Academia de Studii Economice, București

Facultatea de Management și Administrație publică

Efectele crizei in Romania asupra cresterii si dezvoltarii economice

Asis. Univ. Drd Ioana Moldovan

Mocanu Andra

Moscu Elena

Grupa 209 Seria B

București, 2009
 Efectele crizei in Romania asupra cresterii si dezvoltarii
economice

Cuprins:
1.Inceputul crizei economice In America
1.1 Criza creditelor ipotecare din SUA

2.Inceputul crizei economice in Europa

2.1 Fug investitorii
2.2 Refuz la schimb valutar
2.3 Romania vulnerabila

3.Efectele crizei economonice cazul Romaniei

3.1 Care au fost efectele crizei asupra economiei romanesti
3.2 Scaderea consumului reflecta un standard de viata mai scazut
3.3 Vînzările de maşini s-au prăbuşit în februarie
3.4 Inflaţia a luat-o razna în februarie
3.5 Efectele crizei  Multinaţionalele pleacă din România

4.Conditiile FMI pentru un imprumut de criza

4.1 Adevaratul pericol al împrumutului uriaş de la FMI al
României

5.Bibliografie
Capitolul 1.

Recesiune in America
Statele Unite traverseaza cea mai grava criza financiara de dupa al doilea Razboi
Mondial * Falimentul bancii de investitii Bear Stearns, a cincea ca marime, a adancit
instabilitatea de pe piata creditelor, deficitul comercial si scaderea bursei *
Pierderile la nivel global sunt estimate la 800 de miliarde de dolari .
Mapamondul se afla in fata uneia dintre cele mai mari provocari: criza
economica. Si asta pentru ca cea mai mare economie mondiala, a Statelor Unite ale
Americii, (SUA) se afla in pragul (unii analisti spun chiar ca in mijlocul) unei
recesiuni extrem de puternice.
Dupa ce a "debutat" anul trecut cu criza din sectorul imobiliar, economia
americana se loveste, acum, de noi obstacole: falimentul celei de-a cincea banci de
investitii ca marime, Bear Stearns, care a adancit criza creditelor, deficitul
comercial, scaderea bursei, retragerea investitorilor.
Fiind cea mai mare economie mondiala, orice se intampla in SUA are
repercursiuni in intreaga economie mondiala si, in special, in Uniunea Europeana si
in Japonia.
"Statele Unite traverseaza cea mai grava criza financiara de dupa al doilea
Razboi Mondial, aceasta urmand sa se incheie abia dupa stabilizarea preturilor din
sectorul imobiliar", a declarat fostul presedinte al Rezervei Federale americane (n.r.
- Fed, banca centrala a SUA), Alan Greenspan, citat de publicatia Financial Times.

1.1 Criza creditelor ipotecare din SUA a zguduit sistemul financiar global
si ameninta acum lumea cu o recesiune economica. Aceasta are radacini foarte
adanci si destul de solide, si are la baza riscuri excesive, intelegeri intre autoritatile
de politica monetara si industria financiara si absenta unui sistem de evaluare
satisfacatoare, interactiunea dintre riscurile creditarii si ciclul economic.
Piata imobiliara supraincalzita si excesele consumatorului american au inceput
sa-si arate efectele negative asupra intregii economii a SUA, materializate intr-o
criza care a imbolnavit sistemul financiar global. Banca Mondiala si alte institutii de
rating au trebuit sa-si revizuiasca in scadere previziunile pentru cresterea
economica globala di n2008-2009.
La baza acestei crize sunt companiile ipotecare din SUA, care au castigat sute de
miliarde de dolari acordand imprumuturi unor persoane cu un istoric de plata
indoielnic. Aceste datorii au fost apoi transformate in obligatiuni si vandute
institutiilor financiare din toata lumea, care le-au revandut fondurilor de pensii si
fondurilor speculative.
Criza a debutat practic in toamna lui 2006, in SUA, odata cu executarea silita a
tot mai multor americani, care nu-si mai puteau achita ratele, iar pe parcursul
anului 2007 s-a transformat intr-o criza a creditelor la nivel mondial.
Analistii Moody's Investors Serv considera ca reducerea trasabilitatii riscului in
procesul de inovare financiara, confuzia cu privire la concepte fundamentale cum ar
fi lichiditatea, absenta unui sistem de evaluare satisfacatoare si falsa precizie in
ceea ce a devenit un sistem cu o complexitate accentuata exponential, au fost
facorii esentiali.Interactiunea dintre evaluarea riscurilor creditarii si ciclul de afaceri
este o problema atat pentru managerii de risc, cat si pentru agentiile de rating.
Fondul Monetar International a apreciat ca aceste caderi inregistrate de bursele
din intrega lume, pe fondul crizei creditelor imobiliare din SUA, erau previzibile si nu
constituie un motiv suficient pentru a revizui perspectivele de crestere ale
economiei mondiale. Cu toate acestea, sustine cresterea dobanzilor pentru a tine
sub control presiunile inflationiste. Bancile centrale din lumea intreaga si-au unit
fortele pentru a combate efectele crizei creditelor.

