You are on page 1of 58

EDU CAŢI A

PA CIENTULU I
I. Pre găti re a p aci ent ul ui
pe ntr u d iag no sti c

Impac tul d iag nos ti cu lui d e


canc er es te foar te m are as upra
ps ihicul ui p aci entu lui .
N urs a a re u n r ol f oa rte
impo rtan t ş i an um e d e a
încura ja ş i a fac e m ai fac ilă
com uni ca re a d int re pac ient
Est e fo arte im por tant ca
paci entul ui să i se câşt ige
în cre dere a, astfel în cât
com uni carea s ă f ie com pl etă i ar
par ticipa re a afecti vă şi
efecti vă a pa ci entul ui l a
tratam ent s ă fi e o ptimă.
El tre bu ie ant re nat să se i mpl ice
act iv î n tratam ent ul bol ii sa le.
Pacientulu i t re bui e să i se dea
posi bil itat ea de dec izie pent ru a
obţ in e rezul tate mai bun e şi a-i
De c el e mai m ulte ori
inform aţi ile pe c ar e l e po ate
obţi ne pac ientul s unt di n
mas s medi a.

O a ltă s arc ină c are î i rev ine


nu rs ei , es te a cee a de a eval ua
gradul de cul tură ş i ni velul de
înţel egere al pa ci entul ui ş i de
a prel uc ra şi a expun e
inform aţi a medical ă î n
Su nt fo arte i mportante
ur măto arel e elem ente :
1. Inform ar ea va fi fă cută î n
şedi nţe s cur te ş i va fi
sus ţi nută p e baz a
docu mente lor scr ise, p e cât
pos ibi l
2. Se v or dete rmina
inform aţiile pe car e le de ţi ne
dej a pac ientul r ef eri toare l a
afecti un ea onc olog ica.
3. Est e im port ant să se d epi st eze
care s unt l acunel e ac estuia
4. Încu rajar ea paci entul ui d e a
pu ne î nt re băr i re ferito are la boal a
lui
5. Se vor adu ce la cunoşt inţ a
paci entul ui a cele i nfor maţ ii p e
care a cest a le soli cită şi n u cel e
pe care le cre de nec esare nu rsa
6. Se vor evita te rm enii de
special itat e ş i se va f olosi un
lim ba j adecvat cunoşt inţ el or şi
ni velu lu i de î nţe legere al
7. Nurs a s e va a si gu ra c ă
pac ientu l a î nţel es co re ct
info rmaţ iile p ri mite
8. I s e va da pac ient ului
ti mp pe ntr u înţe lege re a ş i
sedi mentar ea ac es tor
info rmaţ ii
9. Nurs a va fi pre gă ti tă pe
între aga pe ri oad ă a
tr at am ent ul ui s ă ră sp un dă
edu caţi a paci entul ui co nstă
în obţi nerea supor tul ui
fa milia l.

Fam ilia- s ă fi e di rect


impl icată
în ac eas tă acti vitate,
de oar ece m embr ii ei
be nefi ci az ă de o m ai m are
Ace şti a, în pl us,
sun t m ai bun i cu noscăto ri ai
te mpe ram entu lui ac es tui a
şi îi po t ex plica
mul t m ai bi ne modul de
de sfăş urar e al tratam entu lu

şi benefi ciile pe car e le


po ate o bţi ne de pe ur ma l ui .
Cunoaş te rea î n
am ănu nţi me a s che mei
te rapeuti ce,
a s uccesi uni i î n ti mp a
mijloac el or de tr atam ent,
dar ş i a efec telor n egati ve
pe car e ace ste a l e pot
pr oduce, cr eşte î ncr ed er ea
paci entu lui î n pers onal ul
medi ca l ş i î n pr opr ia
În plus, el va pu te a să f ac ă
o autoe val uare a s tăr ii s al e
de s ăn ătate .
Astfe l va pute a ap rec ia
efici enţa tr atam entului ,
pr ezent andu -se la m ed ic
în ti mp uti l pe ntru
urm ătoarea ş edi nţă de
Un a lt ob iec ti v este ace la
de a conv inge paci entul
să s e i mpl ice î n deci zia
te rapeuti că.

