Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
25Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Eseu despre dar

Eseu despre dar

Ratings: (0)|Views: 1,946|Likes:
Published by Berezanka
Eseu despre dar de Marcel Mauss
Eseu despre dar de Marcel Mauss

More info:

Published by: Berezanka on May 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

05/22/2013

pdf

text

original

 
Marcel Mauss este după cum se ştie nepotul lui Durkcheim de la sora sa, faţă deunchiul său el nu a scris nici o lucrare care să conţină anumite structuri concrete. Ela fost un preferat direct al capitalismului, pentru care a şi fost criticat de unchiulsău, care spunea: ”nici odată nu am văzut astfel de nepot care să-l supere peunchiul u”. Marcel Maus a fost considerat rintele, în sensul direct alcuvîntului, a revistei “Anul sociologic” , fondat împreună cu unchiul său. O lucrare bine cunoscută este lucrarea, care a fost editată în revista sa numită mai sus, estelucrarea:”L’essai sur le don”, care reeşind din mai multe lucrări sau manuale deEtnolgie scoate în evidenţă că este lucrarea cea mai citată de către mai mulţi autori,cu numele lui Marcel Maus alături. Majoritatea lucrărilor de antropologieeconomică consacră o bună parte din discuţiile lor acestui lung articol care a făcutobiectul a numeroase comentarii. Din anumite puncte de vedere această lucrare,Eseu despre dar, a devenit o referinţă în critica utilitarismelor şi a liberalismelor economice. Miezul acestei lucrări este darul-ca formă economică, deoarece primaformă a contractului economic nu este trocul cum s-a spus adesea, ci darul. Ce esteun dar? Darul este un obiect cu valoare utilitară sau numai simbolică, oferit sau primit ca mijloc a unei relaţii sociale, de prietenie, de vecinătate, de coorporare, de prestigiu, de ierarhie sau chiar de rivalitate. Dar care însă nu există în stare pură, ciia forma sintetică a schimbului. De altfel, cuplul schimb-dar se manifestă prinintermediul a trei obligaţii:a da, a restitui, a primi. Aici darul face parte dinsistemul prestaţiilor totale, deoarice exprisimultat toate tipurile de legi,religioase, juridice şi morale, politice şi familiare. În funcţie de aceste principii, elva cunoaşte, la rîndu-i, obligaţia de a da, adică, în cazul de faţă, obligaţia de a da-napoi, de a ristitui. Schimbul-dar nu este, deci, o simplă tranzacţie economică, ciun fapt total social, care creează sens între indivizi, punînd, astfel bazele legăturiisociale. Darul naşte dar. Mauss afirmă foarte ferm că darul era formulat de ospeţi, politeţe, ritualuri, servicii militare, femei, copii, etc.Darul un se limitează la delocla un schimb, pe aceasta în varianta sa primă de troc. Dăruind şi primind darul, nu
 
