Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
12Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Concurenţa în serviciile profesionale - Stadiul Dezvoltarii Profesiilor Liberal in EU

Concurenţa în serviciile profesionale - Stadiul Dezvoltarii Profesiilor Liberal in EU

Ratings: (0)|Views: 278|Likes:
Published by dmaproiect
Rezultatele studiului independent cu privire la profesiile liberale oferă o imagine fascinantă asupra situaţiei din diferite state membre şi argumentează că publicul larg ar beneficia în urma
Rezultatele studiului independent cu privire la profesiile liberale oferă o imagine fascinantă asupra situaţiei din diferite state membre şi argumentează că publicul larg ar beneficia în urma

More info:

Published by: dmaproiect on May 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/18/2013

pdf

text

original

 
Concurenţa în serviciile profesionale
Rezultatele studiului independent cu privire la profesiile liberale oferă o imaginefascinantă asupra situaţiei din diferite state membre şi argumentează că publicullarg ar beneficia în urma unei libertăţi mai mari în reglementarea profesiilor liberale.1.Profesiile liberale în generalProfesiile liberale pot fi definite în termeni generali ca domenii ocupaţionale carenecesio formare speciaîn ştiie liberale sau ar, de exemplu avoci,arhitecţi, auditori, doctori şi farmacişti. Acestea sunt servicii utilizate în mod regulatde cetăţeni, fiind de asemenea importante în toate domeniile de afaceri.Profesiile liberale au în comun un nivel ridicat de reglementare. Este interesant desubliniat faptul că cele mai reglementate profesii sunt şi cele mai vechi, cum ar fifarmaciştii şi notarii. Prin comparaţie, profesiile mai noi nu sunt reglementat deloc.De-a lungul timpului, profesiile liberale erau reglementate fie de guvernelenaţionale sau auto-reglementate prin intermediul asociaţiilor profesionaleorganizate la nivel naţional sau local. Această caracteristică se menţine şi astăzi.Aceste reglementări pot afecta, inter alia, numărul persoanelor admise în profesie,preţurile care pot fi solicitate şi aranjamentele permise cu privire la plăţi, structuraorganizaţională, drepturile exclusive aferente profesiilor liberale, etc.Raţiunea pentru reglementarea acestor profesii variază. Un argument estereprezentat de ceea ce economiştii numesc informaţie asimetrică. Având în vedereesenţa acestor servicii este nivelul ridicat de cunoştinţe al profesionistului,nivelul informaţiilor disponibile furnizorului şi consumatorului este diferit. Cu altecuvinte, cel care practică o profesie liberală deţine anumite cunoştinţe profesionale,iar consumatorul nu are capacitatea să evalueze calitatea serviciilor achiziţionate.Astfel, rezultă nevoia de a de a proteja consumatorul şi de a asigura o calitateadecvată a serviciilor.Un alt argument în favoarea reglementării profesiilor liberale privteexternalităţile. Prin externalitate înţelegem procesul prin care serviciul respectivafectează un terţ care nu este implicat în cumpărarea sau vânzarea serviciuluirespectiv. Preţul plătit în tranzacţie nu reflectă toate avantajele sau dezavantajeleserviciului. Această disfuncţionalitate a pieţei poate fi soluţionată prin reglementare.Cel mai bun răspuns la problemele pieţei, cum ar fi externalităţile, este corectareaacelei imperfecţiuni pentru a putea lăsa apoi piaţa să funcţioneze. Răspunsul greşiteste să presupunem că piaţa nu poate funcţiona şi să o reglementăm în aşa fel încât să nu mai existe piaţă deloc.În ultimul deceniu, au apărut reri care suineau nivelul reglementăriiprofesiilor liberale este învechit în comparie cu dezvoltarea economică şiprogresul tehnic. În câteva State Membre reglementatorii şi auto-reglementatorii auiniţiat un proces de simplificare a unor restricţii. Acesta este cazul Spaniei, care arealizat un proces de reformă legislativă a cadrului legal care guverneazăorganismele profesionale. De asemenea, Danemarca şi Regatul Unit au revizuitregulile de auto-reglementare. Dar astfel de demersuri nu au fost înregistrate înmajoritatea ţărilor sau pentru toate profesiile liberale.
 
