Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
19Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
5. Faptele Apostolilor

5. Faptele Apostolilor

Ratings: (0)|Views: 3,386|Likes:
Published by George Grigorash

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: George Grigorash on May 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

03/18/2013

pdf

text

original

 
FAPTELE
 APOSTOLILOR 
Stanley D. Toussaint
INTRODUCERE
 între scrierile Noului Testament, Faptele Apostolilor ocupă un loc singular şi unic. Această afirmaţie se sprijină pe câteva considerente. Mai întâi, este singura continuareistorică a celor patru Evanghelii din scrierilecanonice. Nici o altă naraţiune din NoulTestament nu continuă faptele prezentate decei patru evanghelişti.Mai mult, această carte formează fundalul şi cadrul pentru majoritatea scrierilor luiPavel. Bruce scrie: „Trebuie să-i mulţumimlui Luca pentru coerenţa prezentării activităţii apostolice a lui Pavel. Fără Faptele Apostolilor am fi cu mult mai săraci. Chiar şi aşa, rămân încă multe lucruri în epistolelelui Pavel dificil de înţeles; cu cât mai dificilear fi fost ele dacă nu ar fi existat Faptele Apostolilor" (F.F. Bruce,
Commentary on the
Book of the Acts,
p. 27).
Cartea Faptele Apostolilor le oferăcreştinilor de astăzi informaţii de bază şi o bună cunoaştere a Bisericii Primare. Lucailustrează tensiunile, persecuţiile, frustrările,problemele teologice şi speranţele cu care seconfruntă proaspăta mireasă a lui Hristos. Cemare pierdere ar fi fost pentru biserică dacănu ar fi existat cartea Faptele Apostolilor! în plus, Faptele Apostolilor marcheazătranziţia de la lucrarea locală a lui Dumnezeuprintre evrei la întemeierea Bisericii Saleuniversale. într-un mod cât se poate de real,cititorul merge din Ierusalim spre marginilepământului în aceste 28 de capitole.Pe lângă toate acestea, Faptele Apostolilor este un stimulent şi un îndemn pentrufiecare creştin de astăzi. Zelul, credinţa, bucuria, angajamentul şi ascultarea acestor sfinţi din vechime constituie un exemplupentru toţi credincioşii. Este crucial pentruurmaşii lui Isus Hristos să fie cât se poate defamiliarizaţi cu această carte. Aşa cum afirmaRackham: „cu greu am putea supraestimaimportanţa cărţii Faptele Apostolilor" (Richard
Belward Rackham,
The Acts of Apostles,
p.
xiii).
Titlul cărţii.
Cea mai veche dovadă existen
tă pentru numele de „Fapte" se găseşte într-un Prolog anti-marcionit la Evanghelialui Luca, o lucrare datată între anii 150 şi 180d.Hr. Cum şi de ce a primit acest titlu ţine dedomeniul speculaţiei.Trebuie să recunoaştem că „Faptele Apostolilor" nu este un titlu prea corect, întrucâtcartea nu conţine faptele tuturor apostolilor.Doar Petru şi Pavel ies în evidenţă. Marele Apostol Ioan este menţionat, dar nu este redatnici un cuvânt de-al său. Moartea fratelui luiIoan, Iacov, este descrisă într-o singură propoziţie scurtă (Fapte 12:2).
Minuni săvârşite prin Petru şi Pavel
Petru
Fapte 3:1-11 Vindecarea ologului dinnaştere5:15-16 Umbra lui Petru vindecă bolnavi5:17 Succesul provoacă gel oziaevreilor 8:9-24 Confruntarea cu Simon vrăjitorul9:36-41 învierea Tabitei
Pavel
14:8-18 Vindecarea unui olog dinnaştere19:11-12 Dumnezeu face minuniprin mâinile lui Pavel13:45 Succesul provoacă geloziaevreilor 13:6-11 Confruntarea cu Bar-Isus, vrăjitorul20:9-12 învierea lui Eutih
343
 
