Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
98Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
NP 107-2004 Normativ Pentru Proiectarea Constructiilor Si Instalatiilor de Epurare a Apelor Uzate Orasenesti Treapta de Epurare Avansata

NP 107-2004 Normativ Pentru Proiectarea Constructiilor Si Instalatiilor de Epurare a Apelor Uzate Orasenesti Treapta de Epurare Avansata

Ratings: (0)|Views: 2,668 |Likes:
Published by ghelmezc

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: ghelmezc on May 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/05/2013

pdf

text

original

 
Ordin nr. 163 din 15/02/2005
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 337 din 21/04/2005
 privind aprobarea Reglement
ă
rii tehnice "Normativ pentru proiectarea construc
ţ
iilor 
ş
i instala
ţ
iilor de epurare a apelor uzate or 
ăş
ene
ş
ti - Partea a IV-a: treapta de epurare avansat
ă
a apelor uzate",indicativ NP 107-04
 
 În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construc
ţ
ii, cu modific
ă
rile ulterioare, în temeiul art. 2 pct. 45
ş
i al art. 5 alin. (4) din Hot
ă
rârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea
ş
i func
ţ
ionarea MinisteruluiTransporturilor, Construc
ţ
iilor 
ş
i Turismului, cu modific
ă
rile
ş
i complet
ă
rile ulterioare,având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 30 din 15 octombrie 2004 al Comitetului tehnic de coordonare general
ă
,ministrul transporturilor, construc
ţ
iilor 
ş
i turismului emite urm
ă
torul ordin:
Art. 1.
- Se aprob
ă
Reglementarea tehnic
ă
"Normativ pentru proiectarea construc
ţ
iilor 
ş
i instala
ţ
iilor de epurare a apelor uzateor 
ăş
ene
ş
ti - Partea a IV-a: treapta de epurare avansat
ă
a apelor uzate", indicativ NP 107-04, elaborat
ă
de c
ă
tre Universitatea Tehnic
ă
 de Construc
ţ
ii Bucure
ş
ti, prev
ă
zut
ă
în anexa
*)
care face parte integrant
ă
din prezentul ordin.
 ___________*)Anexa se public
ă
ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 bis în afara abonamentului, care sepoate achizi
ţ
iona de la Centrul pentru rela
ţ
ii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucure
ş
ti,
ş
os. Pandurinr. 1.
Art. 2.
- Prezentul ordin se public
ă
în Monitorul Oficial al României, Partea I,
ş
i intr 
ă
în vigoare în termen de 30 de zile de la datapublic
ă
rii.
Art. 3.
- La data intr 
ă
rii în vigoare a prezentului ordin orice dispozi
ţ
ie contrar 
ă
se abrog
ă
.
Reglementare din 15/02/2005
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 337bis din 21/04/2005
Reglementare tehnic
ă
"Normativ pentru proiectarea construc
ţ
iilor 
ş
i instala
ţ
iilor de epurare a apelor uzate or 
ăş
ene
ş
ti - Partea a IV-a: treapta de epurare avansat
ă
a apelor uzate", indicativ NP 107-04
 
