Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
19Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
NATURALISMUL

NATURALISMUL

Ratings: (0)|Views: 904 |Likes:
Published by alenicrus

More info:

Published by: alenicrus on May 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/16/2013

pdf

text

original

 
Naturalismul
 
Naturalismul
este o ramura a realismului, o miscare literaraproeminenta la sfarsitul secolului XIX in Franta si in restul Europei,influentata de teoria evolutionista a lui Charles Darwin. Se consideraca ereditatea si mediul determina caracterul unei persoane.Naturalismul radicalizeaza principiile estetice ale realismului in directiareprezentarii aspectelor dure, brutale ale realitatii, neevitand aspecteleunei umanitati tarate sau ale unui mediu social viciat. Reprezentantiiprincipali in Franta au fost Emile Zola, care a scris un tratat despre unsubiect (“Le roman experimental”) si a folosit stilul in multele saleroamne, si Guy Maupassant. In literatura roamana, Liviu Rebreanueste cel mai valoros scriitor puternic infaluentat de naturalism.
EMILE ZOLA
(1840—1902) a început prin a se documenta serios,studiind dosarele justiei, fiziologia omului, crimele, furturile,adulterele, bolile ereditare, originea şi istoria unor familii burghezedintr-un oraş de provincie. Stimulat de exemplul lui Balzac, Zola scrieo serie de douăzeci de romane, reunite sub titlul general de “FamiliaRougon-Macquart”. Concepţia naturalistă este enunţaîn nota laprimul roman: „Din punct de vedere fiziologic, familia Rougon-Macquartreprezintă o succesiune lentă de accidente nervoase ce se declară lamembrii acestei familii în urma unei prime leziuni organice, şi caredetermina la fiecare din indivizii acestei familii, după mediul lorrespectiv, sentimentele, doriele, pasiunile, toate manifestărileomeneşti, naturale şi instinctive, ale căror produse capătă numeleconvenţionale de virtuţi şi vicii”.Subiectul principalelor romane arată natura tematicii şi metodascriitorului. Cîrciuma este povestea tristă a spălătoresei Gervaise,nenorocită nu numai de soţul, ci şi de amantul ei. Moravurilemuncitorilor parizieni sunt prezentate cu multă forţă, dar rezumîndu-senumai la formele degradării morale. Banii este romanul unui bancher,speculator îndrăzneţ, care luptă, reuşeşte, apoi este ruinat de un altbancher mai abil decît el. Nana este frumoasa fiică a spălătoreseiGervaise, curtezană care, spre a-şi răzbuna umilinţele originii salemodeste, ruinează mai mulţi reprezentanţi ai aristocraţiei. Prăpăduldescrie în tablouri puternice momentele dramatice ale asediuluiParisului şi ale Comunei.
 
Opera cea mai puternică a lui Zola, una din capodopereleromanului universal, este romanul Germinai, care s-a bucurat de oextraordinară popularitate. Tema pe care şi-a propus-o Zola aici esteconflictul dintre muncă şi capital. Adevăratul subiect al cărţii nu esteatît drumul vieţii — o viaţă de munca, de luptă, de dragoste — arului muncitor Etienne, t înşi via asuprişi mizeamuncitorilor minieri, pusă în contrast cu luxul, egoismul şi cinismulproprietarilor minei. Impresionează, în acest roman, scenele — redate în aspre culori realiste — din viaţa de fiecare zi a muncitorilor şifamiliilor lor ; vigoarea cu care romancierul îşi construitepersonajele; varietatea tipurilor umane de o perfectă veracitate; forţaimaginiei scriitorului (de pildă, în descrierea minei, care apareasemenea unei fiinţe fantastice); amploarea scenelor de mase, de omare forţă epică, în zugrăvirea cărora se revelează deplin calităţile demare scriitor ale lui Zola; dramatismul momentelor de represiune agrevei, soldate cu 14 morţi şi 25 de răniţi; sau tragica scenă, deneuitat, a inundării minei de către nihilistul Souvarine. Numeroasefragmente — ca cel de mai jos — dovedesc o serioasă documentare lafaţa locului:
"Catherine, care tocmai îşi încălzea mîinile, trebui să plece o datăcu grupul. Etienne o lăsă să treacă înainte şi urcă în urma ei.Cutreiera iarăşi un labirint de scări şi coridoare obscure, prin care picioarele desculţe făceau un zgomot moale de tîrlici învechiţi. Dar se ivi lămpăria, o încăpere ferestruită ca un geamlîc, plină derafturi pe care se aliniau, unele sub altele, şiruri de sute de lămpiDavy, con-trola'te, spălate din ajun, aprinse, aidoma făcliilor în jurul unui catafalc. La ghişeu, fiecare lucrător şi-o lua în primire pea sa, marcată cu numărul lui; apoi o cerceta şi o închidea cu mînalui, în vreme ce la o masă pontatorul însemna în registru oracoborîrii în puţ. Trebui ca Maheu să intervină pentru lampa nouluiu înrcător de vagoane. Mai era îno precauţie de luat;lucrătorii treceau prin faţa unui verificator care se asigura că toatelămpile erau bine închise.- Fir-ar al dracului ! Nu-i cald deloc pe-aici, murmură Catherine,dîrdîind."
Nu lipsesc aici, ca şi în alte romane ale lui Zola, nici aspecteostentativ brutale, cu un caracter tipic naturalist, în unele scene, îngesturi, în dialog. Dar deasupra unor astfel de aspecte rămîne —printre alte merite ale romancierului — şi acela de a fi realizat aici,
 
