ANEXE A. MIC DICTIONAR DE TERMENI UTILIZATT IN PROTECTAREA : ANTISEISMICA 1 Aapiuni i rdspuns dinamice, Prin adiune (excitatie) dinamicd se infolege tn mod generic o caurd. (Forfa. deplasare fete) variabila rapid in timp, care, manifestindn-se seupra unui stem onclant, i provoacd Geestuia efecte inerfiale ‘cfiunea stlaies se achomatizcags de rogula prin efectole cinematice ale undelor sesmice asupra base! structurl, care se modeleart la sindal et printr-un sstom dinamic (oscilant) adeevat ‘are asociaed caracteiaticileinefiale (generate de rigcarc), dsipatve (dependente de capaci- ‘ten de amoctizae) side deformabilvate ale structurit, Dac aceste caractoristict sit constante pe durata migcAri, sistemal caracterisindu-se | prin tiiortate fsicd fi geometrict, el se numeste sistem dinamic liviar. Dack dimpotsiva, sis- Eimul are comportare aelipiars (de exemplu telatia dintee eforturi delormapil este neliiara, B Stunci ne referim In un c:tom dinamic nelinir, ‘De multe ori In vederea simplificart operafillr de caleul sistemele dinamice mai complete fnlocuiese prin sisome dinamice echioalce,-raai simple. Pentra ca fenomenele reale sh fi¢ Feit mai fidcl modclate prin siatemal cchiralent se folosese eriteit de echivalenta specitice, ‘Excltafia dinamick acupra sistemlol dinamic genereard rdipunsul dinamic al acestein, se in cazul acfiunit sesmive tate denumit rdspunt sesame A se constitute din totalitaten ef: sseanice ale acfiwni, Raspunsal dinamic (sau seismic) se poate exprima in marin cine- tice fandamentale [deplasii,viteze gl accelerapi) sou prin maim derivate din acestea (forfe, gi, elortuti seeponale, eforturi unitare, delormati) TRaspunsul susie depinde in alara excitajies scromice (eprewentata de regula de accele- ycama unui cutvemur real ava siialat), ds caracteriticile nerfale. dispative #8 de deforma Sistemi dinasnic, rezultind astfl un rdspuoescetrmse atte saan rBspuns seismic epreentarea grafich vasaiel reponmlal maxioexprinat in oricare din misinile Beare achcoe, in fuse de earatnaticesatemulat dani p de excita fed ropresints peal So vdspuns pent tspectiva matine Ds regula Comerise epee ponte sstomele Stcice cu an ged de teriate namin Pentru on Guttemur dat stone spctaledepind de caraterticile de onan (peronda Feibraiies pros sds umortvar, (ieimite co acfonea din amotiare cot = sstemaiak recur) pent sstoncl diamiceHniae(epectal responsi eats). tn plur fos de ces ay Ratcle'do dastltate sweat, In arcl sistenlordinamice Co comportare ial ovlastch (spiel tispungai inelastic. pestle teat paca eta, neers ee) in weve bine a oom or secre sn lard cre pot flit dec a provetaraantecsniea a sracturlor pe cata eealuaen frfelot siamice de ealel, pcrphite de proectare antic E vamicd a comico efiiarara rufous adrmensioalza ale wpctrloiseclerafilr ato Hea cael nomial P00. cofcintel ds smgificare Gnanica) bach se noone M Mfoticaacclerajie min sus gic dqunaeceleraia mawimé a tree Yaloatea Sy ism) pera un sistem eu'un grad ce Uoertate in rispny‘clanie ees Sa = Sa = mBAmag = mBhie ~ BRS an a notat; fy = Amex coeficientul corespunzdtor intensitsfi stismice din normatival P 100. ‘ £ "91 G = me, groutatea masei m. In cazul stracturilor implicind incursiual in domeniuf postelastic de deformare, aga cum fs: intimolt ia cvasitatalitatea construcfllorsoicitate la acfinea cutremurelor puternice, fry ‘Seismick de calcul este Sasa = HG (a2) 459fa care d este conficientl de reducere prin care s fine seama de capacitatea structuri de disi~ Date a energie! seamice prin deformafi plastice. Fvident, In cazul structurilor cu mai multe {rade de libertate, expreitor (A.1) sau (A.2) lice apliea factorul de echivalen{a «. 