Professional Documents
Culture Documents
----------------_
,.. ".•...... ........• _~
VIII Bali infecfiaase ale anima/eIOl' • bacteriaze
Li-.u ---------------.
x Bali infectiaase ale animalelar • bacterioze
Cap.24 INFECTII PROD USE DE GERMENI DIN GENUL ARCANOBACTERIUM •••••••••• 394
Radu Moga Aldnzat
24.1 Mamita piobacilara a vacilor 394
24.2. Piobaciloza porcului 397
24.3. Alte infectii prod use de A. pyogenes 399
Cap. 25 INFECTII PROD USE DE GERMENI DIN GENURILE ACTINOMYCES SI
A CTINOBA CUL Uil1 401
Radu Moga Mdnzat
25.1. Actin omicoza 401
25.2. Infectia cu Actinobaculul1l suis 406
Cap. 26 INFECTIA PRODUsA DE BACILLUS ANTHRACIS ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 409
Radu it-foga Aldnzat
26.1 . Antraxu I.................•..........................................••...•.•.•........••.•.•.................... 409
E. coli face parte din fmn EllIerobacteriaceae. 1n cadrul ge/lului Escllericllia se identifica 5 specii:
E.coli, E. blattae, E. fergusonii, E. l1ermannii $i E. vull/eds, dar ultimele trei speeii n1l au fost inca incluse in
Bergey's Manual of Sistematic Bacteriology. Dintre acestea. de mare importan/a pentru patologie este specia tip E.
coli, care Cllprinde 0 mare diversitate al7ligenica de germeni, Clll1OSCll!isub numele de "eolibaeili ", eOl71ensali sau
patogeni pentm animale $i om. 10 care produc in special boli digestive dar $i septicemii sau alte infec/ii localizate
extra intestinal.
Colibacilii sunt bacterii Gram negative, de forma cocobacilara sau bacilara, nesporulate, adesea capsu-
late ,'ijlagelate,facultativ anaerobe. lacto::.opo::.itive. care i:;i exercitapatogenitatea eu ajutomltoxine/or:;i afacto-
rilor de adeziune :;i invuzivitate.
I.L COLIBACILOZELE
(Colibacillosis)
Sub denumirea generica de "colibacilo- 1885. a izolat pentru prima data gennenul. din feealele
ze" sunt reunite to ate bolile care au ca etio- unor eopii sugari eu diaree. Implica]iile lui in patologia
\'eterinara au fost reeunoscute treptal. pe masura aeu-
logie infectia primara cu E. coli. Principalele mularii euno~tin]elor dobdndite in acest domeniu.
colibaciloze la mamifere sunt: enteritele Literatura de specialitate din lara noastra abunda de
nou-nascutilor ~i a tineretului intarcat, luerari pri\'ind eolibaeilii ~i colibacilozelc la animale,
dar probabil ca cele mai multe con(ribu]ii au fos( aduse
septicemiile noilor nascuti, boala edeme- de Bugcac. Butur!L Cern ea. Contiu. Dccun.
Jor ~i mamita colibacilara, iar la pasari sunt Draghici. Grecianu. Iordache, Popescu. Stoenescu ~i
coJisepticemia ~i coligranuJomatoza. In multi alrii (9. II. 14, ] 8,23,33,39).
afara de acestea, E. coli intervine adesea ca
germen de infeqie secundara in aJte procese Importanta economidi ~i sanitadi
infeqioase cum sunt nefritele, cistitele, me- Importanta infeqiilor colibacilare pentru
tritele, artritele ~i pneumoniile la mamifere zoo-economie a crescut treptat, pe masura
sau micoplasmoza ~i virozele respiratorii la cre~terii ~eptelului ~i mai ales pe masura
pasari. extinderii sistemelor de cre~tere intensiva ~i
E. coli se gase~te in intestinul animalelor semiintensiva. Astazi se ad mite ca pretutin-
saniltoase, ca epifit, de unde este eliminat deni in lume colibacilozele produc pierderi
permanent impreuna cu fecalele, in mediul extrem de lnsemnate la principalele specii de
ambiant. animate de ferma, fiind considerate. neln-
doielnic, printre cele mai pagubitoare boli
Istoric infectioase ale animalelor. La aceasta se
Colibacilozele au fost conturate ca entiUi]i infec-
adauga ~i importanta sanitara, multe dintre
]ioase distinete numai dupa ee Theobald Escherich. in
2 Bali inlectioase ale animalelor • bacterioze
...
~.:ilI
4 Boli inj(x{ioase ale animalelor • bactcrioze
_ Sideroforii influenteaza actiunea coli- (attaching and effacing), datorita carui fapt
bacililor enteroinvazivi, ca Ul111area compe- grupa se mai nume~te AEEC (40).
Exista doua clase de hllpini AEEC:
titiei dintre celulele somatice ~i cele bacteri-
care poseda gene numai pentru
ene, pentru utilizarea fierului biodisponibi1.
_ Factorii de patogenitate toxici, Cll attaching-effacing;
efect necrozant CNFI $1 CNF2 au fost care poseda gene at at pentru
attaching-effacing, cat ~i pentru producerea
descri~i la unele tulpini de E. coli izolate de
de toxine Shiga, ultimul caracter permitand
la om, dar ~i de la unele animale (17, 37).
Luandu-se in considerare factorul de incadrarea lor ~i in grupa EHEC (41).
3. E. coli enterohemoragic (EHEC) in-
patogenitate dominant, tu1pinilc de E. coli
clude tulpinile care, la fel cu EPEC adera la
care produc infectii intestinale la om, au fost
mucoasa intestinala ~i produc distrugerea
clasificate in patru grupe. Constatandu-se
similitudinile cu observatii1e mcute asupra microvililor, dar nu sunt invazive ~i au efeet
inflamatoL mai ales Ja nivelul intestinului
tulpinilor de origine animala, aceasta clasifi-
care a fost adoptata in ultimii ani ~i in medi- gros. Principala lor caracteristica este ca
elaboreaza verotoxine. Sunt incriminate in
cina veterinara (16, 40). Ceea ce difera mai
mult estc ponderea pe care 0 are fiecare din etiologia sindromului hemolitic-ureic ~i al
colitelor hemoragice Ja om dar sunt tot mai
aceste grupe in etiologia enteritelor infec-
numeroase Jucrarile care atesta rolullor ~i in
tioase la om ~i animale:
1. E. coli enterotoxigen (ETEC), este patologia animala, precum ~i ralul animalc-
lor ca sursa de infectie pentru om (25). 0
grupa cu cea mai mare importanta pondere
atentie crescanda se acorda tipuJui 0157:H7
in patologia entcritelor infectioase la ani-
male. Cuprinde rulpinile de E. coli care po- ~i implicatiilor lui, atat in patologia umana
seda factori de adeziune fimbriali sau de alta cat ~i in cea animal a (25, 29, 35, 38).
4. E. coli enteroinvaziv (EIEC) cuprin-
natura, a caror prezentare se coreleaza cu
de hlplinile capabiJe sa invadeze celulelc
capacitatea de a elabora enterotoxine LT
mueoasei colonului, de unde difuzeaza in
sau ST. Ei actioneaza prin inhibarea absorb-
tiei apei ~i electrolitilor, mra lezionarea mu- suprafata spre mucoasa ileonuJui ~i
coasei intestinale, in conditiile mentinerii limfonodurile mezenterice, tinzand spre di-
sau exacerbarii exsorbtiei, ceca ce se soldea- seminarea septicemica ~i enterotoxiemie.
za cu deficit in balanta hidroe1ectrolitica, Capacitatea de a produce septicemie a EIEC
este favorizata de prezenta factorilor de vi-
respectiv cu deshidratare ~i acidoza.
2. E. coli enteropatogen (EPEC, rulenta, respectiv a capsulei, adezinelor, a
AEEC) include tulpinile de E. coli care nu hemolizinelor G. ~i a sideroforiJoL Sunt im-
produc enterotoxine, majoritatea nu produc plicate mai mult ~i studiate mai bine in pa-
nici verotoxine ~i nu poseda nici caracterul tologia umana.
de invazivitate descris la Shigella sau rulpi- o alta mare grupa de colibacili cuprinde
nile enteroinvazive de E. coli (EIEC), dar tulpini1e care nu produc infectii intestinale,
poseda adezine, po sibil fimbria1e, cu ajuto- dar produc septicemii sau diverse infectii
rul carora adera la enterocitele vilozitare, pe extraintestinale: urocistite, pielonefrite, me-
care pot chiar sa 1c penetreze, producand ningite, peritonite, artrite, salpingite, pneu-
enterite. Ele i~i exercita patogenitatea prin monii, aerosaculite. Acestea pot sa posede
sau nu unii din factorii de virulenta mentio-
ata~area la marginea in perie a enteroeitelor
vilozitare, urmata de distrugerea acestora ~i nati mai sus.
implicit a capacitatii lor de absorbtie
Bali prodllse de Escherichia coli 5
Colibaciloza aparc in primele zilc de vi- frecvent patotipului ETEC mai rar cclor-
ata a viteilor. aproape exclusiv in marile lalte patotipuri.
efective, unde se practica cre~terea intensi- Din totalul tulpinilor de E. coli izolate
va. din intestinul vacilor ~i viteilor sanato~i,
La vitei. colibaciloza poate sa evolueze 24% erau produci\toare de verotoxine in
ca enterita colibacilara (diarec colibacilara) investigatiile mcute de Miyao ~i co!. (29) in
sau ca septicemie colibacilara. Japonia ~i aproximativ 36% in investigatiilc
mcute de Blanco ~i col. (6) in Spania, apar-
Etiologie tinand la 33 serogrupuri 0 in primul caz ~i la
Tulpinile de E. coli care produc enterita 27 serogrupuri in al doilea caz.
