Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
8Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
c11

c11

Ratings: (0)|Views: 119|Likes:
Published by mihaelaradu90

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: mihaelaradu90 on May 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/19/2013

pdf

text

original

 
XIRECEPTAREA LITERARĂ
Termenul de „lectură” se delimitează de alţi termeni folosiţi uneori casinonime, printre care cei de
citire
şi de
receptare
. Citirea este un tip dereceptare superficială şi neavizată, în comparaţie cu lectura, care estespecializaşi profun. Lectura este inclusă în procesul mai larg dereceptare, este un tip particular de receptare, subordonat acesteia. Receptareavizează subiectivitatea destinatarului, reacţia lui faţă de text, pe când lecturase concentrează pe obiectivitatea textului, pe structurile sale configurative.Termenul de „lectură” are două accepţiuni majore: una limitată lacomunicarea scrisă şi una extinsă la orice tip de comunicare transmisă prinalte sisteme semnificante det grafismul (lecturi tactile, optice,vestimentare etc). În accepţiune comună, lectura este definită ca totalitatea proceselor perceptive şi cognitive direionate tre identificarea şiînţelegerea mesajelor communicate pe cale scrisă.
Textul
şi
lectorul
reprezintă parametrii sau condiţionările lecturii.Termenul de „text” are trei accepţiuni. Ca
document scris
, textulînsumează totalitatea frazelor care compun o scriere sau o operă.Accepţiunea de
unitate
 
comunicativă
a fost atribuită conceptului de text înanii 1960 de către cercetătorii din domeniul semiologiei. Astfel, oricefragment de comunicare, fie scrisă, fie verbală, se poate încadra în noţiuneade text, cu condiţia îndeplinirii a şapte standarde de textualitate׃coeziune,coerenţă, intenţionalitate, acceptabilitate, informativitate, situaţionalitate,intertextualitate.Accepţiunea de
practică semnificantă
a fost atribuitănoţiunii de text de cercetătorii deconstructivişti reuniţi în jurul revistei
Tel Quel 
, care au cosiderat textul ca spaţiu de semnificare, ca producere desens, loc de întâlnire între limbă şi subiect.Tipologia textelor cuprinde următoarele categorii׃
texte fără subiect
(calendarul, cartea de telefoane etc),
texte cu subiect
(în care apar personaje
 
Sub influenţa lui Mallarme (care a conştientizat pentru prima dată situaţia limbajului canonreprezentare), a marxismului şi a psihanalizei, „tel-quel”-ismul a contestat doctrinasaussuriană a semnului. Limba nu mai era un instrument de comunicare, ci era deconstruită şireconstruită.
139
 
şi se performeaacţiuni׃
 Romeo şi Julieta
etc),
texte descriptive
(punaccentul pe obiecte sau situii relatate prin reprezenri, atribute,stări׃
 România pitorească 
de Al. Vlahuţă),
texte narative
(ordoneazăevenimentele şi acţiunile în funcţie de motivaţii, cauzalitate, finalitate׃romanul
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
de CamilPetrescu),
texte argumentative
(dezvoltă opoziţia adevărat ∕ fals, pozitiv ∕ negativ, acceptarea sau respingerea unei idei, convingeri etc׃articole, texte publicitare, reclame).
Lectorul
este destinatarul textului sau subiectul care transformăsemnele în sens. Funcţiile îndeplinite de lector sunt׃
performarea
(decodificarea şi interpretarea semnelor),
evaluarea
(atitudinea afectivă şiaxiologică faţă de text),
cooperarea
(rezultanta celor două funcţii amintite).O tipologie a lectorului este propusă de Paul Cornea, care distingeurmătoarele ipostaze ׃
lectorul „alter ego”
(cititorul textului scris de propria persoană şi recitit ca şi cum ar aparţine altcuiva),
lectorul vizat
sau
destinatarul
(este cel către care îşi proiectează autorul textul, prin formulăriclare׃culegere de texte pentru elevi etc),
lectorul prezumtiv
(este cititorulideal, imaginat de autor),
lectorul virtual
sau
implicit
(este un model sau unconstruct abstract care are rolul de a prestructura potenţialul semantic altextului),
lectorul înscris
(cititorul prezent în text ca personaj׃FredVasilescu, personajul din
 Patul lui Procust 
de Camil Petrescu, este lectorulscrisorilor lui Ladima şi naratorul-lector al scrisorilor doamnei T.),
lectorulreal
sau
empiric
(este cititorul propriu-zis, prezenţă socio-culturală precisă).[Cornea, 1998, 62]
Intertextualitatea
 pune în relaţie textele, eliminând principiulautonomiei acestora. Pentru G. Genette noţiunea supraordonatoare pentruconexiunea textelor este cea de
transtextualitate
sau
transcendenţătextuală
, care include cinci subcategorii׃intertextualitatea (prezenţa unui textîn alt text׃citatul etc), paratextualitatea (relaţia textulu cu titlul, prefaţa, bibliografia etc), metatextualitatea (comentariul prin care se leagă un text dealtul, fără a-l cita sau numi), hipertextualitatea (derivarea unui text din altul, prin adaptare sau imitare), arhitextualitatea (apartenenţa la un gen) [Genette,1994].Totalitatea cunoştinţelor necesare citirii şi înţelegerii unui textformează
competenţa lectorală
. Factorii integraţi în competenţa lectoralăsunt׃modele lingvistice institionale menite permită organizarea,integrarea şi controlul informaţiilor(cadre, scheme, scenarii). Cadrele suntcontinuităţi semantice care indică conexiunea într-o situaţie stereotipă (orăde curs etc). Schemele dispun cauzal sau cronologic evenimentele sausituaţiile (călătorie cu avionul etc). Scenariile sunt alcătuite din scheme care
140
 
