Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
21Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Drept Comercial

Drept Comercial

Ratings: (0)|Views: 393 |Likes:
Published by nela_bestia

More info:

Published by: nela_bestia on May 19, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/04/2013

pdf

text

original

 
 Drept comercial 
Curs 1Notiunea de drept comercial
 
Dreptul comercial intern
este un ansamblu de norme juridice care genereaza raporturi juridice ce izvorasc dinsavarsirea de acte juridice, fapte si operatiuni calificateca drept fapte de comert, precum si rapoarte juridice la care participa persoane ce au calitatea de comercianti.Cand definim drept comercial international adaugam definitii anterioare elementelor de internationalitate, deextrancitate.Definitia simplista a actului juridic care reprezinta manifestarea devointa savarsita cu intentia de a se produce efecte juridice (nasterea, manifestarea, incetarea unui act). 
Fapt juridic
reprezinta manifestarea de vointa savarsita fara intentia producerii efectelor juridice, efecte ce se produc totusi in temeiul legii.Faptele juridice sunt de 2 feluri:1. licite; 2.ilicite. 
Internationalitatea
ca element specific al dreptului comercial, exista contracte care se nasc si se schimb ininteriorul unui stat, aceste contracte neinteresand dreptul comertului international.Exista insa si contracte care prinstructura lor sau prin circumstantele de care se leaga inchiderea, executarea, modificarea lor cuprind cu ele unelement strain (de extrancitate) care determina posibilitatea aplicarii acluiasi act, doua sau mai multe legi ce apartinunor state diferite.Cele mai multe comenzi internationale folosite pt.determinarea caracterului international sunt:
1.un criteriu subierctiv
: partile contractante au domiciliul, sediul in state diferite in momentul incheieriicontractului
2.un caracter obiectiv
: marfa, produsul, serviciile se afla in tranzit international, adica tranziteaza cel putin ofrontiera de stat in cursul executarii contractului.Legea romana adauga si resedinta sau fondul de comert indeterminarea internationalitatii unui contract. 
Izvoarele dreptului comercial intern si international1. Izvoarele de drept comercial intern
reprezinta forma concreta de manifestare a normei juridice.Izvoareleinterne ale dreptului comercial intern sunt:- Constitutia Romaniei;- Codul Comercial;- Codul Civil cu legile comerciale:Legea 31/90 a soc.com.;Legea 26/90 pv.Registrul Comertului;Legea 64/95 pv.reorganizarea judiciara si falimentara;Legea 21/96 pv.reorganizarea concurentei;Legea 32/00 pv.documentele de asigurari;Legea 58/98 pv.legea bancara.Aceste izvoare interne reprez.izvoare si pt.dreptul comercial international.Acestea deoarece legea aplicabila unuicontract va fi in majoritatea cazurilor o lege nationala aunui stat. Exista putine conventii internationale aplicabiledirect unor contracte.
2. Izvoare internationale ale dreptului comercial internationalConventiile internationale
indiferent cum s-ar numi acestea (acord, tratat, conventie, carta) reprez. princialulizvor international. Exista conventii cu caracter general (Tratatul de la Roma din 1957 prin care se instituiecomunitatea economica europeana, Tratatul de la Masthrict din 1992) si conventii cu caracter mondial (Curtea Natiunilor Unite si Acordul general pt. tarife si comert),dar exista conventii internationale prin care se creaza un dreptsubstantial uniform:Conventia pv.vanzarea internationala de marfuri incheiata la Viena in 1980; Conventia pv.recunoasterea si executarea sentintelor arbitrare straine la New York in 1958; Conventia pv.arbitrajul; Acordul deasociere al Romaniei si UE de la Bruxelles.
Lizantele internationale
 
Lizantele
sau uzurile sau
cutumurile
reprez.reguli de conduita nascute din practica sociala, utilizate vremeindelungata si care se respecta in tocmai cu legea. Uzurile pot fi:
1
.
normative2. conventionale
. 
1. Uzurile normative
au aceiasi forta cu legea, chir legea facand trimitere la aplicarea lor; au rolul de a completa,suplini si inlatura legea. 
2. Uzurile conventionale
au forta juridica datorita vointei partilor contractuale prin inserarea in contract a aplicariilor; au rolul de a completa si de a interpreta cotractul. Daca partile contractante doresc inlaturarea uzante normativetrebuie sa-si modifice vointa in aceasta directie in timp ce aplicare uzurilor conventionale va interveni numai inmomentul unei modificari extreme.1123456789101112131415161718192021222324252627282930313233343536373839404142434445464748495051525354551
 
 
Uzurile de comert
sunt foarte diverse astfel incat aplicarea lor in practica poate fi dificila.Camera de comert de laParis a codificat si uniformizat uzurile conventionale, fie sub forma de reguli (regulile INOOTERMS) sau publicitatii pv.acreditivul documentoo incasso, garantiile contractulale, clauza de forta majora si de impreviziune.
Curs 2Faptele de comert
 