Capitolul 2. Probleme in Europa

"Aceasta criza va face numeroase victime", a apreciat Greenspan. Pe de alta

parte, presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat ca Statele Unite s-ar
putea indrepta catre o recesiune, iar Europa va continua sa se confrunte cu noi
probleme pe pietele financiare, desi statele emergente nu par foarte afectate de
criza mondiala. "Oamenii dezbat daca va fi sau nu va fi recesiune. Indiferent de
aceasta discutie, (n.r. - SUA) se confrunta cu o grava incetinire economica
comparativ cu situatia anterioara si ar putea sa intre in recesiune", a spus Zoellick.
Perspectivele de dezvoltare a economiei mondiale s-au inrautatit si riscul
extinderii crizei declansate in sectorul financiar american este foarte ridicat, FMI
urmand sa isi revizuiasca in scadere previziunile, a declarat si directorul general al
Fondului, Dominique Strauss-Kahn. El a salutat masurile de urgenta luate de Fed si
a spus ca institutia financiara americana si Banca Centrala Europeana (BCE) iau
masurile necesare pentru a rezolva problema deficitului de lichiditati de pe piata.
Problemele de pe pietele de creditare s-ar putea extinde asupra intregului sistem
financiar, ceea ce ar putea determina scaderea valorii contabile a institutiilor
americane si globale cu 800 miliarde dolari, a declarat Anoop Singh, director in
Fondul Monetar International (FMI), transmite Reuters.
JP Morgan Chase a incheiat un acord pentru preluarea bancii de investitii Bear
Stearns, pentru numai 2 dolari pe actiune, respectiv 236 de milioane de dolari,
pretul extrem de scazut demonstrand amploarea problemelor din sectorul financiar
american, transmite Reuters. Pretul preluarii este de numai 1/15 din cotatia
actiunilor Bear Stearns la inchiderea tranzactiilor de vineri si la mare distanta de
recordul de 172,61 dolari pe unitate atins anul trecut, inainte de declansarea crizei
de pe piata creditelor. Pretul total care va fi suportat de JP Morgan va fi de sase
miliarde de dolari, daca se tine seama de litigiile si alte costuri ale Bear Stearns.
Bear Stearns are peste 14.000 de angajati si este specializata in schimburi de
instrumente financiare cu zeci de banci din intreaga lume. CITIC Securities, cea mai
mare companie chineza de brokeraj listata la bursa, a decis sa renunte la un acord
de cooperare strategica cu Bear Stearns, inclusiv la o investitie de un miliard de
dolari in banca americana, dupa ce aceasta a fost preluata de JP Morgan.

2.1 Fug investitorii

Intrarile nete de capital pe piata Statelor Unite s-au diminuat, in ianuarie, cu
aproape jumatate (cu 48,5%) fata de luna decembrie 2007, la 37,4 miliarde dolari,
intrucat investitorii privati au evitat activele americane, potrivit datelor Trezoreriei
SUA. Valoarea intrarilor de capital din ianuarie nu a fost suficienta pentru a acoperi
deficitul comercial al SUA, care a atins, in prima luna a acestui an, 58,2 miliarde de
dolari, iar analistii considera ca, pe termen lung, acest lucru va amplifica declinul
dolarului. Totodata, achizitiile de actiuni au scazut la 17,4 miliarde de dolari, de la
33,5 miliarde dolari in decembrie.
 2.2 Refuz la schimb valutar
Unele case de schimb valutar din Amsterdam refuza sa schimbe dolarii turistilor
in euro, din cauza ritmului sustinut al deprecierii monedei Statelor Unite fata de
euro. Dolarul a atins luni un nou minim record, de 1,5905 unitati pentru un euro, in
conditiile agravarii crizei din piata financiara americana. Moneda americana a
coborat si fata de yen, cu peste 3%, la 95,77 yeni pe unitate, revenind ulterior la
96,8 yeni pe unitate.

2.3 Romania vulnerabila

Romania este una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune la turbulentele
externe, avand in vedere deficitul inalt de cont curent, cresterea acestuia fiind
alimentata de avansul economic si al consumului intern, potrivit unui raport al
Economist Intelligence Unit (EIU).
Finantarea deficitului de cont curent s-a realizat in principal prin investitii
straine directe, insa aceste venituri se vor diminua, pe masura ce procesul de
privatizare se va finaliza, amintesc economistii intr-un raport al EIU. "Europa
Centrala si de Est a beneficiat de cresterea inca puternica din zona euro, desi in
cazul unor state, precum Romania si Bulgaria, cerintele de finantare externa sunt
ridicate, astfel ca aceste tari sunt vulnerabile la schimbarea sentimentului
investitorilor", se spune in raport, transmite Mediafax.
Riscurile legate de nivelul inalt al deficitului de cont curent al Romaniei, care a
atins anul trecut 14,2% din PIB, si de finantarea acestuia au fost subliniate de mai
multi economisti nationali si internationali. Pentru acest an, estimarile indica
atingerea pragului de 15% din PIB.

Capitolul 3. România se clatină din cauza crizei financiare mondiale

3.1 Care au fost efectele crizei asupra economiei romanesti

Conform datelor Institutului National de Statistica (INS), in anul 2008 economia
tarii noastre a inregistrat o crestere de 7,1%, cu 1,1 puncte procentuale peste
nivelul din 2007 dar sub estimarea Comisiei Nationale de Prognoza (CNP) de 7,9%.
Aceasta diferenta provine in mare parte din rezultatul slab inregistrat in ultimele
trei luni ale anului trecut, cand economia a inregistrat o crestere 2,9%, fiind cel mai
slab ritm de apreciere din ultimii noua ani. Industria a fost victima principala a crizei
economice, care a inregistrat o scadere de 7,7% fata de perioada similara din 2007,
in timp ce activitatile imobiliare, financiare, inchirieri si servicii pentru intreprinderi
au scazut si ele cu 1,5% fata de aceeasi perioada de referinta. In timp ce industria
a fost afectata de scaderea sau chiar anularea comenzilor pentru export sau pentru
piata locala, consumul populatiei a scazut si el datorita veniturilor in scadere.
Ratele mai mari la banci la creditele luate in valuta, tendinta de economisire si
inghetarea sau scaderea salariilor din mediul privat, daca nu chiar pierderea locului
de munca, au determinat reducerea consumului final al gospodariilor populatiei cu
4,7%, cea mai mare scadere fiind in cazul serviciilor prestate populatiei, respectiv
de 14,7%.

