Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
31Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Consumul de droguri

Consumul de droguri

Ratings:

4.5

(2)
|Views: 3,374 |Likes:
Published by just_mee

More info:

Published by: just_mee on May 30, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/22/2013

pdf

text

original

 
Cap.1 Noţiuni introductive privind fenomenul consumului de droguri1.1.Consumul de droguri1.1.1.Precizări terminologice 
Alături de morbiditate si criminalitate, fenomenul consumului si abuzului dedroguri reprezintă un pericol grav la adresa societăţii, cu repercursiuni atât economice câtsi sociale si psihologice. Trăim într-o societate în care consumul de droguri constituie unadintre cele mai grave probleme sociale. Literatura de specialitate consideră astfel acestfenomen deoarece reprezintă un decalaj între ceea ce trăim zilnic si valorile, normelesocietăţii, deseori experienţa zilnică a consumatorilor de droguri intrând în conflict cusistemul de norme si valori a colectivităţii.Folosirea drogurilor a devenit în zilele noastre un fenomen de grup, atingând toatecategoriile socio-culturale. Însă pentru a înţelege mai bine acest fenomen este necesar săcunoaştem că drogul este o substanţă solidă, lichidă sau gazoasă care afectează directfuncţionarea sistemului nervos central (SNC), cu proprietăţi chimice si efecte biologicecare provoacă tulburări grave ale activităţii mentale, percepţiei, comportamentului,constiinţei şi, odată absorbită de un organism viu, poate modifica una sau mai multefuncţii ale acestuia. Legea privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri(nr. 143/2000) definte drogurile ca fiind plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope, pe care acestea le conţin (apud. Stanciu, 2003, p19). Sociologul americanGood E. sublinia că orice definiţie a drogului trebuie să ia în considerare dimensiuneasocială, culturală şi contextuală. Definiţia drogului diferă de la o cultură la alta, de la unstil de viaţă la altul, de la o mentalitate la alta. Societatea defineşte ce este un drog şiastfel ne schimbăm atitudinea faţă de substanţele etichetate ca fiind drog. Unele drogurisunt acceptate de societate, putându-se fabrica, comercializa şi consuma în multe părţi alelumii: alcoolul, tutunul, cofeina din cafea şi ceai. Alte substanţe pot fi utilizate liber deoarece sunt destinate altor tipuri de folosinţă: lipire, vopsire, lichide de curăţare, iar altele sunt utilizate în medicină: morfina.1
 
Consumul de droguri conduce la instalarea dependenţei, devine o sursă desuferinţă, îmbolnăvire, şomaj, sărăcie şi excludere socială. Acest consum este strâns legatde criminalitate şi prostituţie deoarece un consumator dependent va face orice pentru a-şi procura doza zilnică. Potrivit definiţiei formulate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii(OMS), consumul “este acea folosire excesivă, continuă sau sporadică, incompatibilă saufără legătură cu practica medicală!” (apud. Drăgan, 1994, p.157). Cu cât vârsta de debut aconsumului de droguri este mai mică, cu atât dependenţa se instalează mai uşor. Aceastadetermină amplificarea continuă a cererii de droguri şi influenţează direct creşterea proporţională a ofertei. Consumul poate fi excepţional, atunci când se încearcă drogulfără a continua această practică, ocazional, fără a se ajunge la dependenţă fizică sau psihică, episodicntr-o împrejurare anume sau simptomatic, nd se intaleazădependenţa. Din relatările consumatorilor de droguri constatăm că există numeroasemetode de administrare precum: injectare, inhalare, fumare, sau pe cale bucală: pastile, prafuri, lichide.Aceşti consumatori sunt consideraţi a fi nişte bolnavi incurabili, slabi de caracter,ce creează o mulţime de probleme vieţii lor private şi societăţii. Ei comit infracţiuni ce se pedepsesc cu privare de libertate între 1 şi 5 ani ,conform Ordonanţei de Urgenţă, nr 121,din 21 Dec 2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, art.22, alin.1, cap. IV,care stabileşte „punerea pe piaţă, importul, exportul, producerea, fabricarea, oferirea,furnizarea, vânzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea, plasarea pe piaţă, procurarea, sinteza, extracţia, experimentarea, activităţi intermediare, cumpărarea saudeţinerea de substanţe ca fiind droguri, echipamente ori materiale fără drept, constituieinfracţiune şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani”.
1.1.2.Taxonomie
În lucrările ce tratează fenomenul consumului de droguri există mai multe criteriide clasificare a acestor substanţe; proprietăţile lor bio-chimiceconstituie numai unuldintre aceste criterii. De exemplu alcoolul şi tutunul sunt substanţe psiho-active şidatorită efectelor produse asupra consumatorului mai sunt denumite şi recreative.2
 
În funcţie de originea acestora, întâlnim droguri naturale ce se obţin direct din plante sauarbuşti, precum opiul, cannabisul, droguri semisintetice care se obţin direct prin procedeechimice pornind de le o substanţă naturală: heroina, cocaina, şi sintetice, obţinute înîntregime prin sinteze chimice: ecstassy, amfetamine.Un alt criteriu de clasificare îl presupune efectul drogurilor asupracomportamentului uman. Astfel regăsim droguri depresive care inhibă activitatea SNC cuefect sedativ si analgezic, stimulente care au capacitatea de a creşte activitatea cerebrală provocând o stare de excitare nervoasă şi perturbatoare care deformează percepţiatimpului şi a spaţiului, senzaţiile auditive, vizuale şi olfactive. Tot sub acest criteriu suntşi drogurile sedative care scad activitatea cerebrală şi produc o stare de relaxare, calm şisomnolenţă, şi delirogenele care tulbură raţiunea. Drogurile priholeptice şi psihoanaleptice au efect asupra SNC. Cele psiholeptice sunt depresori ai activităţii psihice, iar drogurie psihoanaleptice sunt stimulenţi ai activiţii psihice şi psihodisleptice. Criteriul regimului juridic este însă cel mai cunoscut societăţii. Cu toţiicunoaştem drogurile ilegale sunt substanţe total interzise, ca exemplu heroina,cannabis, LSD, iar cele legale sunt substanţe a căror fabricare şi administrare sunt supusecontrolului (ex: alcool, tutun, cafea).Good E. propune patru criterii de clasificare a drogurilor: „psihoactivitatea, carese referă la capacitatea unei substanţe de a influenţa psihicul uman (alcool, LSD),utilitatea medicală-evidenţiază substanţele folosite pentru vindecarea corpului sau psihicului (morfină, penicilină), ilegalitatea: cele care sunt împotriva legii şi potdetermina arestarea individului şi definirea publică, in acest ultim criteriu fiind inclusesubstanţele recunoscute de majoritatea ce fiind droguri” (apud. Rădulescu, 2006, p27). Ne putem da seama uşor că dintre criteriile enunţate anterior cel al utilităţii medicale şi psiho-activităţii sunt utilizate de către medici, criteriul ilegal de către jurişti şi poliţişti, iar cel al definirii publice de către populaţie.În lucrarea sa „Phantastica”, Lewin L. împarte drogurile în cinci categorii:euphoria, phantastica, inebrantica, hypnotica şi excitantia. Din I-a categorie fac partedrogurile ce reduc conştiinţa şi suspendă emotivitatea, iar în cea de-a II-a sunt inclusedrogurile cu proprietăţi halucinogene. Categoria a III-a cuprinde alcoolul, eterul, benzina,3

Activity (31)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Mihaela Ionascu liked this
Lary Larya liked this
Mihai liked this
Bica Mihaela liked this
Oana Cherry liked this
Boldor Raluka liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->