1.
PREVEDERI GENERALE
1.1.
OBIECTUL NORMATIVULUIPrezentul normativ cuprinde prescrip
ţ
iile
ş
i datele necesare proiect
ă
rii construc
ţ
iilor 
ş
i instala
ţ
iilor de pe linia apei încare se realizeaz
ă
epurarea avansat
ă
a apelor uzate or 
ăş
ene
ş
ti.Normativul con
ţ
ine elemente referitoare la necesitatea elimin
ă
rii din apele uzate în special a azotului, fosforului
ş
i acompu
ş
ilor acestora, aspecte teoretice, tehnologice
ş
i constructive ale obiectelor în care se realizeaz
ă
epurareaavansat
ă
, precum
ş
i schemele tehnologice de baz
ă
utilizate în prezent pe plan na
ţ
ional
ş
i mondial.Prevederile normativului sunt conforme cu reglement
ă
rile privind protec
ţ
ia apelor din
ţă
rile Uniunii Europene (Directivanr. 91/271/CEE din 21 Mai 1991)
ş
i din
ţ
ara noastr 
ă
(NTPA 011/2002
ş
i NTPA 001/2002). În normativ s-a
ţ
inut seama, de asemenea, de recomand
ă
rile Legii 10/1995 privind calitatea în construc
ţ
ii, conformc
ă
reia se urm
ă
re
ş
te ca pe întreaga durat
ă
de existen
ţă
a construc
ţ
iilor s
ă
se realizeze
ş
i s
ă
se men
ţ
in
ă
cerin
ţ
ele decalitate obligatorii (rezisten
ţ
a
ş
i stabilitatea, siguran
ţ
a în exploatare, igiena, s
ă
n
ă
tatea oamenilor 
ş
i protec
ţ
ia mediului,protec
ţ
ia termic
ă
, hidrofug
ă
, economia de energie
ş
i protec
ţ
ia la zgomot).Prezentul normativ nu con
ţ
ine prescrip
ţ
iile pentru proiectarea construc
ţ
iilor 
ş
i instala
ţ
iilor din treptele de epurareprimar 
ă
(mecanic
ă
)
ş
i secundar 
ă
(biologic
ă
), care sunt con
ţ
inute în reglement
ă
rile NP 032-1999, respectiv NP 088-03.Normativul nu con
ţ
ine, de asemenea, prescrip
ţ
iile de proiectare pentru sta
ţ
iile de epurare de capacitate mic
ă
(5 < Q <=50 l/s)
ş
i foarte mic
ă
(Q <= 5 l/s), pentru care exist
ă
normativul NP 089-03.Proiectarea construc
ţ
iilor 
ş
i instala
ţ
iilor pentru prelucrarea n
ă
molurilor re
ţ
inute în sta
ţ
iile de epurare avansat
ă
a apelor uzate or 
ăş
ene
ş
ti, nu este cuprins
ă
în prezentul normativ
ş
i va constitui obiectul unei reglement
ă
ri tehnice separate.De asemenea, normativul nu cuprinde prescrip
ţ
ii privind instala
ţ
iile
ş
i echipamentele mecanice, electrice, deautomatizare, instala
ţ
iile sanitare, termice
ş
i de ventila
ţ
ie, precum
ş
i calculele de stabilitate
ş
i de rezisten
ţă
aleconstruc
ţ
iilor, acestea urmând s
ă
fie efectuate conform standardelor 
ş
i reglement
ă
rilor tehnice de specialitate existente.La proiectare se va avea în vedere adoptarea de solu
ţ
ii care s
ă
garanteze asigurarea calit
ăţ
ii lucr 
ă
rilor executate atâtpentru ansamblul sta
ţ
iei de epurare, cât
ş
i pentru fiecare material
ş
i echipament în parte.
1.2.
DOMENIUL DE APLICAREPrevederile prezentului normativ se aplic
ă
la proiectarea construc
ţ
iilor 
ş
i instala
ţ
iilor de epurare avansat
ă
a apelor uzate or 
ăş
ene
ş
ti provenite de la aglomera
ţ
ii urbane
ş
i rurale, de la mici unit
ăţ
i industriale, turistice (hoteluri, moteluri,campinguri, cabane, tabere, sate de vacan
ţă
), unit
ăţ
i militare (caz
ă
rmi), grupuri de locuin
ţ
e,
ş
antiere, etc.Prevederile acestui normativ se aplic
ă
în special în zonele sensibile supuse eutrofiz
ă
rii, zone în care pentru evacuareaapelor uzate epurate în receptorii naturali se impun cerin
ţ
e suplimentare fa
ţă
de cele prev
ă
zute în NTPA 001/2002. Ele
 
