis în acest an, în luna mai, dacă nu
mă înşel. Astfel că am pus la un loc resursele Ministerului JustiŃiei, SP de pe lângă Tribunalul
Braşov, Consiliului Local Braşov şi ale acestei organizaŃii, astfel încât s-a creat o echipă multi-
disciplinară care veghează ca persoanele care au primit obligaŃia de a presta o activitate
neremunerată în folosul comunităŃii să meargă în acest atelier şi să deruleze activităŃi orientate
către protecŃia mediului, mai exact dezasamblează echipamente electronice şi electrocasnice şi din
câte am înŃeles de la colegii de la Braşov, aceştia înregistrează progrese deosebite, sunt foarte
punctuali, învaŃă să lucreze în echipă, să comunice, să-şi dezvolte anumite abilităŃi necesare în
acest proces de reintegrare socială, cum îl numim noi.
Dacă în prezent colaborarea dintre probaŃiune, penitenciare şi societatea civilă este mai
degrabă canalizată către acest proces de asistenŃă a persoanelor care au săvârşit infracŃiuni, noile
coduri de procedură penală, dar şi legea de executare a pedepsei deschid o cale fără precedent în
ceea ce priveşte colaborarea între probaŃiune şi societatea civilă şi mai exact, organizaŃiile
neguvernamentale vor putea fi implicate în supravegherea executării măsurilor şi obligaŃiilor
impuse de instanŃa de judecată în sarcina persoanelor condamnate menŃinute în stare de libertate.
Înainte de a încheia, sunt câteva aspecte la care ar trebui să reflectăm tocmai prin prisma
acestor acte normative care se arată a veni în viitorul apropiat: Cod Penal, Procedura Penală şi
Legea de executare. Trebuie să avem un mod unitar de înŃelegere a acestei colaborări între

10
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

probaŃiune şi organizaŃiile nonguvernamentale, să zicem aşa, să avem o practică unitară la nivel

naŃional şi noi chiar vom dezvolta o strategie în acest sens, pe care o vom şi implementa, vă
promit. Vom vorbi, o dată cu noua lege de executare şi cu noile coduri, de o externalizare a
serviciilor oferite de SP către organizaŃiile neguvernamentale. Şi aici trebuie să reflectăm la ce
activităŃi externalizăm, câte şi legat de acest punct trebuie să aducem în atenŃie şi anumite
standarde minime pe care trebuie să le îndeplinească aceste servicii care sunt externalizate şi nu în
ultimul rând, trebuie să reflectăm la faptul că trăim în România, iar realitatea diferă de la o zonă la
alta; avem zone în care iniŃiativele neguvernamentale şi societatea civilă sunt implicate în viaŃa
comunităŃii şi în activitatea noastră şi zone mai puŃin bogate cu astfel de iniŃiative, astfel încât
trebuie să ne gândim cum putem reduce aceste decalaje. La toate aceste aspecte putem reflecta
acum, în pauză, când ne vor permite organizatorii.
Vă spuneam că în anul 2010 cu siguranŃă veŃi auzi de acŃiunile pe care noi le vom dezvolta
în acest domeniu şi îmi exprim convingerea că împreună putem să formăm un pol către ideea de
solidaritate a comunităŃii. Doresc mult succes AsociaŃiei “Tineri pentru JustiŃie” şi voi încheia aici
cu următorul slogan “Noi oamenii avem puterea de a schimba lumea”; este din declaraŃia
OrganizaŃiilor Unite pentru Dezvoltare.
Vă mulŃumesc!

11
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

Gabriel OANCEA
Şef Serviciu
Serviciul de ProbaŃiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti

În cursul lunii martie am avut în cadrul FacultăŃii de Sociologie şi AsistenŃă Socială o

