Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
30Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Studiu de Impact - Introducere A Educatiei Timpurii in Sist Romanesc de Educatie

Studiu de Impact - Introducere A Educatiei Timpurii in Sist Romanesc de Educatie

Ratings: (0)|Views: 3,835|Likes:
Published by sorynuka

More info:

Categories:Types, Research
Published by: sorynuka on May 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/22/2013

pdf

text

original

 
 1
MINISTERUL EDUCA
Ţ
IEI, CERCET
Ă
RII
Ş
I TINERETULUI
 
DIREC
Ţ
IA GENERAL
Ă
MANAGEMENT ÎNV
ĂŢĂ
MÂNT PREUNIVERSITAR 
 
FINALIT
ĂŢ
ILE
Ş
I EFECTELE INTRODUCERII EDUCA
Ţ
IEI TIMPURII ÎN SISTEMUL
 
ROMÂNESC DE EDUCA
Ţ
IE
 
Studiu de impactI.
 
ContextÎntr-o accep
ţ
iune general
ă
,
educa
ţ
ia
este
 procesul (ac
 ţ 
iunea) prin care se realizeaz 
ă 
formarea
 
 ş
i dezvoltarea personalit 
ăţ 
ii umane.
Ea constituie o necesitate pentru individ
ş
i pentru societate. Caurmare, este o activitate specific uman
ă
, realizat
ă
în contextul existen
ţ
ei sociale a omului
ş
i, în
 
acela
ş
i timp, este un fenomen social specific, un atribut al societ
ăţ
ii, o condi
ţ
ie a perpetu
ă
rii
ş
i
 
 progresului acesteia. A
ş
adar, ea se raporteaz
ă
, în acela
ş
i timp, la societate
ş
i la individ.Educa
ţ
ia formal
ă
, care are un caracter organizat, sistematizat, institu
ţ
ionalizat. în ansamblul
 
 procesului permanent al educa
ţ
iei, ea
constituie o perioad 
ă
de formare intensiv
ă
care face din
 
ac
 ţ 
iunea educativ
ă
un obiectiv central.
 
Ea se adreseaz
ă
vârstei de formare
ş
i asigur 
ă
asimilarea
 
sistematic
ă
a cuno
ş
tin
ţ
elor, exersarea intensiv
ă
a comportamentelor sociale
ş
i dezvoltarea
 
capacit
ăţ
ilor individuale.
 
 Numeroase cercet
ă
ri arat
ă
c
ă
, pentru orice problem
ă
care apare în dezvoltarea unui copil, cucât interven
ţ
ia este mai timpurie, cu atât
ş
ansa de remediere este mai mare. De asemenea, cu câtinterven
ţ
ia se produce mai târziu, cu atât mai mari sunt costurile asociate
ş
i prognosticul poate finefavorabil.În acest context, analizând procentul de repeten
ţ
ie în înv
ăţă
mântul primar, dar 
ş
i rata de
 
 p
ă
ă
sire timpurie a
ş
colii (tineri 18-24 ani) în ultimii ani, în România, constat
ă
m c
ă
acestea au valori
 
relativ ridicate în compara
ţ
ie cu statele Uniunii Europene (vezi tabelele).
 
Rata de p
ă
ă
sire timpurie a
ş
colii20052002 2003 2004RO UE-25TOTAL
22,9
 
22,723,420,8
 
15,2
B
ă
ie
ţ
i
23,7 
 
23,924,921,
 
17,3
Fete
22,1
 
21,521,819,9
 
13,1
 Rata abandonului
ş
colar în înv
ăţă
mântul primar 
 
2002-2003 2003-2004 2004-2005TOTAL
0,9
 
1,2
 
1,3
Urban
1,0
 
1,0
 
1,3
 Rural
0,9
 
1,4
 
1,4
 B
ă
ie
ţ
i
1,1
 
1,4
 
1,5
 Fete
0,8
 
1,1
 
1,2
 
 
Ţ
inând cont de cercet
ă
rile existente, con
ş
tientiz
ă
m din ce în ce mai mult faptul c
ă
o modalitate
 
clar 
ă
de reducere a repeten
ţ
iei (în special la nivelul înv
ăţă
mântului primar)
ş
i a p
ă
ă
sirii timpurii a
 
ş
colii este interven
ţ
ia la vârstele mici
ş
i foarte mici. De asemenea, suntem con
ş
tien
ţ
i de faptul c
ă
 
 
educa
ţ
ia timpurie poate fi o pârghie esen
ţ
ial
ă
de reducere a inegalit
ăţ
ilor sociale.
 