se aplic
ă
atât în cazul proiect
ă
rii sta
ţ
iilor de epurare noi, cât
ş
i în cazul retehnologiz
ă
rii, extinderii sau moderniz
ă
riista
ţ
iilor de epurare existente.Schemele tehnologice adoptate pentru sta
ţ
iile de epurare noi, precum
ş
i îmbun
ă
t
ăţ
irile
ş
i complet
ă
rile prev
ă
zute laretehnologizarea/modernizarea sta
ţ
iilor de epurare existente, trebuie s
ă
permit
ă
ob
ţ
inerea condi
ţ
iilor de calitate stabilitepentru efluentul epurat în NTPA 011/2002, NTPA 001/2002
ş
i prin avizele
ş
i autoriza
ţ
iile de mediu
ş
i de gospod
ă
rireaapelor.
1.3.
UTILIZATORIPrezentul normativ se adreseaz
ă
cercet
ă
torilor 
ş
i proiectan
ţ
ilor care elaboreaz
ă
proiecte, caiete de sarcini aledocumenta
ţ
iilor de licita
ţ
ie
ş
i detalii de execu
ţ
ie, agremente tehnice, verificatorilor de proiecte, exper 
ţ
ilor tehnici,universit
ăţ
ilor tehnice, personalului responsabil cu execu
ţ
ia
ş
i exploatarea lucr 
ă
rilor, prestatorilor de servicii în domeniu(regii, societ
ăţ
i comerciale), precum
ş
i organelor administra
ţ
iei publice centrale
ş
i locale cu atribu
ţ
ii în domeniu(ministere, prim
ă
rii, consilii locale/jude
ţ
ene, etc.).
1.4.
ARMONIZAREA CU NORMELE EUROPENE În prezent nu exist
ă
reglement
ă
ri
ş
i prevederi exprese ale Uniunii Europene privind epurarea avansat
ă
a apelor uzatecu excep
ţ
ia Directivei nr. 91/271/CEE care impune numai indicatorii de calitate pe care trebuie s
ă
-i îndeplineasc
ă
, înzonele sensibile, efluen
ţ
ii sta
ţ
iilor de epurare la evacuarea acestora în receptorii naturali.Elementele de proiectare a construc
ţ
iilor 
ş
i instala
ţ
iilor de epurare avansat
ă
cuprinse în acest normativ sunt înconcordan
ţă
cu prevederile actelor normative existente în
ţ
ara noastr 
ă
 
ş
i cu normele Uniunii Europene. S-au eviden
ţ
iat
ş
irecomandat, de asemenea, unii parametri de proiectare necon
ţ
inu
ţ
i în directivele Uniunii Europene, dar utiliza
ţ
i în modfrecvent în calculele de dimensionare de c
ă
tre speciali
ş
tii statelor membre. În principal, s-a avut în vedere ca act normativ Directiva Consiliului Comunit
ăţ
ii Europene privind tratarea apelor urbane reziduale nr. 91/271/CEE din 21 mai 1991 care a fost preluat
ă
prin HGnr. 188/2002. Aceast
ă
Hot
ă
râre deGuvern cuprinde normativele/normele tehnice de protec
ţ
ia apelor NTPA001/2002, NTPA002/2002 
ş
i NTPA011/2002.Prezentul normativ eviden
ţ
iaz
ă
tehnologiile de epurare de referin
ţă
a apelor uzate, utilizate în special în
ţă
rile UniuniiEuropene, precum
ş
i metodologia de dimensionare aplicat
ă
frecvent în aceste
ţă
ri.
1.5.
NORMATIVE
Ş
I REGLEMENT
Ă
RI CONEXEElaborarea prezentului normativ a
ţ
inut seama, în principal, de prevederile urm
ă
toarelor normative
ş
i reglement
ă
riconexe:
Normativ pentru proiectarea construc
ţ
iilor 
ş
i instala
ţ
iilor de epurare a apelor uzate or 
ăş
ene
ş
ti - Partea I: Treaptamecanic
ă
, Indicativ NP 032 - 1999, aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr. 60/N/25.08.1999;
Normativ pentru proiectarea construc
ţ
iilor 
ş
i instala
ţ
iilor de epurare a apelor uzate or 
ăş
ene
ş
ti - Partea a II-a: Treaptabiologic
ă
, Indicativ NP 088 - 03, aprobat cu Ordinul M.T.C.T. nr. 639/23.10.2003;
Normativ pentru proiectarea construc
ţ
iilor 
ş
i instala
ţ
iilor de epurare a apelor uzate or 
ăş
ene
ş
ti - Partea a III-a: Sta
ţ
ii deepurare de capacitate mic
ă
(5 < Q <= 50 l/s)
ş
i foarte mic
ă
(Q <= 5 l/s) Indicativ NP 089 - 03, aprobat cu OrdinulMinistrului M.T.C.T. nr. 640/23.10.2003;
Legea Protec
ţ
iei Mediului nr. 137/1995, cu modific
ă
rile ulterioare;
Legea Apelor nr. 107/1996, cu modific
ă
rile ulterioare;
Legea privind calitatea în construc
ţ
ii nr. 10/1995, cu modific
ă
rile ulterioare;
NTPA 011/2002 - Norme tehnice privind colectarea, epurarea
ş
i evacuarea apelor uzate or 
ăş
ene
ş
ti (HG nr.188/2002);
NTPA 001/2002 - Normativ privind stabilirea limitelor de înc
ă
rcare cu poluan
ţ
i a apelor uzate industriale
ş
i or 
ăş
ene
ş
tila evacuarea în receptorii naturali (HG nr. 188/2002);
NTPA 002/2002 - Normativ privind condi
ţ
iile de evacuare a apelor uzate în re
ţ
elele de canalizare ale localit
ăţ
ilor 
ş
idirect în sta
ţ
iile de epurare (HG. nr. 188/2002);
Normativ privind obiectivele de referin
ţă
pentru clasificarea calit
ăţ
ii apelor de suprafa
ţă
, aprobat cu Ordinul ministruluiM.A.P.M. nr. 1.146 din 10.12.2002;
2.
NO
Ţ
IUNI TEHNICE SPECIFICE
2.1.
ROLUL EPUR
Ă
RII AVANSATE
2.1.1.
Epurarea mecano-biologic
ă
conven
ţ
ional
ă
contribuie la eliminarea din apele uzate a materiilor în suspensie
ş
i asubstan
ţ
elor organice coloidale
ş
i dizolvate, biodegradabile (pe baz
ă
de carbon), dar re
ţ
ine în mic
ă
m
ă
sur 
ă
, sau deloc,alte substan
ţ
e cum ar fi azotul, fosforul, compu
ş
i ai acestora, metale grele, detergen
ţ
i, anumi
ţ
i germeni patogeni
ş
iparazi
ţ
i, materii în suspensie, etc., substan
ţ
e care în practic
ă
poart
ă
denumirea de substan
ţ
e "refractare" sau"rezistente".Rolul epur 
ă
rii avansate este de a re
ţ
ine din apele uzate, printr-un complex de procese fizice, chimice
ş
i biologiceaceste substan
ţ
e refractare.Dintre acestea, pentru apele uzate menajere
ş
i or 
ăş
ene
ş
ti, cele mai periculoase sunt nutrien
ţ
ii (fosforul, azotul
ş
icompu
ş
ii lor), substan
ţ
e care afecteaz
ă
în mod defavorabil
ş
i în unele cazuri deosebit de grav, s
ă
n
ă
tatea oamenilor,fauna, flora acvatic
ă
 