scurtă întâlnire cu, acum, un membru al asociaŃiei, care a spus aşa la un moment dat că studenŃii de
la masterul de probaŃiune intenŃionează să creeze o asociaŃie de voluntari care să sprijine
penitenciarele şi serviciile de probaŃiune. I-am spus atunci că propunerea este foarte interesantă, că
rămâne să discutăm detaliile, mărturisesc faptul că atunci eram puŃin cam sceptic faŃă de faptul că
această idee se va şi materializa, dar cei din AsociaŃia „Youth for Justice” au dat dovadă de multă
perseverenŃă şi au dat dovadă de faptul că ştiu ceea ce vor, astfel încât într-o perioadă relativ
scurtă, suntem invitaŃi de ei să participăm la deschiderea programelor acestei asociaŃii.
ProbaŃiunea, atât în România, cât şi în Europa îşi are originile în activităŃi de voluntariat.
ProbaŃiunea nu a apărut ca o instituŃie înfiinŃată de stat care să aibă ca scop reintegrarea socială a
persoanelor care s-au aflat în conflict cu legea penală. ProbaŃiunea a apărut ca o instituŃie născută
din dorinŃa oamenilor de a ajuta această categorie de oameni, care, ulterior această iniŃiativă, a fost
preluată de către stat, instituŃionalizată şi dezvoltată. Aceasta este situaŃia probaŃiunii în Anglia,
aceasta este probaŃiunea în spaŃiul Statelor Unite, aceasta a fost situaŃia în România aşa cum a
arătat doamna director.
Studiile au arătat faptul că există o foarte strânsă legătură între gradul de preocupare al
membrilor comunităŃii pentru siguranŃa comunităŃii şi infracŃionalitatea din respectiva comunitate.
Este vorba de ceea ce specialiştii numesc acei “ochi aŃintiŃi în stradă”. Studiile au arătat faptul că,
cu cât există o preocupare mare din partea oamenilor faŃă de ceea ce se întâmplă în jurul lor,
oportunităŃile de a se comite infracŃiuni scad.
Din păcate, societatea în care trăim este supusă la tot felul de critici. Se discută despre
faptul că trăim într-o societate caracterizată prin individualism, că trăim într-o societate marcată
printr-o slăbire a capitalului social al societăŃii respective, printr-o încredere din ce în ce mai
slăbită între membrii societăŃii şi nu în ultimul rând, prin faptul că membrii sunt nepăsători faŃă de
problemele semenilor lor.

12
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

Întrebarea care se pune este “Oare aşa să fie?”. Cred că răspunsul ar fi “nu” şi cred că ceea
ce ne lipseşte de multe ori sunt acei fermenŃi, acele iniŃiative individuale sau ale unor persoane
preocupate care să coalizeze, care să canalizeze eforturile, energiile latente care există în fiecare
dintre noi. Iar faptul că noi suntem aici reuniŃi şi faptul că discutăm despre voluntariat, despre
reintegrare socială, dovedeşte că aceste energii există, trebuie doar să existe cineva ca tinerii
minunaŃi care sunt implicaŃi în această activitate, ca aceste energii să iasă la suprafaŃă. Din această
perspectivă, noi avem nişte aşteptări foarte mari din partea organelor implicate în înfăptuirea
actului de justiŃie şi suntem foarte critici faŃă de activitatea poliŃiei, faŃă de activitatea
penitenciarelor şi poate chiar faŃă de activitatea probaŃiunii. Şi ne dorim o poliŃie care să acŃioneze
mult mai eficient, ne dorim nişte penitenciare care să aibă o rată de recidivă cât mai mică, ne dorim
nişte Servicii de ProbaŃiune care pot să asigure o reinserŃie socială maximă a persoanelor aflate în
evidenŃa lor. Şi totul la întrebarea “Cum se face, cu ce resurse?” “păi statul să facă, să aloce
fondurile necesare”. Lucrurile din păcate, nu stau chiar în sensul acesta, mai ales într-o societate în
care vorbim din ce în ce mai mult de descentralizare, de eforturi ale comunităŃii locale în
sprijinirea acestor demersuri.
Avem un exemplu, în Japonia, e într-adevăr mai departe de noi, care arată că se pot păstra
nişte rate foarte mici ale infracŃionalităŃii, poŃi opera cu un Serviciu de ProbaŃiune relativ sub-
dimensional, dacă este să luăm comparativ cu populaŃia Japoniei, dar care sprijinit fiind de un
număr foarte mare de voluntari, poate obŃine nişte rezultate fabuloase.
În ceea ce priveşte Serviciul de ProbaŃiune din Bucureşti, dacă e să ne întoarcem din
Japonia, acesta a avut şi el, a fost rolul unui pionierat, atât în ceea ce priveşte probaŃiunea,
existenŃa Centrului Experimental de ProbaŃiune din Bucureşti dar de asemenea, tot în pionierat a
implementat programe de implicare a voluntarilor în activităŃile de probaŃiune şi după cum spunea
Doamna Director Cărbunaru, până în anul 2006, o modalitate de a accede în profesia de consilier
de probaŃiune era şi urmarea unui număr de 150 de ore de voluntariat în cadrul unui serviciu.
Vreau să vă spun că experienŃa serviciului a fost una excelentă. Ne-am implicat în formarea
voluntarilor şi de asemenea, aceştia au fost implicaŃi în activităŃi precum colectarea de informaŃii
despre situaŃia persoanelor aflate în supravegherea serviciului, menŃinerea legăturii cu instituŃii din
comunitate. Avem aici în sală un voluntar, Sorin, care a fost implicat în aceste activităŃi cu
rezultate foarte, foarte bune.
Aş dori să închei cu o idee, voluntariatul prezintă beneficii în ceea ce priveşte relaŃia
serviciului cu beneficiarii aflaŃi în evidenŃa Serviciului de ProbaŃiune, în facilitarea accesului
acestora la serviciile diferitelor instituŃii din comunitate; dar voluntariatul prezintă o serie de

