Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
55Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
CULTURA ZMEURULUI-pomologie

CULTURA ZMEURULUI-pomologie

Ratings: (0)|Views: 9,680|Likes:
Published by adynelus

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: adynelus on May 13, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/03/2013

pdf

text

original

 
CULTURA ZMEURULUI
Rubus ideaus L. Fam. RosaceaeSubfam. Rosoideae
Importanţă, origine şi arie de răspândireImportanţa culturii
Zmeurul se cultivă pentru fructele sale deosebit de apreciate atât pentru consumulîn stare proaspătă, cât şi pentru industrializare sub formă de dulceaţă, compot, gem, sirop,suc, îngheţată etc. Această valoare ridicată este dată de conţinutul complex al fructelor:4,5-10,6% zaharuri, 1,1-2,3% acizi organici, 0,5-2,8% pectine, 1,2% proteine, săruri deK, P, Ca, Mg, Mn, Na, Zn, Cu, Fe, etc., vitamina B
1
,B
2
,D,P,C (25mg/100g).Fructele, lăstarii şi frunzele tinere se folosesc în industria farmaceutică pentru prepararea unor medicamente sau ceaiuri împotriva, anginei, amigdalite, diareei etc.Specia are o mare plasticitate ecologică, fiind cultivată în diferite condiţii de la şes pânăla altitudini foarte mari (peste 1000 m). Datorită drajonării puternice şi a sistemuluiradicular ramificat şi destul de profund, zmeurul este şi o plantă care combate eroziuneasolului, valorificând în acelaşi timp solurile subţiri, sărace şi improprii altor culturi.Plantaţia de zmeur intră repede pe rod şi permite recuperarea investiţiilor în timpscurt.
Originea şi arealul de cultură
Cercetările au demonstrat că majoritatea speciilor de zmeur s-au format în estulAsiei, de unde apoi s-au răspândit în toată zona temperată, în special în emisfera nordică(Europa, Asia, America de Nord), unde se întâlneşte şi în prezent în stare sălbatică.De asemenea, se întâlneşte mai rar şi în vegetaţia zonelor înalte tropicale dinemisfera sudică precum şi în Oceania.Pe plan mondial cultura zmeurului este în creştere, obţinându-se în prezent peste300.000 t din care peste 50% se obţin în Europa. Dintre ţările mari producătoare sunt:Rusia (90.000 t), ex. Iugoslavia (40.000 t), Polonia (40.000 t), Germania (20.000 t),Anglia (11.000 t), etc.În ţara noastră această cultură este răspândită în special în zonele înalte, bogate în precipitaţii. Există în prezent în ţara noastră peste 1500 ha plantate cu zmeur din care cca.110 ha se întâlnesc în gospodăriile individuale din judeţele Argeş, Vâlcea, Harghita,Covasna, Cluj, Suceava, Mureş, etc.Cultura zmeurului la noi în ţară a cunoscut o dezvoltare importantă până în anii ’90,după care a înregistrat o decădere foarte mare. În prezent, există tendinţa reconsiderăriiacestei culturi. Cele peste 1000 t ce se obţin şi comercializează în prezent în România provin în cea mai mare parte din flora spontană.
 
Particularităţi biologice şi ecologiceSpecii care au contribuit la formarea soiurilor
Pe plan mondial există peste 3000 de specii ce aparţin genului Rubus şi subgenuluiIdaeobatus, dintre care numai în ţara noastră se întâlnesc peste 180 specii în florasponta(I. Nyaradi). Din această multitudine de specii doar câteva prezintă importanţădeosebită în crearea de soiuri.
 Rubus idaeus L.
 – zmeurul comun cu două varietăţi:
 Rubus idaeus L. – var. vulgatus Arheu
 – 
 zmeurul roşu european
, din care aurezultat soiurile europene;
 Rubus idaeus L. – var. strigosus
 – 
 zmeurul roşu pufos american
, din care aurezultat soiurile americane.Din încrucişarea celor două subspecii au rezultat majoritatea soiurilor de zmeur roşu.
 Rubus Occidentalis
– 
 zmeurul negru american
, nu drajonează, formează fructenegre, pe tulpini subţiri, lungi şi arcuite. A contribuit la obţinerea soiurilor americane.În Europa, America şi Asia în programele de ameliorare se mai folosesc şi altespecii cum ar fi:
 R. articus, R. odoratus, R. spectabilis
(din America de Nord),
 R.iasiostylus
(din Asia), etc.
Obiective principale şi metode utilizate în ameliorarea zmeurului
Programele de ameliorare din principalele centre au ca obictive următoarele:-
creşterea plasticităţii ecologice
reprezentată prin: rezistenţa la temperaturiscăzute, în zonele nordice, rezistenţă la amplitudinile mari de temperatură din zoneletemperate continentale, rezistenţă la arşiţă şi secetă, necesar redus de frig pentru zonelemediteraniene;-îmbunătăţirea unor însuşiri şi caractere ale plantei: port erect şi rigid, vigoarea maislabă, spinozitatea redusă, productivitate ridicată, rezistenţă la boli şi dăunători, maturaregrupată a fructelor în cadrul inflorescenţei şi a soiului, drajonare modestă;-extinderea sezonului de maturare a fructelor prin crearea de soiuri extratimpuriisau tardive;-calitatea superioară a fructelor: culoare intensă, fermitate, suculenţă, aromă, gust,conţinut ridicat în elemente nutritive, absenţa sarmenţilor şi a perilor stacei etc.Pentru fiecare din aceste obiective există suficiente surse de gene.Ca
metode de ameliorare
se folosesc cele clasice (hibridările intra şi interspecifice).Compatibilitatea la încrucişare dintre diferite soiuri de zmeur depinde de apartenenţagenitorilor şi de constituţia lor genetică.În general hibrizii sunt fertili sau parţial fertili. Hibridările dintre zmeur (diploid) şimur (hexaploid) au reuşit numai în cazul când soiurile de mur au avut în constituţia lor genetică şi genoame de zmeur.Lipsa spinilor este dată în general de genitorii materni iar remontanţa se obţinenumai dacă ambii genitori sunt remontanţi.
Sortimentul de soiuri
 
