CRI$AN FAGERA$U

o IUBIRE

DIN ANUL 41.04'2

**

CRISAN FAGERASU

o IUBIRE DIN ANUL 4t042 ,

* *

Colec1ia .. Povestiri ~tiinfificq:!i,n~~ 84

·~~~~'~~~·-~--~~~~-':~----~-1

i Drag; cl+Hcr l, ~

iVa rugam sa ne scrieii impresiile $1 obseroaiiile do, critice ~ cu priuire La acest roman /ji la prezeniarea lui gra/ica. # Adresa noasirii este : Coleciia .Pouesliri stiinii] ico-jantas- :

! lice" a reuistei ,,$tUnta Iji tehnimi", Casa Scinteii, Plata. ~ J, V. rstalin nr, I, raionul I. V. Stalin, Bucuresti, t

~~~~~~~~~~~~,~~~~~~~~~~~~~~

MANUSCRISELE NEPUBlICATE NU SE INAPOIAZA

*

MANUSCRISELE NEDACTILOGRAFIA TE NU SE IAU iN CONSIDERATIE

Coper+a- desen: D. IONESCU

REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE

T nire oamenii anului 41.041 s-a iuii pe neasieptaie "Area lui' Noe", 0 ueche asironauti piecatii de pe pamtn: cu multe milenii in. urmd. Deosebirea de timp pe care 0 creeaza uiteza unei rachete cu uiteze [oarie mari a faeuf ell pe "Area lui Noe" sa se perinde abia ctteoa generaiii, in creme ce umaniiatea triiitoare pe Piimint a eoouuu muit , oamenii ajungind - in Ire altele - sa traiascti §i peste 400 de ani.

Un accident a [acut ea vechea r achetii, inca din. cli pa ctnd a aparut, saoib« motoarele distruse ; de aceea, ea se prabuseste aClim spre Scare, 'care 0 til.!. misiui, Pe bord, inir-o uliimti Embril/i$are. se nfh) iinerii Pit si Lu, Omenirea nu are cum sa capteze ope eale electromagneiica racheta. 015 !nsa, uti barbat de 232 de ani, care este responsabilui Piiminiului (planeta noastra a deoenit muzeu Ifi easel de odif1na) se repede sa saloeze "Area lui Noe", cu 0 metoda pri miii vii, de mutt uUatii.

Pooesiitot ul spune despre sine cit triiiesie in apropierea anului 50.000; de aceea. infiiMeazil euenimeniele anului 41.041 ca 91 clnd ele soar [i pelrecui eu 9.000 de ani lnainte de el.

ln capltolul precedent, Ols iocmai a capiltat din partea Ornenirii aprobarea de a-s! risco uiaia peniru a incerca sa saioeze uechea racheiii,

CAPITOLUL VII

(Con!inuClre din numifruI trecut)

Cu tot materlalul rezistent al r achetel sale, Ols shntea cum aliajul se incinge incetul ell lncetul, Pe ,.,Arca", al care] interior II vedea prin ecran, ctteva obiecte inflamabile - filme, fotografii. hirtie - incepusera sa ia foe, irnpujinlnd oxtgenul ~i asa destul de r ar ; pinii ~i linga mantaua plastid. de culoare alba, menita sa proteguiasca trupu] vitezel fete, 0 fi;>ie subtire de piaza Incepuse sa. tumege, Acum traseul rachetel putea fi urrnarl] prin televiziunea direct a, telescopica; asta lnsemna 0 apropiere attt de mare, tncit Ols era stgur eli

.3

"ar pufea sa vada "Area" direct in telescop, de-ar fi putut intrunta lumina Soarelul,

- Rag sa se aprobe, in mod exceptional, un excitant rapido-ince, tinitor.

Era un tip vechi de excitant, care activ a in asa miisura functlunile creierului, tncit trnparjea fiecare secunda lntr-o sutli de parti egale ~ creierul avea senzatia ca. fiecare din aceste frlnturt e lunga cit 0 secunda. Judeca deci tara graba, stlind cii pentru 0 hotlirire are la indeminli tirnp suflcient, cintarea flirli graba argumentele pro ~i contra, astfel lncit izbutea - tlirli pr ipealji, dar cu 0' iuteala Iantastidl _ saia, in numai citeva Iractiuni de clipa, 0 hotlirire "indelung" chihzuita ~l sa dea la tirnp un impuls just pilotilor automat] subelectronici.

Undele excltante Ii parvenir a lui Ols in ultirnul moment, pe Hnia de interferent,a cu raza marii curbe; de aiel Incolo em gran ita Searelui, teritoriul pe care Omenirea nu mai putea trimlte dedi unde de vizibilitate ~i in care nu mai putea interven] direct decit ell sor,lle de investigatle. Era un scare prea mare, ~i ragazul era prea rnic ca sa mai pot! muta astrnl din loc,

Eta clar eli navele au patruns pe marele teritoriu al atotputerniciei Ioculul. Ciocul "Arcei lui Noe" deveni dintr-n data incandescent ~i, in cltpa urmatoare displi<ru, rnlstult. Fusese un cioc lung de 1 km, un fel de at, din aliaj special. In mil ~i mii de ani rezfstass ~i se refacuse din mers, dar nlciodata la 0 asemenea apropiere fatal a de un snare g,igant. ° c1ipa dopa aceea se mistui ~i bratul meta He scos din corpul "Arcel"; batrina racheta se dete peste cap ~i i~i acceiera viteza de cadere.

'_ Ols, Intoarce-te ... ! rasuna 0 voce bine cunoscuta,

Tresarind, 015 vazu cele dona mati albastre ale ochllor Maloniei, femeia pe care 0 iubise, 0 pierduse ~i pentru care comisese singura gre~eala rnai gtavll a vietii sale. In treizeci de sutim] de secunda, in~bu~indu-..,i tresaltarlle inimil, Ols cerceta sub toate aspectele aceasta chemare care 11 rascolise adinc. Marea dellcateje a Malonici 0 lmpiedicase ca - in tata televizoarelor intregii omeniri - fie chiar ~i in aceasta c1ipli suprema, sa-l strige totn!: "Ols, intoarce-te, voi _ fi a ta ~i tu al men !" Dar chiar din azes] scurt "lntoarce-te I" ~i din oceanele albastre ale ochilor ei parca infini!i, Ols deslusise totul, Avea siguranta cii-~i va putea reface dragostea - unica sl vesnlca iubire

a vletii sale - tntorcind spatele mortll arsatoare care, in asteptarea lui, ii patrunsese haina de unde albastre, ~H ptrlea sprincenele.

ClI un sentiment de nestapinita bucurle, ca un tnecat care se intoarce la viatll., fara sa Sf uite la manete - privea tinta nnrnnl la statura superba, de peste 2 metri inliltime, a Malonlei - dibui cu mlna, in cautarea rnanetei de retur

Dupa 0 suttme de secunda, care Ii paruse cit un veac, mlna se intoarse, neputlncloasa, In tata sa aparuse - nu pe ecran, C1. in ochii Jauntrici ai amintirii _ corpu] strafucitor, In tins ca un arc, al Ietei din racheta din fa1a, ~i apol abandonul ei, clnd, ell brajele

cazute in Jatu.i, parea eli i~i of era extstenta fie Ornenlrfl, fie Soarelui devorator - cui va putea s-o smulga. Nu, nu era atractie fizica ~i niei dragoste j Dis sirntea tnsa cit imaginea Maloniei ~j a vlef ii jnsa~i pale~te in Iata acelei irtnturt de omenire care gonea spre marele neant al flaca.ri lor, pale~te in fata acelui trup stralucltor de sudoare, care parca expr ima ~i truda, sl Irumusetea. ~i poez ia ascunsa a unei orneniri de rnult disparute. Era un erimpel din infinitatea treeutuiui si poate ~i a vlltorului. era infinitui, chernarea cea mare, ~i Ois i~j mentinu rachcta pe aceeast dlrectle, de asia data fara suviilre,

In 54 de sutirni de secunda calcula un salt ca de pantera, care-t Imp aienjenl ochli, Saltu] aduse fulgerator nava lui In fata "Areei lui Noe". Era ~i tirnpul : un dusman mai teribi] decit incendlu] plndea vechea racheta de 15 km. Metalul Incepuse sa lase fisuri: asta insemna eli. dintr-o clipa tntr-alta, aerul - !inut sub presiuns inauntru - ar putea scapa in vidul tnconjurator, Chiar data vechea rachetii nu exploda. asta ar fi dus la dezagregarea ei ~i [a rnoartea tuturor pasagerilor. Interpunindu-se intre ,.A,rell" ~i Scare, Ols ~i nava lui prirneau acurn cea mal mare parte it ingrozitoarei caldurj . ell toata rezistenta sa ~i a navel, sirntea cum ochil ii tacrlmeaza ~i cum parul, in cluda [nvef isulu] sau de unde a lbastre, incepe sa-l stirtie pe cap.

Planul lui 015 era inspirat dlntr-o veehe povestire din viata fostelor cal fer ate : sli. intercepteze racheta prin ruijloace mecanice, alergtnd lnaintea el, $i lastndu-se user tamponat de ea, pina 0 opreste sl-o Intoarce din drum. Pericolele erau multiple: daca ar fi frinat prea brusc, racheta din spate, cu 0 viteza mal mare, s-ar fj clocnit de el cu put ere ~i ambele nave ar fi explodat in vid. Tnsa daeli nu Irina destui de jute, exista r iscuj ca navele sa se apropie prea mult de imensa dlldura sau sa intre atit de puternic In zona de atractie a Soarelui gigant, lnclt sl!. nu se mai pcata intoaree. Daca Ols ~i racheta sa ~i-ar fi pastrat degravificarea,lucruri[e ax fj fast mal simpie; dar DIs stla ea la primul soc eu aliajul vechl al "Areei lui Noe" exista pr lmcjdia unci descarcar! subite, in urma careia alit el cit ~i nava lui sa-~i recapete greutatea ~i sa carla sub atractla Soarelui. Pericolul dublu, din fat a ~i din spate, dar mal ales car acterul primitlv al unel lnterceptarl mecanlce, atunci cind de mil de ani oamenii nu mal foloseau declt interceptar l maguetrco-gravttationale, Iacuse ca nirnanui pe lurne sa nu-l vina ideea unet asemenea tamponart curloase. Trebuise sa ttsneasca din necunoscut 0 racheta veche de zeci de rnii de ani pentru ca un om sa-~i poata aminti de intercept area mecanlca.

DIs, abatlndu-sc de la mdicatllle consiliului, incerca sa frineze pe cale subelectronlco-magnettca racheta din spatele lui. Dar toate bobinele dlnauntru ale HArcel" erau distruse ; vechea masa rnetalica nu rna] putea pr irni n'ci un irnpuls. La 0 navii rnoderna, lnsusi aliajul ei putea permits 0 receptare : "Area lui Noe" ,nsa avea un a lla] arhaic.

In retruvizor, barbatul vazu cu groaza ea intreaga coadh a "Arcei", cu vreo mie de oameni in ea, incepuse sa se topeasca, apol exploda, pierztndu-se in spatlu, De n-at fi tost vlteza, explozta ar ti

5

distrus C!U siguranta intreag,a "Area". Dar, desprinztndu-sa ell iuteala de partea explodata, corpul centralal navel, despartit etans de coada, ramase neatlns,

In sutiml de secunda, Ols Sf gindi sa accelereze, dar ar fi cazut definitiv in abisul gravitational al Suarelui, asa ea accepta socui, Citeva secunde ~i nava-sfera va fi tamponata din urrna de catre "Area lUi Noe". Clt de tare? Acele cadranului ii'indicau ea uava sa inalnteaza mal incet CII unkilornetru pe secunda decit racheta din spate: urma 0 ciocnlre teribila ~i Ols, slrntindu-sl corpul strabaiut de 0 durere ascutlta, i~i redipaUi. greutatea si, in urma accelcratiei, dlzu pe spare.

Clnd se rtdlca, intreag a slera a rachele! sale parea un lad ; cele crteva cadrane rarnase intregi ii aratau cape dlnatara metalul a inceput sa se topeasca. Cu un oftat de usurare, vazu insa eli centrul "Arcei lui Noe" rarnasese intreg ~i eli, dupa indepar tarea eauzata de tamponare, se lipeste scum de nava sa. MetaJoele Incinse ale celor doua nave iuz lonau acurn automat la 0 mare cal,dura, [rnpiedicind vidul exterior sa navaleasc.ii 111 corpul rachetelor. Vijiind naprasnic, oxigenul lncerca sa jas,a afadL Dis sfm]l 0 duhoare ins'piiimintatoare. Privind la citiva kilometri indarat, vazu eli cineul ramas bent al "Arcei" patrunsese in stern sa. Lipsa de oxigen, mlasmete de muribunzi, de metal topit, purtate prin curentl de aer pina I,a el, n dadeau ameteli.

Fihli. sa plarda 0 elipa, lntoar se pi,na la capat rnansa de retur ~i, ell un uruit slnistru, vihrtnd si tresalttnd, ciudatn nava tormata din clocrdrea a doua rachete i~i schimba dlrectla : spre Pamint I

Dupa trei secunde deveni insa dar eli dreapta spre Pamint e iilra~i curbuta de rninioasa forta. gravitatianaJa a Soarelul. Capcana din care GIs incercase sa salveze "Area lui Noe" se tntorcea acum impotriva lui. Propria lui nava se aptopl ase pre a mult de Soare : red[1plWndu-~i greutatea, nu mal putea rezista acurn la ur iasa atractie ~i rna] era impovarata si de corpul central al "Arcei.".

DIs slmtea cum Ii' scad fofte.le, de parca ar fi lost una ell motoare!e care, incet-tncet, ca. la un Iuptator al carul brat e destins cu Ior ta de bratul unui atlet mal puternie, cedau in tata atractlei Suar elui, Ols i~j aminti de anii petrecuti la trapezul de gimnastidi, de facta lui fizica ~i, in ultima clipa, de irnaginea fetei care ziicea la nurnai cittva kllometrt departure, acuper ita de 0 manta alba. Dar degeaba: uchii i se Irnpaienjenisera ~i, scaplnd m anetele de comanda cazu ca mort.