pentru prima dată în istoria literaturii universale, o descriere a uneigreve muncitoreşti.Greva n-a avut înrezultatul teptat. Dungeroasarepresiune, muncitorii se reîntorc la viaţa lor de mizerie. Dar jertfelen-au fost zadarnice, căci din sîngele victimelor vor „germina" (de undeşi titlul romanului) noi revolte, mai bine organizate. Acesta estemesajul romanului Germinai.
Teatrul
. Ilustrarea principiilor şi tehnicii naturaliste o regăsim şi îndomeniul teatrului. Primul model de dramă naturalistă 1-a dat Zola,prin dramatizarea romanului u Therese Raquin. Dar sunetuleuropean al teatrului naturalist l-au asigurat germanul GerhartHauptmann (1862—1946) şi suedezul August Strindberg (1849—1912).Iată cum înţelege
,
Emile Zola, să conceapă acest roman (cităm dinprefaţa sa la romanul Therese Raquin) :
„În Therese Raquin am vrut să studiez temperamente, iarnu caractere. Aici e toată cartea. Am ales personaje completdominate de nervii şi de ngele lor, lipsite de liberularbitru, tîrîte în fiecare act al vieţii lor de fatalitatea cărnii.Therese şi Laurent sînt nişte brute omeneşti, nimic maimult. Am căutat să urmăresc pas cu pas în aceste bruteuirea surdă a patimilor, impulsurilor instinctului,detracările cerebrale survenite în urma unei crize nervoase.Iubirile celor doi eroi ai mei reprezintă satisfacerea uneinevoi fizice. Crima pe care o săvîrşesc este o consecinţă aadulterului lor [...], remuşcările lor reprezintă o simplădezordine organică, o răzvrătire a sistemului nervos extremde încordat. Sufletul este cu totul absent, o recunosc,pentru că aşa am vrut să fie [...]. Scopul pe care l-amurmărit înainte de toate a fost un scop ştiinţific [...]. Amarătat tulburările profunde ale unei firi sangvine în contactcu o fire nervoasă [...]. Fiecare capital este studiul unui cazcurios de fiziologie [...]. Într-un cuvînt, n-am avut decît odorinţă: să caut în ei animalul, să nu văd decît animalul [...]şi să notez, scrupulos, senzaţiile şi actele acestor fiinţe. Amfăcut pur şi simplu pe două trupuri vii operaţia analitică pecare chirurgii o fac pe cadavre.”
Însă această operă ştiinţifică va fi deopotrivă o operă morală. Şi Zolainsistă cu atât mai mult asupra acestui punct, cu cât marea mojoritatea criticilor relevau în opera lui o înclinare izbitoare spre imoralitate şiobscen. După el, romancierul nu va face operă de savant pur, el vapăstra negreşit impasibilitatea savantului şi nemilosul amoralism al

Activity (19)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Diana Anitescu liked this
mirela liked this
Nicoleta Ion liked this
Vasile Ionel liked this
Vasile Ionel liked this
Vali Gheorghe liked this
Gheletchii Ana liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->