Faptele de comert
sunt toate faptele juridice si operatiunile ec.prin care se realiz.producerea de bunuri, executareade lucruri,prestarea de servicii sau operatiuni de interpunere prin circulatia bunurilor cu scopul obt.profitului.Necesitatea definirii faptelor de comert rezulta din urmatoarele considerente: 
1.Actele juridice
( contractele,au caracter dual,sunt fie civile, fie comerciale si este nevoie a califica fiecare act pt.a sti cand aplicam legea comerciala si regulile acesteia derogatorii de la dreptul comun: ex.solidaritatea codebitorilor,interdictia acordarii termenului de gratie, libertatea probelor, curgerea de drept a dobanzilor de la scadenta).In functie de calificarea unui contract comercial sau civil,determinarea juridica a litigiului si instanta competentasa sanctioneze acel litigiu.In codul comercial se prezinta actele si operatiunile ce sunt considerate fapte de comert.Astfel acestea pot fi intotdeauna acte de comert chiar daca cel care le savarseste nu are calitatea de comerciant.In Romania s-a optat pt.conceptia obiectiva reflectata in cele prezentate anterior. In alte tari precum Germania s-aoptat pt.conceptia subiectiva pv.faptele de comert. In codul german nu sunt prezentate actele juridice ce reprezintafapte de comert, acestea fiind toate actele savarsite de o persoana ce are calitatea de comerciant.Enumerarea faptelor de comert realizate de codul comercial nu este limitata putatnd adauga toate toate activitatilecomerciale ce pot fi savarsite pe teritoriul tarii noastre conform codului
CAEN
.Activitatile de educatie si invatamant in mod traditional au fost excluse din categoria fapte de comert.Chiar atuncicand invatamantul se organizeaza in baa unei initiative private, el nu este activitate comerciala 
2. Activitatea liberilor profesoinisti
- obiectivul de activitate al profesiunilor liberale (avocati, notari, medici,arhitecti) ei nu reprez.activitate comerciala, ei isi pun cunostintele la dispozitia clientilor in schimbul unor onorarii.Jocurile de intrajutorare nu reprez.activ.comerciale si sunt interzise prin lege, ele nu trebuiesc confundate cu jocurile de noroc care se desfasoara intr-un mod organizat. 
3. Locatia de gestiune
- regulile autonome au posibilitatea de a da in locatie de gestiune (de a inchiria) anumitesectii, platforme, uzine, unor presoane fizice sau juridice in schimbul unei redevente (chirii).Gestiunea ce are ca obiect un fond de comert reprezinta fapte de comert:
a)
Fapte de comert obiective reglmentate de Art.3;
b)
Fapte de comert subiective reglementate de Art.4 cod comercial;
c)
Fapte de comert unilaterale sau mixte reglementate de Art.56 cod comercial.
I. Fapte de comert obiective
 Pot fi la randul lor clasificate in functie de criteriile ec.avand in vedere ca operat.ec. prevaleaza (predomina):
a)
Operatiuni de actiuni in circulatia sau schimbul marfurilor 
a
1
 – vanzare-cumpararea comerciala; 
a
2
- operatiuni de banca si de schimb.
b)
Intreprinderi;
c)
Fapte de comert conexe sau accesorii.Cumpararea de producte sau de marfuri spre a se inchiria sau spre a se revinde fie in natura fie dupa ce se vor filucrat sau pus in lucru, tot astfel cumparaturile de obligatiuni ale statului si alte titluri de credit circuland in comertcand au fost cumparate cu intentia de vanzare. 
a
1
 
Vanzarea-cumpararea comerciala
reprez.un contract de vanzare-cumparare la fel ca cel civil, in plusintervenind functia ec.a vanzarii comerciale, astfel comercialitatea vanzarii-cumpararii este data de intentia derevanzare a bunului cumparat, insa intentia de revanzare pt.a fi suficient de caracterizata trebuie sa indeplineascacumulativ urmatoarele conditii:
a)
Sa existe in momentul incheierii contractului daca ea nu exista in acel moment, cumparatorul revanand totusimarfurile achizitionate conditia nu este indeplinita;
b)
Intentia de revanzare trebuie sa fie cunoscuta co-contractantului, aceasta intentie poate fi indeplinita fie prinmanifestarea expresa a cumparatorului, fie in mod tacit, rezultand din cantitate mare de marfa sau din caliate decomerciant a cumparatorului;
c)
Intentia de revanzare sa priveasca in principal bunul achizitionat, nu va fi indeplinita conditia cand unagricultor cumpara saci de panza sau de plastic pt.a ambala cartofii cultivati pe terenul acestuia.Productele, marfurile, titlurile de credit reprez.bunuri mobile, numai aceasta categ.de bunuri poate face obiectulunui contract de vanzare-cumparare comrcial. Exceptii facand:
a)
Vanarea de bunuri imobile cand ele fac parte dintr-un fond de comert;
b)
Inchirierile de bunuri imobile in care se va desfasura activ.comerciala;
c)
Leasing-ul imobiliar.212345678910111213141516171819202122232425262728293031323334353637383940414243444546474849505152535455561
 