Cind se trezl, simtea 0 usturirne ~i 0 sete grozava. Era gol, halnele sale de raze se pierdusera in spatiu, parul de pe el arsese ,i tot atleticul sau corp bronzat era acurn rosu, plin de arsuri ~i de singe. Se ridica arnetit si, sub greutatea propriului sail trup, tal pile gnale ale plcloaretor, Ilptte de metal III tntterbiutat, fura strabatute de 0 dureee insuportabila .. Dis era tnsa. rezistent. Privi in jur ~i vazu pe un ecran mare" albastra a ochilor Maloniei, scaldatl til lacrimi. Pe fata ei, ill timp ce cerceta chipul ~i trupul ars al blirbatului iubit, plu-

6

CAPITOLUL Villi

tea un sentiment ciudat, de stapina, posesoare ~i supusa totodata, un regret parca, sau poate 0 dulceata a regasirtl.

[nsa Ols n-avea timp sii-j analizeze sentirnentele : pe doua spatll eeranice din stinga vazu un spectaeol care tacu inlma sa-i bata eu putere.

Nava lui, laolalta cu "Area lui Noe", plutea, eu 0 vtteza de mete, indarat. spre Parnlnt. Un bandaj de unde negre impiedica cele dnua nave sa piarda aerul acolo unde llpsea metalul. 0 irnensa jerba racea vaz ind cu ochit rnetalcle inllerbtntale,

Dar eel mai grozav spectacol il of ere a 0 stranie ~i gigantica ingdimlidire de sfere, care se lnvlrteau neeontenit.

Ideea era simpla ~i ingenioasii: dupa tehnica primelor statil satelitlce interplanetare, fusese tormata 0 imensa planeta, alditllita din sferele a mii de rachete-pilot. Proptite pe linia ultimei marl curbe ~i rnvirtindu-se, transmltind mal departs energia unor magnet] colosali de pe toate planetele, ingramadirea aceea slerlca atragea tnspre ea ~i Ii smulgea Soarelui cele doua victime ale sale.

Era totusi, un pitic pe Ilnga Soare : dar, actionind mal la periferia limitei de atractlr, a Soarelui, acest pitie gigantic rezolvase raportul de forte, rechemlnd la sinul Omenirii pe copiii ei.

Ols, care de mull acceptase filozofic faptul eli strarnosil sai pierdusera somnul, strnti de asta data un regret ascutlt, A~a. cum era, cu trupul dezgolit de orlce unde ~i aI'S, ar Ii vrut sa se culce pc metalul inca incins ~i sa doarma, sa doarrna, sa doarma,

Ma~inile calculatoare ~i de vot, in fare ceasurl de rligaz - ca soli se descarce de balastul mllioanelor de informatii primite si sa Ie armonizeze pe cele necesare inauntrut lor - erau lasate sa functioneze in gol; aeum, pina ~i ele, Ihate in largul ]()(C, nu calculau ~j nu votau declt trlnturi de parerl in legatura cu "Area lui Noe", Treruse aprnaps un an de Iii salvarea stravechll nave interplanetare ~i totusl, inca ~i ileum, trllloanele de oameni de pe toate planetele emu parca innebunlti, atit de pasionat dezbateau tot ce era in legaturli cu "Area".

Fuseseea sup use unui examen amiinuntlt toate evenimentele pctrecute, Se dovedise salvatoare ideea de a erea 0 planets artHiciala, aleatuita: din corpurile a mil de nave-stcra-ptlor, care sa atraga ,.Area lui Noe" ~j racheta lui 01s. Ideea apartinuse secretarului intragalactic,

-Totusl, analizind comportarea lui, Constliul seerctarlatulul amlnti eli secretarul a tinut un discurs de 132 de secunde l In mornente hotarttoare, un asemenea discurs eta neiertat de lung. Oamenii, pe a.uncea, mal Ioloseau Ii rnba]u I senor. Asadar, a vorbi prea mult, a vorbi inutil, era un pacat dintre cele mai grave ~i mal aspru reprimate de societate : intra in categorta delictelor nervoase. Va arnintitl, desigur, ca din cauza organizatiei psihice eomplexe a omului, intre altele ~i

t.

din cauza Iipsel de somn, tot ee putea subrezl nervii - excitanteTe, comportarea brutala tata de semeni etc. - aldituia un atentat, uneori mortaT, Ia sanatatea individulul ~i la morala societattt. Or, a vorbl inufil ~i a repeta fara rost lucrur l stlute era un delict de ordin ner'lOS, agravat de un delict de ordin practie, Cac], neavind de trait pe atune:! deeit eel mult 400-450 de ani, oamenii nu intelegeau sa-~i iroseasca degeaba secundele, Prin mi.leniul 30, cind disparusera de rnult hotii ~i al]! ra.l1fllclHori.. $i clnd pedeapsa ell moartea fusese de mu!t abolitii, Omenirea - exasperata de faptu! cii nu se poate apar a indeajuns de flagelul vorbliriei - spinzurase dernonstran« patru flecarl. Erau bilieti de tteabll, dar umanitatea a vrut sa dea un exernplu drastic de autoaparare a creierilor ei. Cam in aceeasi pertoada s-an propus citeva norrne cam exagerate, de suspendars a ortcarui fel de a vorbi prea indelung, Dar femeile - alcatulnd pe atunci majoritatea populatlei - au respins prin votul lor masiv aceste propuneri Asadar, in iubire, in relattlle personate, la sport, in odihna, in eoncedii, eum era ~i firesc, nu exista niei 0 limitare: dar de indata ce intra in joe soarta unui mare nurnar de oarneni, votbitul in tata unel adunari, a televizoarelor, Hecareala in cursu! muncii s.a.m.d., norme severe incepeau lmedlat sa actloneze. De altminteri, inca din primele clase de scnala. cop iii erau 1nv[itati sa tad. deosebire tntre vorbitul in public ~i eel din relatille personate, A~a se face di discursul de 132 de secunde al secretarulut Tntragalactic, rostit inutll tntr-un moment clnd era in joe soarta eel at doua nave, reprezenta 0 greseala de nelertat, lnsast ideea de salvare avusese unele cusururi : secretarul lntrag alactic fu decl sehimbat din tura lnainte de termen. Omenirea avusese Insa in vedere urrnatorul Iapt : la 0 racheta atit de veche ca .. Area loi Noe" se produceau evenimente lmposiblt de prevazut : nimenl nu se gindise eli soar pulea sa apara cindva 0 nava lipsW,i de orice bobina subnucleonica, care sa perrnita receptarea ei prin unde. Deci secretarul nu rnai primi vreo altli sanctiune, dar oamenii avura grijli sa aleag~ in locul lui un savant care, intre 29 specialit1iti, era la curent ~i co tehnicile arhaice,

o mare dezbatere mondiala de ctteva lunl se incinse ~i in jurul eomportartt Maloniei. CUeva miliarde de oameni protestasera la coor- donatorul central al telcvizhmll. El cereau socoteala . de ce a fost Malonia antorizata sa apara pe ecr anu] mondial P De ce sa-I lnfluenteze ea pe Ols, chemindu-l sa se into area. intr-un moment elnd acfiunile lui fusesera hctarlte prin votul mondial viu ?

Centrul coordonator se apara spunlnd ca Malonia incercase sa se imbarce pe 0 nava de salvare, lntr-o ac'[iune desperata. Fusese tmpiedtcata, deoarece de multe rrrilenil exista tradr[ia ca rudele - daHl fiind tr agilitatea nervoasa a carnenllor - sa nu fie admise in nlcl un fel de expedltil de salvare, ci sil stea sub control psihic. MaIonia, la drept vorblnd, nu era ruda lui Ols, dar totl oamenii tntelesesera tacit ca ea se va intoarce la 015. Ca sa respinga cererea. ei de a-I vorbl lui Ols, ar fi Iost Ct1 totut [numan, atuncl clnd nu se ~tia daca 015 va mai scapa cu viata sau nil. Dupa 0 dez.batere de etteva

8

Iuni, chestlunea iu lnchlsa, c'u 0 usoara mustrare adusa Ma.loniei pentru lansarea unul apel netrecut niei macar prln votul automat.

La Ols em gray fe~ul cum sarise in spathr stngur, fara aprobare. ~i mai ales tap-tul eli fusese gata sa renunte 131 calitatea de Om.

- Dad noi, trilioane de oament, cu tehnica noastrli pertecta, am fi lasat pina 131 urma sa se prapad.easca sub ochii nostrt 0 r achetii trimisa de omenlrea care a trliIt CtI zed de mii de ani inalnte, atunci putearn renunta la calitatea de Om, explicase Ols

Omenirea soco tl di aparitla unei raehete vechi de zed de mii de ani eta un Iapt am de exceptional inril putea motiva cele mai neasteptute reactil, indusiv renuntarea Ta ealitatea de Om. Gravitatea cjtorva actlunt ~i cuvinte nechibzuite ale lui Ols en compensata prin ingeniozitatea de care diiduse dovada, Eroisrnul sau fir~te ell. nu conta. Eroismul era inca de atunci un lucru comun tuturor oamenilor normali si, in privlnta eroismului .. nu existau decit mlirunte deosebir; fiziologke. Dar in Ce priveste gradul de ingeniozitate ~j eruditie, deosebir ile ~i meritele persona Ie erau inca destul de mari. Se hotlir! deci ca Ols sa fie lasat mal departe in munca sa de reabllttare, ca administrator at I\<\uzeului ~i Sanatorlulul Central sau, cum ii spirnem in aceasta povesiire, al Pamtntulul,

Dintre eel peste 4.000 de Iocaitor] ai rachetei, putura Ii' redatt vietH mai puthi de jumatate ; restul plerise in cursul catastrolel san mai tlfziu.

- S~H IlisaRl pe Plimint?

Aceasfa tntrebare fusese adresata Omenirii de catre Conslllul stiinti ric ~i galactic. La urma, ill 55 de secunde, noul secretar galactic; ap-mnd pe toate televlzoarele Omenirii, cornunlca ~

- Planeta sanatoriala e cea mai potrivita pentru lnsanat6~irea supravletettorilor, Clima ei este in esen11i. c1ima in care au trim stramosll 10r apropiati, Trimiterea lor acelo e ~i un omagiu adus celor 280 de parntntenl care au pornit expeditia •• Areei lui Noe". S-a pus tntrebarea : lJnde. sa fie dust supravletuitertl . in loeuintele noastre moderne ~i igieniee sau In case asemanatoare cu acelea locuite de stramosll lor cind au piirasit Parnintul?· Raspuns i Pina la vindecare, s-a arnenajat un sanatorlu cafe Ie reproduce condijille de existenta de pe "A'r,ca lui Noe". Chiar dadi nu erau eondltiile cele mai bune, slnt de prelerat deocamdata, pentru ea acestea-s condltllle cu care este obisnuit corpul ~i psihicul lor.

Desigur insa ca raspunsurtle nu puteau rnuljurnl oamenii curiosi.

Pinii atuncl mileniiJe 2-9 fusesera un capitol oarecare al istoriei 0- menlrtl : acurn erau studiate cu o sirguinta speciala. Fiecare copi! de clrxi ani stla acurn ca, incepind ell miJeniul 2. la mal bine de 2000 de ani dupa lansarea prtmulul satelit artificial. cind 0 parte apreciabila a galaxiei fusese explorata, porniserli in expeditie mai multe rachete tip "Area lui Noe". Plecata in anul 8900 al erel noastre, .. Area lui Noe 124", despre care a fost vorba ale], era Una dlntre ultimele, Nume1e arhaic se tragea de [a legenda lui Nae : tntr-adevar, raci1eta pornea cu un echipaj relatlv restrins ~j cu un numar mic de animale

9

pentrn hrana naturala, cu cultur] agrare etc. Pe rnasutll. ce nava Ilia vltezh, 0 data cu trecerea timpului, tinerlt navigatori capatau cop ii, apol nepoti, ~i astlel se succedau mai multe generat]] pe nava - drumul ei fiind prevazut sa dureze minimum 5.000 de ani, asa lncit sa. se poata apropia de marginlle galaxiei noastre sau chiar sa treaca dineolo de ea. Din cauza soroculul acesta lung de 5 milenii, navigntori! flecarei rachete "gig'ant" care pleca n-aveau de unde sa stie dad. aceia care por nisera eu rnii de an.i Inalntea lor se vor mal intoarce sau nu.

In anul 7115, clnd se imphni sorocul pentru retntoarcerea .,Arcei lui Noe 1", Consiliul ~tiintific superior spusese Omenirii:

- Oprim plecarea "Arcelor lui Noe". E primejdios. Nu s-a mal tntors nici una.

Omenirea insa - care pe atune] se instalase eonfortabil in subte-

ranele cHorva planete tnvecinats ell Pamintul prlm] vestea tara

mare placere,

- Gre~iti! l-a strlgat Consiliulul ~tiitltific un grup de tlnerl savanti, Pina. aeum nu trebuia sa se reintoarca decit 0' singura nava :

"Area lui Noe 1". Hai sa zicern eli nava s-a prapadit, Dar gindlti-va: asta era 0 nava faeuta prln anul 2000, cu 0 tehnlca rudlmentara. Azi, dupa 5.000 de ani, putem face nave care pot merge la inllnit, attta vreme cit cad pe ele razele vreunui astru oarecare; Or nu exista punct lipsit de razele vreunuj astru, Voi uitati ca e verba de r achete care pot merge orlctt, la infinit.

- Nu uitarn. a raspuns calm presedintela constllulul Dar e nevoie de multe mii ~i mil de ani - lumina ea sa ie~i din galaxia noastra; primejdiile sint nurneroase : de ce sa trlmitem oamenii la moarte?

Din curfozltate ~tiintifidi., raspunsera tinerii anului 7115, ~l pentru eli nu r isca neapar al moartea aceta care merge pe 0 r acheta ce poate inainta la inlinit.