Faptele apostolilor
Lucrarea ar putea fi intitulată mai corect„Unele fapte ale unor apostoli". Totuşi, titlulde „Faptele Apostolilor" este deja consacratşi el reprezintă foarte bine această lucrare alui Luca.
Scopul cărţii.
Luca a avut în mod sigur un
scop în scrierea acestei cărţi, sub inspiraţiaDuhului Sfânt. Ce urmărea el să realizeze?Sau, punând întrebarea în alt fel, de ce aselectat aceste materiale pentru cartea sa? Laaceastă întrebare există două răspunsuri.Pe de o parte, unii spun că scopul principal este unul istoric; pe de altă parte, alţiisusţin că scopul este unul apologetic, adicăeste o apărare scrisă. Toţi sunt de acord căexistă şi scopuri secundare în carte, dar între barea se referă la scopul ei principal.Punctul de vedere potrivit căruia carteaFaptelor Apostolilor este o lucrare apologetică paulină este sprijinit de câteva surprinzătoare paralele între Petru şi Pavel (vezidiagrama cu „Minuni săvârşite prin Petru siPavel").Poate că Luca a intenţionat în acest felsă apere apostolia lui Pavel; cu siguranţă,Pavel nu este cu nimic mai prejos decât Petru în putere şi autoritate. Poate că tot din acestmotiv sunt inserate cele
trei 
relatări aleconvertirii lui Pavel. Dar, deşi există paraleleevidente între lucrarea lui Petru şi cea a luiPavel, cu greu am putea considera că susţinerea apostoliei lui Pavel ar fi scopul primordial al cărţii. Există prea multe lucruri încarte care ar putea fi străine de acest scop.Cum s-ar încadra acestui scop alegerea şiinvestirea celor şapte din capitolul 6, saudescrierea detaliată a naufragiului din capitolul 27?Cei mai mulţi consideră că Faptele Apostolilor prezintă universalitatea creştinismului. Este acesta scopul principal al cărţii?Evanghelia a fost vestită samaritenilor, fame-nului etiopian, lui Corneliu, neevreilor din Antiohia, săracilor şi bogaţilor, celor educaţişi celor needucaţi, femeilor şi bărbaţilor,celor aflaţi în poziţii înalte, ca şi celor aflaţi în poziţii modeste. Această abordare ne ajutăsă ne explicăm accentul pus pe Conciliul dinIerusalim, descris la capitolul 15. Totuşi, niciacest punct de vedere nu explică unele elemente din carte, cum ar fi alegerea lui Matia în capitolul 1 sau alegerea celor şapte în capitolul, 6. întrebarea: „Care este scopul principalal cărţii?" rămâne deschisă. F.F. Bruce, unreprezentant al celor care cred că scopul cărţiieste unul apologetic, afirmă: „De fapt, Lucaeste unul dintre primii apologeţi creştini. înacest tip special de apologetică, adresatăautorităţilor laice pentru a stabili legitimitatea creştinismului, el deţine pionieratulabsolut" (Bruce,
Acts,
p. 24; cf. F.J. FoakesJackson and Kirsopp Lake, eds.,
The Begin-
nings of Christianity,
voi. 2,
Prolegomena II:
Criticism.
Grand Rapids: Baker Book House,1979, p. 177-187). Multe elemente din Faptele Apostolilor întăresc ideea că ea a fost scrisăpentru a apăra creştinismul în faţa stăpânito-rilor romani.Persecuţia prezentată în Faptele Apostolilor este întotdeauna de natură religioasă,excepţie făcând cea din douăjocalităţi: Filipi(cap. 16) şi Efes (cap. 19). în aceste cazuriopoziţia a fost cauzată de alte interese. înfiecare din celelalte cazuri opoziţia a provenit de la evrei.Se poate dezbate totuşi dacă scopul principal al Faptelor Apostolilor este unul apologetic, chiar dacă acest punct de vedere esteceva mai evidenţiat în carte. De exemplu, dece a fost inclusă descrierea naufragiului încapitolul 27? O altă obiecţie faţă de concepţiascopului apologetic este strânsa asociere întreEvanghelia după Luca şi Faptele Apostolilor.Este cât se poate de clar că Evanghelia dupăLuca şi Faptele Apostolilor constituie olucrare în două părţi; versetul 1 din capitolul 1 este suficient de relevant în acest sens. Astfel, cu greu s-ar putea spune că scopulprincipal al Faptelor Apostolilor ar fi unulapologetic, mai ales că puţine elemente dinEvanghelia după Luca susţin o asemenea
intenţie.
De departe, cel mai popular punct de vedere privind scopul cărţii este cel caresusţine că acesta este unul istoric. Potrivitacestei abordări, scopul lui Luca a fost săprezinte răspândirea mesajului evanghelieidin Ierusalim, în toată ludeea, în Samaria şipână la marginile pământului (1:8). Barclay afirmă: „Ţelul principal al lui Luca a fost săarate expansiunea creştinismului şi felul încare această religie, născută într-un colţ alPalestinei, avea să ajungă în mai puţin detreizeci de ani la Roma" (William Barclay,
The Acts of the Apostles,
p. xvii). Aceasta
explică tranziţia de la o lucrare pentru evreispre una pentru neevrei, şi de la Petru laPavel. în plus, acest punct de vedere pune deacord perspectiva istorică prezentată laFaptele Apostolilor 1:1 cu cea din Evanghelia după Luca 1:1-4. Prologul Evangheliei, dela 1:1-4, este scris în genul unor istorici ca
344
 