Educa
ţ
ia timpurie
, ca prim
ă
treapt
ă
de preg
ă
tire pentru educa
ţ
ia formal
ă
, asigur 
ă
 
intrarea
 
copilului în sistemul de înv
ăţă
mânt obligatoriu
 
(în jurul vârstei de 6 ani), prin formarea capacit
ăţ
ii
 
 2
de a înv
ăţ
a. I
nvesti
ţ
ia în educa
ţ
ia timpurie este cea mai rentabil
ă
investi
ţ
ie în educa
ţ
ie
, dup
ă
 
 
cum arat
ă
un studiu elaborat de
 R.Cuhna,
unul dintre laurea
ţ
ii Premiului Nobel în economie.
 
Înv
ăţ
area timpurie favorizeaz
ă
oportunit
ăţ
ile de înv
ăţ
are de mai târziu. Deprinderile
ş
i cuno
ş
tin
ţ
ele
 
dobândite devreme favorizeaz
ă
dezvoltarea altora ulterior, iar deficien
ţ
ele de cuno
ş
tin
ţ
e
ş
i deprinderi
 
 produc în timp deficien
ţ
e mai mari, oportunit
ăţ
i de înv
ăţ
are ratate sau slab valorificate.
 
În România, de regul
ă
, se vorbe
ş
te despre educa
ţ
ie timpurie odat
ă
cu intrarea copilului în
 
gr 
ă
dini
ţ
a. în acela
ş
i context, se consider 
ă
c
ă
gr 
ă
dini
ţ
a asigur 
ă
mediul care garanteaz
ă
siguran
ţ
a
ş
i
 
s
ă
n
ă
tatea copiilor 
ş
i care,
ţ
inând cont de caracteristicile psihologice ale dezvolt
ă
rii copilului,
 
implic
ă
atât familia cât
ş
i comunitatea în procesul de înv
ăţ
are.
 
Ca note distinctive ale educa
ţ
iei timpurii am putea aminti:
 
adultul/educatorul, la nivelul rela
ţ
iei „didactice”, apare ca un partener de joc, matur,
 
care cunoa
ş
te toate detaliile jocului
ş
i regulile care trebuie respectate;
 
activit
ăţ
ile desf 
ăş
urate în cadrul procesului educa
ţ
ional sunt adev
ă
rate ocazii de
 
înv
ăţ
are situa
ţ
ional
ă
;
 
 
 p
ă
rintele nu poate lipsi din acest cerc educa
ţ
ional, el este parteneral-cheie în educa
ţ
ia
 
copilului.Sistemul de înv
ăţă
mânt românesc a înregistrat progrese remarcabile, în ciuda condi
ţ
iilor 
 
economice grele
ş
i a deselor schimb
ă
ri sociale înregistrate dup
ă
1989. La sfâr 
ş
itul anului 1990
ţ
ara
 
înregistra o stagnare economic
ă
, dar dup
ă
1998, ca rezultat al democratiz
ă
rii treptate
ş
i a infuzieifondurilor europene
ş
i ale B
ă
ncii Mondiale, reforma în educa
ţ
ie a fost demarat
ă
.
 
Anul 2000 aduce o nou
ă
viziune asupra educa
ţ
iei la nivel pre
ş
colar, v
ă
zut
ă
, în cadrul
 
 programului educa
ţ
ional „Organizarea înv
ăţă
mântului preprimar”, ca un prim pas pentru formareatân
ă
rului
ş
i specialistului de mâine. Astfel, primii ani de via
ţă
 
ş
i educa
ţ
ia la aceast
ă
vârst
ă
au devenit probleme cruciale pentru evolu
ţ
ia ulterioar 
ă
a oric
ă
rei persoane.
 