- EI nu, adrnise presedlntele coosiliului, nici coplll, nlci nepotii lui, dar comirern 0 cr lma fatll de s·tdine.po!ii lui indepartatl, de care nu se stle ce torte vor avea de infrtnt in drumul lor.

- Stranepc]] tndepartaji t se zblrli un tinar savant. Uiti cit de lndepartatl : dad tii searna ca, din cauza vitezei rachetei, un an de viata ile-al navigatorllor e egal cu mai multi ani de-al nostri, inseamna cii e vorba de oamenl care vnr trai peste zed de mii de ani, -,

- Oameni l raspunse dernn un ttnar mernbru al consiHului. Oarneni ! peste zece mii sau 0 suta de mii de ani - tot nameni l tot crlma e ceea ce Iacem I

=-Pentru prolgresu! ~tiin!'ei ~i viltorul omenlrit, Ia nevole nu ne dam tndarat de la 0 crirna mal('untli iata de urmasli nostri necunoscutl, de peste milenii ...

- Tilhlirie! tipase Drew, un mare savant al epocii, Amlntlti-vii : inca din secolul I, cind lrnperlalistll fl1ceau experlente atom ice inlectind atmosfera terestra, Omenirea, protestind, si-a exprimat grija ~i pentru viata urruasllor ei,

- Era verba de generatiile imediat urmatoare, protestll Inversunat ononerrtul stiintlfic. Era yorba de experiente ucigase, inutile pentru ~tiinta pasnica ~i apoi, uiti, era yorba de primejduirea intregului gl'ob pamintesc ! Pe dnd acum? Acum e yorba nu de pr ime]duirea tntregli Omeniri, ci a unui marunt grup de urmasl Ioarta Jndepartati ai unor voluntari.

- Pot sa-rni dau viata, se arnesteca in discutie, de pe nava lui, Lev, eel rna; celebru explorator al vremli, as fi gata sa sacriftc ~I viata fiului meu, dar cu ce drept sa dispun eu de existenta unul strlnepot necunoscut ?

- Cu dreptut pe care il dl! cautarea viitorului ! raspunsera tlnerl] savanji, Nil ne putem permite sa spunem ell spiritul omenese

s-a resemnat la granite!e necunoseutuluf... .

- Nu, dar a renuntat Ia trimiterea in necunoscut a navelor cu mal multe geller.atii ...

Dezbaterea continua sute de ani, atunci clnd eel care 0 initiasera erau morti de mult : III preajrna anulul saOO. Omenirea hotart sa reinceapa, cu prudenjii, trimiterea citorva rachete "Area lui Noe", Numaru! 124 - area de care vorbim aid - era una dintre ultimele, pieClda prin anul 8900.

Nu plecasera multe din cauza di Omenirea, incepind ell milenlul II, ajunsese la 0 concluzle definltiva : inlerzisese plecarea orlcarei ,.Aree a lui Nne", Nu se mtorsesc niei n . nava, ~i nu mai era nevoie de astfel de mljluac e de explorare : Ornenirea incepuse sa prolecteze rnarea mutare a Pamintului in jurul unul nou Soarers au eventual cu vechlul Scare cu tot, sarcina realizabila in 10000-20,000 de ani: ~i menita sa aduca Pamlntul in vecinatatea un or planete mal numeroase ~i mal lesne locuihile Mutil1d Parnintul in alt punct al galaxiel, se deschideau posfbllitatl atit de mari pentru explorare, Incit plecarea unor nave tip Area devenise lnutila. De altrnintert, noua sarcina era am de colosala, tncrt aproape toate Iortele, in urrnatorii 10.000- 20.000 de ani, urmau sa fie concentrate in aceasts directle.

Cu vremea, Omenirea, obi~nuita ell ldeea til plecarea "Arcelor lui Noe" fusese 0 gre~~ala. uitase de ele, IE lesne de priceput ce efect cutrernurator prnduscse reintoarcerea - din senin - a "Arcei lui Noe 124".

lnteresul Omenirii era insa inmiit de 0 alta problema: cum erau oamenf striivechii arce P Viteza rachetei ~i dideril'e Iantastlce pe care Ie sulerlse rnodliicasera puternic d:JTata timpulul. In vrerne ce pe nava se scursesera abia 12-15 generatii, adlca vreo rule de ani, pe Pjimint trecusera ill acest timp zed de rnil de ani! Structura biolog-id! a oamenllor se schimbase mult, vlrsta la care se ajunsese era cam vreo 400 de ani - dar i,atll ell dlntr-o data picau in rnljlocul lor ni~te "oomeni" de alt gen. mal rnarunti, traitori abia pilla la vreolOO de ani, lmbracati in pima, ciudat i, carnenl care stiu sa doarma !

Dacii tinem searna ca rachct., plecase prin a nul 8900 ~i, eli pe ea se scursese abia vreo mle de ani, lnsemna cii navigatorii reprezinta aproximativ tipul de em care traia prin anul 10.000. A te pomeni

11.

in anul 41.042 cu un om din anul 10.000, adica cu strabunll tili, uamenli traitort din vrernea cind inca nu se mutase Pamintul, exernp lare care reprezentau adolescenja Ornenlrii lnterptanetare - iata 0 senzatie ciudata. De aiel puteau ie~i concluzii surprinzatoare in ce priveste 5001nul, rezlstenta psihicii ~i sure de <LHe rarnuri at'e stilntet ... Dar, Inainte de To ate, oameniierau pur sl simplu curiosi. Orlett de bine SI! pi\strasera documcntelc tehnlce, psihologice ~i artisttce ale mileniilor trecute, oamenil erau nerabdatnr! sa vada in carne ~L ease UTI stramo~ de-al 'lor.

Existase un slngur precedent, rnult mal miirunt, acefa al miscar ii "curi[}~ilor" de prln mileniul 30. Erau oameni curtest Sa vada cum va arata lumea dupa epoca lor ~i dornicl sa prefite Ull diierenta de. timp dlntra r itmul vietii pe 0 planeta ~i eel de pe 0 raeheta ell viteza lumlnara. "Curio~ii" se reintorceau pe planeta natala citcva sute sau chlar 0 rnie de ani dupa ce rudele ~i eontemporanlt lor murlsera. Dar se sirnteau atlt de dezradacinatl in nou a viata, incit altii, vazindu-le soarta ~i sirntindu-se atrasi de problemele formidabile ale noil epocl, nu mai a veau nici 0 pnlta sa mai sara peste vremea lor. "Curio~ii" Iusesera prlvitl ca nlste pustnici, ca nlste maulaci, asa l ncit speta se stinse iute,

La uriass!e jocuriintragalactice, oamenli pariara in rnajoritate ca. supravletultor lt de pe "Area lui Noe" se vor simti prost in seeolul 400, cii virsta lor, ~i asa de 6-7 ori mai sClIrHi dedt cea nnrmala pe atunci, va 1i 9i mal rnult scurtata de socul .cu noua viata, lata de ce Ols, ca responsabil al Pamintului, lua masur l speciale pcntru treptata lor introducere in viata : mai cu seama contra surmenaril lOT de .catre milioanele de consilii ~tiinFtico"istoricecar,e, pentru a-i ancheta, i$i trirnlsesera pe Pamint ernisarl televlzati sau vii. Aceste consilii reprezentau una dirrtre cele mal mar! primejdil, prin inclina[la lor de a-i trata pe supravletultorlt de pe nava ca pe niste cobal, Dar chlar oamenii venit! pe Piirnint la odihna. erau prlmejdinsi, prlu euriozitatea lor mult prea Inslstenta, obosltoare.

Inainte de a relua Timl povestirll uoastre. trebuie sa spunern di Omenirea nu poarta nici 0 villa pentru tenomenele tragice ee au urmat.

E drept, existase miscarea "cLlrio~ilor", dar acestla depti~isera dear cu clteva sute sau 0 mie de ani epoca lor. Despre socul pe care") vor avea navigatorii de pe "Area lui Noe" ii era gre~i Omenlrtl sa banuiasca, ell atit mai mult cu cit de peste 13.000 de ani disparusera cu dcsavlrsire orice tenomene de sinucidere

CAPITOLUL IX

Lu statea rusinatf in mijlocul eelor 5.000 de colegi al sai,in vlrsta de 9 ani, Hi clasel a V-a. I~i pleca iruntea ;. nu putea raspunde I'a intrebare, In clteva luni absclviss cele patru clase prtn care elevii, de la virsta de 4 ani, Incepind eu jocuri ~i cu notlun] elernentare de algebra superioara ~i poezie, erau preg ati]! pentru ciclul imediat superior. Era prietena ell copiii. Cu profesoara se tutuia, cum taceau inca de mult tott oamenil acelor timpuri ; pturalu! gramatlcal de politete at vechilor limbi europene (exceptlnd engleza). nu mal exista de mult,

12

Totusi profesoara 0 intimida. t.n lnvatase lute Umba, fiind: vorba de 0 stenolimbli. care era urrnarea vechiulul gral rnondsal al Pam!fI' tulu], Acum insa, in clasa a V-a, tncepea sa pnii rnai gren pasu~ ell cellaltl copii. Nu pentru d. mintea ei ar fi fost lnterioara celei a rnieilor savanti de 9 ani. D'ar invatamirntul se baz a pe notiun] Iamlliare copitlor din viata de toate zilele - tizica subeuantica, povestile ~mf1- tiiice despre mutarea Piimintului, judtriile pentru captarea energiei trii s.netelor etc. - pe care ea n·avuses-e de unde sa. le cunoasca.

Se simtea jenata si din cauza costurnului el de raze, CU care nu se putea obi~nui.. Aceste unde, en ajutorul micului reg-lor ata~at la revolverul luminiscent purtat la brtu, potriveau temperatura necesara corpului In acelasl tlrnp, pe linga avantajele estctice pe care Ie vom descrie mai tirziu, hainele de unde asigurau tea mal perfec~a ventllatie a porllor ~i izo!area automata de microbil titarti. In acea vreme mai extstau a~a-zi~ii mierobi tltani, care se dezvoltasera prin selectie, in Iupta ell antlbiotlcele si cu nucleeno-cutortl Ioloslti in vrernurile antlce,

- Mab 12, ajut-o pe l..u! ~

Spunind aceasta, profesoara - 0 femeie inca tinlirii., Care la 216 ani i~j desavlrsea in cadru] studillor pslhiatrice eel 5 ani de studii pedagogice - i~i tntoarse privirile spre un ecran urias Acest ecran, la rostirea numelui de Mab 12, arlitase eapul mare si rotund al unui bliiete] imbriea! intr-un cos tum de raze fOZ,' pe care straluceau pantere ~i elefanti. Mab i~i drese vccea ~i spuse iute :

- Proiectul antic prevedea eli rnutarea Pamlntulul va avea lee abia cind Soar ele soar did. dupa milioane de ani. Proiectul era, Ia orlglne, un plan al antichWitii astronautieei. EI' prevedea inzestrarea Parnintulul, la Polul Sud, eu nisfe reactoare aturnlce care sa-i imprlme viteza de retire ~ deplasare necesura ca sa se poata muta i'n juruI unui alt soare.

- Lu, intre~a prietenos profesoara, de ce a Iost urgentat ,i modernizat acest proiect r

Lu, care de asta data cunostea raspunstll. ofta usuratii, iar copiii izbucnidi in rts. Fata uitase eli lrnediat ce i-a fost pronuntat numele, Imaginea ei a ~i aparut pe eeran, marita de sute de orf, ~i di oltatul ei de usurare va ti subliniat de imagine. Aproape 100 de rnetri plitrati ai ecr anulni se colorara lntens de roseata ei.

- S-a urgentat ~i modemizat vechial prefect, spuse ea, atune I cind populatia Parntntulul a trecut de 200 de miliarde de oameni, dnd intreg snlul ~i subsolul, inclusiv iusulete ar1ificiale, erau loculte ~i cind, ..

- Raspunsul este bun, 0 intrerupse projesuara Dar Ir azele sint prea Iungi. Trebuie economie.

- Sistemul solar era asezat in galaxie, tntr-o zona perifericli ~i cam pustie. Asta ne obllga la strabaterea unor distante prea mad pina 1a sistemele solare rnai conlortabile 0 data ell locuirea alter planete ~i nrutarea Pamintului, vechea noastra planeta a fost transforrnata in muzeu. A Iost reutilata ell deserturi, jungle, vulcant etc. reconstltuiti in preportil mai economice.

- $i ce tehnica s-a tofosit la rnutarea Plimintului?

- Tehnica gravitapei arttficiale.

- Mai precis ai putea sa: ne spui?

Lu dadu un raspuns cam incurcat, care stlrn] zlmbetele cepliler.

Dupa aceea, la cererea prolesoarei, 0 fe1itii care vorbca rar ~i apasat,

13

/

exafZerat de cored, explica pe larg cum au invatat oamenil sacapteze

energiile gravitation ale ; cum au conectat in zed de generatil energiile citorva rnii de sori i cum au aslgurat parnintulul atmosfera ~i caldura necesara in timpul transportulut efectuat in citeva mii de ani ~i cum maicontinuli jndi arnenajarea praetica a diieriteler sisteme solare in lnteriorul galaxiel, paralel cu calculele teeretice pentru marea operatle care va incepe - susttnea fetita - probabll abia peste un milion de ani: imprimarea unei vitcze de acceleratie galaxiei noastre, astfel ca in citeva snte de milioane de ani camenll sil sfirseasca de explorat ,,1IOliversul vechi", ctteva din prlncipalele galaxil cunoscute in seculu] L

- N-ai uitat nimic? intreba profesoata.

Fetita dete s.a se scarpine in cap - gest stravechl ; l~i arnlnt] ca e vazuta pe un ecran urias, se rJi.zgindi ~i spuse pe 0 voce nesigura :

- Pe unele planete exlsta cfiza de apa ~i oxigen. De aceea s-a otganizat captarea p artlculelor izolate de hidrogen si oxigen care plutesc in spatiu, combinarea lor cu lumina citnrva astre Indepartate si s-a rawt un torent portocallu, mare-mare, care c'lIfge prin vid ;;i urnple oceanele artificiale st..

