TEHNICI DE

EXPLORARE IN
MEDICINA
IMAGISTICA MEDICALA
Imagistica Medicala
 Introducerea informaticii in medicina a condus la
dezvoltarea tehnicilor exploratorii.

 Reprezinta ansamblul de mijloace si tehnici ce permit

obtinerea de informatii despre starea de sanatate a
pacientului.

 Explorarea informationala – implica interogarea bazelor

de date si cautarea informatiilor existente despre
antecedentele medicale ale pacientului.

 Explorarea medicala – obtinerea de date privitoare la

organismul pacientului ca sistem biologic si a starii
subsistemelor sale.
Clasificarea tehnicilor de
investigare
 Tehnici invazive
 Scintigrafia medicala
 Radiografia
 Tomografia computerizata
 Tehnici minim invazive
 Ultrasonografia (ecografia)
 Termografia
 Analiza de semnal (EKG, EEG, etc)
 Rezonanta magnetica nucleara si de spin
Imagistica medicala este
folosita in:
 Reconstructia unei imagini bazate pe masuratori
ale unui parametru fizic;

 Obtinerea imaginii prin reconstructie;

 Prezentarea si analiza imaginii;

 Imbunatatirea calitatii imaginii prin procesare;

 Stocarea, catalogarea si accesarea imaginilor

 Modalitati de obtinere a
imaginii
 Masurarea unui parametru fizic ce poate reflecta o
caracteristica de interes a organismului/tesutului
- Masurarea radiatiei emise de organism
- Masurarea unui semnal electric

 Localizarea spatiala a valorii parametrului de interes.

- Discretizarea spatiala a organismului
- Calculul valorii parametrului de interes

 Realizarea unei reprezentari grafice conventionale a valorilor

parametrului

 Analiza post-procesare si stocarea imaginilor

Spectrul radiatiilor electromagnetice si
partea spectrului folosita pentru fiecare tip
de aplicatie
 Ultrasunetele
 Sunt produse de cristale piezoelectrice ce transforma energia electrica in
energie acustica si vice-versa.

 Cristalele pot vibra cu frecvente cuprinse intre 2÷10 MHz, mult mai inalte decat
frecventa sunetelor pe care le putem auzi (maxim 20 kHz).

 Similar radarului si sonarului sunt emise unde sonore pulsatorii si sunt masurate
energiile si timpii necesari sosirii ecoului dupa ce undele sonore au fost
reflectate.

 Principalul scop este determinarea distantei dintre sursa ultrasunetelor si

mediile pe care sufera reflexie.

 Prin intermediul unui monitor se pot observa imaginile anatomice ale ariei
investigate.

 Precizia masuratorilor este invers proportionala cu durata pulsului: durata mica

a pulsului emis determina o precizie marita in masurarea distantei.
Avantaje si aplicatii:
 Nu prezinta efecte secundare
daunatoare;
 Este o metoda importanta de examinare
a copiilor mici si a femeilor insarcinate;
 Investigarea functionarii inimii;
 Examinarea creierului;
 Examinarea ochilor;
 Detectarea tumorilor si a chisturilor.
 Sector de aorta scanat cu ultrasunete.
Radiologia
 Obtinerea imaginilor radiologice se bazeaza pe
trimiterea unui fascicul de radiatii X catre
pacient in scopul examinarii.

 Radiatia X transmisa este detectata de un

ecran fluoroscopic cu expunerea unui film sau
prin intermediul unui intensificator de imagine.

 Atenuarea radiatiei X depinde de tipul de tesut

parcurs (densitate si structura chimica)
 Principiul radiografiei X cu
intensificator de imagine.