3.2 Scaderea consumului reflecta un standard de viata mai scazut

 Simplu spus, scaderea consumului, in special la servicii, inseamna ca romanii
au trait mai prost, cu un standard de viata mai scazut, in ultimele trei luni din 2008
fata de aceeasi perioada din anul precedent. „Serviciile insotesc dinamica unui
standard de viata. La categoria produse de consum este evident ca scaderile vor fi
mai mici, pentru ca sunt lucruri la care nu poti renunta, cum ar fi mancarea. E
normal ca ajustarea sa vina de pe sectorul de servicii. Adica romanii vor taia de
acolo de unde se poate. Scaderea cresterii economice este evidenta. Au scazut
vanzarile din magazine. Vor scadea serviciile turistice, se vor cumpara mai putine
masini, prin leasing, de exemplu”, a declarat pentru Gandul Radu Craciun, director
de investitii Euroke Pensii. Daca pentru anul trecut Romania se poate lauda cu o
crestere economica mult peste media europeana, lucrurile stau mai prost cand vine
vorba de anul in curs.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat miercuri ca el personal se
bazeaza pe un pronostic de crestere economica de 1,5%-2% in 2009. Bugetul pe
anul in curs a fost alcatuit avand ca baza o crestere economica de 2,5%. Ministrul
Finantelor, Gheorghe Pogea, a declarat recent ca se asteapta ca in primele trei luni
ale acestui an cresterea economica sa fie sub 1%, in timp ce guvernatorul BNR,
Mugur Isarescu, a precizat doar, fara a da o cifra exacta, ca este de un optimism
prudent. Lovitura de gratie pe care ar putea sa o primeasca Romania anul acesta ar
fi un an agricol dezastruos, ceea ce ar putea, in anumite conditii, impinge Romania
in recesiune. In cadrul raportului anual de convergenta trimis de Guvern catre
Comisia Europeana, ministerul precizeaza ca in cazul unei scaderi si mai mari a
economiei europene si a unui an agricol prost, exista pericolul ca economia locala
sa intre in recesiune.

Isarescu: Efectele directe ale crizei financiare asupra Romaniei sint limitate

Efectele directe ale crizei financiare internationale asupra Romaniei sint limitate, iar
sistemul bancar romanesc nu este afectat de produsele toxice, a declarat
guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, la prezentarea raportului
trimestrial asupra inflatiei.
“Nu avem produse toxice in sistemul bancar romanesc. Am avut timp sa
analizam bilanturile bancilor si, dupa o a treia runda de evaluare la nivelul
sistemului bancar romanesc, nu am constatat existenta activelor toxice. Acesta este
solid si nu ne va crea probleme ca in alte tari. Poate constitui chiar o ancora pentru
limitarea efectelor crizei financiare internationale”, a spus Isarescu. El a aratat chiar
ca produsele bancare traditionale sint suficient de atractive din perspectiva
institutiilor de creditare. Guvernatorul Bancii Centrale a subliniat ca efectele
indirecte ale crizei financiare si ale recesiunii globale se manifesta deja in Romania,
transmiterea lor avind loc prin urmatoarele canale: comercial, financiar, al
increderii, al cursului de schimb si al efectelor de avutie si bilant.
Din punct de vedere al canalului financiar, restringerea accesului la finantare
externa a provocat un impact asupra volumului creditarii, cu precadere a
componentei in valuta, si a serviciului datoriei externe private. In consecinta,
ponderea creditului acordat sectorului privat se situeaza la circa 39 la suta din PIB,
nivel plasat atit sub media Uniunii Europene, cit si sub media noilor state membre.
De asemenea, investitorii straini au o disponibilitate mai redusa de a-si asuma
riscuri in economiile emergente, ceea ce a dus la diminuarea investitiilor straine
directe si de portofoliu.
Pe canalul cursului de schimb, reducerea intrarilor de valuta a dus la presiuni
de depreciere a leului, iar pe ultimul canal - cel al efectelor de avutie si bilant -
deteriorarea activului net al populatiei si al companiilor s-a produs pe fondul
ponderii ridicate a finantarii in valuta si a deprecierii leului si a scaderii preturilor
activelor mobiliare si imobiliare.

3.3 Vînzările de maşini s-au prăbuşit în februarie

Conform Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), în
februarie au fost înmatriculate în România doar 7.182 de autoturisme noi, cu 66,5 la
sută mai puţine comparativ cu aceeaşi lună din 2008, cînd au fost înmatriculate
21.423 de autoturisme noi
În primele două luni ale anului, numărul de înmatriculări de maşini noi în
România a scăzut de peste două ori faţă de perioada similară din 2008, de la 50.918
la 20.965 de automobile, iar în februarie ţara noastră a avut cea mai semnificativă
scădere a vînzărilor auto dintre noile state membre ale Uniunii Europene. Astfel,
dacă în 2008, între cele zece state care au aderat la UE după 2004, piaţa auto
românească se situa pe a doua poziţie, după cea poloneză, evoluţia din primele luni
ale anului în curs a determinat coborîrea pe a treia poziţie, România fiind devansată
la vînzările auto de Polonia - 30.194 de înmatriculări noi în februarie, în urcare cu
7,3 la sută, şi Cehia - 9.823 de maşini noi înregistrate, în scădere cu 7,7 la sută.