Faptele Apostolilor
Herodot, Tucidide sau Polibius. Este foarteclar că Luca a scris istorie în ambele cărţi.Dar este Luca doar un istoriograf? înLuca-Fapte există multă istorie, dar există, deasemenea, multă teologie şi în special esca-tologie. Cartea Faptele Apostolilor începecu o întrebare escatologică (1:6) şi se încheiecu o expresie escatologică („împărăţia luiDumnezeu", 28:31). Mai mult, accentul cadepe suveranitatea lui Dumnezeu. în ciuda uneiopoziţii intense, prin toate mijloacele,Cuvântul lui Dumnezeu se răspândeşte, iar oamenii răspund la acest Cuvânt. Nimic nupoate opri creşterea constantă a creştinismului. Scopul cărţii Faptele Apostolilor poate fienunţat în felul următor:
Ca să explice, îm
 preună cu Evanghelia după Luca, progresul 
 suveran şi ordonat al mesajului împărăţiei, plecând de la evrei spre neevrei şi din Ieru
 salim spre Roma.
în Evanghelia după Luca serăspunde la o întrebare: „Dacă creştinismul îşi are rădăcinile în Vechiul Testament şi îniudaism, cum a fost posibil să devină o religiemondială?" Cartea Faptele Apostolilor continuă pe această linie şi răspunde la aceeaşi întrebare. împreună cu acest progres în plan mondial, se accentuează factorul escatologic atât în Evanghelia după Luca, cât şi în Faptele Apostolilor. Expresia profetică „împărăţia luiDumnezeu" apare în Luca de 32 de ori şi înFaptele Apostolilor de 6 ori, în afară de aluziile la împărăţia lui Dumnezeu din 1:6 si20:25 (cf. 1:3; 8:12; 14:22; 19:8; 28:23, 31).In plus, există multe referinţe la escatologie,care sunt sugerate sau redate în altă terminologie (1:11; 2:19-21, 34-35; 3:19-25; 6:14;10:42; 13:23-26, 32-33; 15:15-18; 17:3, 7,31; 20:24-25, 32; 21:28; 23:6; 24:15-17, 21,25: 26:6-8, 18; 28:20). Evident, Biserica dinacea epocă apare foarte proeminent în primplan, dar ea este văzută şi ca moştenitoarea împărăţiei lui Dumnezeu. Putem concluzionaastfel că Luca arată cum s-a schimbat caracterul mesajului împărăţiei dintr-unul preponderent evreiesc într-unui preponderentneevreisc, şi cum s-a deplasat de la Ierusalimspre Roma. Acest progres este direcţionat într-o manieră ordonată şi divină. O temă care reprezintă o legătură puternică în structura cărţiieste suveranitatea lui Dumnezeu. în ciudaputernicei opoziţii, sub călăuzirea Domnului,Cuvântul lui Dumnezeu a crescut şi s-a răspândit. Astfel, scopul lui Luca în scriereaFaptelor Apostolilor a fost de a arăta că intenţia lui Dumnezeu pentru această epocă eraincluderea în împărăţia Sa milenială a unuipopor de credincioşi format atât din evrei