colibacilara apartin de cele mai multe ori Tot in Japonia, Takasue ~i co!. (40) au
serogrupurilor 08,09,0101,015, OIlS (5, izoIat tuIpini VTEC, in 5 din 6 fenne testate,
7), dau pe medii glucozate colonii mucoide, de la vitei morti sau bolnavi de diaree. La
produc enterotoxine, poseda antigenul A ~i rezultate similare au ajuns Cobbald ~i
anti gene L (ca factori de adeziune) K99 sau Dcsmarchclier (17) in Australia, care au
F41. Nu toate tulpinile au atat factori de gasi! ca 11,2% din hllpini apaJ1ineau la tipul
adeziunc cat ~i capacitatea de a produce 0157:H7 ~i 10,2% la tipul 026:Hll, ambele
enterotoxina. Tulpinile de E. coli care pro- VTEC ~i patogene pentru om. Tulpini pro-
duc enterita colibacilara apartin cel mai ducatoare de toxina Shiga (numite STEC sau
6 Boli infecfioase ale clilimalelor • bacferioze
VTEC) au fost izolate din fecalele bovine lor Sursele de infeqie sunt reprezentatc de
sanatoase ~i in India, in proportie de 10,5% alti vitci bolnavi, de vitei mai mari trecuti
din probele testate (30) ~i In alte colturi ale prin boala sau de vacile care elimina canti-
lumii, din care cauza se contureaza chiar tati mari de germeni prin fecale. A~ternutul,
opinia ca bovinele ar putea fi considerate ca padocurile, apa ~i toate obiectele din ada-
rezervor de infeqie cu anumite serogrupuri poshlri, contaminate cu dejeqii, constituie
tot aHltea surse secundare de infeqie.
de E. coli producatoare de toxina Shiga.
Tohl~i, din cercetarile Iacute de Sanderson ~i Calea de infeqic obi~nuita este cea di-
co!. (38) a rezultat ca viteii infectati experi- gestiva, dar In colibaciloza septicemica in-
mental cu E. coli 0157:H7 au ramas purta- feqia se poate realiza ~i pe la nivelul altor
tori ~i climinatori ai acestei tulpini, prin fe- mucoase, In special a celei respiratorii.
Colibaciloza evolueaza ca 0 endemie de
cale, pentru cel mult 43 de zile.
Se afirma ca infeqiile prcaJabile cu viru- grajd, cu caracter trenant sau stationar, mor-
suri Rota sau Corona pot aqiona ca factori biditatea ~i mortalitatea variind In limite
initiatori ai enteritei colibacilare. foarte largi, In funqie de intensitatea cu care
Tn etiologia septicemiei colibacilare au actioneaza factorii favorizanti: furajarea
fost incriminate tulpini de E. coli apartinand vacilor gestante, igiena alaptarii ~i a cre~terii
la peste 40 grupuri serologice "0", dintre etc.(l )
care 078 este cel mai frecvent raportat In
toate tarile, urmat de 015, 0111, 0115 ~i Patogeneza
altele. Patogenitatea acestor tulpini nu este In tubul digestiv al animalelor sanatoase
conditionata de existenta unor anumite se gasesc colibacili, Inca din primele 6 ore
anti gene de Inveli~ sau de producerea de de viata, dar prezenta lor se limiteaza de
enterotoxine. regula la colon, iar daca ajung uneori In in-
Tn cadrul unui studiu amplu, Tacut pe testinul subtire, nu vin In contact direct cu
parcursul a 7 ani In 27 de ferme de taurine enterocitelc, care sunt protejate de un strat
din Transilvania, In cursul caruia au fost de mucus.
izolate ~i examinate 2.057 rulpini de E. coli, Boala apare numai In conditii In care In
cu ajutorul a 151 seruri de referinta, Contiu afara dc factorul determinant, reprezentat de
~i co!. (18) au reu~it sa identifice 723 tulpini colibacili, intervin ~i 0 serie de factori
(35%) ca apartinand la 96 grupuri serologi- favorizanti, care concura la aparitia starii de
ce, Intre carc cele mai frecvente au fost: 08, boalii. Asemenea factori I~i fac resimtita
017,021,025,0101,04,07,077,093 In prezenta numai in sistemele de cre~tere in-
cazul viteilor cu diaree neonatala (cea mai tensiva sau semi-intensiva, In conditii de
frecventa), 078 ~i 0115 In cazul vitei 1or cu aglomerare ~i de neasigurare a cerintelor
colisepticemie ~i 0101 In cazul viteilor cu igienice ~i a normelor tehnologice.
enterotoxiemie, ultimele doua forme fiind La vitei se Inregistreaza doua tipuri
considerate de autori cu muTt mai rare dedit patogenezice dc evolutie:
diareea neonatala -enteritele colibacilare, ca rezultat al in-
feqiilor intestinale, In care multiplicarea
Caractere epidemiologice colibacililor este initiata ~i limitata la nivelul
Cel mai adesea colibaciloza apare la vitei intestinului;
In primele 5-7 zile de viata, dar poate sa -septicemiile colibacilare, la care sc
apara ~i din prima zi sau dupa 10-14 zile ~i adauga infectiile colibacilare localizate la
chiar mai tarziu. nivelul anumitor aparate ~i tesuturi;
Boli produse de Escherichia coli 7
· 1W
10 Bali infectioase ale {illimalelor • baelerioze
Pasteur prepara un ser hiperimun (Coliser B) eaza in focar coincide cu unuJ din tipuriJe
care contine imunogJobuline anti K99. continute in vaccin. RezuJtateJe pot fi bune
Pentru restabiJirea homeostaziei, viteii cu ~i daca se fo10sesc autovaccinuri inactivate
diaree se supun Ja dieta: 2-4 tainuri conse- (bacterine), preparate cu hlJpini izoJate chiar
cutiv li se administreaza numai ceai sau ser din unitatea unde urmeaza sa fie foJosite.
fiziologic, inca1zite. Daca apar semne1e unei Trebuie insa avut in vedere ca
exsicoze moderate Ji se administreaza ser imunoprofiJaxia nu poate sa substituie com-
fizio10gic sau soJutii de eJectroliti (ionoser, pJexuJ de masuri igienico-sanitare ~i res-
rehidrasol, rehidravit), i.v., i.p., sau s.c. La pectarea nonne10r tehn010gice de cre~tere ~i
exsicoza avansata se impune tratamentul, exploatare, ci numai sa 1e completeze, ca 0
prin perfuzie, 2-3 zile 1arand. In pJus se mai masura de necesitate menita sa contribuie 1a
administreaza 2-4 1 de ceai, ser fiziologic, cre~terea ~i uniformizarea niveJu1ui imunita-
ape mineraJe caJdute, sau chiar apa de robi- tii specifice (4).
net per os. Revenirea 1a aJimentatia cu lapte In diverse tari au fost eJaborate ~i comer-
se face treptat. crescand propoqia de Japte cializate foarte numeroase vaccinuri pentru
din amestecuJ de ceai (sau ser fizioJogic)- prevenirea colibaciJozei viteiJor. Aproape
1apte. Tara exceptie sunt vaccinuri inactivate, care
Pentru combaterea diareei se poate ad- contin cel putin antigenu1 K99 ~i se admi-
ministra antidiareic, saliciJat de bismut, de- nistreaza 1ajuninci sau vaci gestante, nu mai
coct de orez, mucilagii de in, carbune mine- tarziu decat cu 3-4 saptamani inainte de Tata-
ral sau vegetal. reo Aceste vaccinuri induc fonnarea de anti-
Dupa caz, viteilor bolnavi Ji se mai pot corpi i'n sange1e vacilor, anticorpi care se
administra tonice genera1e ~i cardiace (co- concentreaza in coJostru ~i protejeaza viteii
feina, pentetrazol), vitamine (A, D3, E, C, fata de c010nizarea intestinuJui subtire cu
K), gJucoza precul11 ~i diferite medical11ente co1ibaciJi in primeJe ziJe de viata, dar
preparate dupa formuJe magistrale sau pro- aceasta proteqie vizeaza numai infeqia cu
duse comercia1e (bacterisin, sin enter, tuJpini ETEC, care sunt ceJe mai frecvente,
enterosin, aprasin). insa nu ~i singure1e capabiJe sa produca in-
Pentru profilaxia specifica a colibaciJo- feqia colibaci1ara 1a vitei. De aceea, aceste
zei viteiJor se utilizeaza i'n unele tari vacci- vaccinuri nu dau rezuJtate in toate efectiveJe.
nuri inactivate, preparate din tipuriJe de E. Au fost create ~i vaccinuri mixte, in care Ja
coli cunoscute ca ceJ mai frecvent izoJate antigenu1 c01ibacilar K99 se asociaza ~i alte
din co1ibaciJoza viteiJor. Administrate de antigene coJibaciJare, pre cum ~i antigene
necesitate, Ja vaciJe gestante, acestea dau viraJe Rota ~i Corona ..
rezuJtate bune daca tipul de E. coli ce evoJu-
-septicemia colibacilarii (S.c.) aparc la care 014 7 ~i OS au foste cele mai frecventc,
purceii sugari, dar in proporrie mult mai urmatc dc 0101,02, 045 ~i 0144.