- Stat, stai, zlmbi prolesoara. Eu te Intreb altceva, te lntreb de viitoare dcplasarl ~i explorarl,

Fetita se zapaci, ~i de asta data fu rlndul lui Lu,

- A;; dori sa r aspund eu, intervenl ea, prectpitat Era 0 chestlune care 0 pasiona, ntingind 0 struna intima a sullctuhu ei : E yorba de proi ectu I Marii Dlsjungeri. Circa 20 de planete, cam de marlmea c Piimintului nostru, fiecare en 0 populatie-echipa] de 2 tniliarde de oameni, inzestrate cu tr ansmutatoare care pot transform a timp de milioane de ani In ciildura ~i aer lumina celor mai indepartate stele, urmeaza sa fie expediate in spatiu, spre 0 viata lndependenta de restul Omenirii, pentru explorarea ~i intemcierea unor noi uniunl galattice. S-au ~i oferit voluntarl pentru aceasta actlune, de$i ea, pare-se, nu e inca la ordinea zilei.

Nascuta pe 0 racheta in mel's $i blestemlrrdu-sl clteodata via]a ~i strlimo~ii, Lu nu-si daduse seama, de fapt, cii iubeste aceasta viata ~j ca nu mai poate concepe exlstenta in cere, 0 exlstenta in care, an dupa an, graviteaza in jurul aeeluia~j Soare. 0 caliitorie imensa prin unlversori ~i spatii, pe care oamenli 0 Iac tn vrerne ce Iucreaza normal mai dcparte, lubesc, studiaza ~i se tnrnultesc pe planeta 1001' ct.e toate zilele, imbina pentru ea avantajele unel exi stente stabile, asa cum si-o dorise din cnpiliirie, pe pamint Ierrn, CLl arractia marll aventuri, a accelerate! alunecari prin lumi. Acum, de elnd cobortse de pc "Arca lui Noe", incepea sa resimta lipsa aeestei mari aventur] pe care inainte 00 dispretuise,

- Singura problema care 11-a fost rezolvata niei macar din punct de vedere tcoretic ...

Aid Lu se intrerupse $i, involuntar, cu un gest ram as din alundurlle vietH· parnlntene, vazindt!'~iimaginea pe ecran, i~i acoperl barbiacu degetele, Incurcata ~i glnditoare, i~i acoperise ~i 0 parte a gutii. 0 u~a automata din Iundul siilll se deschisese $i, alunecind tara zgomot pe gliso1', in costumul siiu de unde albastre, salvatorul "Arcei lui Noe", 018, tnaintacu rnlna Jntinsa spre protescara,

CAPITOLUL X

Malonia intrerupse butonul care arata coplllor imaginea ei marita. Exper irnenf ata protesoara se temea ca elevii sa nu ghiceascii ernotia profunda. care, la 21 fi ani, mal zguduia sufletul el cu acea forta caracterlstica adolescentei,

Din zlua temerarei actiuni prin care 015 sal vase "Area lui Noe", Maloni;;) i~i daduse seam a ell. paslunea ei, pasiunea pentru tinarul in favoarea car uia iI parasise pe 015, a trecut. Socotea ca eei doi copii pe care-t avea de la tinarul psihiatru n-o pot opri sa se intoarca la 015. Morala curenta cerea iusa ca parintii sa nu se desparta formal lnainte ea ultirnul copil sa impllneasca 20 de ani, iar recornandartle se irnpotriveau categoric la 0 asernenea despartirc inainte ca ultimul eopil sa atinga 16 ani (alara decazul clnd copilul, prlntr-o lucrare ~tiintifica sau artisticii neoblsnuita, si-a dovedit maturitatea ~i taria de carneter). Asta insernna di MaloRia mal avea de asteptat 4 ani pentru a putea reinnoda firul de aur care lega exlstenta ei de cea a lui O's.

Acum. in vrerne ce Ols, surizind, statea de vorba eu clasa, Ma-.

Ionia, desi ar fi trebuit sa ia parte la dlscutle, nu putea sa auda nirnic ; era adincita in gindllrHe ei. 1nca de acum till an, OJ,s ~i ell ea ar fi trebuit sa hotarasca reluarea exlstentel lor eomune.

Dar cu 01s se pctrecuse ceva,

lubirea lui incuusolablla, care-o urrnarlse pe Malonia chiar ~i ill timpul noii ei Intovarastr}, parea ea a disparut in viltoarea unci mari pasiuni ~tiin!ifice, Din primele clipe ale vindecarii de rani!e cap,atate clnd salvase "Area lui Noe", Ols - lastnd coordonarea Pamintului pe mina lui Bab - statea saptamini intregi in sanatoriulcasil al supruvietuitorilor de pe "Area lui Noe", Urmiirea cum trupuri!elor, cufundate in sornnul artificial, plutesc prin aer in uriasa hala antigravltattonafa creata special pentru a-i pune [n conditil asemanatoaro acelora de pe nava, cum slnt supusi la mari viteze ~i diferente de acceler atle. ~i apoi Ii observe in irnohllltatea lor de

luni si luni. .

Malonia sezisase lmediat aceasta pasiune a ornului iubit. Pentru a-l reclsttga rnai lute ~i it fi mal aproape de el, ceruse Constliu lui de studiere a rnemoriei sa 0 trirnita pe Parnint : sa tie protesoara intr-una din scolile unde vor studla supr avietuitoril "Arcei", Se vazusera des. 015 se cuiunda bucuros in 'dlscuti! Mra sflr sit asupra psihologiei omului din rnilenlu] al 9-lea. Dar, de lndata ee venca vorba de vechea lor iubire, ocolea subiectul.

SI mal ciudat era Iaptul ea pe tata 'lui, in acele momente, se citea ac ea~i durere : se vedea dar ea rnai suiera inca, la Fel ca in prima zi, de pe urma despjirtlrl] de Malonia, dar ca nu vrea sa fad nimie pentru reapropier e a lor, Inalta Si rnindra, invaluita intr-o toga de unde ca f1acarile, care prin reflex indirect dadcau 0 straluclre aproape viclenta imensllor ei ochi albastri, M.alonia i~i amintea 1110" rnentul cind Ols, in racheta, Ii auzise chemarea, De la mai bine de o suta de rnilioane de kilometri, prin reteaua televiziunii, Malonia sirntise atuncl eli suiletul acestul am plln de forta e ea 0 vrabiufa care se zbate, calda ~i Fara putere, in palma ei alba, 5i totust Ols i~i continuase cur sa nehuna in urmartrea "Arcei". iar apoi nu tacusc niei un efort s-o revada pe Malonia, pina in momentul cind plecasera impreuna pe 0 planeHi margina~a, sa ia parte la nasterea cehri de-al cincilea copil III Ietei Iiuhrl lor mai mic. Se ielicitasera atuncl, saru"

15

tlndu-se, strabunicl plini de Hneref;e ~i 'IIigoare, lar Malonia simtise in acea clira ca trupul ~i suiletul lui stnt paslonatc ~i lncinse. Era strablltutll. de senzatla pe care ar fi avut-o aproplindu-se de lin urias clmp de transrnitere a energiei sorilor.

In clipa urmatoare iusa. OJs afJase ca. a fost trezit un supravietuitor de pe nava - Pit, ttnarul acela blond. Stringlnd in grabli mina Iiulul §j nepoatei sale, Ols se suise lute intr-o nava superlumtnica ~i in cllpa urrnatoare disparuse, gonind spre Pamint.

Luni intregi statea de v~rba cu diferiti supravietuitori, urmarea intrigat prin televizor taina de neinteles a somnului lor natural; chlar ~i un lucru banat pe care uni] dintre 110i, oarneni ai rnilenlulul 50, l-am pastrat din cauza neglijerrtel pina in z iua de azi : ati tnteles ell rna refer Ja sforait - chiar ~i acest lucru barbatulul din acea perinada fara somn Ii aparea drept Lin mister exotic ~i H evoca lumi necunoscute ale trecutulul, pe care tantezia s.a Ie construia in graba, Ar ti vrut sa-i lntrerupa brusc pe navigatorl din sornnul lor, sa-i intrebe: vlsal P cum e asta? visez! in culori P sau in alb-negru ? ~i sa !e puna sute de alte intrebart, pe care Ie Jnterz isese el insusl, tocmai pentru ca grupul ccnvalescantitor sa nu fie hihtLiit. Acum - in sttrstt r -, prima uara dupa aproape dol ani, venea s-o viziteze pe cea care ii fusese iubitii un veac ~i rnai bine. Dar de ce 0 vizita tocmai in tlrnpul ~colii?

Un curent de dezarnaglre 0 strlibiitu pe Matenla. r~i amintise cii intre copiii din clasa ei se afla 0 supr avletultoare : fata destul de ingenioasa fara de care "Arca lui Noe" ar fi fost poate plerduta. Datortta unui sentiment lncxpltcahil, Malonia apasa discret pe doua butoane, 1i1erele L ~i U, In cllpa urrnatoare vazn de la pupitru expresia care se citea pe cblpul Ietei : era aceeasi zdrobitoare timiditate, nlci Oil i1!draznea sa prlveasca spre Dis. Malonia stia eli tata se va intovarafi curtnd ell Pit, era s.igura eli Iata it lubeste pe ttnarul blond atlt de apropiat de ea. De altrnlnterl Malonia nici nu putea concepe ca Ols, un om CLI 24 de specialitati, aflat in floarea virstel, avind in fata sa aproape inca 200 de ani de viata ~i lubind 0 femeie supertoara ca Malonia, sa se simtii atras de 0 mnta care avea nivelul intelectual al unui copil de 1.2-13 ani, ptapioda ~i lute mnritoare.

Totusi, din stralundurlle fiintei sale ornenesti, Malonia sim]! cum o lnvalule 0 LInda de neliniste ~i enervate. Corpul ei statuar, imbinat dill reflexe aJbe ~j rosii, se Inliltli repede spre bolta marii sali de clasa, Plutind acolo sus, ~i sar ind cu forpi. ~i gra~ie, unul dupa altul, pe trapezele menite s-{) calrneze, Malonia - cu 0 voce adinca Ili crista!ina, care nu trada de lac etortul fizic - spuse incet in rnicrolonul instalat la bara :

- Copii, MO de secunda recreatie !

Aproape dupa 400 de secunde, clod sala era pIina de trupurile argin1ii si roze ale copiilor care sareau pe trapeze ~i ,clnd majoritatea lor tnotau in marea de alaturl st, mai ales, se d1id,eau cu saniuta pe virful muntelul unde Iusesera tr ansportatl in citeva secunde - lui Dis, Maloniei ~i lui Lu Ie parveni 0 stire tragica, prevestind parca un Ian] tntreg de tragedii. Era sttrea despre sinuclderea unuia dintre supravietuitorti de pe "Area lui Noe",

16

CAP[TOLUL XI

Stirea Iusese transrnisa prtu central-Ielevlztune din Capita Iii ~i nu de pe Pamint,

In cllpa urmatoare, rnarea boWi a scolii - care, golita de copil, amplifiea sunetele cu mare putere - fustrabatuta de un strigat sfl~ie(Qr ;

- Pit!

Lu pallse atit de tare. tnctt $i prin aureola de' raze alb-galbene se vedea ca din obr azul ei a pier it parca orlce piciitura de singe. Ols ~i Malonia 0 privira incremenltl pentru 0 c lipa, [ar in cltpa urmatoare eleva clasel a V-a I~i repetii strigatul sfisietor :

- Pit! ~i se prabu~i flidi sufl rre- pe sol ul mat al scolil.

Ce] dol nici nu apucasera sa schiteze vreun gest s-o prlnda, Malonia, care in urrna studiilor ei psihiatrlce l~i relrnprusplitase cunostlnje!« asirnilate in 11 ani de inviitatura medicala, se apleca lute asupra fete! sa-l dea prirnele lngrijlri, in vreme ce Ols o contempla ncmlscat, cuprins de 0 ciudata tntepenlre.

Datoria lui ar Ii fost sa ia imediat legiHura cu postul central al Pamlntului, sa intrebe daca Pit era eel care se sinucisese, cad scurta comunicare IlU lndlcase nici un nume, apoi sa ia masurt pentru ferirea celorlalti supravietultort de pe nava de un Ienomen care putea deveni - cine ~tie - contaglos. Abla illsa dupa citeva secunde - dupa ce Lu daduse prirnele semne de viata - i~i revenl ~i lua contact ell Bab, prin televlzorul mic instalat pe cadranul revolverului saa luminescent.

Chiar pe ecranul mic cit douii ung-nil al televizorului, Olsi~i dete seama cit de agltat era loctiitorut sau, Parul de roscovan al lui Bab era clufulit, ~i toata Iata lui trada uimlrea :

- Nu stlu nimic, spuse el, comunlcarea a venit din Capltala ~i nu de pe Pamtnt. M·a surprins ~i pe mine. Le-arn eerut arnanunte, dar mi-au spus ca Inca n-au : omul s-a volatilizat pur ~i simplu. Am crganizat apelul tuturor supravletutturllor de pe "Area"' ~i supravegherea intregului Parnint. Vreo 20 dintre ei iudi A-au fost gasi!i. asa eli astept noi comunicar! din Capitula; de aiel, de pe Pamint, nu pot inl'a sa-ml dau seama cine-i eel care s-a sinucis.

- Cauta-t pe Pit! spuse jute 01s. Fata asta se pare di-I iubeste, l-a strlgat numele ~j a leslnat, Il dam acurna ingrijiri, s-o trezirn : probabil eli stie ea ceva,

- S-ar putea l rlispunse lute Bah : $i flacaul ala e printre absenti. Lu e de-al 'lor; deslgur ea stle mat bine decit nol, A~adar, Pit! El e aeela ... ~i dad totusl fata s-a inselat P

lui Ots ii mai rasuna tnea ill urechi st.rigatul sfisieter al tetei, o voce launtrica ii spunea cil. Lu nu s-a tnselat,

*

*

Pentru ca sa inteJegeli evenimentele petrecute cu atttea mii de ani inainte de epoca noastra, e nevoie sa patrundeti In stare a de spirit care-i anirnase pe Pit ~i pe multi dintre supravletuitorll de pe "Area lui. Noe".