Conform Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), în februarie au

fost înmatriculate în România doar 7.182 de autoturisme noi, cu 66,5 la sută mai
puţine comparativ cu aceeaşi lună din 2008, cînd au fost înmatriculate 21.423 de
autoturisme noi
În primele două luni ale anului, numărul de înmatriculări de maşini noi în România
a scăzut de peste două ori faţă de perioada similară din 2008, de la 50.918 la
20.965 de automobile, iar în februarie ţara noastră a avut cea mai semnificativă
scădere a vînzărilor auto dintre noile state membre ale Uniunii Europene. Astfel,
dacă în 2008, între cele zece state care au aderat la UE după 2004, piaţa auto
românească se situa pe a doua poziţie, după cea poloneză, evoluţia din primele luni
ale anului în curs a determinat coborîrea pe a treia poziţie, România fiind devansată
la vînzările auto de Polonia - 30.194 de înmatriculări noi în februarie, în urcare cu
7,3 la sută, şi Cehia - 9.823 de maşini noi înregistrate, în scădere cu 7,7 la sută.
Această tendinţă poate fi observată în toate ţările din Uniunea Europeană, per
ansamblu numărul de înmatriculări de maşini noi înregistrînd o scădere medie de 18
la sută, de la 1.151.702 unităţi în primele două luni din 2008 la 944.721 de
automobile în ianurie-februarie 2009. Cele mai semnificative scăderi ale vînzărilor s-
au înregistrat în Islanda (- 83,6 la sută), România (-66,5 la sută), Spania (- 48,8 la
sută) şi Ungaria (- 46,4 la sută).

Prima de casare salvează vînzările

Sigurele ţări din Uniune care au avut creşteri ale vînzărilor auto în această
perioadă sînt Luxembrugul, unde plusul a fost de 0,3 la sută, şi Germania unde s-a
înregistrat o creştere cu 21,5 la sută. Situaţia din Germania se datorează deciziei
guvernului german de introducere a primei de casare de 2.500 euro pentru posesorii
de maşini mai vechi de 9 ani, o tendinţă asemănătoaree putînd fi observată şi în
Franţa, unde scăderea a fost atenuată de prima de casare de 1.000 de euro pentru
posesorii de maşini mai vechi de 10 ani.
Conform statisticilor ACEA, în februarie, pe pieţele din Europa, au fost
înmatriculate 9.120 de noi autoturisme Dacia, în creştere cu 8,3la sută faţă de
perioada similară din 2008, cînd au fost înmatriculate 8.423 unităţi, cota de piaţă
pentru marca Dacia crescînd de la 0,7 la sută la 0,9 la sută. Vînzările în creştere
pentru această marcă au fost determinate, în special, de preferinţa germanilor
pentru oferta lansată de Grupul Renault în cadrul programului “Rabla”.

3.4 Inflaţia a luat-o razna în februarie

Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat că rata inflaţiei a fost, în luna

februarie, de 0,88 la sută comparativ cu luna anterioară, în timp ce inflaţia anuală
(februarie 2008-februarie 2009) a urcat la 6,89 la sută

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că sînt şanse mari ca ţinta
de inflaţie fixată pentru acest an, de 3,5 la sută (plus sau minus un punct
procentual), să fie atinsă, însă rata inflaţiei în luna februarie a fost cu ceva mai mare
decît se aştepta Banca Naţională a României. Banca Naţională a României are o
proiecţie de inflaţie pentru 2009 la 4,5 la sută. În 2008, ţinta de inflaţie a BNR de 3,8
la sută, plus/minus un punct procentual, a fost ratată, rata anuală a inflaţiei
ajungînd la 6,3 la sută.

Scumpiri aberante la medicamente

Comparativ cu ianuarie 2009, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,32 la
sută, cele ale mărfurilor nealimentare au urcat cu 1,31 la sută, în timp ce tarifele
serviciilor s-au majorat cu 1,03 procente. Faţă de februarie 2008, alimentele s-au
scumpit cu 5,87 procente, tarifele serviciilor au crescut cu 9,48 la sută, iar preţurile
mărfurilor nealimentare au urcat cu 6,68 la sută.
Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (martie 2008 - februarie
2009) faţă de precedentele 12 luni (martie 2007 - februarie 2008) determinată pe
baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este de 7,8 la sută.
Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la medicamente - preţuri în creştere
cu 6,47 la sută, urmate de combustibili (3,29 la sută) şi energie termică (2,31 la
sută). Şi în sectorul serviciilor au existat majorări de tarife, respectiv la servicii
telefonice (1,51 la sută), transport urban (1,69 la sută), transport aerian (1,53 la
sută) şi poştă şi telecomunicaţii (1,24 la sută).