câtşi din neevrei.Dacă această formulare a scopului esteacceptabilă, atunci sugestiile anterioare suntexcluse. Cartea îi include pe Petru şi pePavel ca personalităţi de primă mână, Petrulucrând printre cei circumcişi, iar Pavel printre cei necircumcişi. Universalitatea evangheliei este accentuată în ambele cărţi scrise deLuca. Cu siguranţă, progresia cărţii, aşa cumeste ea prezentată în 1:8, se încadrează înaceastă formulare. Toate aceste lucruricontribuie la scopul general pe care 1-a avutLuca când a scris lucrarea de faţă.
Sursele folosite de Luca.
Sub inspiraţia Du
hului Sfânt, Luca a folosit mai multe surse, în primul rând au contat experienţele salepersonale. Acest lucru se vede cel mai clar înacel „noi" care se subînţelege în câteva secţiuni ale cărţii (16:10-40; 20:5-28:31). O'adoua sursă de informare trebuie să fi fostPavel, alături de care Luca a petrecut multtimp. Convertirea apostolului şi experienţelepe care le-a avut în lucrare au fost fără îndoială discutate de cei doi cât timp au fost împreună. O a treia sursă o constituie mărturiile altor oameni cu care Luca a intrat încontact (cf. 20:4-5; 21:15-19). în Fapte21:18-19, Iacov este menţionat ca unul dincei cu care s-a întâlnit Luca. Cu siguranţă căIacov i-a putut furniza informaţiile care suntmenţionate în primele capitole ale cărţii. Defapt, aceste capitole par a avea o sursă ara-maică. Mai mult, cât timp Pavel a fost întemniţat în Cezarea, Luca a avut libertatea de aculege informaţii din Palestina (Luca 1:2-39).Cercetând cu atenţie spusele martorilor oculari, Luca, sub inspiraţia Duhului Sfanţ, ascris Faptele Apostolilor.
Data scrierii cărţii.
Cartea a fost scrisă înainte de distrugerea Ierusalimului în anul 70d.Hr. Cu siguranţă că un eveniment de asemenea magnitudine nu ar fi fost ignorat. Acest lucru este adevărat mai ales în luminafaptului că una din temele de bază ale cărţiieste întoarcerea lui Dumnezeu de la evreispre neevrei din cauză că evreii L-au respinspe Isus Hristos.Cu greu se poate crede că Luca ar fi omisrelatarea morţii lui Pavel, care, conform tradiţiei, a avut loc în intervalul 66-68 d.Hr.,dacă ea s-ar fi petrecut înainte de scriereacărţii.Luca nu menţionează nici persecuţia dintimpul lui Nero, care a început imediat dupăincendierea Romei, în 64 d.Hr.
345

Activity (19)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Crina Danila liked this
Naomi Popa liked this
Vilcu Gica liked this
Andreea Tobă liked this
Dan liked this
Masha Roman liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->