ş
i mediul înconjur 
ă
tor însu
ş
i prin eutrofizarea lacurilor 
ş
i a râurilor a c
ă
ror curgere este lent
ă
.
2.1.2.
Epurarea avansat
ă
poate fi realizat
ă
în acelea
ş
i obiecte tehnologice destinate elimin
ă
rii substan
ţ
elor organice pebaz
ă
de carbon (cazul sta
ţ
iilor de epurare noi sau celor în curs de extindere), sau separat, în construc
ţ
ii
ş
i instala
ţ
iispecifice, dup
ă
treapta de epurare biologic
ă
(cazul unor sta
ţ
ii de epurare existente). Realizarea unor construc
ţ
ii
ş
iinstala
ţ
ii separate reprezint
ă
o situa
ţ
ie particular 
ă
, care a generat no
ţ
iunea de "treapt
ă
de epurare ter 
ţ
iar 
ă
", denumiremult mai pu
ţ
in cuprinz
ă
toare decât cea de "epurare avansat
ă
").
2.2.
PROVENIEN
Ţ
A AZOTULUI DIN APELE UZATE
Ş
I SURSE DE AZOT
2.2.1.
Activitatea uman
ă
reprezint
ă
una dintre sursele de azot cea mai frecvent întâlnit
ă
, în special în hidrosfer 
ă
.Principalele efecte (neajunsuri) ale acumul
ă
rii azotului în ap
ă
sunt: epuizarea cantit
ăţ
ilor de oxigen dizolvat din apelereceptoare, stimularea eutrofiz
ă
rii, cre
ş
terea toxicit
ăţ
ii vie
ţ
ii acvatice, periclitarea s
ă
n
ă
t
ăţ
ii publice
ş
i diminuareaprobabilit
ăţ
ii ca apele s
ă
mai fie reutilizabile.
 