Odat
ă
cu prevederile Legii înv
ăţă
mântului nr. 84/1995, privind generalizarea treptat
ă
a
 
grupei preg
ă
titoare pentru
ş
coal
ă
, rata de înscriere a copiilor la gr 
ă
dini
ţă
a crescut anual.
 
Tabel 1. Rata de înscriere a copiilor pre
ş
colari în gr 
ă
dini
ţ
e între 1999-2004
 
Anul
ş
colar
Copii cu vârste între
3
ş
i 6 ani
Nr. copiilor
 înscri
ş
i îngr
ă
dini
ţ
eRata de înscriere
1999-2000 945.333 616.313 65.22000-2001 925.001 611.036 67.12001-2002 912.440 616.014 67.52002-2003 885.898 629.703 71.12003-2004 886.205 636.709 71.82004-2005 883.812 644.911 73,92005-2006 867.923 648.338 74,7
Sursa: Institutul Na
ţ
ional de Statistic
ă
 
 
Rata net
ă
de înscriere a copiilor în înv
ăţă
mântul pre
ş
colar a crescut de Ia 65.2% în 1999-2000
 
la 74.7% în 2004-2005. De asemenea, analizând rata înscrierilor 
ş
i
ţ
inând cont
ş
i de criteriul
 
reziden
ţă
, putem observa o diferen
ţă
de aproximativ 9 procente în favoarea mediului urban (respectiv:
 
79,6% în urban comparat cu 70,5% în rural).Aceste diferen
ţ
e se înregistreaz
ă
la toate nivelurile de vârst
ă
cuprinse în sistemul de educa
ţ
ie
 
 pre
ş
colar 
ă
. Cauzele sunt multiple
ş
i variate:-
 
În zonele urbane nivelul de ocupare al popula
ţ
iei a crescut; p
ă
rin
ţ
ii nu au suficient timp s
ă
-
ş
i
 
supravegheze copilul în familie, pe când în zonele rurale natura ocupa
ţ
iilor, în special cele
 
 3
legate de agricultur 
ă
, ofer 
ă
, aparent, mai mult timp p
ă
rin
ţ
ilor pentru supravegherea copilului
 
în familie. De asemenea, modelul familiei l
ă
rgite (p
ă
rin
ţ
i, copii
ş
i bunici), care este
 
conservat îndeosebi în zonele rurale, este în favoarea educ
ă
rii copilului în familie în aceast
ă
  perioad
ă
a vârstelor mici;-
 
 Nivelul de trai al popula
ţ
iei din mediul rural este mai sc
ă
zut decât cel al popula
ţ
iei din
 
mediul urban, a
ş
adar posibilit
ăţ
ile financiare ale familiei privind costurile între
ţ
inerii
 
copilului în gr 
ă
dini
ţă
sunt, de asemenea, sc
ă
zute;
 
-
 
Chiar dac
ă
num
ă
rul gr 
ă
dini
ţ
elor este mai mic în mediul urban decât în mediul rural (4327
 
gr 
ă
dini
ţ
e în mediul urban în compara
ţ
ie cu 9627 gr 
ă
dini
ţ
e în mediul rural), accesul copiilor la
 
educa
ţ
ia pre
ş
colar 
ă
înregistreaz
ă
valori mai mari în mediul urban în compara
ţ
ie cu mediulrural unde sunt
ş
i localit
ăţ
i
ă
ă
nici o gr 
ă
dini
ţă
(aceast
ă
situa
ţ
ie a devenit critic
ă
dup
ă
 aplicarea m
ă
surilor de ra
ţ
ionalizare a re
ţ
elei
ş
colare). De asemenea, distan
ţ
a considerabil
ă
 
 
dintre gr 
ă
dini
ţă
 
ş
i domiciliul copiilor face imposibil accesul acestora, în special în anotimpul
 
rece.Diferen
ţ
ele în participare, care nu sunt în favoarea mediului rural, pot duce la inechit
ăţ
i în
 
 preg
ă
tirea copiilor pentru
ş
coal
ă
 
ş
i, de asemenea, la situa
ţ
ii de risc la intrarea în clasa 1, înregistrate la
 
copiii care nu au putut parcurge grupa preg
ă
titoare (15% mai mul
ţ
i copii în aceast
ă
situa
ţ
ie în mediul
 
rural).Alte aspecte îngrijor 
ă
toare privind accesul la educa
ţ
ia pre
ş
colar 
ă
 