redusa dedit D.e.; Din diareca de intareare a purceilor,
-enterotoxiemia colibacilarii, numita ~i Osek (31) izoleaza 46 tulpini aparrinatoare
boala edemelor, este considerara 0 boala de serogrupurilor 013S, 0139 ~i 0141, dintre
sine statatoare ~i va fi tratata separat: eare 34 tulpini posedau germeni pentru toxi-
-infectii cu localizare extraintestinalii, na Shiga-like, 32 poscdau gene pentru
prim are sau secundare. entetoxinele ST I ~i ST II, iar 10 poscdau
adezine F18
Etiologie In cadmi fieearui tip fimbrial de adezine
Enterita colibacilara (E.e.) a purceilor exista mai multe variante. Astfel, in cadrul
este, de cele mai multe ori, rezultatul aqiu- tipului F4, cel mai freevent la porcine, au
fost idcntificate variantele: KSSab KSSac
nii conjugate a doi factori de patogenitate:
KSSad fiecaruia dintre aceste variante ii
adezinele fimbriale ~i enterotoxina. Tulpi-
nile de E. coli care poseda ambele categorii corespunde un anumit tip dc receptor pe
de factori de patogenitate fac parte din enterocitelc intcstinului sub!ire a purceilor,
cu care se leaga specific.
patotipul ETEC ~1 se numesc
Din enteritele colibacilare ale purceilor
"enterotoxigene". Din cercetarile lui Osek
se izoleaza ~i tulpini de E. coli care poseda
(31) rezulta ca peste 77% din tulpini de E.
adezine fimbriale sau, posibil nefimbriale,
coli izolatc dc la purcei cu diaree erau pro- dar care nu elaboreaza exotoxine ST sau LT.
ducatoare de enterotoxine. Van den Broeck
Acestea apar!in patotipului EPEC, care in
(39) constata, in Belgia, ca 30-79% din cazul tulpinilor izolate de la animale se mai
scrofitele nevaccinate poscda anticorpi cunosc ~i sub denumirea de patotip AEEC
antiF4. incidenta acestora fiind corelata cu (attaching and effacing E. coli). Tulpinile
densitatea animalelor (fermele) din zona. AEEC produc leziuni caracteristice: adera-
Cele mai multe tulpini enterotoxigene rea stnlnsa a bacteriilor AEEC la portiunea
izolate de la porci posed a adczinele apicala a enterocitelor vilozitare se produce
fimbriale F4 (KSS) ~i mult mai rar F5(K99), concomitent cu ~tergerea microvililor ~i dis-
F6(9S7) sau F41 ~i pro due enterotoxine ST tmgerea par!ii luminale a membranei celula-
sau LT. Ele apartin eel mai frecvent reo Tulpinile de E. coli care pro due septice-
serogrupurilor somatice 0141,0147,0149, mie pot fi lipsite atat de fimbrii cat ~i de
0157. OS, 09, 013S, 064, 010, 015 ~.a. 0 enterotoxicitate.
parte dintre acestea (013S, 0139, 0141.
014 7 ~i 0157) elaboreaza frecvent, in afara Caractere epidemiologice
de entcrotoxinele ST sau LT, ~i alte toxine Cei mai sensibili sunt purceii, in primele
eu actiune diferita, numite veroto.yine dar, 5-7 zile de via!a dar, se pot imbolnavi ~i
tulpinile care secreta verotoxine de obicei nu purceii mai mari, in varsta dc pana la cateva
poseda adezine fimbrialc. saptamani.
In testarilc facute in tara noastra s-a con- Sursa de infeqie primara este reprezcn-
statat 0 diversitate destul de mare a tata fie dc scroafele mame fie de alri purcci
serogrupurilor de E. coli izolate de la purcei bolnavi sau sanato~i. Infeqia se poate rcali-
za ~i daca boxele de ratarc nu au fost corect
sugari. Astfel, Bugeac ~i Iordache (10) iden-
tifica 27 grupuri somatice pentm cele 47 curatate ~i dezinfectate dupa seria anterioara.
tulpini testate ~i incadrate serologic, dintre Germenii pot ajunge in intestin pCI' os sau
prin cordonul ombilical.
.~
12 Boli infectioase ale animalelor • bacterioze
Pentru 0 confirmare certa a diagnosticu- b). sunt enterotoxigeni sau aparlin unui
lui de enterita colibacilara este necesar sa se patotip cunoscut ca enteropatogen pentru
demonstreze ca: porc.
a). in intestinul sublire al purcelului se
gasesc colibacili. in cultura aproape pura,
care
Yarsta
endemic
5-15
5-15
5-20
10-20
pestc
in
primclezile
zilc
morbiditate
zile
epidemic,
primclc
Tip "dManifcstiiri
zile diaree
slabirc
enterite
deshidratare
\'omitari
~i mare
iaree
diaree
iaree,
sporadic-endemic
special
5-7 zile
1-10
endemic-epidemic
zile
epidemiologic albil"
cu
zile ellcllmortalitate
fecale
grava fluide lapte 70-100%
deshidratare
1110rtalitate 111ica
nedigerat
Agentlll
Corollu
ota[,\()spora
Corolla
poridii tljJ care
dar nu peste
imcdiat dupa 7-8 sapt
injar- C/. perlj-ingen5 diarcc
semne
adesea nervoase
Virus VWDdizcntcriforma
a
Sc mai pot administra per os BCA ~i vi- terala nu are sens, deoarece nu protej eaza
tamine, in special A, C ~i E. contra formelor enterice de colibaciloza ..
Serul hipcrimun anticoli nu este cficicnt Se recomanda ca, atunci cand a aparut
la purcei, deoarecc imunoglobulincle G ~i M boala la 1-2 purcei dintr-o boxa, ace~tia sa
prezentc in serul sanguin nu se pot adminis- fie trata!i curativ, iar restul purceilor, inca
tra per os, deoarece nu sunt rczistente la sanato~i, sa fic trata!i concomitent, dar cu
enzimele digestivc, iar administrarea paren- doze preventive.
purceilor furajul combinat, reteta 0-1, prefe- stare fiziologica buna. A fost utilizata cu
rabil cu lapte praf ~i glucoza. Imediat dupa rezultate satisfiicatoare 0 1unga perioada de
intarcarc trebuie evitata furajarca la discretie timp in COMTIM.
cu furaje combinate. Se incepc Cll aproxi- In caz de aparitie a bolii se recomanda
mativ 300g/zi ~i se cre~te ratia pEma ]a nor- institllirea dietei hidrice, 24 de ore la intre-
maL in tcrmen de 2-3 saptamani dupa intar- gullot ~i reintroducerea furajelor in cantitati
care (4). crescande, recomandabil cu un continut mai
Dupa Bertschinger ~i col. (4), 1a acelea~i scazut de proteine dar care sa contina lapte
rezultate se poate ajunge ~i daca se reduce praf, furaje verzi, vitamine ~i eventual sul-
valoarea nutritiva a furaju]ui prin scaderea famide sau antibiotice. Administrarca per os
continutului proteic ~i a energici digestibile de suI fat de magneziu (200-400 ml din
la jumatate, cu cre~terea continutului in fibre so1.7%) timp de 3 zilc consecutiv, estc de
vegetale. asemenea recomandabila in episoadelc gra-
Exista ~i alte schemc de restriqionare a ve.
furajarii purceilor intarcali. aplicate 1a noi in Tratamentul purceilor cu senmc clinice
lara. ca de excmp1u: deJ~1 exprimate da rezultate foarte slabe sau
-ziua I dupa intarcare numai apa ~i inca]- chiar nule, dar tratamentul colectiv, a intre-
zire sup1imentara: gului grup susceptibil, cu antibiotice sau
-ziua II 50 g furaj combinat retcta 0-1 chimioterapice poate avea ca efect reducerea
imbunatatita: incidentei cazurilor nou-aparute. Accentul
-ziua III 150 g din acela~i furaj; trebuie insa pus intotdeauna pe masurile
-ziua IV 250 g furaj combinat: generale.
-ziua V dicta hidrica (se administreaza Cu toate ca a fost dovcdita eficacitatea
doar apa): unor vaccinuri constituite din germeni vii,
-ziua VI se reinccpe furajarea cu 50 gzi administrate pe cale orala, ca ~i a unor vac-
~i apoi se cre~tc cu cate 50 g /zi pana sc cinuri inactivate, administrate pe cale pa-
ajunge la furajare 1a discretie, in zilele XIII- renterala, acestea nu s-au extins ~i
XIV. imunoprofilaxia deocamdata nu pare sa ia
Aceasta este 0 schema dc furajarc res- locul masurilor gencrale in protilaxia B.E.
triqionata ce poatc fi socotita ca foarte seve- (21 ).
ra ~i carc se poatc aplica numai la 10turile cu
Mamita colibacilara estc relativ rar intal- re a diver~i factori de patogenitate, inc1usiv
nita. atat la vaci cat ~i la scroafe. in tara tulpini produciHoare de verotoxine (24).
noastra. dar in altc tari este mai frecnnta, In multe 1ucrari de specialitate, mamita
ocupand ca frecvenla ]ocu] trei. la mica dife- colibacilara nu cste tratata separat, ca 0 en-
renta fata de mamitele streptococice ~i sta- titate distincta. fiind inclusa in cadrul sin-
filococice. dromului "mamitele cauzatc de coliformi"
rcspectiv dc E. coli, Klebsiella pneul1loniae,
Etiologie
Din mamita colibacilara au fost izolate Enterobacter aerogcnes.
tulpini de E. coli care apanin la 0 diversitate
destul de mare de tipuri antigenice, posesoa-
20 Bali infecfioase ale animalelor • hacterioze
La pasari se cunosc doua entitati morbi- torie aviara. aerosaculite, peritonite viteline,
de cu etiologie colibacilaril pnmara: artrite, reaqii dupa vaccinarea prin aerosoli
colisepticema (CS) §i coligranulomatoza cu virusuri atenuate etc. In cele ce urmcaza
(CG). In afara de aceasta, colibacilii mai pot vor fi prezentate numai infeqiile
fi izolati ca germeni de infeqie secundara colibacilare primm·e.