Ps ihic indi vidu l percep e


bo al a ca pe u n fenomen
organ ic, car e îi s cap ă de
sub contr ol.
Ace as ta e ste nece sar ă
de oarece
afl ar ea di ag nosti cul ui de
cancer
este , de cel e m ai m ulte
ori , u rmată de u n
senti ment de pi erdere a
indep endenţe i i ndi vi dul ui .
Impl icar ea paci entul ui î n
de ci zia te rape uti că poate
co nduce la r edo bândi rea
senti mentu lui de
indep endenţă.
Cea m ai bu nă modal itate
de r eal izar e a ace stu i
obi ecti v este s tabi lirea
unu i par teneri at î ntr e
Ace as ta va înce rca s ă î i
cr eeze bol navu lui un
cl imat de î ncrede re, as tfel
încât
to ate pr obl em ele apăr ute
dato rită bo lii s ă fi e
înf ru ntate î mpr eună.
tr ebu ie s ă pr ezinte
bo lnavul ui per spec ti va
impl icăr ii l ui î n de ci zia
te rapeuti că şi s ă
eval ueze ati tu dinea l ui
faţă de ace as tă i dee .
Dac ă ea s esizeaz ă
ce a m ai m ică r eti cenţă,
pr opun erea va f i
parte ne ria tu lui
m edic -nu rsa-
pacien t
v a fi lu ată în
cons ide ra re
d oa r în cazu l î n care
acesta n u afe cte ază
în cred er ea
Un par am etr u î n l imitele
căr ui a s e po ate l ua
ace as tă ho tăr âr e este
tim pul ,
î n sens ul că, odată cu
tr ece rea ace stu ia,
evoluţ ia bol ii î ntr-u n sens
sau al tu l po ate s ch imba
ati tudi nea pac ientu lui.
In con te xtu l u nei
evo lu ţii fa vorabil e a
bo lii , în cred er ea
pacien tu lui
în e chip a med ic ală
creşte
-acesta , susţinu t
psih ic a de cvat ,poate
ade ra la ide ea
În c on tr ast,
o evol uţi e n efav orabi lă
po ate atr ag e du pă si ne
de zamă gire, descu raj ar e,
pi erder ea î ncr eder ii în
cadrel e m edi cal e şi
co nsecu tiv abandonarea
atitudinii de colaborare.
As pecte be nefi ce al e
impl icări i pac ientul ui în
deci zia te rapeuti că:
1. Rein st aur ează şi consoli dează
sent iment ul de a ut onom ie.
2. Ame lior ează co nfor tul psi hic.
3. Încu rajează com pl ia nţ a la
trat am ent.
4. Cr eşte în cre derea în
efi caci tat ea tratam ent ulu i.
5. Facil ite ază decizi a clin ică.
6. Respect ă p rincip ii le
pac ientu lui î n de cizia
te rape ut ică:
1. Ampli fi că sentim entul d e
an go as ă.
2. Dim inu ă î ncre der ea în ec hip a
medi cal ă
3. Dec lanş ează u n sent iment de
regr et , cond ucând l a pe rc epţ ia
trat am entul ui ca p e o „al eger e
gr eşi tă”
4. Est e o at itudi ne so licitan tă
pent ru pacient
Stu diil e clin ic e
efe ctu ate re le vă c u
cla rita te f aptu l că o
mare parte din
pacien ţi do re sc să se
im plic e e fe ctiv în
tr ata men tul b olii lo r.
Această catego rie e ste
compusă , în c ea m ai
mare parte , din
persoa ne tin er e, fe mei
în s pecia l, cu u n ni ve l
edu caţion al peste med ie
şi c u un s ta tu s d e
perfo rmanţă bu n.
În ce al al tă e xtr emă
se si tueaz ă paci enţi i
vâ rs tn ici , bărbaţi , în
spe ci al, cu un g rad
va ri abi l de l abi litate
ps ihi că,
car e au te ndi nţa s ă l as e
de ci zia te rape uti că
excl us iv l a l ati tu di nea
ati ns este moti var ea
paci entu lui ş i pr egătirea
ace stu ia pentr u
efectu area
tr atam entul ui .
F iecar e di ntr e
modal ităţi le terape uti ce
nece sită o pr egăti re
II. Pr egăti rea paci entu lui
pe ntr u inte rvenţi a
ch irur gical ă.
Nu rs a s e va a si gur a că
paci entu l a î nţe les natu ra
inter ve nţi ei ch irurgical e
şi impo rtan ţa e i pe ntr u
tr atam entul ş i e vol uţi a
bo lii.
Pac ient ul va fi î ntre bat
de spr e antec ede nte le l ui
ch irur gical e ; e le po t fi
fo los ite pe ntr u acc epta re a
ac es tei t erap ii.
Nurs a î i va de scr ie t oa te
mani fest ările o bi ecti ve şi
subiecti ve care po t s ă
apar ă î nai ntea ş i du pă
inter ve nţi a ch iru rgical ă.
In ac es t m ome nt, n urs a va
re al iza şi pr eg ăti re a
ps ihi că pen tr u acc ept are a
unu i v iitor c at ete r, t ub de
dr en s au s ac de s tomi e.