 Odata ajunse la intensificatorul de imagine, radiatiile X sunt

transformate intr-o distributie de electroni ce produce o imagine
amplificata a luminii pe un ecran fluorescent, imagine ce poate fi
vizualizata pe un monitor si poate fi stocata pe un CD-ROM
Radiologia digitala
 Imaginile se genereaza pe o placa
luminiscenta in locul combinatiilor ecran-film
radiologic.
 Imaginea latenta formata este citita prin
intermediul unui scaner laser.
 Astfel se poate obtine imaginea radiografica
digitala.
 Imaginea este post-procesata pentru punerea
in eviventa a detaliilor invizibile cu ochiul liber.
Radiologia digitala de
substractie
 Principiul maririi contrastului:
a) Distributie intensitatii de-a lungul unei linii a imaginii;
b) Aceeasi distributie dupa injectarea mediului de contrast;
c) Distributia intensitatii dupa substractie;
d) Distributia intensitatii dupa sporirea contrastului.
 Exemplu de angiografie digitala de substractie
(DSA) pentru bifurcatia aortei
Reonanta magnetica
 Asigura reprezentarea distributiei tesuturilor intr-o
sectiune transversala a corpului, pe baza densitatii
atomilor de hidrogen.

 La iradierea corpului cu radiatie EM de anumita

frecventa, intr-o directie perpendiculara pe un camp
magnetic extern, vor rezona numai nucleele cu
frecventa de rezonanta egala cu frecventa pulsului de
RF.

 Frecventa Larmour depinde de intensitatea campului

magnetic.
 Apare un curent indus in spirele bobinei
perpendiculare pe campul magnetic extern;

 Amplitudinea curentului este proportionala cu

numarul de nuclee rezonante din volum si cu
frecventa Larmour ce determina pozitia probei;

 Se obtine densitatea atomilor de hidrogen la fiecare

locatie, prin retroproiectie.

 La incetarea pulsului de radiofrecventa, tesuturile

magnetizate revin la echilibru prin fenomenul de
relaxare.
 Relaxarea longitudinala T1- este datorata schimbului de
energie cu nucleele inconjuratoare – 63% din nuclee se
realiniaza in campul magnetic extern.

 Relaxarea transversala T2 – este datorata interactiunii spin-

spin.

 Tesuturi diferite au T1 si T2 diferiti functie de densitate.

 Rezulta variatia in contrast a zonelor de tesut diferit.

 Intr-un camp magnetic neomogen numai protonii vor rezona

la anumite frecvente localizate acolo unde intensitatea
campului magnetic este in concordanta cu frecventa
radianta. Prin modificarea frecventei alte zone vor rezona.
 Exemplu de sectiuni transversale prin diferite
parti ale corpului: cap, torace, abdomen,
obtinute cu ajutorul tomografiei computerizate.
 Precesia magnetica sub influenta unui camp magnetic
extern cu intensitatea B0 si un camp magnetic oscilant
B1 (datorat radiatiei electromagnetice) in timpul
aplicarii unui puls de 90 RF, vazut de observatorul (A)
si dintr-un punct fix al campului de rotatie (B).
 Fenomenul de aliniere a spinilor in camp magnetic extern:
a) la 0 K toti spinii sunt aliniati in prezenta campului magnetic;
b) In absenta campului magnetic spinii sunt orientati in toate directiile;
c) La temperatura camerei numai o mica parte se vor alinia 1/milion;
d) La intensitatea de 0,5 tesla se aliniaza 5/milion.
 Tomografia computerizata
 Reprezinta modalitatea de obtinere a imaginilor ce portretizeaza
distributia reala a tesuturilor in sectiune transversala.

 Considerand o sectiune transversala de 1 mm grosime, o putem imparti

in elemente de arie foarte mica.

 La trecerea unui fascicul ingust de radiatii X prin sectiune, fiecare

element atenueaza fasciculul pana la o anumita valoare;

 Marimea atenuarii este determinata de compozitia moleculara si

densitatea tesutului;

 Intensitatea fasciculului transmis va fi mai mica decat cea a fasciculului

incident;

 Fiecare element atenueaza diferit datorita prezentei unui tesut diferit.

 Principiul tomografiei computerizate. Combinatia unui tub de
radiatii X cu un detector este translatata de-a lungul pacientului,
producand un profil al densitatii p(K,f). Prin rotirea combinatiei
detector-tub deradiatii X se obtin un numar de profile. Din aceste
profile se pot determina coeficientii de atenuare ai fiecarui pixel
(voxel).
 Exempe de sectiuni trensversale prin diverse parti ale
corpului omenesc: cap, torace, abdomen, obtinute prin
tomografie computerizata.