din alte afeqiuni ca: micoplasmoza respira-
C.S. este 0 boala conditionata, in etiolo- respiratorii, nu apar edeme ale capului.
gia careia sunt incriminati, in afara de facto- Moartea poate sa survina dupa 12-48 ore.
rii determinanti (eolibacilii) ~i 0 serie de
factori favorizanti infeqio~i (infeqii primare Tabloul morfopatologic
micoplasmice, virusul bron~itei infeqioasc, Leziunile sunt evidente ~i caracteristice
virusul bolii de Nevvcastle, virusuri vacci- in majoritatea cazurilor.
nale) sau neinfeqio~i (suprapopularea, defi- Pledeaza pentl1l C.S. perihepatita, peri-
ciente]e de ventilatie. umiditatea ~i, in gene- cardita ~i aerosaculita fibrinoasa. In special
ral, microc1imatul necorespunzator). prezcnta unei pelicule fine de fibrina, 121su-
In fermele de pasari colibacilii sunt om- prafata ficatului, neaderenta 121 capsula
niprezenti, put{md sa contamineze toate su- Glisson, pledeaza pentl1l colisepticemie, in
prafetele din adaposturi. furajcle, a~ternutul timp ce in£1amatia celorlalte seroase se poate
~i apa. Colibacilii ajun~i pe coaja oualor pot intalni ~i in alte bol infeqioase. Mai pot apa-
sa patrunda prin pori, infect{md embrionii, re pneumonii, salpingite ~i artrite. In cazurile
cee ce are ca rezultat moartea embrionara cu evolutie mai rapida, in locul acestor mo-
sau in primelc zile de viata. Dupa ecloziune, dificari se pot gasi hemoragii 121baza cor-
infeqia se realizeaza atat pe cale aerogena. dului ~i hipertrotia splinci ~i ficatului.
prin praf, cat ~i pe cale orala, 0 data Cll apa
~i furajele contaminate. Diagnostic
C.S. este 0 boala tipic endcmica. tara Tabloul morfopatologic estc in general
tendintfl de difllzare 121distanta ~i cu morbi- i
ed ticator pentru diagnostic, confirm area
ditate ~i mortalitate foarte variabile. de ]21 putfmd fi tacuta cu u~urjnta prin izolarea
40-50%. germcnului din organele interne ~i mai ales
din maduv'a osoasa, de 121cadavre proaspete.
Patogenezii Trebuie ins a ca examenele epidemiologice,
Dependent de poarta de intrare. colibaci- clinice ~i morfopatologice sa fie facute cu
Iii se multiplica initial in sacii aerieni ~i pe- atentie. pentru ca nu cumva tabloul
ricard sau in tubul digestiv ~i peritoneu. pro- morfopatologic, mal frapant, 211
ducand septicemii cu evolutie rapida, mor- colisepticemiei, sa mascheze ni~te lcziuni
tala, sau infeqii cronicc localizate, cu intar- mai putin evidente, datorate altor infectii
ziere in cre~tere. primare (micoplasmoza, bron~iti'l infeqioasa
lVlecanismele intime prin care se reali- etc), care ar putea astfel sa ramana
zeaza patogeneza bolii inca nu sunt complet nesesizate.
elucidate (18).
Profilaxie ~i combatere
T abloul clinic Atat pentl1l profilaxie cat ~i pentru com-
Manitestarile c1inice sunt putin caractc- batere este necesar sa se respecte cu strictete
ristice. La lotul imbolnavit se remarca redu- to ate normele tehnologice ~i 19ienico-
cerea consumului zilnic de furaje ~i a spo- sanitare. dar in mod deoscbit ccle care tin de
rului in greutate. iar in cazul gainilor ouatoa- microclimat. densitate 121populare ~i dczin-
re, reducerea ouatului. Pe durata septicemiei feqii. De asemenea, este necesar sa fie
pasarile bolnav'e sunt tebrile, (42-44°C), combatute infcctiile primare, cand acestca
prezinta polidipsie. adinamie, inapetenta, exista.
diaree ~i dispnee. Spre deosebire de alte boli In efectivcle imbolnavite se elimina pa-
sarile bolnave clinic ~i se trateaza restul
24 Boli infectioase ale animalelor • bactcrio::e
l.l.6.2. COLIGRA]\"ULOMATOZA
Bibliografie
1. Arenas, A., Vicente, S., Luque, I., Gomez- (1998), Vet. Mlcrobiol., 61 (3), 229
Villamandos, J.e., Astorga, R., Maldonado, 7. Blanco, M., Blanco, J.E., Blanco, J., Mora, A,
A, Tarrdas, e. (1999), Zentralbl Prado, C., Alonso, M.P., Mourino, M., Madrid,
Veterinarmed, , 46 (6), 399 C" Balsalobre, C., Juarez, A. (1997), Vet.
2. Badiu, A, Nedelcu, I. (1989), Prod. Anim. - Microbiol., 54 (3-4),309
Zoot. §i Med. Vet., 10, 39 8. Blanco, M., Blanco, J.E., Mora, A., Prado, C,
3. Barzoi, D., Meica, S., Neguj, M. (1999), To- Alonso, M.P., Mourino, M., Madrid, C.,
Balsalobre, C., Juarez, A. (1997), Vet.
xiinfectiile alimentare, Ed.Diacon Coresi Bu-
cure:;;ti Microbial., 54 (3-4),309
4. Bertschinger, H.U., Nief, V., Tscape, H. 9. Bugeac, T. (1968), Rev. de Zoot §i Med. Vet.,
(2000), Vet. Microbial, 71 (3-4),225 5, 63
5. Bettelheim, KA, Bensink, J.C., Tambunan, 10. Bugeac, T., lordache, Alexandrina (1967),
Lucr. I.C.V.B. Pasteur, VI, 137
H.S. (2000), Camp. Imunol. Microbial. Infect.
Dls., 23 (1),1 11. Butura, I., Cernea, I. (1967), Lucr. I.C. V.B.
6. Blanco, J.E., Blanco, M., Mora, A, Jansen, Pasteur, VI, 115
W.H., Garcia, V., Vazquez, M.L., Blanco, J. 12. Butura, I., Cernea, I., Sahleanu, e.M.
Bali prodllse de Escherichia coli 25
(1971/1972), Lucr.I.C.VB. Pasteur, IX, 155 28. Main!l, J.G., Jacquemin, E., Pohl, P.,
13. Butura, I., Sahleanu, C.M. (1970), Lucr. Fairbrother, J.M., Ansuini, A, et. all. (1999),
/.c. VB. Pasteur, VIII, 223 Veterinary Microbiology, 70, 123
14. Cernea, I., Butura, I., Draghici, C., Bangau, 29. Miyao, Y., Kataoka, T., Nomoto, T., Kai, A,
S. (1961), Lucr. :'jt./PIA, XI, 89 Itoh, T., Itoh, K. (1998), Vet. Microbial., 15 (1-
15. Cernea, I., Butura, I., Rusu, M., Man, C. 2),137
(1966), Lucr. I. C. VB Pasteur, V, 327 30. Osek, J. (1998), Acta Microbiol. Pol., 47 (4),
16. Cernea, I., Draghici, C., Bangau, S., Butura, 409
I. (1963), Lucr. 5t. IPIA, XII, 97 31. Osek, J. (2000), Vet. Microbial, 71 (3-4),211
17. Cobbold, M., Desmarchelier, P. (2000), Vet. 32. Pal, A, Ghosh, S., Ramamurthy, T.,
Microbiol., 71, 1-2, 125 Yamasaki, S., Tsukamoto, T., Battacharya,
18. Contiu, I., Sahleanu, C.M., Gorgan, LA S.K., Nair, G.B., Takeda, Y (1999), Indian J
(1978), Lucr. I.C. VB Pasteur, XIV. 103 Med. Res., sep, 110
19. Contiu, I., Sahleanu, C.M., Gorgan, L.A., 33. Popescu, Ar., Bem, St. (1970), Lucr. I.c. VB
Porurnb, I. (1979), Lucr.I.C.V.B. Pasteur, XV, Pasteur, VIII, 129
59 34. Popescu, Ar., Constantinescu, C., Bem, St,
20. De Rycke, J., Oswald, E., Tabouret, M., Mironescu, D., Popa, C., Popet, Aurelia, Po-
Boivin, R (1990), Colibacilloses. Choc pa, Cornelia (1971/1972), Lucr. I.C. VB.
endotoxinique chez les bovins, 43 Pasteur, IX, 39
21. Decludt Benedicte (1996), Epidemiologie et 35. Sanderson, M.W., Besser, T.E., Gay, J.M.,
Sante Animale, 29, 51 Gay, C.C., Hancock, D.O. (1999), Veterinary
22. Decun, M. (1986), Infectiile colibacilare la Microbiology, 69, 199
animale. Ed. Ceres Bucure~ti 36. Sansonetti, P.J. (1990), Colibacilloses. Choc
23. Decun, M. (1974), Teza de doctorat I A Timi- endo(oxinique chez les bovins, 21
:'joara 37. Smith, J.I., Hogan, J.S., Smith, K.L. (1999), J.