Este i nd icat ca pac ient ul


să fi e pr ev en it d es pr e
eve nt ual ele d ur eri şi
local izare a ace stor a.
De as emenea,
paci entu lui
i s e v or e xpu ne to ate
po sibilele efe cte
secu ndar e car e pot s ă
apar ă î n pe rioada
po sto perator ie -de e x. :
di sfag ie, fr ison,
dur er e, g reaţă. , e tc.
În c az ul î n c are , î n u rm a
inter ve nţ iei chi rur gi cal e,
pac ientu l va ră mâne :
- pur tă to ru l un ei s tom e
( c u o ri ce l ocal izare )
-al u nui ca te ter
-un or t ub ur i d e dr en ,
i se v a e xpl ica ac es tui a
am ăn un ţit mo dul de
între ţi ne re în co ndi ţii
To at e ace ste info rm aţ ii ş i
indi ca ţi i î i vo r fi adu se l a
cun oşt inţă de c ăt re
pe rs onal ul s pe cial izat î n
ac est s ens , c are î i va
expu ne î n d etal iu
-m od ul de f un cţi on are al
di fe ri te lor di spo zitive ,
-il v a de mons tra prac tic
- îl va î nvă ţa s ă tr ăi asc ă c u
pe ntr u c hi miote rapi e,
imuno terapi e şi
hor mon ote rapi e.
Tra tam entu l -citostat ic

-i muno ter api a

-h orm onote ra pi a
po at e c ondu ce l a apari ţia
uno r efec te se cun da re ,
Deo ar ece ele s unt , de
ce le mai m ul te ori
,nepl ăcu te ş i po t i nduce
paci entu lui un m ar e
di sconfort fi zic ş i ps ihi c,
este i mpe rios n ece sar ca
nur sa s ă i nfor mez e
bo lnavul as upra l or.
Gr eţur ile ş i
vărsătur ile , sunt
fre cvent a socia te
chim io te ra pie i s i p ot
fi p re venite
prin a dmin is tr are a
di n tim p a
antiem etic elo r.
că a i nf orm at pac ientu l
as upra:
 or aru lui de ad ministr are
a m edi ca me nte lor
 tipul ui şi de nu mi ri i
chimi ote rap icelor c e
urm eaz ă
a f i ad ministrat e
 ef ect elor n edo ri te
imedi at e
Nu rs a v a ver ifi ca dacă au
fost efec tu ate
urm ătoarel e m anope re:
reco ltar ea de s ân ge
pe ntr u hemol eucog ram a
co mpl etă, n ece sar ă
monitor izări i e fecte lor
medu lo- tox ice al e
medi ca ţiei ci to stati ce
- dete minar ea cr ea tini ne i
san gui ne p en tru ev al uare a
fu ncţ iei re na le.
Modifi car ea n ivel ul ui
ac est eia po ate i mpun e
aj ust ar ea do zelor de
med icam ent e c itost at ice.
Nu rs a v a ver ifi ca dacă :
 s-au adm ini strat
an ti emeti cel e pres crise
de m edi cul cu ran t î n
do zele co respu nzăto ar e
 s-a creat u n m edi u
cal m ş i de î nţe legere î n
jurul paci entu lui
Nu rs a v a ver ifi ca dacă :
  s-au fol os it căi le de
adm inistr ar e a medi caţi ei
ag reate de paci ent
( s e va e vita, pe cât
po sibil, cal ea i njec tabi lă
dacă pac ientu l n u o
ag reeaz ă ) .
Nu rs a va v erifica daca :
Ø în caz ul exi ste nţe i
dur er ilor s-a ad ministr at
medi ca ţia an ti al gică
pr escr isă de m ed icul
cu ran t în doz ele şi l a
orel e reco man date de
ace sta
În ce ea ce pr ive şte di eta
de ti p s pe ci al i mpus ă de
tr atam entul
ch imiote rapi c, nurs a v a
înv ăţa pac ientu l
să co nsum e biscui ţi
uscaţi ş i băutu ri
car bog az oase car e s cad
senzaţi a de g reaţă.
Îi va r ec om anda
alim ente puţin
cond im enta te , bo ga te
în h id ra ţi de c arb on ş i
cu u n conţin ut min im
de g ră simi.
Es te fo ar te impo rtan t s ă
se prevină, î n primele
ore de l a adm inistr ar ea
ch imiote rapi ei ,
co ntactul paci entu lui cu
mirosu ri al imentare,
cu p ar fu mur i s au
de od or ante care
acce ntueaz ă s enzaţi a de
Pacie ntu l va f i a viz at
asupra p osib ilită ţi i c a

