Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
71Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Tema Si Viziunea Despre Lume Enigma Otiliei

Tema Si Viziunea Despre Lume Enigma Otiliei

Ratings: (0)|Views: 4,237|Likes:
Published by rasfatszata

More info:

Published by: rasfatszata on May 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/28/2013

pdf

text

original

 
Bacalaureat 2009: Varianta 34: Tema şi viziunea despre lume într-un romanal lui G. Călinescu: Enigma Otiliei 
Scriitorul, criticul şi istoricul literar
George Călinescu
îşi ilustrează concepţiileestetice privitoare la romanul modern în „Enigma Otiliei”, respingând proustianismulpromovat de Camil Petrescu şi optând pentru romanul realist, obiectiv, balzacian,dar în care sunt prezente tehnici moderne, întrucât acesta susţinea că „tipul firescde roman românesc este deocamdată cel obiectiv”.
Factura balzaciană a romanului
este dată de tehnica de construire a personajuluipreluată de Călinescu de la romancierul francez şi de temele abordate (moştenireaşi paternitatea). Astfel,
descrierea mediului
în care trăieşte personajul înainte deintroducerea propriu-zisă în scenă a acestuia anticipează şi îi reflectă caracterul,romanul debutând cu descrierea detaliată a străzii Antim şi apoi a casei lui CostacheGiurgiuveanu; starea de dărăpănare în care se afla locuinţa şi lipsa de gust adecoraţiunilor indicând statutul social şi trăsăturile locuitorilor. Construcţiapersonajelor marchează orientarea autorului spre o umanitate canonică şi opsihologie caracterologică, exemplificându-se astfel universalul existent înevenimente, opţiunea pentru personajele tipologice fiind explicată de opinia criticuluiconform căreia acesta era “un mod de a crea durabil şi esenţial”, spre deosebire deromanul subiectiv căruia îi lipseşte puterea de a surprinde idei umane generale dinlipsa acestei încadrări tipologice căruia să i se înscrie o linie epică relevantă.
Romanul este balzacian şi prin tema moştenirii
: competiţia pentru înavuţireprin intrarea în posesia uni moşteniri cu scopul dobândirii unui statut social, la carese adaugă şi tema paternităţii, reflectată de titlul iniţial al operei („Părinţii Otiliei”) întrucât fiecare dintre personaje determină într-o măsură destinul Otiliei, asemeneaunor părinţi, exprimând ideea conform căreia copilul moşteneşte numele, poziţiasocială şi starea materială a părinţilor, trasându-i-se astfel în linii maridestinul.
Destinul multor personaje din roman
este schimbat atunci când ledispare tatăl, cum ar fi Felix care este obligat să vină în capitală pentru a-şicontinua studiile deoarece tutorele lui devenise Costache; Otilia părăseşte casa dupămoartea tatălui vitreg Costache, iar Pascalopol îi întrerupsese studiile în străinătatedupă moartea tatălui, revenind în ţară pentru a avea grijă de mama sa şi de moşie.De asemenea, statutul de orfan al lui Felix si al Otiliei evidenţiază lipsa deprestabilire a destinului lor, ele fiind şi personaje neîncadrate tipologic, Felixatingând maturitatea prin propriile experienţe, iar Otilia rămânând mereu uncaracter enigmatic. Ovid S. Crohmălniceanu afirmă că aproape toate personajele potapărea în postura de părinţi ai Otiliei: tatăl vitreg Costache care “exercitălamentabil” acest rol, nesemnând actele pentru adopţie, deşi o iubea; Pascalopol, acărui iubire faţă de ea avea un caracter incert, fie viril, fie patern şi chiar Aglae şiStănică care erau interesaţi de soarta Otiliei, fiindcă ei urmăreau moştenirea averiibătrânului în care fata juca un rol-cheie.Un prim
element de modernitate
îl reprezintă faptul că acţiunea se desfăşoară înmediul citadin, romanul constituind o frescă a burgheziei bucureştene de la începutul secolului al XX-lea, prezentând aspectele societăţii sub determinare social-economică, reuşita pe plan social a arivistului Stănică Raţiu după ce a furat baniibătrânului ilustrând ideea ascensiunii sociale prin mijloace imorale.
Romanul este alcătuit din mai multe planuri narative
care urmăresc destinelepersonajelor: cel al Otiliei, al formării lui Felix, care înainte de a-şi face o carierătrăieşte experienţa iubirii şi a relaţiilor de familie, al membrilor „clanului” Tulea, allui Stănică etc.
Un plan urmăreşte lupta dusă de clanul Tulea
(Aglae, o femeie rea, fiind soralui moş Costache, cu soţul Simion, bolnav mintal şi cei trei copii: Aurica- tipul feteibătrâne - , Titi- retardat - şi Olimpia, căsătorită cu avocatul Stănică Raţiu, un om
 