Salarii mărunte în ianuarie

Institutului Naţional de Statistică a anunţat că, în inauarie, salariul mediu nominal
net a fost de 1.355 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 134 lei
Cele mai semnificative scăderi ale salariului mediu net au fost de peste 25 la
sută, şi au fost înregistrate în fabricarea substanţelor şi a produselor chimice,
fabricarea produselor din tutun, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de
asigurări şi ale fondurilor de pensii), extracţia minereurilor metalifere, transporturi
pe apă. Scăderi ale salariului între 20 la sută şi 22 la sută au avut loc în activităţile
extractive, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, industria metalurgică,
captarea, tratarea şi distribuţia apei. Lefurile au scăzut între 15 la sută şi 20 la sută
în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cercetare-dezvoltare, producţia şi
furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat,
fabricarea altor mijloace de transport, administraţie publică, fabricarea produselor
farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice. Cele mai mici salarii au primit
angajaţii din hoteluri şi restaurante, unde, în medie, s-au cîştigat, oficial, doar 757
lei.

Campioni la salarii
Totuşi, în unele domenii, s-au înregistrat creşteri ale salariilor, determinate de
acordarea de prime anuale (inclusiv a celui de-al 13-lea salariu) în activităţile de
învăţămînt (4,7 la sută) şi sănătate şi asistenţă socială (2,1 la sută), plata în funcţie
de contracte ori de realizări în activităţile de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor
de pensii (4,6 la sută), respectiv transporturi aeriene (1,3 la sută). Însă, per
ansamblu, în ianuarie 2009, nivelul salariului net a fost mai scăzut decît în
decembrie 2008, cînd s-au acordat prime ocazionale (pentru sărbătorile de iarnă,
prime de vacanţă sau al 13-lea salariu) ori s-au realizat producţii mai mari. Cel mai
bine a fost remunerat personalul angrenat în activităţile de transporturi aeriene,
domeniu în care s-au înregistrat cele mai mari salarii nete, media cifrîndu-se la
3.272 lei.

3.5 Efectele crizei  Multinaţionalele pleacă din România

Colgate Palmolive este ultimul nume pe lista multinaţionalelor care au anunţat

relocarea activităţii din România în state vecine, în căutarea unor costuri de
producţie mai scăzute. Un alt nume vehiculat a fost Coca-Cola Iaşi, dar oficialii
companiei se jură că sunt doar zvonuri şi că n-a fost luată nici o decizie încă.
Dacă la începutul anului românii asistau la relocarea producţiei Nokia din Germania
în Cluj şi la protestele nemţilor disponibilizaţi, a venit rândul ţării noastre să fie
părăsită de câteva multinaţionale. După Kraft România, care va închide fabrica de
ciocolată din Braşov urmând să-şi mute producţia în fabricile din statele vecine,
Colgate Palmolive a anunţat că îşi transferă activitatea din România în Polonia.
Zvonuri umblă şi în legătură cu închiderea fabricii Coca-Cola din Iaşi, dar
reprezentanţii companiei americane susţin că n-a fost luată nici o decizie.

Brokerii: Nu imprumutul de la FMI, ci factorii externi influenteaza Bursa

Bursa a inregistrat ieri o crestere semnificativa, indeosebi pe societatile de
investitii financiare, grupate in indicele BET-FI, care a consemnat un avans de 6,6%.
Principalul indice al pietei, BET, a urcat cu 1,8%, pana la pragul de 2.000 de puncte.
Brokerii sunt de parere ca un viitor acord cu Fondul Monetar International se va
resimti in piata, printr-un aport de incredere a investitorilor in piata de capital din
Romania, insa nu cred ca va genera o crestere semnificativa. Principalii factori de
crestere raman evolutiile externe si managementul companiilor listate.
"Nu poti pune cresterea de azi (ieri n.r.) pe seama
anuntului unui imprumut de la FMI. O astfel de
intelegere aduce reguli stricte la nivel macroeconomic
care nu mai permit derapaje bugetare, prin caracterele
sale restrictive. Imprumutul genereaza lichiditati pentru
stat si aduce clasa politica in sfera responsabilitatii.
Toate acestea aduc o usoara incredere printre
investitori, pentru ca tot nu se cunoaste dimensiunea
exacta a crizei in Romania. Factorul de crestere ramane
evolutia pietelor externe, iar o stabilizare a lor va
genera intr-un timp relativ scurt si o stabilizare a pietei
locale si este posibil sa asistam la o revenire mai rapida
a pietei locale decat a celor externe", a declarat Rares Nilas, directorul executiv al
BT Securities.
Principalele piete europene au inregistrat cresteri semnificative, cel mai mare avans
fiind consemnat de indicele paneuropean Euro Stoxx 50, care a urcat cu 3,5%.
Indicele german DAX a urcat cu 3,2%, in vreme ce indicele francez CAC 40 si cel
britanic FTSE 100 au consemant avansuri medii de 2,5%.
Pe piata locala, SIF-urile au marcat cele mai mari cresteri din piata, cel mai
mare avans la categoria societatilor financiare fiind inregistrat de titlurile SIF
Muntenia (SIF4), care au urcat cu aproape 9%, la 0,505 lei/actiune. In top au urmat
cresterile SIF Oltenia (SIF5), cu 8%, SIF Moldova (SIF 2), cu 6% si SIF Banat-Crisana
(SIF1), cu 5%. Titlurile SIF Transilvania (SIF3) au marcat cea mai redusa crestere din
sedinta de ieri, de 4%, pana la pretul de 0,23 lei/actiune.
In sectorul energetic, titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) au inregistrat cel mai
mare avans, de 5,2%, in vreme ce actiunile Petrom (SNP) au consemnat o apreciere
de 1,7%. Societatile de utilitati Transelectrica (TEL) si Transgaz (TGN) au inregistrat
evolutii pozitive, urcand la preturile de 8,6 lei/actiune si respectiv 106,1 lei/actiune.
Evolutiile pe plus ale companiilor energetice au urcat indicele de profil BET-NG
cu 2%, peste nivelul de 316 puncte. Si Octavian Molnar, directorul executiv al firmei
aradene de brokeraj IFB Finwest, este de parere ca un eventual acrod pentru un
imprumut reprezinta un factor pozitiv pentru piata locala de capital, insa modul in
care conducerea companiilor va gestiona perioada imediat urmatoare reprezinta
factorul principal de evolutie a pretului.
"Un imprumut cu FMI va atrage atentia investitorilor straini in principal in piata
locala de capital, iar acest lucru reprezinta un plus pentru aceasta. Cu toate acestea
nu ma astept la o crestere semnificativa a pietei. In ultimele sedinte am avut parte
de o stabilizare a pietei. Cei care intra acum in piata urmaresc strategii de buy and
hold, pentru ca preturile la care s-a ajuns sunt prea mici ca sa mai vinzi", a declarat
Molnar.