se primea un obiect anume, ci se primea norocul. Dar totodată observăm o logicăadarului cu total specia. Identitatea unui lucru ruit nu-i epuizadeloccuprinderea. Nefiind al tău şi numai al tău, darul primit este, mai curînd, acel al tăucare continuie să fie în acelaşi timp şi al celuilalt. Deci, darul, este şi un este înacelaşi timp. Obligaţia de a primi este, este o consecinţă firească a dăruirii. Arefuza darul, înseamnă că arăţi că îţi este teamă, teamă că va trebui să înapoiaţi,teama că vei fi la pămint atît timp cît nu va fi înapoiat darul. La fel şi obligaţia de aînapoia simbolizează de fapt întoarcerea darului în totdeauna într-un termen binestabilit şi cu dobîndă. Obligaţia de a înapoia cu demnitate este imperativă. Îşi pierde faţa pentru totdeauna cel ce un înapoiază sau un distruge valori echivalente.Pedeapsa pentru nerespectarea obligaşiei de a înapoia este sclavia pentru motiv dedatorie. Individul ce nu a putut înapoia împrumutul îşi pierde atoritatea. ÎnPolinezia, de exemplu, lucrul schimbat conţine ceea ce aici este numit hău, adicăun fel de putere spirituală, mai bine zis cînd oferi un dar, oferi şi ceva din sine, o parte din suflet. Maus mai aminteşte şi de Kula aşa cum sînt ei descrişi laMalinowski, şi-l interpreteză în acelaşi sens. Kula exprimă, nevoia naturală, aoamenilor de a da şi de a primi. Tot aşa el reia datele lui Boas despre potlach pentru a arăta că această practică se poate înţelege în cadrul celor trei obligaţii aledarului. Maus trebuie să recunoască faptul că termenul de potlach trezeşte violenţe,exagerări şi antogonisme, prestigiul unui şef depinde, întra-devăr, de capacitatea sade a-şi cheltui bunurile. Noţiunea de termen este implicată atunci cînd este vorbade înapoiere a vizitelor, să contractezi o căsătorie, o alianţă, să închei o pace, să participăm la jocuri şi lupte, să se manifeste respectul reciproc. De aici observămcă nu este suficientă dăruirea pentru ca un dar să devină sacrificio. Doar simpladăruire conţine în sine şi o provocare personală. Dăruind îl provoci pe celălelt sărăspundă într-un mod similar. Acest dar este departe de a fi un serviciu. El poateînsă deveni, atunci cînd intenţia legată de dăruire este abandonată, stinsă difinitiv.D eexemplu darul pentru morţi este masa de pomană se mai numeşte praznic saucomîndare. Acest dar mai şi rostul de a opri provenirla lor în lumea de aici, dacă unle dărui morţilor vin şi cer aşa se spune din poporul tradiţional. Un alt motiv al
 
venirii morţilor în această lime este falsul dar, pomana cu inima îndoită, cînd daicuiva şi-ţi pare rău. Obiectul se strică imediat sau mai tîrziu în mîinele celui ce la primit. Dăruind morţilor îţi dăruieşti de fapt ţie. Ceea ce oler sincer şi cu inimadeschisă regăseşti în totalitate dincolo. Obligaţia de a oferi daruri este la fel deimportantă studiul său putîndu-ne face să înţelegem cum au ajuns oamenii să facăschimburi. Noi un putem de cît să prezentăm cîteva fapte. Refuzul de a oferi,neglijenţa, invitaţia cuiva, ca şi refuzul de a primi echivalează cu o declaraţie derăuboi, înseamnă să refuzi alianţa şi prietenia. Oferim daruri şi pentru că suntemobligaţi, pentru că celui ce i se dăruie are un anume drept de proprietate asupra totceea ce-i aparţine donatorului. Această proprietate se exprimă şi este considerată cao legătură spirituală. Putem săn e dăm seama că principiul schimbului de a dărui afost cel specific societăţilor ce au depăşit faza prestaţiilor totale, (de la clan laclan), fără să ajungă la contractul prin individual. Nimănui nu-i este permis sărefuze un dar oferit.Afirmă totuşi, că, principiul bazat pe rivalităţi şi antagonisme actefundamentale.Darul serveşte drept critică concepţiei clasice a economiei, el exprimă faptul căgrupurile formează o tesitura economică, autosuficiente. Prin lucrarea lui Mauss, se pronuă importanţa restituirii darului, aceasta pentru autor este destul deimportant. Este departe pentru a fi peste tot practicată şi că darul este o categoriecomplexă, care un se reduce la stabilirea unei relaţii de reciprocitate şi solidaritate.Interesal lucrării lui Mauss este, fără îndoială, acela de a pune întrebări şi de adeschide dezbateri, ceea ce face că literatura consacrată noţiunii de dar a devenituna foarte bogată în antropologie, dezbaterea fiind departe de a se fi consumat 

Activity (25)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Anca Girbea liked this
Raluca Apostu liked this
Diana Spinu liked this
Adelina Zamfir liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->