24. Dho-Moulin, M., Fairbrother, J.M. (1999), Vet. Dairy. Sci., 82 (12), 2582
Res., 30 (2-3), 299 38. Stephan, R., Kuhn, K. (1999), Zentralbl
25. Donta, C.D., Moldovan, $t., Bojidar, D., Veterinarmed, 46 (6), 423
Mihalache, A, Dragu, D. (1977), Lucr. 39. Stoenescu, A, Grecianu, A, (1973), Archiva
I. C. V B. Pasteur, XIII, 43 Veterinaria, 9, 159
26. Holand, R.E., Walker, RD., Sriranganathan, 40. Takesue, K., Nakanishi, K., Nakazawa, S.,
N., Wilson, RA, Ruhl,D.C. (1999), Veterinary Lin, Z., Yamasaki, S., Takeda, Y. (1997),
Microbiology, 70, 261 Kansenshogaku Zasshi, 71 (2), 162
27. Holand, RE., Wilson, RA, Hoiand, S.M., 41. Van den Broek, W., Cox, E., Goddeeris, B.M.
Gurcan, V.Y. et all. (1999), Veterinary (1999), Veterinary Microbiology, 69, 207
Microbiol .. 66. 251
Cap. 2 Boli produse de
germeni din genul
Salmonella
Nicolae Verde§
Genul Salmonella face parle din ftun Enterobacteriaceae .)·i inclllde spcciile S. bongori, S. enteritidis, S.
typh/, S. typh/ml/f/u/11 $i S. cholemesu/s. Cll sllbspeciile cholemesuis, ar/zonae. diarizonae, IlOutenae, indica $i
salamae. Cnele serovarial1le a(ecteaza l11/1naial11l1Jutegazde. in timp ce altele at"ecteaza lInnllmor mare de speeii de
animale $i omlll. In general. sa/monelele prodllc bo/i digestive dol' .]i septicemii $i avortllri. preellm $i il,(eclii Cll
loea/izari extraintestinale.
Salmonelcle sllnt bacterii Gram negative. de forma bacilara sall cocobacilara (2-4/0,6 nm). mobile. ell ex-
ceplia S. gallinafllm-pullofllm, Cll ci/i displl.]i peritrich. fimbriate. nespomlate. aero-anaerobe. lactozo negative.
I
lItilizeaza citratlll ca lmica sllrsa de carbon $i i$'iexercita patogenitatea Cll a/lI 101'11faClOriior de vimlen/a, adezillne.
invazivitate $i toxicitate.
2.1 SALMONELOZELE
(Salmonelosis)
nomic, boala evolueaza fie sub forma acuta pcsta a bacteric pe care au considerat-o cronat ca agent
cauzal ~i au del1umit-o Bacillus choleraesuis. Dorset ~i
septicemica, fie sub forma subacuta sau cro- Schweinitz 1111905. lfllnuresc contlJzia, demol1strand ca
nica, cu localizare digestiva sau genitala. Se pesta porcina este prod usa de un virus ~i ca a infectic
'inregistreaza ~i localizari pulmonare. articu- independentfi, reprodusa experimental poate fi provo-
cata de S. choleraesuis. In 1888 Gaertner, 1n Gcrmania
lare ~i mai rar nervoase. in paralel cu entero-
izo1eaza din organele unui am deccdat 1n urma unei
genito-tropismul fundamental, salmonelele enterite grave. consccutiva consumului de carnc de vilel
prezinta ~i un reticulotropism remarcabil, bolnav ~i care a afectat 58 persoane, a salmoneIa care a
asociat de un portaj de germeni prelungit. fast numita mai tarziu S enteritidis Gaertner. Aceasta a
Salmonelozele sunt boli de purtator, apa- fost prima semnalarc a unei toxiinfeclii alimentarc cu
sursa animal a ~i care a deschis calea a llumeroase cer-
ritia lor fiind conditionata de existenta unor cetari in domeniu. Denumirea de Salmonclla a fast
factori de rise. In aceste circumstante infeqia atribuita In 1900 de Ligneres In Olloarea bacteriologului
salmonelica poate fi primara, cand 'in declan- veterinar american Salmon. In Romania prima salmo-
neloza a fast descrisa de Babq 1n ] 905 (7),
~area ei intervin factori nespecifici, sau se- manifestandu-se ca a toxiinfectie alimentara consecuti-
cundara. cand actioneaza simultan cu factori va consumului unci fripturi din carne de micl
specifici, de obicei virali. Un roi esenlial in clasificarea ~i sistematizarea ge-
nului Salmonella 11au lucrarile lui Kauffman ~i White.
Boli produse de germeni din genu! Salmonel/a 27
care sunt de un real folos in epidemiologia infectiilor laptele, carnea, ouale contaminate cu S.
salmonelice (44).
In decursul timpului s-a acumulat un \'olum impre- typhillluriulII, S. enteritidis $i S. infantis (49).
sionant de cuno~tin(e in domeniul patologiei infectioase Din rapoartele nationale relativ recente, Sal-
veterinare privind salmone/ozele. intre care uncle cu monella continua sa se mentina ca cel mai
implica(ii majore in toxiinfectiile alimentare umane. In
(ara noastra literatura de specialitatc abunda de lucrari
impOliant agent etiologic In cadrul toxiin-
referitoare la salmonelozele animalelor de ferma ~i a feqiilor alimentare. Pe plan european, In
pasarilor ca ~i cele privind toxiinfectiile alimentare perioada 1980-1992 din totalul de 11.699
generate de consumul de produse provenite de la aces-
tea.
focare de toxiinfeqii alimentare lnregistrate,
Lista contributiilor romane~ti in domeniu este toane 9.882 respectiv 84,5% au fost determinate de
lunga, cuprinzand titluri meritorii, insa imposibil de Salmonella (49, 95). In Canada, pentru 0
redat integral in cadrul acestui text. Dintre ace~tia. enu- perioada de 10 ani (1983-1992) genul Sal-
meram doar pe unnatorii cercetatori ale caror contribu(ii
monella a determinat 2.180 focare ce au In-
vor ti specilicatc pe parcursul acestui capitol: Bugeac
T. (14, 15), Ciuca " (21), Draghici D. (28, 29), sumat peste 10.000 imbolnaviri (47).
Con(iu I. (22, 23), Bcrbinschi C. (11), Cambir S. (17), Datele epidemiologice pentru Romania
lngureanll C. (85). Ro~ca Y. (75). Dcrlogea H. (26).
Stoenescu Y. (79, 80). Sandlliescll S. (77). Bucur La.
arata ca morbiditatea prin salmoneloza a
(13), \'crde~:\. (88, 91), Barzoi D. (7). scazut de Ia 33/100.000 in 1989. la
7!l 00.000 in 1993, mentinandu-se la valori
Importanta economica ~i sanitara sensibi] apropiate pentru perioada 1994 -
Salmonelozele animale constituie pentru 1997. Astfel, tulpinile de salmonele izolate
majoritatea rarilor cu zootehnie dezvoltata in de la om au scazut de Ia 8.000 inregistrate in
sistem intensiv, una dintre cele mai impor- 1988 - 1989 la 1.475 in 1997. Izolarile de
tante problellle sanitar veterinare datorita salmonele de la animale, din ali1l1ente $i me-
pierderilor economice cat $i implicariilor diul lnconjurator, pentru intervalele mentio-
acestora in sanatatea omului prin declan$area nate se ridica la un nivel impresionant, re-
toxiinfeqiilor alilllentare in um1a consumu- prezentand 77,3% din cele 46.134 tulpini
lui de produse contaminate. Datele statistice. izolate ~i tipizate (7).
acumulate in decursul timpului situeaza sal- Importanta zooeconomica a infecti ilor
salmonelice este remarcabila datorita numa-
monelozele pe primulloc intre zoonoze. Ast-
fel. in SUA se inregistreaza la om 2.5 mi- rului mare de specii de ani1l1ale receptive,
lioane infectii salmonelice anual din care incidentei i1l1bolnavirilor $i implicit a pierde-
500.000 spitalizari $i 9.000 decese (63). Tn rilor economico-financiare. Pierderile pot fi
Anglia, intre 1980 $i 1984 s-au inregistrat directe, reprezentate prin mOlialitate, chel-
12.207 cazuri umane de salmoneloza. in ca- tuieli prilejuite de profilaxie, tratament, as a-
narea focarelor $i indirecte, datorate confis-
drul unor epidemii $i un nUlllar de 44.307
carii produselor contaminate $i inlaturarea
cazuri sporadice. Agentul etiologic incrimi-
lor din consumul public. Pe primul loc, in
nat in majoritatea infeqiilor a fost S.
privinta pierderilor semnificative, se situeaza
typhillluriulII, avand ca sursa In 40% din ca- pasarile, urmate de suine, taurine $i oyine.
zuri, camea de pui congelata. In Scotia. intre De exemplu, pentru anul 1978, pierderile
ii~ 1980 $i 1985 s-au lnregistrat 6377 persoane datorate salmonelozei In SUA au fast evalu-
1mbolnavite din care 33 au decedat. In Ger- ate la 3 milioane dolari la taurine $i 77 mi-
mania. in perioada 1983~] 985. toxiinfectiile lioane dolari In avicultura (63). In Canada, la
salmonelice umane inregistreaza 104 izbuc- un efectiv de 300 milioane pui $i 17 milioane
niri cu 2879 cazuri. recunoscand ca surse curcani rulati $i la 0 incidenta a salmonelozei
~
28 BGli infecliGase ale animaleiGr • bac{cl'io::e
de 0,25% pierderile anuale au fost estimate inainte de a beneficia de 0 valid are oficiaHi
la 3,1 milioane dolari. In SUA (60), la porci- definitiva (31). Propunerea lui Le Minor §i
ne, rata mortalitatii atribuitc salmonelozei Popoff (94) a fost insa invalidata de Comisia
este de 8,3%, iar pentru tara noastra aceasta Juridica a Comitetului International pentru
poate ajunge la IO% in infeqiile primare, ~i Sistematica Bacteriana, in anul 1994, astfel
pana la 30% in evolutiile asociate unor viro- ca, in prezent, se accepta ca genul Salmo-
ze. Macarie (56), pe baza examinarii com- nella are 5 specii: S. bongor!, S. enteritidis,
plexe a 23.500 cadavre de porci conch ide di S. typhi, S. Dphimurium ~i S. eholeraesuis,
salmoneloza se afla pe primul loc intre bac- cu subspcciilc eholeraesuis, arizonae,
terioze, cu 0 frecventa de 11,53% fata de diarizonae, houtenae, indica §i salamae (31).
totalul cazurilor mortale diagnosticate ~i In eadrul speciilor ~i subspeciilor sunt
reprezinta 25,8% din pierderilc datorate bo- descrise serotipuri desemnate taxonomic prin
lilor infectocontagioasc. nomenclatura din schema Kautfmann- 'vVhitc.