indică rolul participanţilor la evenimente (deturnarea unui avion etc). Alăturide aceste modele, competenţa lectorală mai integrează strategii preferenţialeşi utilizarea practică sau adaptarea la situaţie a cunoştinţelor lingvistice.Lectura se diferenţiază în următoarele tipuri׃
lectura liniară
(tip delectură neevoluată, în care se parcurge în întregime textul de către un cititor  pasiv),
lectura
 
receptivă
(tip dezvoltat de lectură, care îl angajează activ pecititor, în direcţia explorării textului),
lectura literară
(cititorul pătrunde înmediul ficţional printr-o atitudine depragmatizată),
lectura informativăglobală
(tip de lectură care vizează selectarea de informaţii printr-o privirede ansamblu asupra textului),
lectura exploratorie
(extragerea planificată aunei informaţii dintr-un ansamblu textual fără a acorda atenţie textului înîntregime),
lectura de cercetare
(variantă a lecturii exploratorii, cuinsistenţa pe selectarea de informaţii necesitate de o temă),
lectura rapidă
(tip de lectură performantă, care accede la întrunirea pretenţiilor de cantitate, prin sporirea vitezei de lectură şi a celor de calitate, respectiv asimilareaconţinutului).O tipologie a modalităţilor de identificare cu eroii operelor literare, în procesul de receptare, distinge urtoarele modele de identificare׃
asociativă
,
admirativă, simpatetică, kathartică, ironică. [
Jauss, 1983,265]Identificarea asociativă dezvoltă o funcţie de creaţie socială şi ludicăce constă în adoptarea identităţilor şi a poziţiilor celorlalţi, cu scopul de aexersa modalităţi de comunicare. Identificarea admirativă vizează selectareaunui model de comportament ideal, urmat drept întruchipare a perfecţiunii.Identificarea simpatetică îl solidarizează pe cititor sau pe spectator cu eroulaflat în suferinţă. Identificarea kathartică prelungeşte tradiţia aristotelică atranspunerii spectatorului din sfera preocupărilor practice în situaţia eroului pentru ca, prin efectele tragediei sau ale comediei, să dobândească eliberareaspiritului şi sublimarea emoţiilor. Identificarea ironică opune tipul deidentificare aşteptat unei tendinţe de ironizare sau chiar de respingere,menită să stimuleze reflecţia estetică şi morală.Etapele urmărite de un creator în realizarea operei sunt׃
pregătireaoperei, inspiraţia, invenţia, execuţia, îmbinarea elementelor raţionale şiiraţionale în procesul creaţiei.[
Vianu, 1976, 283]Pregătirea operei coincide cu stngerea materialului oferit deexperienţele spontane sau originare (religioase, erotice etc) şi de celeculturale, mediate de o sferă culturală (călătorii, istorie, politică etc).Inspiraţia mobilizează fantezia creatoare şi emoţiile.Invenţia dezvoltă germenele oferit de inspiraţie, întregind viziunilefragmentare intr-o viziune globală.
141

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Bianca Baican liked this
Flashback Live liked this
pptim liked this
Akedon liked this
Daniel Powter liked this
Anca_rosey liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->