In vrerrnrrile de dernult - sa zlcem in secolul I, etnd s-a realizat prlmul satelit artificial ~i prirnul zbor interplanetar - destui oameni rnai aveau inca 0 conccptie curloasa despre diferenfa dintre Q epoca

~i alta. Ei i~i inchipuiau in fel ~iehip "senzatia mlnunatav pe care ar putea 5-0 alba un om din vechime - sa zitem un filozof elen ca Leucip - reinviind ~i pomenindu-se transportat peste noapte din antica Elada, cu lentele ei cor abl! en pinze care alunecau de-a lungul tii.rmului, in seco!ul avioanelor eu reactie ~i al prjmelnr rachete, plimbindu-se intr-un auto mobil * cu leleviziune la bord ** sau explorind interiorul atomilor pe care numai Ii banuise .o;;i ii crezuse indivizibili. "Ce minunat soar shn]! batrinul Leucip !" - i~i spuneau oamenii secolului I - secolul XX, cum se intitula pe atunci. "Ce tericit ar fi sa se porneneasca intre noi !".

Naivitatea LlnOT aserne nea pareri este scuz.ahilii, dad tinem seama oa tntre Leucip $i oamenii secolului I diferenta ill timp era abia de vreo 2.500 de ani! Mai mult: oamenii primitivi reuseau iute, intr-o generatte sail doua, sa depaseasca 0 diferenfa de clteva rnii de ani, asa cum s-a vazut cu une le populat!t margil1a~e sovietice, care au sarit de la existenta de trib direct in existenta soc iallstli, sau cum s-a vazut CLl unele populatli ncgre imediat dupji dezrobirea continentului african de sub colonialism.

lstoria e ca lin bolid care, eu cit se indeparteaz a de punctul initial, cu atit t~i sporeste viteza: aproape de punctul de por nirc - cind omul nu se deosebea prea mult de rnairnuta - bolldul abia s-a tirit, aducind In zeci de mii de ani schlmbar i extrem de lente . un om care traise cu 600 de veacur] inainte de epcca Gredei antice se pute a adanta relati v usor 13 perioada de dup;) 60.000 de ani, cind in cetatile greet' oamenii inca mal ioloseau. ea pe vrernea lui, sage!i ~i lanci, Cind bolidul istoric a m ai ina intat, viteza lui s-a marlt : deosebirea de numai 100 de ani dintre cavalerii calare '~i oamenii drurnului de fier era mult mai mare decit cea de 3.000 de ani dintre eleni ~i vechea clvilizatie chineza sal! egipteana. ~i mai puternica e poate deosebirea dintre eel care invirteau rnanlvela [a un autornobil de 30 krn pe orii ~i eel de dupii 50 de ani. care zburau mal lute ca sunetul ~j tralau in socialism. Nu mai vorbesc de deosebirea dintre r ascrucea vechiului seco! XX - cind lurnea era impartita in lagare opuse ~i clnd tehnica atomica ~i lnterplanetara era in fa~a. - ~i anii ce au urrnat in era cornunisrnulul general ~i a primelor poteet Interplanetare.

Dar nu mai insist: toate astea Ie putetl deduce din "legea acceleratiel proportionatel:U patratul distantei In timp de la punctul de plecare". pe care a enuntat-o Engels. adaugind foarte simplu ca, ell cit ne ridic arn rnai sus. ell atit rnai repede merge evolutia, Ei bine, inchipuiti-va acum eli supravietultcrtl .,Arcei lui Noe" lnfruntau, intre epoca lor ~i cea a mileniulul 42, peste 30,000 de ani diterenta l ca fiecar e secol, deceniu ~i an din ace~ti 30.000 de ani adusese - mereu

* Pr eciz.a m ca e yorba de automobile cu roll, si nu de automobllul - ceva rnai cunoscut de noi - care a dorninat secolele urrnato are, eel care Inainta Iolosind in loc de vechile rotl 0 fi~ie de aer cornprimat, inaltii cit latul palmei. - Nota auiorului.

** E vorba de televiziunea nespatiala ~i Hid! relief, 111 care irnaginea aparea nu intr-un spatiu gol, ca astaz i, ci pe 0 sticlii bornbata, - Nota auiorului.

18

~i mereu mai iute - schirnbarl mereu mai marl ~i mai insemnate decit mileniile cele vechi! Veti intelege atune] de ce oamenii "Arcei" tr eceau prlntr-un soc rna] puternic decit eel pe care l-ar fi avut un troglodit transportat din epoca Iuptelor cu dinosaurii pe cimput razbuaielor purtate cu cartaginezi eu ajutorul elelantilor,

Nimeni nu se gindea eli 0 astle] de rnlnune s-ar putea intimpla cu adevar at, Wells, un autor fantastic de prin secolele XIX-XX (era veche), a presimtlt un asemenea soc, dar in mod gre~it; el era alarmat ell Ornenirea va evolua in rau, regresiv, ~j prevedea 0 cnliziune Intre oamenll "moderni" din vrernea lui sl urml~ii lor "stlJbatici", decazuti. Asta era 0 idee fixa, un vis rjiu al oarnenilor din perioada arnur guiul capitalist Un alt autor, Huxley, i~i inchipuia - oricit de comic suna asta - ea progresul tehnic va saraei complexitatea suiletului ~i va nenoroei oamenii prin lipsa durerilor ~i a eonflictelor - ca sl cind contlictele nu s-ar naste permanent pe 0 bazu noua, ca ~i clrtd durertle n-ar exisra decit fiziceste ... Si ca ~i cind progresul tehnic - atunci eind rezolva pin a la capat ~i automat problemele blologtcosocia le ale alirnentattel, Iocuintei ~i culturil - n-ar permite tocmai concentrar ea omului asupr a domeniului principal: sufletul omenesc t

Oar sa Incheiem cu aceste ciudatenli ~i sa revenim la eroii ncstri.

Supravletultorli "Arcei lui Noe" suterlsera un soc urlas nu din cauza ea soeietatea ar fi evoluat in r au, ci dimpotriva. Binele era mai rau decit raul; gaseau in jurul lor mult prea rnult progres, oameni prea bine dezvoltatl, eu 0 virst1i de 6-7 ori mal lunga decit a lor $1 cu atare super ior ltate a moravurilor, inteligentei ~i erudijlel, inclt le diideau flirll vole un ascutit sim] al iufer iorltatii. E adevara1 cll - avind un alt ritm de viata pe nava - ei se nascusera poate eu un mileniu inaintea acestor oameni, Dar, ca ani efectiv traiti. ca virsta biologica, ei erau mult mai tineri ~i aveau mult mal putln de trait. Lu, de pilda, era eu aproape 200 de ani mai tinlira ca Malonia. Dar dad peste 30-40 de ani Lu avea sa fie 0 ferneie batrina, la Ma· Ionia abia atunci urma sa straluceasca rnaturitatea, Una era un cepit neevoluat, sortit mortll tnalnte de a apuca sll influreasca, cealalta un om normal, destul de apropiat de noi, eel din rnileniul 50,

Insasl alunecarea de zed de mii de ani a "Areei lui Noe" prin spajiu, intreg sacrificiul lor ~i al strlibunller lor, documentatla electronicll salvata in parte, strinsa in atitea mil de ani de stravechea racheta nu adusesera mai nici un folos omenirii galaotice. Materialu! adunat de ei intr-un mileniu Iusese descoperit de Omenire doar in zece ani, eu ajutorul noii planete Tiolkovskl Planeta de care vorbesc, la moda acurn 9_000 de ani, era un telescop primitiv, 0 planetil racita, cam de miirimea Pamintlilui, care Iusese gaurita prin centru de la un caplit la altul, Prin cilindrul gol de care era traversata fusese trecut un urias telescop-microscop subrnlcrocuantic, tunctlonind cu energia tr ansmisa de un mare so are. Dialectica ii lnva[ase pe oameni ca cu cit vor sa patrunda mai adinc in infinitul mie - in univer snl subnucleonic al atornulut - cu alit slut obligati sa construiasca aparate mai gigantiee. Telescopul-microscop Tiulkovski ajutase la descoperirea unor cimpuri submagnetice de un mi liard de ori mal micl declt undusculele Iuminoase (asa se nurnea pe atunci cornbinatia de unda - corpuscul al lurnlnij]. Aceste cimpur l submagnetice, de un millard de ori mai mlci decit cea mai miea frintura de foton. erau alcatuite la rlndul lor din galaxii de materie irnpenetr ahlla, adevarate unlversuri inca necunoscute plna. atunci : ele a veau

19

trhli1uri comune ell lumea, subnucleontca 3 [esutulul nerves, expltcfrrd jmele fenomellle psihiee plnii atuncs rnlsterroase.

Daea in locul supravletuitosllcr "Arcei lui Noe" ar fi nimerit in anul 41.042 nlste oameni primi1ivi, ei soar fi acomodat mult mal usor ~i nu le-ar fi trecut prin minte sa se slnucida. A$a e dialectica contrarlllor :111'1 frog-Iodit ar ji lua! Iumea .anului 41.042 drept 0 lume de lei, pe care trebuie s-o accepjl asa cum e, avind g'rija nurnal sa te hrane~ti ~i sa te inrnuttest}, pe dnd structura relativ mai inalta, de oameni din rnileniul 9-10, ii tacea pe naufragiaJi infinit mai sensiIlili ~i mal dellcati. La Iel, un om antic, cazind din porn, risca sa. 11'10ara pe loc : stramcsul lui - mairnuta - cadea la pamint tara sa pateasca mai nimic i Iar azi, ornul modern, fiind in stare sa se llpseasca de grel.ltaie, i~i poate lesne permita sa Safa dintr-un porn orictt de inalt; dccl tnrr-un sens, nrnu] modem e mal aprsape de mairnuta decit de omul antic, desi le este lrrlinlt superior amtrtdurora.

Destul de irtapoia]! fa fa de Iumea anulul 41.042 pentru a avea un soc, dar destul de senslbili pentru a-l percepe, ce] mal multi dlntre supravie] uitorll "Arcei II i Noe" se sirnteau, eel putin pentru moment, foarte prost Aproape 300 dintre ei cerusera Sa fie reirubarcat! pe 0 nava modema ~i trimls! sa coli.nlie la infinit in spatil ! Nu puteau concepe viata altfel ~i nu velau nicl sa inte!eaga ca asttel d'e calatorii de rnult nu mai eratr aprobate de Omen ire. Peste 1.000 accepraa lumea tntr-o stare de prostatie jalnica. In jurul acestet starr gravita ~i puternicul Pit, in ciuda unei puternlce tmpotrivm lat:oritrice !foi a dragcstel sale pentru In.

in aprcapc un an de zile de Ia trezirea sa din somnul artificial, acest tlnar blond ~i puternlc, l'Jina atune] atit de echi1ibrat ~i bine pregatrt, trecuss hrusc la un mare' zbuclum sufletesc.

In primele luni nu mai volse sa stte nimic de Lu, atras ca un copll fie spectacolul nemalpomenit al lurnii, care se of ere a ochilor saL Spirit priu excelenta ~tiinfific ~i optimist, Wkiiul nlhlHise vijelios ~i avid asupra tuturor dumenlllor de cunoatlnte omenestl. Dar, or ice ar fi vrut sa prrceapa, ii eerea ani intregi de studtu : nurnai cursu I de istorle generala a 50.000 de ani - nofiunile elernentare - cereau urmi om 25 deanf de studii, urrna]] de cincl sau zece ani de speciaIizare intr-n perleada anumtta,

A.sta nu era mult, dad tinem seama de vlrsta totala de vreo 400 de, ani a oamenilor ~i mai ales de faptul d. studille nu cereau mai mult de opt ore pe 2:i (lnclusiv 0 ora de dlseiplina a memoriei ~i' atentlel), alte trei ore fiind rezervate supravegherii masinilcr sau muncli administrative - intlusiv pauze gimnastice -, iar .. estul pina la 24 de ore fiind dedicat sportulud, Iubirli, dlstractiilor, cultnrii generale ~i celor 10 minute de "spalat electric" care tine au Inc de sornn. Tn plus, concedille, de la 2' la 5 ani flecare, lzbuteau ~i ele s·a sml.lga omul mlleniuluj 41 de Ia studii, care erau atit de captlvante, irreit au trebuit adoptate recomandart speclale, aproape adevarate legi,care sa inlerzidi depa~irea celor 8 ore de illlvatllfura sl cercetare

~mntificiL -

Or, Pit, la aproape 30 de ani - chiar daca n-ar fi lucrat 3 ore ill productie, asa cum tacelll1 ceilalti elevl - ave a nevoie de 50 de ani numal pentru a absolvi cursurile elementare ~i de inca 10 ani pentru o prima specialitate (deci pilla la vtrsta lui maxima, de 90 de ani) ! -Si asta, presupunind ell ar fi studiat an dupa an, cite 14 ore pe zi, tncerctnd astfel sa tina plept nivelulul lntelectual al eameniler mile-

.20

niului 41 ~i eunostintelor culturale asirnilate de er In dlstractle, can" versa[ie etc., in tlmpul cit el dorinea. Dlalectica arata insi\ clar cit la acest elort calitativ - mai mare chiar decit acela al unui savant de pe vrernuri, chiar un savant de proportltle unui Marx sau Darwin - psihicul ornenesc nu putea rezista tara 0 rnarlre serloasa a nurnaru lui de ore rezervate Tlzfculul, anume sportulul, disciplinelor psihofizice, precum ~i cultivartl sufletulul prin iubire. Or acestc ceasurl Pit nu mai avea de unde sa Ie ia.