Pcntru simplificarc, in practica sc folose§te
Etiologie terminologia dc gen Salmonella, urmata de
Genul Salmonella a fost dcfinit ca 0 gru- denumirea de serotip. Se admite ca accastii
pare de enterobacteriacee mobile, cu excep- nomenclatura, rezultat al studiilor biochimi-
tia serotipurilor S. gallinarl/ln ~i S. pulorum, ce §i gencticc din ultimele decade reprezinta
care metabolizeaza glucoza cu producere de un compromis intre exigentele taxonomice §i
gaz §i care produc acid din manitol §i cerintele practicc conservatoare, derivate din
sorbitol. Salmonelele sunt lactozo negative, utilizarea schcmci Kauffmann-White (7).
oxidazo negative, catalazo pozitive, utilizea- Pentru a deosebi termenii care desemneaza
za citratii ca unica sursa de carbon, produc specia sau subspecia de termenii care defi-
ornitin decarboxilaze §i hidrogen sulfurat, cu nesc serotipul, s-a flicut §i propunerea ca,
unele exceptii. De asemenea, nu produc acesta din urma sa fie scris cu initiala majus-
indol, acetilmetilcarbinol, cula (exemplu: Salmonella Anatwn), insa
fenilalanindezaminaza §i nu hidrolizeaza aceasta propunere deocamdata nu a pre a
ureea. Se dezvolta bine aero/anaerob, cu 0 intrat in uzanta.
cre§tere rapida pe medii nutritive §i medii Pe baza utilizarii unui set de 14 teste bio-
speciale. chi mice s-a reu§it ca in cadrul serotipurilor
Clasitlcarea speciiIor din genul Salmo- sa se difercntieze §i variante biochimice,
nella a fost §i ramanc controvcrsata. Colecti- ceea ce face ca unii autori sa foloscasdi ter-
vul OMS de Ccrcctari pcntru Salmonella, pe menul de serovarietate in loc de serotip. La
baza propunerilor flicutc de La Minor §i unele serotipuri se intalnesc subdiviziuni
Popoff in 1987 (94) a elaborat in 1988 0 bazate pe criteriul sensibilitatii la bacterio-
noua nomenclatura a speciilor din genul fagi (fago- sau lizotipuri), la bacteriocine
Salmonella.
(bacteriocinotipuri) §i Ia antibiotice. Din
Clasificarea propusii admitea existenta a multitudinea de serotipuri descrise in litera-
doua specii: S. enteriea §i S. bongori. In spe- tura de specialitate, redam in tabelul urmator
cia S. enteriea erau incluse, pe criterii
dupa Quinn §i colab. (72), serotipurilc de
exoenzimatice, 6 subspccii: enteric a,
salmonele implicate in patologia veterinara.
salamae, arizonae, diarizonae, houtenae §i
Toate serotipurile mentionate in tabel eu
indica. S. bongori, definitii recent ca specie,
exceptia S. arizonae fac parte din subspecia
nu are subspecii. Aceast.a propunerc a fost enterica.
adoptata §i introdusa in uz de nmW autori,
Boli produse de germelli dill gellul Salmonella 29
$i altele
tele R produc culturi sedimentate la fundul
Cabalinc S. dhoi"lliSCqui A vort la iapa. eprubetei, lasand deasupra mediul limpede.
S. tyhimuriuJ7/ Enterite sau septicemie
Pc geloza s-a remarcat disocierea coloniilor
~i altcle mai ales la m{mj i la
adultii supu~i s:resului.
in variantc S, R, M, dimensiunea coloniilor
Gaini S .pul/orulIl Boala pula rica fiind cuprinsa intre 2-4 mm diametru. Colo-
,i alte S. ga/hl/arum (p uloroza)- trans mi s e i niile de forma S sunt rotunde, lucioase, cu
pasari transovariana.
5. ari:o})(!!.! Tifoza pasariJor ]a tonte marginilc regulate, u~or deta~abile de
varstele, mai ales
substrat. Coloniile R se intalnesc rar ~i au un
adulte. Transmisa prin
oua. aspect rugos, cu marginile neregulate, iar
S. I?l1rcritidi.'i- Infcqii severe (enterite coloniile M sunt mari, cu centrul ombilicat,
~isepticemie) 1a puii de
gaina ~i cure an. inconjurat de 0 margine mucoida.
Transmisie prin ou. Sc Pentru izolarea sa1monelelor din materi-
lnta1ne~te ~i]a reptile.
Ocazional infectii 1a
ale paucibacilare ~i pentru diferentierea de
aIte animale. celelalte enterobacteriacee sunt utilizate me-
dii de cultura speciale, diferentiale ~i selecti-
S. ryphimuriuJIl CunosclIta ca "parati-
~ialtele foza gainilor". Infectie
ve.
inaparenta, enterite ~i In practica laboratoarelor veterinare din
septicemii. Poate fi
transmisa prin oua.
Romania s-au preconizat scheme restranse
S.(lphimurium po ate care, intr-o prima faza sa poata diferentia
produce adesea moar-
tea (septicemie) 1a puii
patogenii enterici lactozo-pozitivi, de cele-
de porumbel ,i artrite lalte grupari lactozo-negative. In acest sens
ale aripilor.
se folose~te un sistem constituit din doua
i
••••••••••
30 Boli illfectioase ale allimalelor • haclerioze
medii multi test: TSI (Triple Sugar Iron) ~i obtin prin fierberea eulturilor 0 ora la 100GC
MILF (motili tate-indo 1-1izi na-fen ilalanina) sau prin tratarea acestora cu alcool etilie de
care permite diferentierea prineipalelor gru- 90 grade, 2 ore ]2120°C.
pari de enterobacterii. Antigenele "H" flage/are sunt rcprezen-
Tn ceea ce prive~te mediile selective, tate de proteinele structurale ale flagelelor,
aeestea pot fi ierarhizate in: sau flageline. Acestea au a greutate molecu-
• slab selective: agar-laetoza-saruri lara de 40Kda, sunt termolabile ~i puternic
biliare (Mac Conkey): eOZ1l1a- antigeniee. Se obtin ~i se prezerva prin trata-
albastru de meti1en (Levin); rea culturilor eu formol 6%. Antigenul "H"
• modeI'm selective: agar-dezoxieolat- prezinta 121salmonele 0 variatie de faza , no-
citrat-lactoza (Leifson): agar-bila- tata eu H I ~i H2• Acest fenomen deseris in
albastru de bromtimol (lstratc- 1929 de Andrewes se datore~te unci genetici
Meitert): agar-sawn biliare ~i complexe. cand 0 celula bacteriana poate
propilenglicol (Rambaeh) ~i altele: eta1a un singur antigen H, dar care poatc fi
• inalt selecrh'e: agar-sulfura de bis- HI sau H2. Descendentii acestei celule pot
mut (Willson-Blair): agar-verde mo~teni aceea~i faza ~i cultura ramane mo-
briliant. nofazica, ori pot trecc in faza altern a ~i cultu-
In general, se admite ca spre deosebire de ra devine bifazica. Antigenele de faza intai
earaeterelc antigenice care apar mai labile ~i (H I). considerate specifice, au fast notate eu
pot fi supuse 121numero~i factori de variatie, literele mici (a, b, e, ...), iar eclc din faza a
caracterelc biochimiee apar re1ativ mai sta- doua, nespecifiee ~i notate eu cifre arabe (1,
bile. 2, 3, ...). In mod normal, majoritatea
Structura antigcnidi a salmonelclor este serotipurilor au doua faze. Relativ recent s-a
complexa, constand din ant/gene "0" (50- deseris prezenra mai multor factori din faza
mat/ce), ant/gene "H" (flagelare) ~/ HI in faza 1-b eeea ce face ca struetura anti-
ant/gene "Vi" (de fllveli~). genului sa fie desemnata printr-o asoeiere
Antigenele somatice "0" sunt 0 parte multifactorial a HI ~i H2 (69).
constitutiva a peretelui eclulei bacteriene, cu Purine din serotipurile de Salmonella
o structura lipopolizaharidica ~i sunt purta- prezinta ~i antigene Vi de suprafCzta. Au fost
to are ale specificitatii antigeniee factoriale descrise prima data 121S. (lplzi, izolata de 121
"0". Datorita aeestei specifieitati, bolnavii de febra tifoida. Ulterior au fost
salmonelele au fost incadrate in 46 grupe, identificate 121S. paratJplzi ~i exceptional 121
notate in schema Kauffmann-White initial eu S. dublin. Edwards, in 1972, remarca antige-
litere mari ale alfabetului latin, iar dupa nul Vi 121S. parat)plzi C izolata de 121porc
epuizarea aeestuia, cu numarul de ordine al (30), fapt confirmat de Verdq in 1978 (91).
factorului specific (91). In mod exceptional Prezenta antigenului Vi imprima
pot aparea modificari in mecanismele de inag1utinabilitatea 0 tulpinilor care i'l pose-
biosinteza ale salmonelelor care sunt urmate da. El eonstituie substratul pentru fixarea
de pierderea specificitatii "0". Acest feno- baeteriofagilor Vi utilizati in lizotipie ~i cu
men se explica prin aparitia culturilor S-R mare importanta in epidemiologic.