2, Histress, energie absobi, energie disipat Intr-o definite foarte geveralé, histeresis fnscomna un decalej aptrut Intre dows faze fncoesive ale wi fenomen flee in mecauica corpului deformabil fenomenvl histereis la care ne refcrim §o mod obiyseit esto cel asociat Incarciri i desetscaril unui material, clement sau a unei structuri de constrvetie, Tn caral fn care materiaiel are proprietati de deformare inelasticd sau in care deformarca, ts prompuue gi fenomene de frecare viscoasa sun useata curba de deschveare nu se seprapune peste cea de Incarcare ol ae cs Fig. Ad fn figura A. 1 se prexinth comparatiy curba de incdzearedeseireare pentrm ni material cox comporiate ideal clastic neliniard si pentra tn material cu comportare inelastiek. tu prisnal Gti curbe de devivenre ae suprapune pests cen de inckreare, in timp oc fa cel do ai doilen eas Glacaa dintre curba corespureatoare desedrcasii de tip elastic gicurba de IncArcare este et ttt met mare cu clt deforma{in main la ncArcare a fast mai mare ‘Daca confgurafilecslor dows carbe de incareare sint aseminsvosre, cantithile de energie bionbid de cele dow tipuri de materiale Ie aceeasi valoare 2 deformafiel pot fi foarte apropiate (Gupratejele A, 2. fig. A. 1,0 8). tn schim energia disipaid esto zero fa cazal materiale (Qtomportare ideaiclastica, unde este absent histeezisul g'cu atit mai mare in cazul materia- alot eu comportarea inelastica, cu elt deformatia remanentA este mai mare, reapectiv cu cit Isterenisel este mai propanfat (suprafafa ABD in fig. A. 1,8). ‘Feaomenol de Disteress este asoeiat cw transformarea unl forme de energe, de exempla ccnergie mecanied, {0 cnergie caloric. ‘Dacd policitarea este ciclica alicruaath curbele de incSscare-desciscare conseeutive deli= miteash aya nuritele burle (inels) histeretice (fig. A. 2). ‘ia carol structurilor rupase actiualor cutremurclor puternice, dsiparea anel fractivni cit mairmari din energia cu care strctura este allmentata do eutresur are deceebita important’, Q. Idee! etesto-plastic 0. Lhaote conse! tesco ee Fig. A ©. Lemportere.madeleté a printeboics Romberg™ Sagoo («cap 3) Lomportare reals Fig. A2 ta protejarea structurit, deoarece numai dilerenta dintre energia absorbitl i energin disipats {repreventath prin aria trinnghiclol BCD) se convertese tn energie einetica la desearcare ‘Avs cum s-4 arstat, amortizarea efectelorforflor selamice se poate realiza na numa pria formate inelasticd dar 3i prin fenomene de frecare interna a maferialului, cu caracter viscos de tip uscat(efectal lor este marcat prin soprafata ABE in fig. A. Ia). 3. Blect Bawschinger. Daci una epravete de ofel i se aplick o incircare alternant® (Intindere — com= esive) in domenial post-elastic re obfine 0 curbi oe can fig. 33. Figura pane In evi- f& age bumital efect Ravachinger de neliniarisare a curbel fort unitar " doformapic Bpecfick la eforturi malt mat reduse dectt efortul de curgere iniial In ciclurile care urmeast Primei Inctrcivi dincolo de pragul de curgere. Comportarea ofelulsi este puternic inflvenfae& storia de facarcace: sigiditatea la incarcare (in ambele senor) scade continue cu nemartl Ciclurl in timp ce descdrearea are nn caracter practic elastic. 4, Ductititatea, In acceptiunea cusenti ducllittea este proprietatea unor materiale care presined soliitare delormai importante cw caracter plastic, fa damental constractilor, ja special al celor proiectate sf reist la actiunea cutremurelor steenice, nofianea s-a extins gi la elemente gi atracturi in ansamblo, find asociaed tn special fo capacitate substanfiald de a abeorbi gh de a disipa energia indusa de ‘cutremst prim detormatit, postelastice Este de monfionatc& problema ssiguriil unc comportiri ductile mu se pune numai pentra fMemontelesteucturiloe protctate pentraa prelua efectele cutremurelor puternice, e pentru majo: F ttateaslem*nteloc stractural, fa scopul obfineri wnor comportaet care 4 permatd avertizaren Hsia doo eveatualt apropiere ds momental cedirit si pentra elementele stracturilor Is care fimoasionsrea bazats pe metoda echiibrului Limits presupune redistributi