ETa un chin asemilniitor aceluia legendar at lui Tantal ; tntreaga luana. - de astli datli spirituala -, tot ce acurnulase omenirea in rnilenii statea in fata acestul tinarflamind de cunostlnte : dar, de indata ce-si ridica mina spre vreo ramura a cunoasterii omenesti, sa culeaga fructul dortt, rarnura se inlilla [a 0 virsta lnacceslhila unui muritor de tip vechi,

Dupa citeva luni de ~oc cu sintezele simple ~i totusl %reu de asimllat, elaborate special pentru supravietuitotlt .Arcei", Pit caw prada unei deatnteresar l totale :

- Vreau sa intemeiem 0 colonie, ii spunea el preclpitat lui LIl, sa clipat3m un tare, sa rnincam, sa dormim, sa nu ne mal lnteresam de nimie ~i sa tllsam pe seam a urrnasilor nostrl grjja de a ajunge din urma aoestl colosl enervan]i al Iostel rase omenesti. Peste lumea lor au trecut secole sl mil de generattl. in vreme ce pe noi abia de ne despart zece generatii de echipajul de tnceput al navel, Sa ne arunce mincarea in tare, asa cum era ea azvlt llta la eire animatelor, pe vremea cind erau salbatice, sa se holbeze la noi ca sa vada un fapt senzational ~i nemaipomenit - sornnut, fellll cum dormim - sl sa ne studlcze sub rntcroscopul-planeta al lor, in vrerne ce no! traim, mlncarn, ne reproducem ~i ne arnintim de vremurile "A reel lui Noe".

Lu ll ming iia parul blond ~i cir llontat, asa cum it mingiiase pe racheta, cu citeva clipe tnalnte de desceperlrea Pamlntului, H saruta cu patirna si-i spunea :

- Acum rna inteJegi? Acurn intelegi de ce atunci, pe "Area", [l-am spus ca nu vreau inca sa rna casatoresc P Nu puteam sa rna resemnez : sa tralesc 0 viatii izolata de Omenire? De ce? Irni blestemarn soarta pe care 0 credeam inevltablla, asa cum a fost cea a mamel mele, Adu-tl arninte di tu eral tmpacat cu acea viatiL Iti suridea ideea vesniciel in zbor, ou mica noastra colonie suspendata in vid, a~a cum ~i azi visezt un tare, 0 colonie care ...

- E altceva I sarea Pit enervat. Atunci vlsam gloria explorarll vesnice, 0 cxlstenta care ...

Lu Ii acoperea gura cu un sarut ~i spunea :

- E acelasl lucru. ~i atunci, ea ~i acum, noi doi eram pe 0 treapta anumita a scarii cunostinteler omenesti. Noi cunosteam treapta noastra, pe dod deasupr a noastra se ana scara infinitii a cunoastertt. Fiecare om in parte e llmitat; dar scara Omenirii e Infintta. Pe nol o intirnplare poate nenorocita ne-a azvir lit dlntr-o data de pe treptele epocii noastre, cu clteva mii de etaje mal sus. Ce avem de facut? Sa coborlm de-a berbeleacul indarat? Ne-am certat eu Omenirea? A progresat ea prea mult?

Si 11 saruta prelung, poate nu atit datoritll unel lublrt care devenise 0 dulce obisuulnta sau eventual chiar 0 consolare a nefericirii lor, cit datorita Instinctului de femeie, care-o flicea sa presimtli ca pe aceasta cale cuvintele ei vor razbi rnai lesne In fiinta lliuntricli

21

I

a acestui balat flecajit. La acest instinct de Iemeie se adauga inca unul, Instlncul snlidar ltati! omenestl.

Deodata Pit se smulse biinuitor din tmbratlsarea ei ~i 0 intreba, aproape cu rautate :

Ti-e mila de mine? Vrei poate sa rna ridid la treapta ta model, de eleva evidentiata a saptea la rind intr e copiii de 9 ani? - Te iubesc, spuse ea simplu, cobor indu-si privirile.

- Nu mi-ai spus asta atunei cind ernrn vlltorul conducator al

navei ~i mi-o spui acurn, clnd am ajuns ioll rind ell urangutanii?!

- Judeci urit, i-a SpLlS ea suparata ~i a fugit, nu stia nici ea bine de ce : ponte inlimidatli, ponte din dragoste dezamagitli; sau, cine stie, poate tugea pur ~i simplu de adevar sl de minciunii, de adevarul pi tit in cuvintete lui s au de minciuna unor sarutdrl ale ei...

Pentru ea, Pit, acum, insemna losta "Area", a mica patrie, st.ra-, mosii, trecutul ~i poate chiar ~i chela sufleteasca a supravietuitorilor de pe stravechea racheta, Daca pe Pit, care 0 iubea, IlU izbutea sa-I inriureasdi, dacd in fat a nmului eel mal aproplat de ea diidea gres, asta insernna in ochii ei ca nimeni de pe fosta nava nil va fi reelstigat vreodata,

Insernna m ai mult : d. ~i ea, dator lta insfinctului de soltdarlrate, va trece poate prin aceeasi tragedie, punindu-si capat vletii. Concentrtndu-se asupr a lui Pit, slmtise cil se ocupa de toti oamenii navel, lata de ce acum, la scoala, in Iata Maloniei ~i a lui Ols, la auzul ~tirii eli un am de pe "Area" s-a sinucis, eleva clasei a V-a strigase nurnele lu i Pit, prabuslndu-se imediat dupa aceea. Acurn, asezata pe glisor, fusese pusa i·n dreptul unui jet de raze care-o aduceau in shrttir] ~i in acelasl tlrnp 0 calmau : Iata cu ochii U~OT migdalati, CII umerii puter nici ai obrajllor, eu buze p1ine, cea de jos putin mai mare, inaintind in atarli ca la un copll suparat, ineepea sa-~i res apete culoar ea.

Malonia, apucind cotul lui 015, 11 tr ase pe fostul ei am deoparte: - De ce nu-i izclati pe unii de ai'tii, de ce amestecatl viata lor en a noasira ? Subllnla cuvintele, ~i ochii Ii fulgerau: Oarneni] acestia sint inferiori ~i se prapadesc.

- Viata lor ~i a noastra ? lntreba calm Ols. E viata Omenirii. Nu putern 5-0 trecem in regislre separate, nu putem sa rctr anstormam tonte calculatoarele noastre pe masura cuvintului "semi-om". Trebuie sa fie oamenl ~i sa reziste.

. ~ "Trebuie", "lrebuie", dar 51'. prabusesc, ..

~ Pune-i la un lac ~i se vor prabusi mai iute, se vor otravi suileteste unii pe altil. Toate consiliile au votat la fel, sa-l arnestecam printre oamenil zllelor noastre ~i sa-i ajutarn - pe cei care sint destul de puternici ~ sa so arb a din Iorta noastra. Daca pe vreruurl un analfailet ~i alcootic s-ar fi ratadt printre oamenii normali, erezi di acestia l-ar Ii liisat asa ?

- Sli nu ide a llzjim trecutul l se strirnba Malonia. Orlcum, diferenta dintre un analfabet sl Leonardo da Vinci e mult mai rnica decit deosebirea din Ire ei ~i noi.

- Trebule sa ci~tigam pe unul dintre el, sa-I Iurtlficam, ~i acela sa-l cI~tige pe ceilalti. Am studiat peste 1.000 de oarneni, ~i situatta e grca ... Cum ti se pare Iata asta : Lu?

o scinteiere de alarmti sau poate deoeamdata, mat mult de curiozjtate, se ivi in privlrlle Maloniei in timp ee-l cerceta pe Ols pina in Iundul ochilor, acolovadinc, unde vorbeste sutletul, Se privirti citeva

22

clipe, invaluiti in razele lor, ale lui albastril deschise, battnd in cenusiu, ale el rosll aprinse, se privlra asa un timp, dar Malonia nu mai apuca sa raspundii.

- Vreau siH vad lrnediat pe Pit! striga lu, care aparuse in

spatele lor.

- De ce ? tntreba 015. Crezi ea de el e vorba?

_ Sint ingrijoratii pentru el, raspunse Lu evaziv. - 1'1 iubestl P Malonia 0 iscodea prietenos ~i sincer.

Lu rosi, in parte ~i de suplir are, Des! depr insa de pe nava cu slncertta tea, nu era totusi olrisnuita cu sineeritatea absoluta deC<lfc accsti oarneni dadeau dovada in treburtle sulletestl sl, i~i spunea ea, IllI mai e totus] la virsta de ~coHitita, cind prolesoara poate s-o lntrebe orice!

- Sint ing'rijorata pentru vinta lui! stami ea cu rncapattnare. ln ochli lui Ols se aprinse 0 lurnlnita de adrnir atie ~i bueurie. $i·o aminti asa cum era pc nava, arculta, In sudoril.e mortli, fara nici o arma sau unealta in atara de eele rnostenite prln organismul strabunllor el, agatindu-se cu bratele goa!e de niste manete care nu-l dadeau ascultare, In rnijlucul forlelor pard supranaturale care-t lmpinsesera nava la dez astru, si agatindu-se ~i luptlnd totusl, pina ~i ell rasutlarea, str-ivita sub !ipsa oxigenului, Oare, dintre rnii de navigatori, nurnai ea era a~a? Condlttlle izoHirli tirnp de generatii ~i gener atii sa-l fi sliibit pe curajosli navigatori? Sau sa fi pierit cei mal buni dintre ei? In orice caz, raspunsul incapattnat al fetei - care Maloniei H paruse 0 noua proba de neacomodare cu oamenii milenlului 42 - lui Ols ii spunea altceva, Studiase multi supr avletuttort ~1 Iusese izblt de umilinta unora sau de revolta exagerata a altorji, La Lu lncapatlnarea s au dlscretia exageratli - fie ele cit de rele - dove deau tutusi vointa ~i echillbrul fetei; eel putln, desi tlrnida, nu avea umilinta de fiinta zdrobitll a celorlalti,

.. lata omul care trebuie ctstigat.;" - i~i spuse el ell satlsf actle, ~i prin lata ochllor Ii judi din nou arcul acela pur ~i profund uman, agatat de pirghiile de comanda,

- 01s! Ols!

- Ce e? lntreba el uimit,

Malonia i~i dadu caput pe spate ~i albul dintllcr ei stralucl prin toate razele, Ridea mai mult declt ar H permis-n dramatismul situatiei, ridea ~i ca s-o Iinisteasca pe Lu, Si din alta pricina:

- De trei ori ti-arn spus pina acum 00. vreau sa reincep lectia, spuse ea cu vocea Intretaiata de hohote. lar Lu itl spune mereu ca vrea sa piece imediat in cautarea lui Pit $i tu pares nici nu ne auzi. 018 schita un gest de protest, dar Malonia ridea mal departe,

provoca tor: .

- N u stiu unde-a ram as atentla ta dllblii ~i tripla, dar vad ca

~i pe cea sirnpla ti-ai dereglat-o ~i rna intreb de ce ... 018 refuza sa ridli si el. Era mir at :

- Unde-i lata ?

- Te-asteapta atara, In-a las at pe mine sa te conving s-o iei

ca sa pornlti in cautarea lui Pit. Cind a plecat din clasa n-ai vazut-o. Erai cufundat in glnduri ...

Genele lungi ale Malaniei se coborlra 0 clipa, in tlmp ee, rtzlnd

rna! departe, adaug a :

_ Vrea sa·~i vadli lubitul. Eu nu ered cli Pit s-a slnucis,

23

Ols zlrnbi, amuzat de vesella neasteptata ~i en subtnteles a Ma-

lonlel, apot, arnfntlndu-si de sinucldere, selncrunta: - Lu! striga el, Lu t

Imecliat, lata se ivi. in u~a.

- Vel fi calma? a i"treba 015 vrind sa para cit rna; solemn. Fagaduie~ti asta in fat a protesoarel, a noastra, a Iratilor tili. oamenii ?

fara sa rosteasca vreun cuvlnt, Lu tncuvlinta din cap.

- Cu bine! spuse Ols, diitinindu-~i mlna spre Malonia. si fiicu un pas in liituri: pasea in viteza pe glisor ~i imediat se porneni ling-a fatii. Plecara in [rabii.

- Cnp ii, spuse Malonia vesel, acurn va voi arata prolectul denumit.;

Ale], voeea vesela a protesoarei se triose pentru 0 clipa : ramilsese serioasa ~i privea la usa pe care plecase Ols,

CAPITOLUL XII

Tim diuta 0 fringhle, sa se sptnzure,

Excelentul pilot al .. Arcei lui Noe". rlvalul in dragoste al lui Pit. tlnanll negrieios care descoperiss eel dintii vechiul Pamint al stramnsilor sai, s-a bucurat eel mai mult dlntre loti de tegasirea planetei Omului ~i poate tocmal de aceea socul fusese mal puternic pentru el,

Mai era ceva: in catastrofa .. Arcei", Tlm se ale sese cu 0 r ana adindi la cap. Focos, arnbitios, eu un organism puternic, se vindecase repede, dar nil fara urrnarl. Tehnlca psihiatrlca putea inrluri baza fiziologica a unei afectiuni, chtar ~i unele idel gre~[te, dar nu putea schlrnba ou totul acea parte a ideilor care depindea de societate. lin. nebun de pe vremuri i~T datora nebunia unei boli fizke - sifilisul, sa spunem -, d.ar contlnutul ldeilor sale nebunestt era tnrturit de datele soda Ie, $1 daca Sf credea Napoleon, asta era numai pentru eli putuse sa culeaga din societatea tncorrjuratoara idel despre Napoleon. Socletatea anulul 41.042 nu putea banu; eli in capul lui Tim rana va provoca un deranjament cerebral, manltestat sub forma ideii de slnuciderc : ideea dlspjiruse de mii de ani din societate, asa tnctt nic] un dezeehilibru mintal nu mat putea impinge 13 sinucidere. Oarnenii ignorau adincimea friimintarilof unor Iosti navigator! ca Pit sau Tim.

Acum, pretextind cil are nevoie de zece ore de 80m", fl!git pe turts de la scoalji, Tim, lnvetit tntr-un costum de unde ccnusil-afbastre, mergea la intimplare. Oamenii eare-I intilneau se uitau la el numai pe Iurts : Ii se explicase de zed de ori eli 0 curiozitate prea mare nu poate decit sa stlnjeneasca pe ciudatil supravietuitort al "Arcei", El mergea tnalnte : canta 0 fringhie, sa se spinzure,

H surpr indea !ipsa oridirui depoztt din care oarnenll sa-~i poata rldica toate cele necesare traiului. De altminteri se parea eli oamenil acestta n-au nevoie de nimic. De haine n-aveau nevoie, purt1nd ell lotii costume de unde, a eliror forma ~I densitate 0 regtau cu ajutorul cadranului de la revolverul luminescent purtat la briu - revolver necesar in tlmpul deplassrllor ~i pe care'! diplitase ~i Tim.