2.ContextulConsiliul European de la Lisabona din Martie 2000 a subliniat rolul serviciilor îneconomie şi poteialul acestora pentru promovarea crterii şi ocupării. ÎnGermania, un raport asupra profesiilor liberale realizat de Ministerul Economiei îniunie 2002 cuantifică numărul liber profesioniştilor la 3 milioane, contribuind cu 8%la PNG-ul Germaniei.Serviciile reprezintă 70% din PIP-ul UE, dar doar 20% din comerţul transfrontalier. Înluna iulie 2002 Comisia Europeană a publicat un raport cu scopul de a inventaria înmod cuprinzător barierele existente pe piaţa unică care continuă afectezeserviciile transfrontaliere. Impactul barierelor identificate în raport afectează toatesectoarele economiei , având în vedere că barierele la un serviciu vor provocaefecte de domino pentru alte servicii şi de asemenea pentru sectorul industrial,având în vedere integrarea serviciilor în industrie.Este de menţionat de asemenea propunerea CE pentru o nouă Directivă cu privire larecunoaşterea calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate în luna martie2002.3.Politica în domeniul concurenţei şi profesiile liberaleAtribuţiile Comisiei Europene de reglementare pe pia interse aplideasemenea şi profesiilor liberale. Politica declarată a Comisiei este de a aplica întotalitate regulile concurenţei pentru aceste servicii, recunoscând în acelaşi timpspecificităţile şi rolul pe care acestea pot să îl aibă în protejarea interesului public.Bineînţeles, reglementatorii de la nivel naţional ar trebui se abţide lastabilirea unor restricţii exagerate sau disproporţionate. Reglementatorii ar trebuide asemenea să evite restricţii nejustificate cu privire la libertatea poziţionării şilibertatea de a fumiza servicii pentru liber profesioniştii care provin din alte StateMembre.4.Un cadru legal mai clarComisia Europeană a luat prima decizie formală cu privire la concurenţă în serviciileprofesionale în anul 1993 cu privire la tarifele agenţilor vamali în Italia, iar CurteaEuropeană de Justiţie a emis prima sentinţă în anul 1998 confirmând abordareaComisiei. Cutea a confirmat că furnizării de servicii profesionale sunt încadraţi ca întreprinderi în înţelesul regulilor privind concurenţa.Alte reglementări, care nu sunt inerente profesiilor liberale, pot face obiectulaplicării regulilor din domeniul concurenţei. Orice regulă care restricţioneazăconcurența şi care nu este considerarezonabil necesapentru garantareaexercitării corespunzătoare a profesiilor libere, poate fi analizată de Comisie sau deCurte. Decizia cu privire regulile care trebuie sau nu incluse în reglementărilereferitoare la concurenţă va fi luată de la caz la caz, sau, chiar mai detaliat, regulăcu regulă, profesie cu profesie.5.Un tablou economic mai clarPentru a permite Comisiei să aibă o abordare mai pro-activă în domeniul profesiilorliberale, este necesară o fundamentare. Din acest motiv CE a comandat un studiucare să compare regulamentele care afectează avocaţii, notarii, contabilii, arhitecţii,
 
inginerii şi farmaciştii din toate Statele Membre. Acest proiect a fost implementatăde Institutul de Studii Avansate din Viena.Primul rezultat clar este acela că nivelul reglementării variază semnificativ în ţărilemembre UE. Studiul include un sistem complex de „indici de reglementare” pentrua compara situaţia din diferite State Membre pentru a reglementa unor situaţiispecifice cum ar fi intrarea pe piaţă, precum şi un indice general. Indicele generalvariază de la 0 în cazul profesiilor libere nereglementate (pentru arhitecţi şi ingineri în cinci ţări) până la 12 în cazul în care există un maxim de reglementare, cum ar fipentru farmacişti în Suedia unde toţi farmaciştii sunt înregistraţi în proprietatea uneisingure companii de stat. În profesiile juridice, indicii variază de la 9,5 în Greciala 0,3 în Finlanda, multe state situându-se în jurul valorii de 6, inclusivGermania. Prin comparaţie, 6 este indicele maxim pentru arhitecţi (în Italia) iarmedia în UE este mai mică decât 3. Ţările cu cele mai multe reglementări pentru toate profesiile sunt Austria, Italia,Luxemburg, Germania şi posibil Grecia. Belgia, Franţa, Portugalia şi Spania par să sesitueze în jurul mediei, pe când Regatul Unit, Suedia, Danemarca, Olanda, Irlanda şiFinlanda demonstrează mai degrabă regimuri liberale de reglementare (cu excepţiafarmaciştilor în ţările nordice).Studiul argumentează că de vreme ce nu a fost înregistrat niciun eşec al pieţei învreun Stat Membru, nu există vreun motiv să ne îndoim că strategiile de menţinerea unui nivel scăzut de reglementare care funcţionează într-un Stat Membru nu arfuncţiona şi în altele. O alobservie este în ţările cu un grad scăzut dereglementare, se înregistrează un venit relativ mai scăzut pe fiecare profesionist,dar un număr proporţional mai mare de persoane care practică profesii liberale şicare generează o cifră de afaceri relativ mai ridicată. Acest lucru sugerează ca nunivel scăzut de reglementare nu constituie un obstacol pentru crearea de avuţie.Prin extrapolare, un nivel crescut al reglementării ar descuraja eficacitatea. Ca şiexemple se pot menţiona Italia sau Spania, unde există un număr enorm de firmecu foarte puţini angajaţi; cu siguranţă s-ar putea obţine o eficienţă crescută dacă arfi permisă concentrarea.6.ExerciuRolul CE este de a monitoriza continuu piaţa, de a asigura respectarea concurenţeipe piaţa internă şi de a propune acţiuni acolo unde este necesar şi justificat, înconformitate cu responsabilităţile sale ca şi gardian al Tratatului UE.Nivelul actual al regulilor şi reglementărilor cu privire la profesiile liberale se încadrează în tradiile impuse de-a lungul timpului. Înte din acestereglementări încă sunt necesare în lumea modernă? Reglementările existente încurajează sau pun obstacole în calea dezvoltării sectorului?Astfel, este necesară evaluarea regulilor şi regulamentelor actuale, care au foststabilite într-un context economic diferit de cel existent astăzi. Este evident că peteritoriul UE există combinaţii diferite ale nivelului de reglementare. Aşa cumdemonstrează studiul, diferitele alegeri cu privire la reglementarea profesiilorliberale produc rezultate diferite pe piaţă şi este posibil ca unele combinaţii ale

Activity (12)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
kopalko775081 liked this
Andrei Ac liked this
Dan liked this
yamahana liked this
Dana Antonescu liked this
Adriana Popp liked this
VictorSPlaton liked this
Balázs Botond liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->