varsatur ile să
persis te ş i ac asă d e- a
lu ng ul un ui in ter val
de c âtev a z ile .
mai grav al
chimi ote rap icelor e ste
re ac ţi a d e ti p al ergi c,
care apa re c el m ai fr ec ve nt
du pă adm inistrar ea c el ui de -
al do ilea c iclu de
chimi ote rap ie.
Si mpto mat ol ogi a îmbr acă
fo rme v ari ate d e la f ebr ă,
fr ison, u rt icari e, p ână l a
enumer ate s unt tratate
pr in adm inistr ar e de
an ti hi stam inice.
Şo cu l anafi lac tic s e
co nsti tu ie î ntr -o m ar e
urg enţă şi n ece sită
adm inistr ar e de
hem isucci nat d e
hidr oco rti zon I .v . şi ,
pe ntr u r adi ote ra pi e.
N urs a s e va
as igu ra c ă :
- pac ientu l a î nţe les
ac eas ta m etoda
te rape ut ica şi i mpo rt an ţa
ei p en tr u e vol uţi a bo lii.
- va i nf or ma pac ientu l
as upra ev en tu al elor e fec te
secu nd are al e
Pr eg ăti rea pac ientul ui
pe ntr u r adi ote rapi e.
Un aspec t fo ar te
importan t este i mpactu l
apar atur ii de i radi ere ( ca
vol um ş i te hnică ) as upr a
paci entu lui.
-nu rsa va preg ăti ps ihic
paci entu l pe ntru ace st
paci entu l
să fi e info rmat că va
răm âne s ingur î n s al a de
radi ote rapi e pe du rata
adm inistr ăr ii doz ei de
radi aţi i ,
dar va f i s upra ve ghe at
pe rmanent de cătr e
medi cul r adi oter ap eut
pr intr -un ci rcui t î nchi s de
Pacien ţii v or f i, d e
asemen ea , a viza ţi c ă
adm inis tr area
radia ţi ilo r
nu se îns oţeş te d e
du rer e, ia r e ventu ale le
senza ţi i d e ars ură n u
îş i au cauza în a ces t
pe ntr u e xt ern are
Ce a m ai m are par te a
pac ienţi lor aş te apt ă
mom entu l e xt ern ări i c u
bu curi e, d ar şi c u
pre ocup are pe ntr u mo dul
cum vo r fac e fa ţă b olii l a
do miciliu.
De ce le m ai m ul te o ri
fam ilia ş i a nt ur aj ul
Es te nec es ară organi zarea

unu i ser vi ciu o ncol ogic


de sch is, l a c are pac ientu l
şi fam ilia să ai bă acce s
pe rmanent.
Educaţi a s ani tară a
paci entu lui î n am bul ator
tr ebu ie s ă o compl etez e
Nurs a v a înv ăţa
pacien tu l să
rec un oa scă s emne le ş i
sim ptom ele in du se de
tox ic ită ţile te rapeutic e

şi în fu nc ţie de
sever ita te a lo r s ă le
semna le ze e chip ei
Reco man dăr i l a e xte rnar e:
Øver ifi caţi da că t oat e
med icam ent ele pr esc ri se
pac ientu lui au fo st r eţi nute
şi d ac ă m odal itate a de
ad mi ni str are a a ce stor a a
fo st î nţe lea să
Ø ve ri fi caţ i dac ă a fo st
re ţinut ă d at a u rm ăt oa re i
şedi nţe te ra pe ut ice
Re com andă ri la
exte rna re:

Ø nota ţi toa te
acele efe cte
secun da re im por ta nte
care n ec esită
preze nta rea în
exter nar e:
Ø înmân aţi pac ientu lui
to ate d oc um ente le
nec esare
Ø cer eţi pac ientu lui s ă
not eze fr ec ve nţa
epi soade lor de vărs ăt uri
sau di are e pe ntr u a
pe rm ite e chipe i m edi cal e o
eval uar e m ai p re ci să a
Ø pu ne ţi la d ispo ziţi a
pac ientul ui nu măru l de tel efon
al ser vi ciul ui onc olog ic
Ø as iguraţi -v ă că pac ientul a
înţel es că poate contac ta
servici ul onc olog ic ori când .
Ø în abs enţa unu i an tura j
capabi l să d ea as iste nţă
bol nav ului l uaţi l eg ătur a ş i
inform aţi s er vi ciile s ocial e
compete nte.

You might also like