de efortur, fej rele corespunrtoare comportSti elastice ‘Ofslal moale are cele mai bune proprietsti de ductilitate dintre toate materialele de con- yt, cutha sa caracteristies find caracterizatS de un palicr substantial i in special de matic nitims. foarte important&. Betouul arc o ductilivate redust datorats deformafiler ‘caranter selinar inelastic, cave intervin atunci cind este solictat dincolo de pragul mcre- sini intarioare, Proprietijile de ductilitate ale betorTlei comprimat se pot. tabuadtagt bil printro armare coreypunsitoare, In special print armare tansversalt pe dcecfia efor Tompresiune. Ductittatea rditiet(Ghiar atmate), este mult mai incerta, Propristifile de duetilitate stat evideatiate prin representarea relafieh diatre wo elort | dopiasare asoviats. La nivelnl materialelor ne referim la relagia dintce eforturile unitare gi ormatile specifice, la nivel seclanilor ~ ta relafia diatre un efort sectional gto deformatie ficd (de exempla, deformafia specific de scurtare-alungirs pentra clemente soliitate fal sau carbura fibrei medit deformate entra elements soicitate ia Incovoiere, cu sau {8rd ort axial), la aivelul clemantelor ~ ia rolafia dintre un efort sectional (moment lncovoietor, Skial sau forff tiietoare) gio deplasare (rotire de element, deplasare axiald sau depla Fea relativs a capetslor barei). Penera 0 structurd fa ansambla, semnifcativa din punct re al dustiietqi este relafia dintre ua efort gemeralisat global (Je exempls, peatea anystractura nei cir, momentul de rlsturnare stu forfa thietoare de bast) gio deplasare lobald (de exemiply, tn carul accleiagtstructurl de elidice deplasarea onzontald Ja un ancmit, Sivel). In limba) Curent de epecialitate curba reprezeatind relafia dintre forfa total orizon- ‘alt gi deplacarea orisontala se eumeyte prescurtat eurda S— A. ator clemente structurale), preluares lunecivlor tn ost fiind asigurath numai prin efectul de foasere al atmiturlor traneversale, cu. degradarea dramatich a reristenfe! gia, capacitsqit de Absorbio de energie, care ale-toant capacitatea portants a perefilor structural la forge otizon- {ale gi implicit sigaranfa de snsamblu a structuc ia carel structurlor de beton armat se poste sigura o comportare ducts mobiligiad preponiderent capacitatea de deformate post-lastica a sec{ivnilor normale la axa a elementelor (as) 5 ‘ Tote ie inctoiee cx san fet cto axa entra ase poten manent ductiifates potential a wnor structs lemente trebuie : inhinatd print dimensonare ro alcatarejdcicae aiunenfguaut a uct factos cum we Sine de etompiaofecseforfele fleeare sa prdere sneorgulur amttastoy. ‘otc de et sles ponte sentra stotra in anc bin prin integrare simpli nan dba orinipe spice (crbaroninlengutelemnt a respect 01S Se pe toate clemeatele strecturi me * * TKerinda-ne in'docietca decarbork acsastn poate cuanieath semnifiativ prin ‘sloneh rout spestce in vada decedate (ig, Aa) stabi oureaia \ A 7 lear aed a b Fig. AS ‘Avia cuptinsttatreeurbe efort-deformatie sb axa deplastilor represintS micura,energiei atsorbite de Secfane, element saw do structars. Din acest mot, pentru structura de lire ‘cicitan seis, con mal somificatva pentru evalarea capactift de absorbe gt de disipare "energie ent ela attererltantaforelr seismic orzontale gt deplasaren fa nivelul punctue Jul dolaplcate a acestel evultante, deousece ara supraefes micgineedecurba’S~ A 3! axa A Topresnth Lesvos in acest cas entrpin absorbitd de intreage sructur, cnergle egal culver IBecanic al foreor de inerfe oriaontale parcurgind deplastie corespanzatoa Ta cara! teructurlor proicctate antiscomic propmetaple de dvctiitate sint epreciate pe ‘basa comport histeretice In ciclo de inhreareaternants. Uncor pentra evaluates proprie- ‘ior de ductitate stn folie aga nomi suds de dutta, dein ca raportul diate depla- fatea (ona deforinata specifics) Capabil g cea corespunzitoare