fătă scrupule, veşnic căutând să pună mâna pe averea lui moş Costache) pentruobţinerea averii bătrânului şi înlăturarea Otiliei Mărculescu.
Al doilea plan prezintădestinul tânărului Felix Sima
, absolvent de liceu la Iaşi şi rămas orfan vine înBucureşti să trăiască la tutorele său legal, moş Costache şi să studieze medicina, îndrăgostindu-se de Otilia.
Autorul acordă interes şi planurilor secundarepentru susţinerea imaginii ample a societăţii citadine, pentru prezentareaacesteia într-un mod cât mai realist.
Efectele în plan moral a obsesiei banului sunt evidenţiate de competiţia pentrumoştenirea lui moş Costache, tipul avarului. Acesta, nutrind iluzia longevităţii şitemându-se de Aglae, deşi acestea nu erau decât o mască pentru avariţie, nu pune în practică niciun proiect pentru a-i asigura viitorul Otiliei. În ciuda afecţiunii sincerepe care i-o poartă, Costache amână semnarea actelor, din frica de a cheltui. Un alt “pretendent” la moştenire este Stănică, încercând toate metodele pentru a parveni,pretutindeni prezent şi la curent cu toate amănuntele. Personajul susţine intrigaromanului, el fiind cel care va „rezolva” conflictul averii în deznodământ furând baniide sub salteaua pe care stătea moş Costache bolnav, provocându-i acestuiamoartea, după care o părăseşte pe Olimpia, destrămând familia Tulea.Alături de avariţie, lăcomie şi parvenitism,
aspecte sociale
supuse observaţiei şicriticii romanului realist, sunt înfăţişate şi alte aspecte ale familiei burgheze: relaţiadintre părinţi şi copil, dintre soţi, căsătoria. Copiii familiei Tulea sunt neglijaţi, Aglaeavând ca singur interes obţinerea averii, iar soţul Simion fiind atins de senilitate;astfel Aurica nereuşind să-şi aranjeze o situaţie, iar Titi, moştenind defectul tatăluisău (se reliefează încă o data ideea de paternitate) îşi ratează căsătoria.
Banulperverteşte relaţia dintre soţi,
idee demonstrată de faptul că Stănică se însoacu Olimpia doar pentru a-şi face o situaţie materială. În cuplul Aglae – Simion celdin urmă este total neglijat, în final fiind abandonat într-un ospiciu.
Conflictul erotic
priveşte rivalitatea adolescentului Felix şi a maturului Pascalopolpentru mâna Otiliei. Felix este gelos pe Pascalopol, întrucât acesta era un omrealizat, elegant şi rafinat care îşi permitea sa satisfacă diversele capricii ale fetei şisă-i întreţină cochetăriile. Otilia îşi manifestă afecţiunea faţă de Felix, dar este maimatură şi după moartea bătrânului decide să îi lase tânărului libertatea de a-şi împlini visul realizării unei cariere, căsătorindu-se cu Pascalopol, care îi putea oferiprotecţie. În epilog aflăm că Pascalopol i-a redat libertatea de a-şi trăi tinereţea şiaceasta s-a recsătorit cu un conte, pierzandu-şi din magia tinereţii. Felix se vacăsători după ce îşi va face o carieră, dobândind notorietate în mediul academic şiştiinţific. Cei doi bărbaţi se vor întâlni peste mulţi ani, când fiecare va spune ce a însemnat Otilia pentru ei: în cazul lui Felix ea rămâne o imagine a eternului feminin,iar Pascolopol recunoaşte că ca este o enigmă.
Caracterul misterios al Otiliei
esterealizat prin tehnica modernă a pluriperspectivismului, fiecare personaj având oimagine diferită a ei (ea era „fe-fetiţa” lui moş Costache, Aglae o vedea ca pe „odezmăţată, o stricată”, pentru Aurica era o rivală, pentru Felix era prima iubire, înPascalopol trezind instinctul de a o proteja, în vreme ce Stănică o vedea ca pe ofemeie interesantă) şi a comportamentismului, prin care se realizează caracterizareaindirectă.
Un alt aspect modern îl constituie interesul pentru procesele psihicedeviante
, motivate prin ereditate şi mediu: alienarea şi senilitatea. Moştenirea pecale ereditară a handicapului mintal al lui Titi şi transfigurarea obsesiei Aglaieipentru avere în cea pentru căsătoriei a Auricăi exprimă influenţele părinţilor asuprasuccesorilor, îmbogăţind implicaţiile temei paternităţii alături de condiţia orfanului.
Naraţiunea este făcută la persoana a III-a
,
naratorul
fiind
obiectiv
, relatândfaptele în mod detaşat, perspectiva fiind „dindărăt”. Însă
impersonalitateanaratorului
este încălcată de comentariile de specialitate, ale unui estet, precumdetaliile arhitecturale amintite în descrierea străzii şi a casei lui Costache, fapt ce îl

Activity (71)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
gheorghemihai24 liked this
Diana Ramona liked this
Andrei Grigoriu liked this
Mihaela Miky liked this
Ana Iancu liked this
Mihaela Miky liked this
Anna Alison liked this
Eugen Chiriac liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->