2.2.2.
Sursele de azot pot influen
ţ
a deciziile privind nivelul
ş
i tipul epur 
ă
rii, care de regul
ă
este specific fiec
ă
rui caz înparte. În analizarea problemei polu
ă
rii cu azot o aten
ţ
ie deosebit
ă
trebuie acordat
ă
determin
ă
rii tuturor surselor de azotposibile astfel încât cantitatea total
ă
evaluat
ă
s
ă
fie cât mai corect estimat
ă
.
2.2.3.
Sursele de azot provenite din activitatea uman
ă
includ apele uzate menajere epurate
ş
i neepurate, reziduurileindustriale, depuneri atmosferice
ş
i scurgeri de suprafa
ţă
.
2.2.4.
Apele uzate menajere provin din localit
ăţ
ile urbane
ş
i rurale, sau din zonele izolate unde se procedeaz
ă
lacolectarea acestora, cu condi
ţ
ia ca provenien
ţ
a acestora s
ă
fie strict din utilizarea menajer 
ă
a apei potabile.
2.2.5.
Apele uzate neepurate provenite de la sistemele de canalizare or 
ăş
ene
ş
ti au în mod obi
ş
nuit un con
ţ
inut în azottotal Kjeldahl (notat în mod obi
ş
nuit cu TKN
ş
i compus din azotul amoniacal
ş
i organic) de 30-80 mg/l. Din acesta,aproximativ 60% reprezint
ă
azot amoniacal
ş
i 40% azot organic, cantit
ăţ
ile de azota
ţ
i fiind foarte mici, iar cele de azoti
ţ
i,practic nule. Înc
ă
rcarea specific
ă
pentru zone reziden
ţ
iale a fost estimat
ă
(valoare medie) la 6 ... 14 g TKN/om, zi.
2.2.6.
Apele uzate provenite din fosele septice rurale sunt adesea colectate
ş
i amestecate cu apele uzate menajere înamontele sta
ţ
iilor de epurare. Con
ţ
inutul în azot al apelor uzate provenite din fosele septice este de 100-1600 mg TKN/l,o valoare uzual
ă
considerându-se 700 mg TKN/l. Debitul apelor uzate provenite de la fosele septice este în generalredus în compara
ţ
ie cu debitul apelor uzate influente în sta
ţ
iile de epurare, dar pentru sta
ţ
ii de epurare mici, el poateavea un efect semnificativ.
2.2.7.
Apele uzate menajere epurate con
ţ
in cantit
ăţ
i variate de azot, func
ţ
ie de tipul de epurare utilizat. O sta
ţ
ie deepurare cu n
ă
mol activat reduce con
ţ
inutul de azot total cu ajutorul sintezei celulare
ş
i elimin
ă
rii solidelor. Majoritateacantit
ăţ
ii de amoniu trece nemodificat
ă
în cazul unei epur 
ă
ri f 
ă
ă
nitrificare. Necesitatea reducerii azotului total cu peste20-30%, impune denitrificarea apelor uzate. Epurarea conven
ţ
ional
ă
cu n
ă
mol activat, în general, conduce la un con
ţ
inutal azotului total în efluent de 15-35 mg/l. O epurare biologic
ă
avansat
ă
poate conduce la o valoare a azotului total înefluent de 2-10 mg/l.
2.2.8.
Apele uzate industriale. Industria contribuie cu azot prin reziduurile lichide produse ca rezultat al utiliz
ă
rii apei înprocesele specifice
ş
i utiliz
ă
rii secundare a apei la purificarea gazelor. Cele mai reprezentative industrii care producnivele ridicate ale azotului în apa de proces sunt: chimic
ă
(producerea de fertilizatori
ş
i de al
ţ
i compu
ş
i azoto
ş
i), hârtie
ş
iceluloz
ă
(produse naturale, celuloz
ă
pe baz
ă
de amoniac), minerit
ş
i metale (prelucrarea minereurilor, decapare cu acidnitric), prelucrarea alimentelor (sp
ă
larea unor produse cu proteine îmbog
ăţ
ite
ş
i apele rezultate în urma preg
ă
tirii hranei).
2.2.9.
Levigatul produs la depozitele controlate de de
ş
euri menajere. Levigatul (lixiviatul) din gropile de gunoi pentrureziduurile solide menajere sunt caracterizate ca ape uzate cu debite sc
ă
zute dar foarte înc
ă
rcate. Levigatul poate aveaun con
ţ
inut de amoniu cu valori între 0-1.160 mg/l
ş
i azot sub form
ă
de azota
ţ
i
ş
i azoti
ţ
i de 0,2-10,3 mg/l. În acest caz,sta
ţ
ia de epurare care trebuie s
ă
epureze un asemenea tip de ap
ă
uzat
ă
, trebuie s
ă
fie "flexibil
ă
" pentru ob
ţ
inereaparametrilor impu
ş
i efluentului epurat de reglement
ă
rile în vigoare chiar în cazul unui grad ridicat de variabilitate în înc
ă
rcare a levigatului influent.
2.2.10.
Depozitarea atmosferic
ă
. Azotul atmosferic poate ajunge în mediu acvatic sub form
ă
de azot anorganic careeste solubilizat în apa de ploaie sau, sub form
ă
de azot organic ori mineralizat (particule), care este fie antrenat de apelemeteorice de pe suprafe
ţ
ele pe care cad acestea, fie din suspensiile antrenate de vânt.
2.2.11.
Scurgerea de suprafa
ţă
a apelor de ploaie. Scurgerea de suprafa
ţă
în mediul urban poate con
ţ
ine cantit
ăţ
isemnificative de azot. Suprafe
ţ
ele impermeabile caracteristice ora
ş
elor asigur 
ă
o rapid
ă
conducere a azotului la canalelereceptoare, by-passând asimilarea natural
ă
. Construc
ţ
iile
ş
i al
ţ
i factori perturbatori creeaz
ă
cantit
ăţ
i sporite de materii însuspensie în scurgerile de suprafa
ţă
. Aceste materii au în general o component
ă
semnificativ
ă
de azot organic tipparticule. Utilizarea fertilizatorilor la terenurile agricole creeaz
ă
înc
ă
rc
ă
ri importante în azot ale freaticului
ş
i ale apelor desuprafa
ţă
. Din acest motiv, factorii de decizie care administreaz
ă
terenurile agricole respective trebuie s
ă
stabileasc
ă
cuaten
ţ
ie rata de utilizare
ş
i tipul de fertilizator, gradul de irigare, drenarea solului, tipul de cultur 
ă
 