ş
i calitatea acesteia în
 
România sunt:
 
num
ă
rul crescut al copiilor cu vârste între 5
ş
i 6 ani înscri
ş
i în gr 
ă
dini
ţ
e,
 
comparativ cu cel al copiilor cu vârste între 3
ş
i 5 ani înscri
ş
i;
 
înscrierea copiilor în grupe de vârst
ă
, care se face în 90% din cazuri în urban
ş
inumai în 55% din cazuri în mediul rural unde predomin
ă
grupele mixte, cu copiide 3 pân
ă
la 6/7 ani;
 
rata de parcurgere a educa
ţ
iei pre
ş
colare în rândul popula
ţ
iei rome este de 4 ori
 
mai sc
ă
zut
ă
decât cea general
ă
, pe
ţ
ar 
ă
;
 
 
o perpetu
ă
subfina
ţ
are a sistemului de educa
ţ
ie pre
ş
colar 
ă
(ex.: în 2005, costurile
 
 pentru educa
ţ
ia pre
ş
colar 
ă
au fost de 15,24% din totalul cheltuielilor pentru
 
educa
ţ
ie, atâta timp cât cheltuielile pentru educa
ţ
ie au fost de 3,9% din PIB);
 
 
numai 5% din gr 
ă
dini
ţ
e au facilit
ăţ
i pentru integrarea copiilor cu nevoi speciale;
 
 
7% dintre gr 
ă
dini
ţ
e semnaleaz
ă
dificult
ăţ
i în leg
ă
tur 
ă
cu distan
ţ
a mare dintre cas
ă
 
 
ş
i institu
ţ
ia de înv
ăţă
mânt, lipsa mijloacelor de transport sau dificult
ăţ
i întransportul copiilor în caz de vreme nefavorabil
ă
;
 
2,1% dintre gr 
ă
dini
ţ
ele din mediul urban
ş
i 38,3% dintre cele din mediul rural nu
 
au surs
ă
individual
ă
de ap
ă
;
 
mai mult de 20% dintre gr 
ă
dini
ţ
e necesit
ă
repara
ţ
ii capitale
ş
i 54,7% au o uzur 
ă
 
 
medie;
 
un num
ă
r sc
ă
zut de cabinete medicale în gr 
ă
dini
ţ
e, în special în mediul rural
 
(2,0% în rural comparativ cu 32,4 în urban) - lipsa asistentelor medicale dingr 
ă
dini
ţ
e.
 
Aceast
ă
situa
ţ
ie este agravat
ă
în continuare de insuficienta dotare a gr 
ă
dini
ţ
elor 
ş
i de num
ă
rul
 
crescut al cadrelor didactice necalificate în mediul rural.În contextul prezentat, putem afirma c
ă
experien
ţ
a româneasc
ă
în domeniul educa
ţ
ieitimpurii din ultimii 16 ani, prin studiile, aplica
ţ
iile
ş
i adapt
ă
rile realizate (vezi men
ţ
iunile din analizaSWOT - puncte tari), ofer 
ă
argumente solide pentru legiferarea conceptului de educa
ţ
ie timpurie
ş
i
 
formarea de pârghii de ac
ţ
iune la nivel de sistem educa
ţ
ional.
 
Pe de alt
ă
parte, în acest moment, perioada atât de delicat
ă
, de la na
ş
tere la 3 ani, esteconsiderat
ă
de deciden
ţ
i,
ş
i nu numai, ca mai pu
ţ
in important
ă
 
ş
i, ca atare, sistemul dispune de un
 
mozaic institu
ţ
ional ineficient
ş
i înc
ă
nestructurat, de genul:
 
 
centre de zi cu copii de la na
ş
tere la 6 ani,
ş
i aflate sub directaîndrumare/coordonare a DJASPC;

Activity (30)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Rodica Dabega liked this
Manuela Avram liked this
georgeta_stefan liked this
foprea_5 liked this
Chiochiu Elana liked this
Giurgean Ana liked this
Onuka Onuk liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->