13
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

beneficii şi pentru Sistemul de ProbaŃiune. Practica Serviciului de ProbaŃiune Bucureşti a arătat

faptul că voluntariatul reprezintă o ocazie extraordinară de a recruta viitori consilieri de probaŃiune
cu abilităŃile necesare muncii, activităŃii în acest domeniu. Este o ocazie extraordinară de a-i
cunoaşte şi de a-i valoriza.
Eu atât am avut să vă spun. Vă mulŃumesc!

14
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

LuminiŃa MEDELEł
Director Adjunct
Penitenciarul Bucureşti-Rahova

Bună ziua tuturor!

Mă bucur să văd figuri cunoscute pe care le-am întâlnit şi la Rahova dintre voluntari,
studenŃi, chiar m-am bucurat să-i salut, colegii de la ProbaŃiune, pe doamna Ana Bălan, care-i în
continuare lângă noi, pe domnul Abraham l-am zărit, ceea ce-i foarte fain. Asta înseamnă că în
continuare interesul e crescut, cum spuneau şi vorbitorii dinainte şi cred că cel mai mult, exact cum
scrie şi pe pliantul Youth for Justice, entuziasmul şi tinereŃea cred că o avem în noi, ideea e să
apară acel clic, numai să o scoatem.
Într-adevăr, trebuie să facem paşi mici, totul pare măreŃ, dar dacă o iei aşa pas cu pas,
lucrurile se pot realiza, chiar dacă în primă fază zici că nu, că nu s-au mai făcut. Mi-aduc aminte că
acum 10 ani eram şi eu voluntar, nu în România, eram undeva în Anglia şi eram foarte mândră că
aveam acel ecuson de voluntar în piept, pentru că rolul nostru acolo, ni s-a explicat, a fost unul
foarte important. Am făcut un mic training la început şi aici fac o paranteză, ştiu că cei care vor
face voluntariat la AsociaŃia „Youth for Justice” vor trece printr-o perioadă de training, eu sunt
foarte deschisă şi ştiu că sunt undeva în week-end-uri şi vreau să vin să vă ajut, să vă explic cam
care sunt activităŃile din penitenciar, deci vă promit cu siguranŃă că voi veni şi colegii mei de la
penitenciar, la fel au zis. Asta era ideea, că în momentul în care eram voluntari acolo, era aşa de
bine, titulatura era de teacher assistant, ajutam profesorii într-un colegiu cu persoane cu handicap
motor. Noi, pe lângă cunoştinŃele pe care le aveam, eram psihologi, asistenŃi sociali, vedeam că la
acea muncă măreaŃă, toŃi făceam câte ceva, avea un scop, acel copil trebuia în final să aibă câteva
realizări, chiar dacă paşii erau foarte, foarte mici.
Să zicem că, făcând o paralelă cu cei care săvârşesc o pedeapsă, ai şi recidivişti, ai şi pe
ceilalŃi care n-au antecedente, ei sunt într-un cadru fix, nu poŃi modifica acel cadru, pedeapsa e
pedeapsă, are un istoric al lui personal, într-adevăr abordarea e individuală.
Ce pot schimba eu? O dată tehnicile şi metodele: le poŃi aplica în funcŃie de contextul în
care te afli, în funcŃie de grupul pe care îl ai acolo şi cu ce abilităŃi vii tu. Deci nu poŃi acŃiona

15
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

standard după un manual, trebuie să fii deschis, să aplici cât mai multe metode, tehnici, dar
aplicate la acel context pe care nu ai cum să îl modifici foarte mult.
La noi în penitenciar deschiderea e maximă, pentru că, cu Domnul Durnescu am vorbit mai
demult de ideea de voluntariat, pentru că studenŃii, de la facultăŃile de AsistenŃă Socială şi
Psihologie fac practică la noi, la fel şi cei de la Academie.
Ca şi mesaj din partea Domnului Director Darie, care n-a putut fi prezent astăzi, e că îi
aşteptăm cu mare drag, ca şi activităŃi sunt multiple, deci este mult de muncă. Am avut o întâlnire
de curând cu cei de la asociaŃie când s-au prezentat toŃi colegii mei de pe secŃii, pentru că fiecare
secŃie are un specific şi îi aşteptăm oricând. Din partea noastră e un binevenit.
Vă mulŃumesc!