De combustibil - gaz rnetan, de carbuni sau orlcare altul - se pare a ea oamenii nu se tolosesc, temperatura tiind potrlvitli pared de la sine (Tim nu stia ell e reglata din sf rat uri ad Inc! ale Piimintului) ;

24

de aftmlnterl undele ii ajutau sa pastreze in juru! corpulul g'radui de clildufa, Dxigenare, urnlditate ~j presume atmosterlca, care convenea eel tnai bine organismuluj . lor, Locuintele i se pareau cit se pa ate de cludate : unele st.ateau sus pend ate in aer, sprijlnite neveruslrnll pe un tub subtire, altele Tngropate ill pamint, sub plki. de sticla, sau asezate sub Iorma unot uriase linii frlnte, ca niste fulgere, care sticlesc in snare, In pofida ur+asel cantifliti de "stieHi" - alt cuvint potrtvit Tim nu gasea - nu se vedeau perdele sau alte pinzeturt, cad rnater iafu] asernanator stlclet era facut refractar ell ajutorul IIndelor~i stdJucea in cele mal diferite culorl. 'Era lin colortt am de viu, lnctt aveat irnpresia di te am intr-o pestera cu miticane de brifiante uriase, tn care a naviHit brusc soarele, sau pe fundul marll, lntte corali. Tntusl in aceasta gama· nirnic nu era violent: ea lmprospata ochlul, dar nu-l obosea, lar culorile favorite erau un verde ceva mai deschis decit tonul ierbi! sail atbastruf cerului tnsortt,

Se I~area ca oamenii acestia n-au nevoie nicl de scari sail ascensoare en care sa urce in Ioculntele lor asezate uneori la sute de metrl: iniiltime: ii vedeai aplisind revolverul luminescent ~i, dlntr-un salt, patrunzlnd direct pe Iereastra - cad usl existau de obtcel doar int!"e tncaperi -,iar de coborit coberau la fet de brusc, de-al fi lis ca 0 sa se sHirime, ~i abla CII crtlva metrt rnainie de so! caderea [e era lncetlnita prtntr-o u~oara scaparare automata a revolverului. Numele acestui instrument - revolver - provenea de la acela a] unei arme de malt disparute, la Iel dupa Gum cuvintul satelit provine - ad cit de cludat ar patea - de Ia razboinlcii care in vechime incenjurau pe ~efii de oaste, Hietnd parte din garda lor personals. "Revolverul" parea. sa. fie instrumentul de capetcnie jn vlata ornulul ; el era 1111 simplu mljlocitor, reglind 1a comanda cantltatea de energie necesara omului. Lui Tim i se explicase eli tnspre centrul Pllmlntului se ana mari cantitatl de energie, concentrate prin ncincetate transmutari din apa oceanelor, explozii nucleare ~i alte mijloace, ~! ea aceste energii, trimlse prlntr-urr cod special in Iiecare "revolver" in parte. stateau neincetat !a dispozitia oamenilor ..

Tim, care vazuse filme infati~ind vechlul Parnint, ca strjizi strabutute de automobile sau de funrculare sau, mai tlrziu, de uncle trotuare glisante, era surprins de !ipsa de tmbulzeala, Spatille dirrtre asa-zisele "case" erau napadite de pomi care d1ideau miresme paradlslace ~i erau invecinatl in mod curios - vedcal un brad ~i alaturi de et lin palmier pe care se rasucea 0 vita de vie rncarcata ell strugUli albastri. Oamenii pareau sa circule rar, prcbabil din pricina eao 10 cuintele, dispuse tntr-un cere urias, tnconiurau un tel delmlti errorme, unde se aila, dupa toate semnele, local lor prinetpal de activitate: n-aveau nevcie sa clrcule rnult. Cind si cind vedeai clte un biitrlnel d,istrat, plutlnd prin aer la vreo suM de metrl lnaltirne, ell revolverul luminescent I'll mina, alunecind cu 0 viteza moderatli; sau copii cafe se tLlga.reau sarind de pe 0 casa pe alta, tn salturl Iantastice, dar tara zgomot, ciid plna ~i risul lor avea ceva tacut, de parca at fl vrut sa menajeze nervll . culva.:

Tim cauta 0 Irtnghle, 0 curea, orice, S3 poata sa se spinzure.~i nil gasea. lsl Inchipnise Pamintul ca un lac aglomerat ~i glilagios. sl iI gasea rnai lini~tit deett "Area lui Nee", ca grad ina unu] sanatoriu pustlu, ca lin soi de paradis vegetarian, unde nlcl rnacar elebotH nu Hlceall g1illlgie,iar un numar uirnltor de mare de pantere negre clrculau printre pornl, d1larite de copll sub llase.~apte ani,

25

conduse de ei ell un sol de lanterne. Nurnal din tirnp in tlrnp, cind cop iii puneau pantera pe 0 saniutli cu talplct de aer cornprlmat, care aluneca prea jute, cite 0 p antera mai scotea un raget - dar usor. rnai curind un oltat, Unde er au magazinele pe care le viizuse Tim in filme, ciorapii, pantofil, salile de spectacole, galagia. reclarna, stadioanele de sport, vehlculele, toaletele, tot ce-st inchipuise ca s-a gasit cindva pe Pamint P S~ parea cli nici mobile nu se gasesc in Iocuinte : haine nu erau de pastrat, ca sa existe dulapuri; podelelc moi ~i lurntnoase n-aveau nevoie de covoare, paturile erau un loe mai moale din coltul odaii, "ceaqafurile"~i "plapumile" * filud !acute inutile de catre unde : mesele, bihliotecile ~i alte obiecte asemiiniitoare cunoscute de Tim erau lnloculte printr-o uriasa tabla de comanda, care era in acelasi timp calculator, televisor, rnasa ~i tot ce vrei.

In juru] acestor .jnese" mari puteau sta 10-20 de persoane, 0 tamilie tntreaga sau un colectiv de lucru. In caz ca se deranjau unii pe alj ii, tiecare avea posibllitatea sa se iznleze, traglnd in [urul sau ctteva raze antisunet ~i antifonetice "Pal", care-l impledicau sa vada ce se petrece in aile locuri ~i-I ajutau sa se concentreze asupra ILlcrului sau, Aiei, la masa, ecranul ii retlecta orice-I in teresa : stirile zile]. un concert sau car tea de care uvea nevoie. Aproape nimeni nu pastra clirji: pe ecranul calculatorului sau pe cadranul revolverului luminescent de la briu aparea lmediat carte a ceruta - proiectata de pe planets bibltotecll centrale, intorcindu-sl filele la fiecare apasare de deget sau cornanda verbala. 1n caz ca dureal sa faei tnsemnari pe carte, le dictai sau Ie seriai pe placa speciala a calculatorulul, ~i dupa 0 sula sau doua sute de ani, cind aveai nevoie de ele, era destul sa-tt formezi cllrul ca sale regase~ti imediat. Aceste insemnarl erau strict intime, in sensul eli nu puteau ii proiectate dectt atunei clod .Ie eetea autorul lor. Undele, orientate prin metoda ,,:uantocanina", dupli rnirosul specific al omului, I1U puteau fi vazute de altclneva. in caz cll omul dorea ca niei dupa moarte sa nu pnata Ii citite unele insernnari, mentlona acest lucru apar atelor, ~i in clipa cind inima tnceta sa-l bata, automat aparatele distrugeau lnsernnar ile mentionatc ~i in acelasl timp eliberau restu] tnsemnarllor, care erau triate de 0 comisie.

Tim nu stia precis aceste [ucrur] ~j de altrninteri ele iI Iasau i ndlferent : vola sa se sinuclda. E drept, 0 c!ipa se intrebase dad aceste uriase calculatoare-televizoare ~i tactotumurt I1U silesc oamenii sa leneveasca ~i sa putrezeasca de vii. Dacii, de uilda, ti-era loame, era de ajuns sa formezi pe disc un anumit cifru sau sa dictezi meniul ~i imediat, prin [evi speciale legate de Ilecare calculator, erau deconectate din uzina si trimisc pe masa alirnentele specificate, conform cu gusturile iiecaruia : mai coapte s au mal crude. rna! rumene sau I1U. Un capac rotativ eu axa orizontala se deschidca Iasrnd sa apara prirnul fel de rnlncare : ll intorceai ~i aparea al doilea, al trellea, lrnpreuna eu bauturtle cerute ..

Lucrul acesta provocase, sute de ani, dezbaterl stitutltice ~i conIlicte de mari proportil. La lnceput se crezuse cii accasta comoditate In obtinerea hr anei va duce la lacomle,

- Dar oarnenil de demult, care i$i aduceau apa de la riu? in-

" Obiecte Cll care se inveleau pe vremuri oameni.i ~i pe care Tim se astepta sa Ie vadito - Nota autorului;

26

trebau partizanii noii distributi]. Oare acestt oameni, daca le-ar fi spus cineva di. in viitor se va capata ortctta apa [impede de la roblnet, n-ar fi crezut ca oameni; viltorului se vor urnll a de apa >

Bel~ugul cornunist era atlt de mare, inclt devenise dar pentru toti eli Iacornfa nu va fi a pr imejdie prea mare. Pericolul se ivise insa d.in alta parte: nu de acolo cli. poti rninca orice eantitate, c] de Ill, rafinamentul j:!"lIsturiior. Intr-adevar, existau oarne ni care nu stiau sa-~i. p.astre~~ sanatatea : unii, dupa preterinte, mine au prea multe dulciuri, altll prea rnulte acrtturl, jar a lti i - eei mai numerosl -, absorbl]i de tot Ielul de problema stilntifice sau artistice, cercau mereu aceeasl rnincare - ca sa nu-si bata capul - ~i mincau la ore Icarte neregulate,

Un grup nurneros de oameni - citeva sute de miliarde - ceruse ca 0 serie de masjn! electron ice medicale sa aiba inregistrate greutatea, natura mUI1c1i ~i narttcutaritatile fiziologice ~i psihice ale lieciiru i om ~i, in Iuncjie de toate acestea, sa nu-] ellbereze decit mincarea ccnvenahil a, dear la orele pofrivitc, semnaltnd automat societaIii orice neglijare de catre individ a propriei sale sanlWi!i. Un val urias de protest sc ridlcase 'insa din intrcaga Omen ire:

- Nu vrem sa ne ingropam viata sub dictatura maslnilor, strigau oamenii. La ce bun sa rnai traie~ti dad totul, pina la ultima picatura, ti-e regfernentat dinainte? Vrei Sa oferi iubitei 0 sampanle de ananas, esti pe cale sa-l declari dragostea ta - ~i in clipa aceea sa te jiriie calcutatorul ca sa-]i spuna ca 0 sa capeti hipertensiune!?

Se ajunsese pilla la urma la 0 solutie de compromis, adesea adoptata in relatiire dintre om ~i masina . rnaslnite tineal! evidenta siinatatii ~i faceau recomandarl, pe care insa oamenii nu er au obligat! sa Ie respecte. Cum am spus, organlzatla psihlca foarte complexa redusese lnsttncte le de lacomie acceatul in hr ana caz.ind pe valoare a nutrftiva ~i pc calitatile estetlce. Majoritatea oamenilor il faceau masinii electronice clteva recornandart eu car acter general, ca de pilda :

- Prefer rntncarurl iuti ~i s~mte. carne de tipul "vaca", legume cit mai putlne, peste Ura oase, dulciurl de loc, maninc de obicei la ore le curare ~i curare, iar masina, calculind caloriile ~i vitarninele necesare, prezenta spre apr obare, z i lnic sau s aptamina l, dupa cum i se cerea, Iislameniului ~i-apoi,la ora indlcata, Insus! meniul. Acest sistem era extrem de avantajos ~i pentru di masinile persona Ie - consultate de masinife de planificare - dlidcau aprecieri mutt mai exacte asupr a amestecului de hr ana natura la ~i ar tiflciala care se va cere. asupr a sortiruentelor, felului de gati.t etc., astfel inca uria~e!e depozite ~i bucatarit automate subterane, de care era legata canaIizarea atirnentara a calculatoarelor, sa nu fie aglomerate inutil.

Pe Tim lns·a nu-l interesa prea rnu It nici asta, El vola sa se sinucida ~i nu gasea nlcalerl un cutlt, did obiectul, ca ~i alte tadmud * sau arrne, dlsparuss de mult. Oarnenil I1U aveau nevoie sa tale, sau sa se toloseasca de tarfurii - mincarea Iiind servita direct pe capacele niche late ~i stertlizate ale calculatorulul, iar datortta undelor care-i inveleau, nu se puteau murdart ; doar la bauturt foloseau citeodata crtstalurl pretluase, dar si acelea rar.

Lui Tim i se parea ea toate aceste obieeiuri sint utilitariste, lipslte

• E verba de unelte de care se serveau pe vremuri oamenii penlru a rninca. - Nota autorului,

27.

de poezie, ,i nu pot duce decit la abrutizarea rnint ala $1 la molesirea fizidi a oamenilor ~i de aceea nu putea intelege nici fort a lor fizica. niei gigantica lor putere spiritualli.