(de tranzitie) sau R, sau sub actiunea baete- Tulpinile de salmonele cu antigeni Vi s-
riofagilor eonvertizori. Efectele aces tor mo- au dovedit rezistente 121fagoeitoza ~i cu un
difieari se pot traduce prin sehimbarea potenrial virulent crescut.
serotipului in eadrul aceleea:;;i serogrupe sau S-a mai deseris 121salmonele un antigen
chiar lntr-o aWl grupa. Antigenele "0" se de lnveli~ M, initial la tulpinile mueoide de
Bali produse de germeni din genul Salmonella 31
42°C. Actiunea ei se manifestii prin inhiba- colimicinii, cefalosporine, apramicinii ctc.) :;;i
rea sintezei proteice a celulci gazdii, deter- chimioterapice . (nitrofuran, sulfametazinii,
minand liza acesteia. fluorochinolonii).
Rczistenta salmonelelor la actiunea Utilizarea antibioticelor :;;i
agentilor fizici, chimici :;;i biologici este in chimioterapicelor creeazii cu u:;;urintii tu1pini
general mare. Astfel, temperatura de 60°C rezistente fatii de acestea. Exp licatia feno-
omoarii gennenii din culturi in 12-20 minute, 11lenului constii in existenta factoru1ui
iar temperatura de 100°C in 5-8 minute. Pc plasmidic "R" care se transfera cu u:;;urintii
pii:;;uni, salmonelele se regiisesc :;;idupii 200 de la 0 bacterie la alta prin gene
zile, in fecalele umede de vacii dupii 6-11 extracromozomiale, fenomen cunoscut sub
luni, in biilegarul uscat rezistii pana la 24 numele de "R-infeqie" :;;icare explicii insuc-
luni, in fecale1e de roziitoare 148 zilc, in ce1e cesele din terapie. In10cuirea salmone1elor
de pasiire peste 200 zi1e, iar in solurile bo- sensibi1e cu altele total sau partial rezistente
gate in humus 8-9 1uni. In alimente, in fun- se produce chiar in cursul unei enzootii in
qie de concentratia de sarun :;;i pH. circa 2-3 siiptiimani.
sa1monele1e sunt viabile pana 1a 180 zi1e. In
lapte rezista 2-3 1uni, iar in pu1berea de oua 4 Habitat, epidemiologie
ani. In apele reziduale, bogate in materii 01'- Salmonella constituie genu1 bacterian cu
gamce :;;1 cu temperaturi convenabi1e, cea mai mare raspandire pe scara zoologicii.
sa1monele1e se pot multip1ica. pastrandu-sc o caracteristicii ecologicii deosebitii rezidii in
viabile 2-3 1uni. Aceia:;;i supravietuire 0 au :;;i capacitatea lor de a se mentine in forma
in cadavrele in putrefactie. Congelarea brus- comensalii, in special in continutul intestinal
ca reduce drastic numiirul de salmonele via- sau sub forma de parazit in tesuturi1e :;;i01'-
bile, pana la 90% Insii, ulterior. rata reducerii ganele ce10r mai diverse specii, incepand cu
este mai mica :;;ipot tl regasite :;;idupa 2-3 viermii anelizi, larvelc insectelor, vietuitoare
luni, a:;;a cum se intamplii la puii congelati. cu sange rece, piisiiri :;;isfar:;;ind cu mamife-
pH-ul cuprins intre 6,5-8,2 este optim pentru rele, la capiitul :;;irului aflandu-se omul.
dezvo1tare, iar pH-u1 sub 3,5 nu permitc 0 Vectorii prezenti pretutindeni i:;;i manifesta
supraviquire mai lungii de 6-12 ore. In sucu- potentialul patogen prin generarea unoI' toca-
rile acide, supravietuirea a fost de 6 ore pana re clinice de boalii care apar fie la organ is-
1a 10 zi1e, iar dupii un pH 9, dezvoltarea este 11lulpurtiitor, fie la organis11lele receptive din
inhibatii. Concentratia de NaC1 10% nu per- jur, cu care purtatorul :;;ieli11linatorul vine In
mite cre:;;terea salmonele10r, iar cea de 30% contact direct sau indirect. 0 schemii suges-
Ie omoarii In 7 zile. Siirurile biliare, tivii privind circuitul salmonelelor In natura
dezoxico1atu1 de sodiu ca :;;icolorantii, cum este prezentata de Barzoi (7).
sunt verdele de briliant, crista1ul violet :;;i Rezervoarele naturale principale sunt
fuxina, inhibii moderat sa1mone1ele in raport ani11lalele bolnave sau purtiitoare asimpto-
cu a1te genuri bacteriene, permitand utiliza- matice :;;i omul. Difuzarea multidireqionala
rea acestora ca ingredienti in medii1e de se realizeaza prin furaje, alimente, apele de
culturii selective. suprafata, dejeqii :;;iprin numero:;;ii vectori.
Antisepticele :;;idezinfectantele obi:;;nuite Industrializarea cre:;;terii anima1elor :;;iintro-
sunt foarte active fatii de sa1mone1e. ducerea In furajarea acestora a tainurilor
Sa111lonele1esunt sensibile fatii de multe proteice de origine animalii, contaminate cu
antibiotice (cloramfenicol, tetracicline, neo- salmonele, Intretine in buna masura circuitul
micma, gentamicina, a11l0xicilinii, epidemiologic
Boli produse de germeni din genu! Salmonella 33
ANfu1ALE
SALBATICE
fu1PORT
0\1
"Furaje: "'Procesare:
- Fainuri - came domestica
- oase publica
- maduva industrial a
- De~euri animalierc
ClRCUTCL SADlO:\TLELOR
dctermin[l necroza enterocitelor. 1110 difidiri ficat, rinichi, vezica biliara, limfonodurile
cndoteliale ~i tromboze vasculare. viscerale ~i pulmon. Pentru izolare se utili-
Imunitatea fat a de salmonele este medi- zeaza fie medii simple, fic medii de imboga-
ata celular ~i dependenta de imunoglobuline tire, dupa care se fac rcpicaje pe medii se-
netransferabile pc cale placentara. In accst lectivc pentru purificarea culturilor. In sco-
context. imunitatea nou-nascutului este nula. pul idcntificarii, coloniilc suspecte vor fi
Oricc infeqie cu salmonele inducc organ is- pasate pe medii ,:lcciale pentru evidentierca
melor competente imunologic, 0 imunitate proprietatilor biochimice. Dupa incadrarea
specifica de scrotip. Datele experimentale, morfoculturala ~i biochimica in genul Sal-
precum ~i practica vaccinurilor vii. atenuatc. monella, tulpinile tipizatc se insamanteaza
au demonstrat ca intr-un organism imunizat pe medii uzuale solide ~i sunt tipizate scro-
antisalmonelic, macrofagele nu mai permit logic folosindu-sc serurile antisalmonelicc
inmultirea intercelulara a germcnilor. iar fata somaticc (0) de grup ~i flagelare (H), pentru
de CCI aflati extracelular sunt active determinarea serotipului ~i Vi. Se mai practi-
imunoglobulinele ~l complementul (el). ca ~i lizotipia pentru determinari in cadrul
Ambelc mecanisme sunt deosebit de efici- serotipului ~i carc au 0 mare importanta in
ente fata de micile contaminari care sc repe- stabilirea filiatiei surselor de imbolnavire in
ta, asigurfmd 0 imunitatc solida. cazul toxiinfectiilor umanc cu origine ani-
Diagnosticul infeqiilor salmonclicc ne- mala. In accst sens lizotipurile dc S.
eesita obligatoriu ~i un exam en bacteriologic t.1phimlirillll1 ~i S. enteritidis se plaseaza pc
complcx. Acesta estc mai complcx decat in primul loc. Testcle serologice sunt aplicate
alte bactcrioze ~i implica 0 metodologie de de preferinta pe probe reprezentative din
lucm laborioasa, in prezent standardizata cadml unei populatii ~i nu de la un singur
oficial (94). Se urmarqte pe de 0 parte izola- animal. Aplicarea testului de hemoaglutinare
rea ~i identificarea salmonelei incriminate, ~i seroaglutinarc rapida $i lenta dau satisfac-
iar pe de alta parte punerea in evidenta a tie in special la pasari in depistarea purtato-
anticorpilor specifici in semI animalelor. rilor dc salmonele imobile ~i mai putin in
Examenul bacteriologic cu izolarca ~i detectarea salmonelozelor abortigene, unde
identificarea serotipului are cea mai mare numai probcle percchi pot avea 0 valoare
valoare diagnostica. Acesta trebuie efectuata mai ridicata. Pentru un numar de serotipuri
ciit mai repedc dupa mom·tea sau sacrificarea se utilizeaza in scop de diagnostic scrologic,
animalelor. Probele provcnite de la anima- testul ELISA (94). Acesta estc mai putin
Icle bolnavc ~i tratate cu antibiotice nu sunt costisitor, rapid, automatizabil ~i cu un grad
indicatc pentru examcn bacteriologic. Izola- ridicat de specificitate, ceea ce a Iacut sa fie
rea se face de la animalul bolnav (bovine. inclus in sistemul de supravcghere a cresca-
cabaline, porcine) prin hemoculturi, iar de la torilor dc porcine, in unele tari din Europa
cadavre, din sfmge, miiduva osoasa, splina, (Danemarca, Franta) (26).