Deşi există foarte multe specii de genuri Rubus, totuşi numărul de soiuri valoroaseeste destul de restrâns. În România, pentru anul 2000 au fost admise la înmulţire unnumăr de 8 soiuri dintre care 2 româneşti şi 6 străine.
1. Citria
– soi românesc (Cayuga x Ors Seedling, 1996), productiv (9-11 t/ha),tulpini viguroase (1,5-2 m) şi erecte, cu spinozitate redusă, rezistent la ger şi boli. Fuctelesunt mijlocii (2,5-3 g), scurt conice, galbene portocalii. Maturarea: VI/4.
2. Cayuga
– soi american, foarte vechi (1911), viguros (1,5-2 m), drajonează puternic, este rezistent la ger (-25 ºC) şi la temperaturile ridicate din timpul verii, esterustic, tolerant la boli, mediu productiv (5-6 t/ha). Fructul este ferm, mijlociu ca mărime(2-4 g), sferic sau ovo-sferic, de culoare roşie-cărămizie, pulpa este gustoasă, plăcutacidulată şi aromată. Maturarea: VI/4.
3. Englezesc A
1
– soi originar din Anglia, de vigoare medie (1,5 m), rezistent lager, şi secetă, sensibil la boli, productiv (8-9 t/ha). Fructele sunt mari sau foarte mari,conice, roşii, suculente, plăcute la gust. Se pretează pentru consum în stare proaspătă şiindustrializare. Maturare: VII/1-2.
4. Malling Expoit
– soi englezesc, cu tulpini viguroase (2 m), cu tendinţă deramificare, sensibil atât la gerurile din timpul iernii cât şi la căldurile excesive. Fructelesunt alungite sau tronconice, de culoare roşie deschis, cu pulpa fermă, gustoasă.Maturarea: VII/1-2.
5. Newburg
– soi american, semiviguros, productiv, drajonează mult. Fructele suntmijlocii (2-3 g), conic-alungite, colorate în roşu-intens, mate, cu pulpa suculentă, dulce, plăcut acidulată, aromată. Maturarea: VII/2-3.
6. Rubin bulgăresc
– soi originar din Bulgaria, vechi şi mult răspândit în cultură şiîn ţara noastră, productiv (7-11 t/ha), de vigoare medie, cu tulpini lungi şi groase, puţinela număr, cu capacitate slabă de drajonare, mediu rezistent la ger, sensibil la boli. Fructuleste mare, conic, rubiniu, cu pulpa compactă, mediu suculentă, slab aromată, gustoasă, cuseminţe mari. Bun şi pentru congelare. Maturare: VII/4.
7. Ruvi
– soi românesc (Rubin bulgăresc x Viking, 1996), viguros, cu tulpinierecte, lungi (1,8-2 m), productiv (7-9 t/ha), rezistent la ger, mediu rezistent la boli.Fructele sunt mari (3-4 g), de calitate bună, conic-trunchiate, roşii-violaceu. Maturarea:VII/4.
8. The Latham
– soi american, vechi, viguros, drajonează puternic, rezistent la ger secetă, sensibil la făinare şi putregaiul fructelor. Fructele sunt mijlocii (2-3 g), sferice, sauconico-sferice, roşii-carmin cu luciu alb; pulpa este suculentă, mediu consistentă, slabaromată, de calitate medie. Este destinat în special industrializării. Maturarea: VII/4.
Soiuri remontanteRomy
– soi elveţian, semiviguros, drajonează puternic, productiv (8-10 t/ha),sensibil la viroze şi ger. Fructele sunt mijlocii (2-3 g), roşii-violaceu, aromate plăcute lagust. Maturarea: începând din iunie până în septembrie, cu două vârfuri (VI şi IX).
Lloyd George
– soi englezesc, viguros, cu fructe mari, roşii intens, conic-alungite,de calitate bună.
September
soi american, semiviguros, rezistent la ger şi secetă, productiv,sensibil la boli. Fructul este mijlociu, conic sau trunchiat-alungit, carmin-vişiniu.Maturarea:
 prima recoltă 
în iunie,
a II-a
recoltă în septembrie-octombrie.

Activity (55)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
tipers2003 liked this
florinescu61 liked this
Maria Cristea liked this
Mariana Necula liked this
Grigore Dana liked this
Stefan Alexandru liked this
George Dumitriu liked this
Ciursas Mary liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->