O treime dintre români simte efectele crizei

Realizat în perioada 28 ianuarie - 10 februarie pe un eşantion de 812
persoane adulte din Bucureşti şi 853 de persoane din oraşe cu mai mult de 100.000
de locuitori, studiul a arătat că cei mai afectaţi de criză sunt românii din provincie.
Astfel, locuitorii din Brăila, Craiova, Constanţa, Ploieşti, Galaţi, Iaşi, Cluj-Napoca,
Oradea, Timişoara şi Braşov susţin în proporţie de 35,3% că sunt afectaţi de criza
financiară, spre deosebire de bucureşteni (27%). Dintre provinciali, cei mai afectaţi
se consideră brăilenii.
57% dintre repondenţi nu se tem pentru slujbele lor. Pesimişti în acest sens sunt
ploieştenii - 64,1% se tem pentru siguranţa la locul de muncă.
Nici bucureştenii nu sunt mai optimişti
41,4% dintre repondenţii din Capitală se tem că şi-ar putea pierde serviciul.
Potrivit dailybusiness, 8 din 10 bucureşteni estimează că vor avea venituri mai
mici, pe fondul crizei financiare. Astfel, mai mult de o treime (34,8%) apreciază că
veniturile le vor fi afectate "in mare masura" din aceasta cauza, 27% estimeaza ca
veniturile li se vor restrange "într-o oarecare măsură", iar 24,6% anticipează ca
impactul asupra veniturilor va fi mic.
Doar 12,6% dintre bucureştenii participanţi la scondaj cred că veniturile nu le vor fi
afectate deloc.
 Capitolul 4. Conditiile FMI pentru un imprumut de criza

Incheierea unui acord cu Fondul Monetar International (pentru care oficialii

romani au inceput deja discutii la Washington cu reprezentantii Fondului) ar aduce,
potrivit analistilor, multiple avantaje Romaniei – leul ar putea sa se aprecieze,
ratingurile de tara s-ar putea imbunatati, investitorii si-ar recapata increderea in
economia locala si, de asemenea, Bursa ar putea resimti un efect pozitiv. Singurele
temeri ale acestora se refera insa la „costul“ imprumutului, respectiv la conditiile
stricte pe care Fondul le-ar putea impune Romaniei in ceea ce priveste politica
bugetara si fiscala. FMI a imprumutat pana acum patru tari din Europa de Est –
Ungaria, Letonia, Ucraina, Belarus –,tari afectate sever de criza financiara.
Totodata, FMI ar putea acorda un imprumut de 426 milioane de euro Armeniei, fost
stat sovietic, grav lovit de criza economica si financiara internationala, potrivit AFP.
Cererea va fi examinata in cursul acestei saptamani, precizeaza sursa citata. In
ceea ce priveste conditionalitatile impuse de FMI tarilor cu care a incheiat un acord,
acestea sunt, potrivit reprezentantilor Fondului, mult mai permisive in conditiile
actuale de criza. Conform unui document de lucru al Guvernului referitor la
prevederile acordurilor FMI cu tarile din Europa de Est, principalele masuri impuse
de Fond au fost reducerea cheltuielilor bugetare, cresterea veniturilor si temperarea
inflatiei.
Romania imprumuta 19,95 mld. euro de la FMI, UE, Banca Mondiala si
BERD. Ce influenta vor avea banii asupra dobanzilor si cursului de schimb.
Cel mai mare imprumut din istoria tarii este necesar pentru
stabilizarea cursului valutar, sustin oficialii.
Romania a convenit asupra unui pachet de finantare externa de la FMI, UE, Banca
Mondiala si BERD in suma de 19,95 mld. euro. Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in
Romania, sustine ca pachetul financiar va permite atat ajustarea graduala a
deficitului bugetar, cat si depasirea problemei deficitului de cont curent.
"Cu sau fara programul FMI, 2009 va fi un an foarte dificil. 2010 va fi de asemenea
un an dificil, poate mai putin dificil decat acest an, dar va fi dificil. Dar sunt optimist,
am incredere ca prin oferirea suportului financiar de 20 mld. euro Romaniei efectele
crizei vor fi atenuate. Lucrurile vor fi rezolvate mai bine decat fara acesti bani", a
spus ieri Franks la incheierea vizitei FMI.