16
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

Cristian MICU
Purtător de Cuvânt
Penitenciarul Bucureşti-Jilava

Bună ziua!
Îmi este foarte greu să vorbesc, după alocuŃiunea domnului director general. Voi încerca să
fac o prezentare a penitenciarului Jilava, pe care unii dintre dumneavoastră îl cunoaşteŃi destul de
bine, din vizitele pe care le-aŃi efectuat acolo şi din programele pe care le aplicaŃi şi voi începe cu o
situaŃie uneori problematică.
Vreau să precizez că sunt purtător de cuvânt din 2003 şi m-am confruntat cu o multitudine
de probleme, datorită legilor de executare la momentul respectiv. Vreau să vă spun că în 2003,
chiar dacă nu erau televiziuni sau ziare la poarta penitenciarului şi erau voluntari, erau trataŃi la fel.
Deci voluntarii erau priviŃi ca nişte intruşi, care încercau să pătrundă în lumea interzisă, în lumea
din spatele porŃii de acces. Acum situaŃia s-a schimbat, este nevoie de voluntari în sistemul
penitenciar pentru a ne ajuta în aplicarea programelor cu deŃinuŃii, exact ce spunea şi colega mea,
doamna Nagy.
Penitenciarul Jilava este profilat pe executarea pedepselor cu regim deschis şi semi-deschis,
ceea ce presupune un regim de libertate mai mare. DeŃinuŃii îşi pot programa activitatea zilnică şi
acest lucru presupune o supraveghere mai mare din partea personalului, ajutat bineînŃeles de
voluntari, de dumneavoastră în cazul de faŃă.
Vă pot promite şi în numele Domnului Director Stroe că nu vă veŃi lovi de probleme de
acces, să veniŃi la penitenciar şi să fiŃi puşi în situaŃia de a nu avea o aprobare sau o hârtie. Vom
încerca să le rezolvăm.
După cum ştiŃi, unii dintre dumneavoastră, penitenciarul are în custodie în jur de 1200 de
deŃinuŃi, o medie, de 1200 de deŃinuŃi întrucât avem şi acel tranzit săptămânal către penitenciarele
din Ńară. Este structurat pe 2 categorii de deŃinuŃi: deŃinuŃii tineri de la 18 până la 21 de ani, care au
nevoie mai mare de instruire şi de asistenŃă, se resimte această nevoie şi deŃinuŃii majori peste 21
de ani.
În momentul de faŃă, în penitenciar derulăm o activitate de instruire, avem 40 de deŃinuŃi
şcolari, 30 în clasele I-IV şi 10 în clasele V-VIII. De asemenea, programele pentru prevenirea şi

17
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009

combaterea consumului de droguri, e vorba de schimbul de seringi şi substituŃia cu metadonă. O

altă activitate importantă, asta şi datorită specificului penitenciarului, este folosirea la muncă. Din
media de 1200 de deŃinuŃi, 500 de deŃinuŃi sunt folosiŃi la muncă zilnic, jumătate din aceştia în
exteriorul locului de deŃinere, ceea ce este o realizare mare, spun eu dar, menŃionez, datorită
profilului penitenciarului.
Penitenciarele cu profil închis şi maximă siguranŃă sunt dezavantajate, normal, de acest
profil şi nu pot scoate în exterior foarte mulŃi deŃinuŃi.
Vreau să vă transmit, de asemenea, mesajul Domnului Director Stroe, care vă aşteaptă cu
programe, să ne susŃineŃi, avem nevoie şi sperăm, să avem o colaborare fructuoasă şi cât mai
lungă. Eu personal consider că totul Ńine de comunicare, o comunicare corectă depăşeşte
eventualele momente de neînŃelegere.
Vă mulŃumesc!

18
 Pentru pozele de la conferinŃă, vă rugăm să vizitaŃi:
http://picasaweb.google.com/contact.yfj/ConferintaImplicatiileSocietatiiCivileInSferaJustitiei17No
iembrie2009#