Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
7Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
5. Perturbatii Ale Procesului de Comunicare Necunoscute Ale Comunicarii

5. Perturbatii Ale Procesului de Comunicare Necunoscute Ale Comunicarii

Ratings: (0)|Views: 1,499|Likes:

More info:

Published by: baby_girl_xx20038971 on Apr 29, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/30/2012

pdf

text

original

 
5. PERTURBA 
Ţ
II ALE PROCESULUI DE COMUNICARE."NECUNOSCUTE" ALE COMUNIC
 Ă 
RII5.1 Blocaje
ş
i bariere ale procesului de comunicare.Posibile c
ă
i de reducere ale acestora
Literatura de specialitate este preocupat
ă
 
ş
i de abordareaanumitor aspecte ale comunic
ă
rii ce impieteaz
ă
asupra procesuluide comunicare însu
ş
i, c
ă
utând solu
ţ
ii pentru neutralizarea factorilor care le genereaz
ă
sau, cel pu
ţ
in, diminuarea influen
ţ
elor acestora.Astfel referindu-se la procesul de comunicare. M. C. Bârliba(“
 Paradigmele comunic
ă 
rii
”, 1987) vorbe
ş
te de bariere ce apar impuse sistemului informa
ţ
ional
ş
i comunic
ă
rii de procesualitatea,de desf 
ăş
urarea contradictorie a sistemului.Cercet
ă
torii acestor probleme au fost, de asemenea, preocupa
ţ
i de realizarea unor sisteme de clasificare a "barierelor" încomunicare.Astfel conform diferitelor sisteme de clasificare se vorbe
ş
te de bariere preinforma
ţ
ionale
ş
i informa
ţ
ionale; bariere de infrastructur 
ă
,structur 
ă
 
ş
i suprastructur 
ă
; bariere de acces (a partenerilor/amijloacelor de comunicare); apoi bariere fizice, sociale, gnoseologice,socio-psihologice; bariere realizate dup
ă
criteriile structurilor socialeale participan
ţ
ilor la producerea, transmiterea
ş
i utilizareainforma
ţ
iilor, apoi bariere lingvistice, geografice, politice, istorice,organizatorice, în func
ţ
ie de vârst
ă
 
ş
i exemplele ar putea continua.O foarte important
ă
distinc
ţ
ie o realizeaz
ă
Edouard Limbos,("
 Les Barrages personnels dans les rapports humains
", 1988) între“blocaje” pe care le consider 
ă
esen
ţ
ialmente cu caracter personal
ş
i“baraje / bariere” care apar ca urmare a unor factori externi, ambelemanifestându-se în m
ă
sura în care indivudul evolueaz
ă
 
ş
i tr 
ă
ie
ş
teîntr-un tip de societate sau într-un mediu ce îi produce insatisfac
ţ
ie.Între blocajele ce prejudiciaz
ă
comunicarea sunt men
ţ
ionate celedeterminate de: a) contextul socio-cultural, (conflictul de valori;condi
ţ
ionarea; prejudec
ăţ
ile; diferen
ţ
ele de cultur 
ă
; neintegrarea
ş
i
 
frustrarea); b) temeri endemice (de afront; agresivitate; competi
ţ
ie;schimb
ă
ri; lipsa încrederii în sine); c) atitudini individualiste(egocentrismul, necunoa
ş
terea de sine, impresia de incompeten
ţă
,subiectivism
ş
i nerealism; pasivitate); d) rela
ţ
iile individ-grup(necomunicabilitatea, marginalizarea; lipsa de autenticitate;izolarea; dependen
ţ
a) propunându-se posibile c
ă
i de remediereaacestora.Al
ţ
i autori (R. M. Cândea & Dan Cândea,
Comunicareamanagerial 
ă 
, 1996) consider 
ă
barierele/"filtrele" ce apar în cadrulcomunic
ă
rii drept "perturba
ţ
ii" clasificându-le în interne
ş
i externe.Astfel în cadrul
perturba
ţ
iilor/barierelor interne
pot fimen
ţ
ionate: a) factori fiziologici / psihologici ce includ starea des
ă
n
ă
tate a subiec
ţ
ilor, epuizarea fizic
ă
/psihic
ă
, starea emo
ţ
ional
ă
,st
ă
ri precum foamea, setea, nevoia de somn etc. Este clar c
ă
ocomunicare cu rezultate pozitive se poate realiza în condi
ţ
ii des
ă
n
ă
tate bun
ă
, într-o perioad
ă
de energie maxim
ă
a organismuluietc.; b) distorsiuni semantice legate de codarea/decodarea corect
ă
/incorect
ă
a mesajului verbal, ce se datoreaz
ă
diferen
ţ
elor legate de"în
ţ
elesul" pe care oamenii îl acord
ă
aceluia
ş
i cuvânt; acest în
ţ
elescuprinde denota
ţ
iile/conota
ţ
iile, eufemismele/disfemismele, jargo-nul, limbajul pozitiv etc. Aspecte legate de aceste probleme, precum
ş
i modalit
ăţ
ile de reducere a perturba
ţ
iilor produse de acesteeventuale distorsiuni au fost pe larg prezentate în cap. 4.3.3.;c) distorsiuni perceptuale legate de diferen
ţ
e de atitudini, convingeri,sistem de valori, experien
ţă
de via
ţă
, ele fiind extrem de subtile
ş
i demulte ori nepercepute de subiec
ţ
i ca atare. Doar printr-o real
ă
 con
ş
tientizare
ş
i obiectivizare voluntar 
ă
a lumii înconjur 
ă
toare se pot dep
ăş
i bariere de acest tip; d) tendin
ţ
a de a evalua, cu referire latendin
ţ
a natural
ă
a oamenilor de a judeca, aproba sau dezaprobaceea ce li se transmite, sau persoana care emite informa
ţ
ii.Asemenea tendin
ţă
de evaluare este accentuat
ă
în cazurile cândemo
ţ
ii sau sentimente puternice sunt, de asemenea, implicate înevaluare, dac
ă
imaginea de sine
ş
i cea "v
ă
zut
ă
" de interlocutor difer 
ă
mult, sau dac
ă
dimpotriv
ă
interlocutorul nu este sigur de sine.
 