infer eurgeri in arm Ielno"Avind in vere ch nfs de dette so fet In eee capatateastrctaraie doa disipa energie prin deformayir plastice asemenca indich no pot caracterisa semnificativ Seas proptictate ik strctury carer datorith nor cicurt de fncleare aleenaned prealadie, jot ovidentia reducer importaste alo rghit isan capacstits de retistenfa. in general se oat afiram cic cit tla ncateareseplasare fot-un anumit clu de soktare cee ma: dope. Rib ca forma, de cea care covespunde anctstractar idea elasto-pastice avind aceeatt deplsare ‘apotals, cu att indicele de Guctiltae cote mat pufin in misurs si caracterzere structure dia Dpuoct do vedere energetic. ‘Ente evident cl pentru a se asigura o comportare favorailt Ia slicitarea selmi elemen- {ele pi stractnia trebuie sk evidenfiereslabate hitrtcd. Aceasta insamnd ch dup un emt suicent de cclride jcareare alteraants cu incursione smportanta im domenilde Stor~ Ima ona st se conserve fit mal mare misarcapactatea de aor ade dispar a Gnetpelrepechiv nu interving degradarimportante le Figitisau capacteh de resistents Se uprecinal ch struvturile sau elemetee Ge revistenfa posed proprictai Je ductitat satiafkchtone, Jack fa rina nel momar semaificatiy de incnrstani in. domenial postelastic {Ge exemple, in (20) so prectearh 4 cickori complete ew deformatit maxime de cirea 40 Setormagin do inipere a curgeri), acestea nu inregisteasdo reducere de restent mai mare de cen 19% din com tml i Sal Tn situate a care aceaei reducers do resist este prea mate, nu trebuie contat pe dectiitaten tlementelor respective; find neserar eh ne anigore comportarea. lor in domental Shstic: Do exempl, in carl inbisiclor cu dnp armaturs transverse dntreelementelep fabricate (de pills imbinaces verticals contre doi perefi prefabriat), 0 conceptie de proictare Corecth treba ait in vedere desvoltarea une forge de lunecare maxime in imbinare sensiil fini micl deit vatonren Tunectri capable fy regs de solistare monaton cteseateare (0.832) ‘Revasta deoarece cuisine in domeniel deformation mart sit asociate cu ruperea dinflor {archror capactate de seisten nu se poate telace ct nomial eventual loca! prin imeroduceren 462 lee] Fig. Ad Yalonrea @y este dec ou atit mul mare on it deformapla species wltima ty 8 Detoaulat ‘comprimat este mal mare pica ct faalfimea Za zonei comprimace in momeatul cedar este fat mich “Avlad tn vedere cX posiilitatea de sporire a valorit ty (a ,ductlitsti" botonslal ca mate- ial) este limitata implicind gt sporart substantiale de armare transyersald, principalac ale de 8 ‘mari ductltatea secfonald este oducere.a valor 2y. De altfal,criteral cel mai general de ova- Taare a ductiitatic de curburd cridenjiaed tocmai valoarea relativa a zouet comprimate fn mo- ameatul cedars, eriteria utiieat ia majoritatea preseriptilior de prolectare antiselsmct “Acceptind 0 distibafie simplitcats a elorturilor im zona comprimata a seciuait de beton, ppentra stunfia de solicitare la compresiune excantrics so objine (tig. 8.4) Nt dela — Ailes oR. ay au cu notafile obignuite a3) a9 Rorultd ef sporirea ductilitagi de carbur g implicit a ductility de element sau de struc- ‘turd se poate fealiza prin redacorea macimil relative a efortalal de compresiuno cu alte cuvinte ‘poring secfinnea de beton In zona comprizaatd (coea ce se poste obfine st prin schimbarea formet secjiuni.de exempla, adoptind oseciune fa dubla T), prin sporirea cantitafit de armiturh compri- ‘math gi prin limitares cantiesfil de armaturd ints Apr cam se observé din fig. A.t valoaren de caleal x este mai mick docit valoarea idera 0” valoure ‘medic Ble Exprimnd o proprictateglobald a structurii fa stadiulultim de slicitare, ductlitaten aces- tia trebuie evaluats po basa rezistenfalor elective cu valor aproplate de cele medii ale betonatai ‘ofel(valorile gi Ryn (44)). Ia prescripile de proiectare, din rajiuai de a au 463