Reducerca amanuntelor inutile - haine de ptnza, taeimuri impodobite etc. - a simbolistidi extertnare, a amanuntelor de priscs insernna 0 evulutie fireasea a societllt,B, de la eomp!exitateaextraordinara a vechilor comori de arta egiptene ~i chinezesti, de la hainele ~i mobile Ie dantelateal ornamentate ale nobilllor francezi spre slrnplifieare, spre cele doua linii Iurnlamentale - linia curb a ~i Iinia dreapta - spre stmplicitatea mausoleului din vechea Piata Rosle sau a case lor inalte - nut refer numai la cele reusits - ale celor ()8 de perloade attt de cunoscuts astazl ale cemunlsrnului general din era noastra,

Insa - ~i tocmal acesta era lucr ul care-i scapa lui Tim - pastrtnd prln pasiunea pentru istorie corrtactul ell tot ceea ce ere asera de valoare precurscrll sai, renuntind la stmbnlisfica exterloara, omul anului 41.042 era infinit mai bogat in ceea ce priveste cunoasterea vietii sale launtrlce ~i a poezlel sale, a Unlversulul Mare ~i a microcosmosului. Acolo unde Tim vedea rnaldare ~i rnun]] de cunos. tinte matematice ~i abstracte, a carer escaladarei-ar fi cerut sute ~i sute de ani sl al caror farmec ii scapa, rnlntea omului modem batea infrigurata la porti!e vesnlciei, callitarea inaripatli pr in infinitesimalele galaxii ale atomulul, se delecta ell arhitectura noii ase-

" zliri a Pamtntulu] ~i a planetelor, cu geometria curbelor de mutare a lor. cu Iarmecele $1 arta complicata a lublrlt. Acea iubire in care peste vechea bazii fizidi, instlnctuala, se asezau rafinarnentele cunoasterii psihice, stapinlrea s istemulul nervus ~i sentimentele stlrnite de orizontul formldabil al unci societati care cuprindea triiloane de oameni excelentl, raspinditi III slstemul poetico-gravltattonal al numeroaselor planete dispuss dupa rnlntea ~i gusturlle omului, Acolo unde Tim vedea oarneni nemiscatl, se desiasura de Iapt 0 lupta gig antica pcntru a descoperj no! arnanunte ale substratulul fizk al gindirii, a vedea CUM se mi~di materia In gindire, cum si data se poate transmite gindirea prin unde-naturale sau printr-un dispozitiv artificial adaptat creierului omen esc - fara cuvinte, tara a ape! a la ajutorul sunetelor, cacl rostirea vorbelor ajunsese inca de mult pre a Ienta tafli de iuteala gindirii; in sfirsit, 0 mare batalle pentru a deslusl dadi vechea Iorrnula de basrn a lui Pal: ,,"110m dlaiori IIU doar mal repede ca lumina, cl iute ca glndul sau aproape asa" - dad aceasta formula ascundea 0 realitate l'tiintifica san numai Iatur a negatlva, ideallsta, a glnoirii rnarelui descoperitor. Nu mai vorbim de inclestarea dintre umanitate ~i tainele psihlcului, pentru a darui omului modern ceea ee pina $i trogIoditii dill vechime, pina ~i animalele aveau fara nici 0 truda : somnul natural,

Poate ell era prea mare contortul fizlc al nollor oameni, asa cum lsi inchlpuia Tim? De fapt insa, inca de atunci, oarnenii fusesera foarte aten]i la primejdiile contortulul, Asa se explica ~i taptul ell. fiecare scan" din fata calculatoarelor avea 0 forma cludata. La unli scaunul era p.revazu·! eu pedale ~i i~i purta numele dupa un antic mijloc de transport ~i sport pe care marea enciclopedie electronica il denurneste "bicicletll"; vazlnd un spectacol, citind sau invaflnd ore Intreg}, ernul "mergea pe blclcleta", adica invirtea pedalele de sub el. Altil stateau in scaunul sistem caiac-barca, lar batrlnilor savant! le

28

p:acea ca in timpul anumitor lucrart sa Inoate : in tata mesei lor de lueru se afla un bazin pittc. Ei inotau rnereu, in vreme ce in bazin se crea un curent de apa armonizat dupa amplitudlnea ~i fort a mlscaru lor, curent care iiimpiedica sa ajungii la marginea bazinului, Asttel strabateau lncetisor echivalentul a mil de metri "brasse", in vreme ce ca~ti fixate de urechi ~i de gurii Ii ajutau sa comunice eu eorpul calculatorului, iar fundul baz inululv Iuminat, Ie oferea, tremurlitoare sub apa, ilustratille ~i textele cerute, Desigur, aveau ceasurile lor speciale de ragaz pentru sport. muzlca, dlstractii, dar multora Ii se parel! 01\ randamentul mintal e mar lt atunei clnd ornul executa mlscar) flzice Jipsite de vlolenta, dispuse ritmic ~i lent: se pllmba agate, inoaUi "br2sse" etc. Cind gaseiw solutia cantata, le placea sii sara amra din bazin strigtnd "Evrika !" .. l-am intrebat pe mal multi savant! din acea vreme ce lnseamna cuvintul asia" dar au mormatt ca-i 0 traditle a savantilor aft ali lntr-o baie ~i di mal mult nu ~tiu nici ei des pre asta. Peate <:it in cursu I deceniulul viitor, clnd rna voi ecupa de istorie, 0 sa lncerc ~i rezolvarea acestei enigme.

Vedea oare Tim - umilit ~i cauttnd rnijlocul de a se sinudde-, vedea el ea absenra picturilor din multe case nu inseamna decit cii pereji] refractarl pot reproduce orlce opera? Ca, de pilda, amatotii de arta teriana lasau apr ins pe peretele lor, cu zeclle de ani, un vechi por tret denumit "Gioconda". captat ~i reprodus pe zidul lor. exact asa cum era III muzeul planetar central? De altmlntert portretele erau partea cea mai gustlltii II artei teriene, a picturii care cuprtndea perioada cind oamenii tra.isera numai pe Parnlnt, La mai putln de un secol dupa descoperirea avioanelor, artlstii - care fuar te a desea se mi~di mai lent declt restul societatii, incettnttl de prejudeditile vechilor metode - observasera, in sftrslt, cii peisajele aeriene nu-s eu nirnic inferioare celor terestre sau marine, ea plctura marmista e 0 rarrrura midi fata de pictura avlatlca.

- Ne intereseaza doar acele aspecte din natura legate de existenta ormrlul ~i a senslbllttatii lui, spusesera adversarii noii ramuri. Un oras pe care-l vezi de sus mare cit un gindac oarecare nu mal e eras, cl 0 pata, un punct, un sector de harta, ortce, numai subject de arta no!

~ Aerul, norii, vjrtejurile de vint, rnunj ii ~i chlsr orasele mid cit an ac rellecta proportlile noi ale omului si tac de pe aeum parte din sensibilitatea sa! raspunsesera partizanii metodei.

o data cu zborurile interplanetare, vederea unei planete indepartate - care pina atunci nu putea atcatat dectt sublectul unul des en ~tiintjfie, tiind legaUi doar de ratlunea omului, de preocuparile sale astronomiee sat! filozofite - devenise ,I obiectul sentimentelor ~i senslhllltatil lui lmediate : planetele dense, metalice, cu ptimejdia mare de a strlvl ornul prln gravitatla lor lntensa, devenisera, dlntr-o imagine pur ~tiintifidi, 0 realitate senzorial-concreta, care respingea omul, ii evoca ceva teribil, eu totul nepciclnlc vietil sale, in vreme ce planetele aureolate de atmosfera - i ar apoi cele al carer subsol putea fi adaptat cerlntelor omului - devenlsera un simbol al pllicerti ;;i bucuriei; in zugravlrea unei planete, mil de nuante posibile - pe care vechii oameni nici nu Ie putusera baoui - deveneau oblect de artii ~i deosebeau 0 capcdopera cu puternic continut atectiv ~i filozofic de un desen de duzina.

Tim nu-si dadea searna sau nil voia sa-~j dea seams cii llpsa

29

"cutitelor" ~i a "fring-hiilor" - obiecte casnice en ajutorul carora oamenll de pe vrernuri, oeazional, practicau obtceiul tragic ~i stupid al sinuciderli - nu insemna 0 decadere, cl pur ~i simplu lncetarea unei nevoi. Pe el realitatile din [ur il umpleau in acelasl timp ~j de dlspret, ~i de umilinta. Dlspre], pentru cli nu Intelegea aceasta viatii. care-t pare a prea abstr acta, prca utltltartsta, pre a lipsita de etort, de durer! ~i de poezle, pe care el. 1n orbirea lui. RU Ie putea descoperi. Dar, in acelasi tirnp, incorca umllinta, pentru eli sutele de ani de ~tiinllt pe care ii asimllau acesti oameni, cuncstinlele lor extraor dlnare, luteala glndirii lor ~i impresla pe care 0 ave a cltecdata - nu intotdeauna just.ificatil - eli ei ii citesc toate gindur ile, faptul eli il dadusera la lOtoala ~i c!l uu putea tine decit cu grell pasul cu coplil de 11 ani, ba chiar strnpla staturll a acestor oarneni, toli trecuti de dol metrl, exceptlcnala lor dezvo1tare fizica - toate astea ~i multe altele 11 faeeau sa se sirnta cumplit de strain in lumea anului 41.042, el. care iusese pe navii poate eel mai stralucit om al generatiel sale. Simtea cumpllt lipsa navel, de sute de ori mal puternic declt ar fi simtH un om rnai vechi mstralnarea de tara sau de planeta tui.

La asta se adauga Iaptul ca Lu nu-l lubea. Ntindru. ca Pit si c a totl oamenii vechii nave, Tim nu putea concepe mila in dragoste : si, de altminteri, vazuse inea de pe nava ea senttmentete Ietei tncHna tot mal mult spre Pit ~i di Lu u-ar accepta nlclodata sa se desparta de Pit pentru a-I iubi, elill mila, pe el, Tim.

Toate astea - daca [inern seama sl de rana de la cap - se adunau dlfuz in mintea lui sub forma unu] monstruos complot : stramcsii sa], care pornlsera expeditla .Arcet lui Noe", societatea cludata a anulu] 41.042. catastrota ~i rana capatata. sentimentele lui Lu - toate alcatutau un complot lmpotriva lui. Si toate ar fi fost alttel : expedltla ar fi continuat sa fie glcricasa, iar Lu po ate l-ar fi iubit pilla la urma - dad nu se inttlncau cu lumea ciudata a lui 41.041- 41.042. Un an de convalescenta de la ciocnire nu Iacuse decit sa-i agraveze acest sentiment. Cu· cit oamenii nO'iiepoci iI tr atau mai slncer ~i mai prietenos. eu atit Tim dlpata irnpresia ca vor sa-l rnenajeze, ca vor sa-l ascunda fapful ea el, gtortosul navigator, nu e pentru ei decit un cobal, un obiect de cercetare, Oarneni! nu rneritau desigur aceasta parere, dar Tim se gindea cu 0 sattstactie r1iutacioasa ;

- Le voi trage chiulul, Ce mai llIufra 0 sa fadt "hind ea pretlosul lor cob ai, dupa ce eli are 0 viata atlt de scurfa, si-a Iacut searna, a rnurlt Inainte de vreme, fJlcind sa dlspara 0 data cu et un material de experienta atit de necesar, atlt de interesant t

Acestea erau - 0 spun cu parere de rau ~ g indurile lui Tim in timp ce ratacea pe solul superbului sanatoriu denumit Parnint, printre oamenii adrnirabili al rnileniului 42. Asa exploda intr-un om adevarul eel mai adesea valabil pina atunci - eli nlmenl nu-si poate paras.i epeca ~i eli Hecare om nu se poate realiza decit in epoca lui.

(Urmare in numarul v iitot}

30

ARITMOGRIF

,
t
3
4
It.. \ I
6
'1
&
9 I J
'10
t1 " 1 OAMENI DE ~;TIINTA

B

1 - A [ost unul dinir e prtmu care au apiico] analiza chimicii la [enomenele uieiii organice ; 2 - Un mare am de .5tiintii §i pictor italian s-a nascut in acest sat; 3 - A ardiat posibilitaiea apticarit uruietor electromagnetice peniru iransmiter en fara fir a semnalelor fa dis tan/a ; 4 - Unul dinlr e inoeniaiorii [otogr aiiei : ~ - A descoperit e[eciul de emisiune ter moelecironicii a [iiameniclor incandescerue ; 6 - A construit primul acumulator electric; 7 - A inueniat masin a cu abur cu. dubl a ejeci ; 8 - A lucrat in domeniul calculului difer eruial si al calculului prob abilitdiilor ; 9 - Realizatorul becului electric; 10 - A inoeniai masina pneumaticii ; 11 - Este autorul unei importante lucr dri despre eneigia «tectricii [olositii ca forta tnoioar e,

De ia A la B: Fuiuror acelor care au cr eai sau au niiscocit. ceva

pentru prima oarti li se spune.: .

CONCURSUl CLUBULUI GLUMETllOR etapa a III-a ATENTIUNE!

Cu jocul din numarul de fata incepe oea de-a trela etapa a concursului de problems ~i [ocuri distractive ale Clubului g lumetilor. Ca ~i in ctapele precedents participantii la concurs sint obliga]] a .rezolva at1t problemele publlcate in revista ,,$tiinta ~i tehnica", cit ~i cele publicate in Colectia de povestiri stllntitico-Iantastice. $i de data aceasta rezolvarile vor fi trimise toate odata tntr-un singur plic la s!ir~itul celei de-a treia etape, adica pina la data de I octomhrie 1958. Se va Iua in co nsider ar e data postel, iar orice pllc sostt dupa data mai sus anuntata nil va mai ti luat in conslderare.

Premlile care vor rasplat] pe d~tjglitorii celei de-a treia etape sint urrnatoarele :

Premlul I - UI1 aparat de radio "Opereta" - Premiul II - 1111 picup -

- Prernlul III - UI1 aparat toto "Orizont"

- to mentiuni constind ill abonamente la revista "Stiinta ~i teh-

nidi." sau la Colectia de povestiri stllntiflco-fantasttce.

Clubu' glumelilor.

YiZi#aji maga_ zinele O. C. L. Produse Indus_ fria/e din Con_

stanja Ji Sfajiunile de pe li#oral: fFORIA,. Y. ROA IT A, TE_ CHIRGHIOL, /Yf A /Yf A lA, unde gas;j; Un' bOgal

Sortiment de:

./ /YfPR//v1 fURl DE YARA

• iNCALTAtvtIN.

TE Of PINZA

• Co NFEC TIl

• ART/COLE DE /YfENAJ

·ART/COLE CULTURAL_ SPORTIVE