4.1 Adevaratul pericol al împrumutului uriaş de la FMI al României

Amintirile recente ale României legate de FMI sunt sumbre si deteriorate la fel
ca si relatia cu acesta, din cauza obligatiei respectarii stricte a mult prea multe
reguli si a tulburarilor sociale rezultate de aici. De altfel, la scurta vreme dupa
aderarea la UE, autoritatile române au fost atât de doritoare sa puna capat ultimului
acord cu FMI, incât s -au apucat sa declare cu mândrie ca tara nu mai are nevoie de
acesta, dat fiind ca indeplinirea criteriilor de aderare la UE au facut superfluu rolul
FMI, o afirmatie putin cam pripita , asa cum s-a dovedit de curând, comenteaza
publicatia europeana online Business New Europe.
FMI s-a intors si este pregatit sa supervizeze acordarea unui imprumut de
pâna la 20 de miliarde de euro, cel mai mare acordat vreodata tarii, România
neputându-si permite sa refuze oferta. România , la fel ca si alte tari nou aderate la
UE, aflate acum in cautare de ajutor financiar, nu poate fi invinovatita pentru criza
financiara globala, fiind doar una din victimele acesteia. România si fratii ei sunt tari
in care bancile si companiile internationale, mai ales din Europa occidentala, au
investit zeci de miliarde de euro, fonduri care acum ar putea repede sa dispara daca
aceste economii se prabusesc sub suflul crizei.
Nu in ultimul rând insa, aceste tari au primit cantitati mari de ajutor european,
platit de contribuabilii europeni, asa ca a le lasa sa moara ar insemna pierderi inca
si mai mari decât cele experimentate pâna acum la nivel mondial.
Atunci când România a cerut UE un pachet de imprumut in luna ianuarie,
pentru a o ajuta sa faca fata efectelor crizei globale, Comisia Europeana a spus ca
nu are bani suficienti pentru ajutor, afirma recent presedintele Traian Basescu.
Acesta este motivul pentru care a fost solicitat din nou FMI sa intervina cu un
imprumut gigant , la care se adauga alti bani de la BERD (Banca Europeana pentru
Reconstructie si Dezvoltare) si BEI (Banca Europeana pentru Investitii).Motivele
acestui imprumut , planificat pe perioada a doi ani si care urmeaza sa fie aprobat de
FMI, sunt clare: doua treimi din bani sunt necesari bancii centrale pentru a sustine
moneda nationala, in timp ce o treime vor ajuta la finantarea deficitului bugetar si la
revigorarea creditelor si investitiilor , conform afirmatiilor premierului Emil Boc.
România este indrituita sa extraga portii din acest imprumut pe o baza
trimestriala, pe o perioada de doi ani, cu o perioada de pauza la rambursare de doi
ani, urmata de o rambursare a dobânzilor si mai târziu a sumei imprumutate, pe o
perioada de alti cinci pâna la sase ani. Desigur, autoritatile române spera intr-un
miracol economic global, ceea ce ar insemna ca nu vor trebui sa imprumute toti cei
20 de miliarde de euro. Finantele tarii se dovedesc insa mai proaste decât ar fi
putut prognoza cineva acum un an, asa ca tara nu are nicio sansa macar sa inceapa
sa iasa din criza inainte de sfârsitul lui 2010, socoteste presedintele Basescu.
Pe scurt, fondul prognozeaza pentru România o contractie a economiei cu 3-
4% anul acesta, dupa noua ani consecutivi de expansiune economica, in timp ce
deficitul bugetar va depasi 4% din PIB, peste criteriile de convergenta stabilite la
Maastricht pentru tarile membre ale UE. Adevarata problema nu este in mod
necesar faptul ca FMI s -a intors sau ca românii vor duce povara rambursarii
imprumutului in urmatorii ani, problema reala fiind aceea daca FMI si UE vor avea
destula influenta asupra liderilor prezenti si viitori ai tarii, pentru a face acest
imprumut eficient.
Cel mai rau lucru care se poate intâmpla este ca România sa incaseze
imprumutul fara sa implementeze politicile atât de necesare, presupuse a ajuta tara
sa evite dezastrul financiar, facându-i apoi pe cetatenii români sa ramburseze
imprumutul prin impozite. Fara o monitorizare suficienta din partea Comisiei
Europene, a FMI si a Bancii Mondiale aceste lucru este foarte posibil sa se intâmple
si exista destule probe care sa dovedeasca aceasta. De ce ar crede cineva ca
autoritatile române sunt capabile sa foloseasca banii din acea treime a
imprumutului destinata revigorarii economiei si finantarii corespunzatoare a
deficitului bugetar, daca dovezile din ultimii ani indica faptul ca guvernele
anterioare au esuat la capitolul absorbtiei fondurilor europene.
Exista deja informatii conform carora guvernul intentioneaza sa foloseasca
banii din imprumut pentru a spori capitalul CEC Bank si Eximbank, ultimele doua
banci ramase in proprietatea statului, in scopul de a revigora creditele. Dovezile din
ultimele doua decenii indica faptul ca, dupa ce politicienii isi instaleaza oamenii lor
in consiliile de conducere ale bancilor din proprietatea statului, acele banci se
transforma mai devreme sau mai târziu in pusculite personale mai degraba decât in
instrumente corespunzatoare, destinate intr adevar consolidarii economiei.
Indiferent de cât de buna treaba va face Banca Nationala a României, in
fruntea careia se afla Mugur Isarescu, pentru a proteja leul de oscilatii abrupte ,
eforturile sale vor fi zadarnice fara sustinere suficienta din partea guvernului.
România are acum un guvern de compromis, alcatuit dintr-o alianta laxa a celor
doua cele mai mari partide ale tarii, care pâna de curând se urau in public unul pe
altul. Este vorba pe de-o parte de democrat-liberalii care il sprijina pe Basescu si
social-democratii care il critica. Singurul motiv care impiedica aceasta fragila ordine
politica sa se destrame este acela ca ambele partide isi folosesc fotoliile
guvernamentale pentru a obtine capital din oportunitatile existente, inainte de
alegerile prezidentiale ce urmeaza sa aiba loc la sfârsitul anului, comenteaza sursa
citata.
Riscurile asociate acestui imprumut de la FMI sunt imense atât pentru cei
care care acorda imprumutul, cât si pentru cei care il primesc. UE si FMI trebuie sa
se arate mai hotarâte ca oricând in a obliga autoritatile române sa respecte regulile
acordului, in caz contrar riscând sa vada România transformându-se intr-o gaura
neagra financiara. În joc se afla mai mult decât esecul in a mentine standardele de
viata si a ajuta tara sa revina la un rating favorabil investitiilor. Esecul punerii in
aplicare a unui program economic sanatos, asociat cu un pachet de imprumut pe
doi ani, ar putea cufunda România in recesiune economica, somaj in masa si inflatie
in crestere. Pentru a depasi toate acestea ar fi necesar inca un deceniu, iar aceasta
va rasturna planurile României de a adopta euro, punând sub semnul intrebarii
chiar si calitatea sa de membru al UE.
România trebuie sa arate mai mult ca oricând destula vointa de a folosi fondurile UE
pe care nu a reusit pâna acum sa le absoarba.
Aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru a crea locuri de munca din atât de
necesarele mari proiecte de infrastructura care nu au fost incepute. Esecul in a face
acest lucru ar duce la cea mai drastica scadere a nivelului de trai de la caderea
dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceausescu, atunci când alimentele de baza si
benzina erau rationalizate iar românii inghetau in apartamente. Acest lucru s-a
intâmplat din cauza deciziei lui Ceausescu de a accelera rambursarea
imprumuturilor straine, pe care le-a folosit pentru construirea de fabrici ineficiente ,
palate si alte proiecte ample, care au produs profituri mici comparativ cu costurile
dezvoltarii lor. Acea criza si penuria de produse de baza timp de un deceniu s-au
intâmplat acum aproape o generatie in urma, insa amintirile sunt inca vii in mintea
multor români, care au iesit in strada pentru a rasturna regimul.
La 20 de ani de la caderea comunismului, românul mediu, care a inlaturat
comunismul in speranta unei vieti mai bune, ar putea sa se simta tradat si ar putea
sa se intrebe ce este in realitate cu aceasta economie de piata libera, cu greu
putându-i-se reprosa acest lucru.