ş
i viteza de absorb
ţ
ie asa precum
ş
i gradul de cultivare al p
ă
mântului.
2.2.12.
Un alt tip de scurgere o constituie cea din sistemul de colectoare pentru apele uzate menajere aflate într-ostare avansat
ă
de deteriorare, din bazinele industriale
ş
i sistemele septice precum
ş
i racordurile
ş
i evacu
ă
rile ilegalecare, împreun
ă
, pot contribui în mare m
ă
sur 
ă
la înc
ă
rcarea în azot a apei din cadrul sistemului de colectare a apelor deploaie.
2.3.
FORME SUB CARE SE G
Ă
SE
Ş
TE AZOTUL ÎN APELE UZATEAzotul este unul dintre elementele chimice prezent în toate cele patru componente principale ce formeaz
ă
biosfera:atmosfera, hidrosfera, crusta terestr 
ă
 
ş
i
ţ
esuturile organismelor vii sau moarte. Fiecare element con
ţ
ine azot sub diverseforme.Azotul, în mediul înconjur 
ă
tor, exist
ă
sub mai multe forme func
ţ
ie de natura sa
ş
i de starea de oxidare în care se poateg
ă
si. Astfel, dup
ă
natura sa, azotul poate fi organic sau anorganic. Azotul anorganic, func
ţ
ie de starea de oxidare în carese poate g
ă
si, poate exista în una din formele men
ţ
ionate în tabelul 2.1. de mai jos.
Tabelul 2.1
┌─────────────────────────────────────────┬────────────────┐
 
Compus de azot
Simbol
 
├─────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 
Amoniac
NH
3
 
 
├─────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 
Ionul de amoniu
NH
4
+
 
├─────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 
Azotul gazos
N
2
 
 
├─────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 
Ionul azotit
NO
2
-
 
├─────────────────────────────────────────┼────────────────┤
 
Ionul azotat
NO
3
-
 
└─────────────────────────────────────────┴────────────────┘
 

Activity (98)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
babela89 liked this
Dducesica liked this
Raluca Mazareanu liked this
Raluca Mazareanu liked this
narcisbarsan liked this
babela89 liked this
Al3xzander liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->