Productele sunt produsele naturale ale solului rezultate prin cultura si exploatare directa (legumele,fructele)precum si produsele animaliere (oua, lapte, miere, branza).Titlurile de credit sunt inscrisurile care incorporeaza anumite drepturi ce pot fi exercitate de titularul inscrisului(actiuni, cambia).Dupa cum am observat bunurile pot fi vandute fie in forma de cumparare (in natura), fie dupa cum au fostmodificate (dupa ce au fost prelucrate).
Curs 3Operatiunile de banca si de schimb
 
Operatiunile de banca si de schimb
pot fi definite numai de societatile bancare conform Legii58/98:
-
Acordare de credite;
-
Deschidere de depozite bancare;
-
Transferul de fonduri;
-
Emitere de scrisori de garantie bancara;
-
Scontarea cambiilor;
-
Administrarea portofoliilor clientilor,etc.Operatiunile de schimb valutar ca fapte de comert pot fi savarsite de banci si de casele de schimb valutar (autorizate de BNR).Intreprinderile – sunt organisme ec.si sociale, reprezentand o oganizare autonoma a unei activitati cu ajutorulfactorilor de productie (K, munca, fortele naturii) de catre intreprinzator pe riscul sau pt.executarea de lucrari, producerea de bunuri, pestarea de servicii in vederea obt.profitului.Intreprinderile de constructii - au ca element specific,contruirea, refacerea, amenajarea de edificii (cladiri, poduri,drumuri, canale, irigatii).Modul de procurare a materialelor utiliate de catre intreprinderea de constructii nu prezintaimportanta sub aspectul calificarii aporturilor ei ca fapte de comert.Intreprinderile de transport – au ca element specific faptul ca asigura deplasarea in spatiu a bunurilor si a persoanelor. In cazul transporturilor de marfuri intreprinderile se numesc
caraus
. Exista o categorie de intreprinderiaflate in stransa legarura cu intreprinderile de transport si ne referim la expeditional.Expeditionalul – se obliga fata de expeditor sa incheie cu carausul contract de transport in numele si pe seamaexpeditorului.Intreprinderea de furnitura - are ca specific faptul ca ele se obliga fata de beneficiari sa predea anumite bunuri sausa presteze anumite servicii la anumite termene succesive pe un pret stabilit anticipat.Intreprinderea de asigurari – are ca sprecific asigurarea de bunuri, de presoane si de raspundere civila.Intreprinderea de sigurare ( asiguratorul) – se obliga i temeiul contractului de asigurare fata de asigurat ca inschimbul primei de asigurare sa preia riscul producerii unui eveniment si sa plateasca asigaratorului o indemnizatie incaul producerii evenimentului asigurat.Intreprinderea de editura, de imprimare, de librarie si de vanzare a operelor de arta, autorul unei opere literare,stiintifice, artistice - are drepturi nepatrimoniale (morale) si partimoniale asupra operei sale.Dreptuirle nepatrimonialenu pot fi instrainate, iar cele patrimoniale constand in dreptul de reproducere si difuzare a operei pot fi instrainate in baza contractului de editura.Intreprinderea de editura in baza contractului incheiat cu autorul unei opere reproduce, multiplica, difuzeazarespectiva opera. Aceasta poate utiliza mijloace proprii de reproducere sau poate apela la o tipografie (intreprindereade imprimerie).Depozitele in dopuri si antrepozitele – reprez.fapt de comert daca aceasta activitate este desfasurata sub formaunei intreprinderi indiferrent de activitatea persoanei ce efectuiaza depozitul. Recipisa de depozit (warant)reprez.fapte de comert si dovedeste impozitarea marfii si prezuma proprietate asupra marfii.Faptele de comert conexe/accesorii - nu sunt comerciale prin ele insele, ci datorita legaturii pe care le au cu acte sioperatiuni considerate de lege ca fapte de comert:
a)
Contractele de report asupra obligatiunilor de stat si asupra titlurilor de credit circuland in comert.Prin acestease compara pe bani gata titluri de credit si se revinde simultan catre aceiasi pers.cu termen pe un pret determinattitlurile de credit de aceeasi specie.
b)
Cambia este un inscris prin care o persoana numita tragator da dispozitie unei alte persoane numite tras sa plateasca o suma de bani determina unei alte pers.numita beneficiar la scadenta sau la ordinul beneficiarului.
c)
Girul este o modalitate de transmitere a cambiei de la o pers.la alta. Notiunea de girant utiliz.in limbajulcomun este impropiu fata de faptul ca girant este cel care transmite cambia altei pers.numita giratar. Cand discutamsemnificatia girantului (fidejusor sau garant este acea pers.care se obliga fata de un creditor sa executa iar obligatiileasumate de un debitor in cazul in care debitorul nu-si executa obligatia.3123456789101112131415161718192021222324252627282930313233343536373839404142434445464748495051525354551

Activity (21)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Adeena Adina liked this
dyker12 liked this
Nina Apostol liked this
Malvina Tureac liked this
Pop Alex liked this
Pop Alex liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->