MIŞCĂRI PE PIAŢA SALARIILOR

Pe baza informaţiilor culese din companii, consultanţii în resurse umane anticipează
domeniile care vor fi afectate de criza economică, atât sub aspectul diminuării
activităţii, cât şi al nivelurilor salariilor. La fel de convinşi sunt însă şi că vor exista
sectoare în care angajatorii vor avea nevoie de forţă de muncă şi unde vor fi nevoiţi
să crească salariile.
Domenii în care scad salariile
• Industria auto, componente auto, vânzări auto
• Industria producătoare de piese şi subansamble industriale
• Imobiliar
• Construcţii, industria materialelor de construcţii
• Bancar şi servicii financiare
• Industrii preponderent exportatoare
• Consultanţă
• Vânzările, în general
• Producţia de bunuri de larg consum
•Funcţiile suport din companii: juridic, resurse umane, relaţii cu clienţii,
administraţie, comunicare corporatistă
Domenii în care cresc salariile
• Servicii medicale
• Agricultura – vânzări şi logistică
• Mediu
• Biotehnologie
• Inginerie
• Energie
• Infrastructură
• Tehnologia informaţiei şi comunicării
• Servicii de cercetare şi dezvoltare
• Servicii din categoria outsourcing

Concluziile celor zece grupuri de lucru tematice, impreuna cu cele mai

importante solutii anticriza venite din partea oamenilor de afaceri, indiferent de
domeniul de activitate, au fost reunite intr-un document sintetic si puse pe masa
Executivului. Proiectul Guvernul Privat trece astfel in a doua faza, in care isi
propune sa asigure o platforma permanenta de comunicare si transfer de know-how
intre liderii din business si Guvern. Niciodata nu a fost mai evident decat in aceasta
perioada de criza financiara ca autoritatile au nevoie de expertiza din mediul privat
si ca businessurile depind, mai mult decat oricand, de deciziile inspirate ale
guvernantilor.

5. Bibliografie :
http://www.standard.ro
ziarul financiar
ziarul economic
ziarul cotidianul
ziarul capital
www.mediafax.ro
www.corporatenews.ro
www.reportervirtual.ro
economie.hotnews.ro
www.smartfinancial.ro
www.wall-street.ro
www.bitpress.ro
www.revista22.ro
bataiosu.wordpress.com
http://www.ziua.net
http://www.standard.ro/guvernul_privat_planul_de_afaceri_al_romaniei_pentru_depa
sirea_crizei