Cu cât acestea sunt mai accentuate, cu atât comunicarea va fi maidificil
ă
. Deci numai o reducere a acestor diferen
ţ
e, o eliminare afactorului emo
ţ
ional din comunicare pot determina o îmbun
ă
t
ăţ
ire aacesteia; e) formularea defectuoas
ă
a mesajului ce se produce încazul în care: acesta nu a fost clar formulat; a fost formulatincomplet - în mod deliberat sau nu; a fost distorsionat, emi
ţă
torulcrezând c
ă
acest lucru este în avantajul s
ă
u. Dep
ăş
irea acestor  perturba
ţ
ii este posibil
ă
doar printr-un "training" adecvat alemi
ţă
torului în sensul preg
ă
tirii sale pentru emiterea de mesajecorecte, complete
ş
i adev
ă
rate, con
ş
tientizându-i faptul c
ă
în cazcontrar, mai devreme sau mai târziu, mesajul s
ă
u î
ş
i pierdecredibilitatea
ş
i importan
ţ
a; f) limitele individuale atât întransmiterea cât
ş
i în receptarea mesajului reprezint
ă
o alt
ă
cauz
ă
a perturba
ţ
iilor. Acestea se refer 
ă
la viteza de vorbire/gândire,capacitatea de re
ţ
inere/prelucrare a informa
ţ
iei. Astfel, cantitatea deinforma
ţ
ie disponibil
ă
poate s
ă
apar 
ă
ca fiind prea mare/prea mic
ă
 determinând fie o supraînc
ă
rcare, fie o subînc
ă
rcare cu informa
ţ
ie.Abilitatea receptorului const
ă
în a extrage mesajul corect dintr-oinforma
ţ
ie insuficient
ă
sau prea abundent
ă
;g) distorsiunea social
ă
ce se refer 
ă
la modific
ă
rile ce pot ap
ă
rea înmesaj în cazul în care acesta ajunge la destinatar prin intermediulmai multor transmi
ţă
tori. Pentru a se evita atari perturba
ţ
ii, estenecesar apelul la sursa ini
ţ
ial
ă
de informa
ţ
ie.Dintre
perturba
ţ
iile/barierele externe
ne vom referi la:a) mediul fizic reprezentând spa
ţ
iul real al comunic
ă
rii, mai multsau mai pu
ţ
in propice ca zgomot, iluminare, temperatur 
ă
etc.; b)distan
ţ
a dintre emi
ţă
tor 
ş
i receptor care poate afecta comunicarea fie prin faptul c
ă
cei doi nu se pot auzi, fie c
ă
se stânjenesc reciproc;c) stimuli vizuali/olfactivi etc. ce distrag aten
ţ
ia, precum mobilier,vestimenta
ţ
ie, parfumuri, ticuri, persoane ce se deplaseaz
ă
în preajm
ă
etc.; d) momentul zilei sau circumstan
ţ
e nepotrivite pentrucomunicare; e) întreruperile repetate (telefoane, intr 
ă
ri/ie
ş
iri dinspa
ţ
iul comunic
ă
rii) ce stânjenesc concentrarea
ş
i provoac
ă
o starede stress; f) structuri organiza
ţ
ionale închistate care creeaz
ă
sisteme

Activity (7)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Ciorescu Tanea liked this
Raluca Ralu liked this
2710824370071 liked this
2710824370071 liked this
2710824370071 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->