constituiti din foarte multe specii de bacterii, cale apoase, fetide, uneori mucohcmoragice,
levuri ~i protozoare. Tocmai aceasta mi- deshidratare rapida cu emacierea maselor
croflora ~i microfauna, prin activitatea enzi- musculare, urina acida cu continut mare in
matica asupra substratului ali11lentar albumina, iar la unii vitei cu tulburari ner-
endoruminal. pune in libertate 0 seric de voase, incoordonare in mers, rigiditatea ga-
produ~i, in special acizi gra~i volatili (acetic, tului ~i capului ~i uneori convulsii. Moartea
lactic, propionic, butiric), care aqioneaza se produce dupa 0 evolutie de 5-10 zile la
asupra salmonelelor ingeratc ~i obligate sa 30-40% din cazuri. La restul animalelor im-
stationeze in accst compartiment. De aseme- bolnavite, boala trece sub forma cronic a sau
nea. flora ru11linala care colonizeaza tractu- acestea se pot vindeca.
suI digestiv joaca ~i rolul de "excludere Diagnosticul ~i intervcntia precoce redu-
competitiva", nepcr11litfmd aderarea ce pierderile pana la 5-10%.
sal11l0nclelor la cnterocite. Acest concept a Forma cronicii pulmollarii se intalne~te
fost introdus de cercetatorii anglo-saxoni la viteii de 1-6 luni ~i evolueaza cu
(36,39,93). care i-au demonstrat viabilitatca simptomc respiratorii (tuse dureroasa, pozitie
practica la pasari. Dc fapt, sucul ruminal in ortopnciea, jetaj mucopurulent). De obicei
totalitatea Iui este considerat ca un probiotic aceasta forma evolutiva este consecutiva
complcx (1), ceea ce face ca patogeneza formei acute. Febra arc un caracter remitcnt.
salmonelozei la poligastrice sa fie marcata Unii vitei pot face poliartrite, cu localizari
de aceasta particularitate. In ceca ce prive~te predilecte la jaret ~i genunchi. Forma pul-
raspandirea salmonelelor in organism ~i mo- monara. poate dura cateva saptamani ~i se
dul intim de aqiune al acestora prin endo- ~i termina letal in proportie ridicata. In timp
exotoxinele elaborate, se inscrie in cadrul pot sa apara suprainfectii en streptococi ~i
general enuntal. Remarcam posibilitatea ca corinebacterii care complica evolutia bolii.
in cazul infectiei taurine lor gestante sau pe Forma avortatii se intiilne~te mai ales la
cale genitala. salmonelele sa se localizeze in viteii intarcati ~i se exprima prin tulburari
uterul gestant ~i sa produca avorl. Artropati- digestivc sau pulmonare discrete, uncori prin
ile, inregistrate ca 0 complicatie in infcqiile artrite cu vindecare clinica in ciiteva zilc.
cu evolutie cronica, au 0 patogeneza com- Animalele trecute prin boala raman purtatoa-
plexa, explicata prin mecanisme autoimune, re ~i excretoare de salmonele.
care au la baza un LPS modificat ~i eliberat La taurinele aduIte boala evolueaza
lent sub aqiunea fagocitelor ~i/sau prin in- acut san cronic, ca enterita salmonelicii cu
terventia proteinelor de ~oc termic din mem- simptomatologie in general asemanatoare
brana bacteriana. celei descrise la vitei. Unele simptome parti-
culare pot fi hipo sau agalaxia, avorturile
TablouI clinic recunoa~te doua posibi- tardive ~i mamitele. Imbolnavirile apar in
litati de exprimare. in funqie de varsta. conditii dc rezistenta scazuta, sub influenta
La viteL dupa 0 incubatie de cateva zile, un or factori favorizanti, cum sunt ploile reci,
boala se manifesta sub 0 formii supraacutii caldurile toridc, transporturile epuizante,
septicemicii, cu debut brusc, hipercmie (41- trecerea brusca de la un regim alimentar la
42°C), anorexie, inapetenta, tahicardie, ta- altul ~i in specialla scoaterea la pa~une.
hipnee, decubit, coma ~i exitus. Forma acu- Infectia salmonelica poate apare secun-
tii septicemicii (intestinaHi) prezinta dar, in cazurile de reticulita ~i pcricardita
simptomele descrise anterior la care, dupa traumatic a, metrita sau invazie parazitara
una sau doua zile se adauga diareea, cu fe- masiva.
38 Boli infecfioase ale allillialelor • hacterio~e
In profilactoriu. unde viteii VOl' fi transfe- Iacuta ~i profilactic. Durata maxima a trata-
rati dupa fatarc. se va veghca la respectarea mentclor antiinfcqioase nu trebuic sa dcpa-
normelor zoosanitarc, urmarindu-se ~i 0 ]oti- ~easca 5 zile, pentru a evita instalarca rezis-
zare cat mai omogena a acestora. Igicna ada- tentei ~i/sau aparitia unor complicatii enteri-
parii constituie una din comportamentele ce micotice.
majore ale profilaxiei nespccifice in salmo- Tratamentul simptomatic urmare~tc res-
neloza. cunoscuta tiind calea digcstiva de tabilirea homcostaziei prin administrarea dc
infeqie. Ustensi1e1e fo1osite 1a adaparc (bi- ser fiziologic sau solutii de electroliti
beroane. galeti) vor fi spalate ~i dczinfectate (ionoser, rehidravit, rehidrasol) i.v., i.p., sau
dupa fiecare intrebuin\arc. In acela~i context S.C .. Diareea poate fi combatuta prin admi-
nu este lipsit de importanta controlul nistrarea salicilatului de bismut, decoctului
coprobactcriologic al ingrijitorilor pentru dc orez sau a produsului farmaceutic
depistarea unor evcnhla1i purtatori ~i elimi- Imodium, relativ recent introdus in tcrapie ~i
natori de sa1monele. Sc va evita trecerea care continc clorhidrat de loperamid, un
brusca de 1a un rcgim alimental' la altul. antidiarcic remarcabil care se leaga dc re-
FcrInele trebuie imprejmuitc. cu restriqii ceprorul opiaceu din peretele intestinal, inhi-
pentru circulatia cClinilor vagabonzi ~i, in band eliberarea de acetilcolina ~i
funqie de necesitatc. sc fac deratizari. prostaglandine, redud'md astfe! peristaltis-
In afara masurilor prescrise anterior ~i ca- mul intestinal.
re sunt valabile ~i obligatorii in toate efecti- Terapia dc sustincrc poate fi completata
vele de taurine considcrate indemne, in toca- cu ronice gcnerale ~i cardiacc (cofeina,
rele dc boala se procedeaza ~i 1a tratamentul pcntetrazol), glucoza ~i vitamine A, D3, C, E,
anima]elor bo1navc. 0 prima operatic este K.
trierea ~i separarea animalelor cu semne cli- In profilaxia specifica se pot utiliza vac-
nice ~i aplicarca unui tratament antiinfeqios. cinuri inactivatc sau vaccinuri vii din tulpini
simptomatic ~i dietetic. atenuate.
TrarClmentll! Clntiinfecfios se bazeaza pc In tara no astra au fost produse doua vari-
utilizarea antibiotice1or ~i chimioterapicelor. ante de vaccinuri inactivate: vaccin acetonat
E de preferat ca alegerea produsului sa fie contra salmonclozei ~i colibacilozei taurine-
Iacuta pc baza antibiogramei. Pana la aflarea lor ~i vaccinul acetonat tribacterian. contra
rezultatului acesteia, sc va administra un salmonelozei, colibacilozei ~i pasteurelozei.
antibiotic cu spectru larg, activ fata dc Gram In Gcrmania s-a comercializat un vaccin
ncgativi. Sunt preferabile mcdicamentele viu ("Bovisaloral"-Dessau) obtinut dintr-o
carc sc administreaza parenteral sau oral, dar mutanta dubla dc S. dublin, gcnetic stabiE
care se absorb in circulatia generala. In zata ~i nevirulenta pentru vitc1. Doza dc 5 ml
practica sunt tolosite: neomicina, ampicilina, administrata per os asigura 0 imunitate dc 6
tetraciclina. gentamicina, ccfalosporina, luni. In situatia unor imbolnaviri ulterioare,
colimicina., apramicina, sulfametazina, sul- viteii nu sunt afcctati sub raportul randa-
famidc combinate cu trimethoprim, mentului economic (57). In Anglia sunt folo-
florochinolona, cnrofloxacin ~i alte produse site de asemenea vaccinuri vii atenuate din
mai noi. Se mai pot utiliza ~i produse medi- tulpini de S. typhimurium Ji S. dublin cu bu-
camentoasc comerciale preparate dupa for- ne rezultate.
mulc magistra1e (bacterisin, enterosin,
aprasin, etc.) ~i a caror administrare poate fi
40 Boli infecfioase ale anima/elor • hacteria::e
Ovinele ~i mai putin caprinele fac douii avortul salmonclic, in functie de tropismul
tipuri de infeqii cu germeni din genul Sal- serotipurilor implicate in procesul infeqios.
monella: gastroenterocolita salmonelicii ~i
fermele indemne dc ovine purtatoare ~i eli- saptam,lni. contaminarea racandu-se din me-
minatoare de gcrmcni, sau prin bcrbeci de diul cxterior. La acc~tia, boala se l1lanifesta
reproduqie, dc~i avortul salmonelic al oilor acut cu enterita, febra, dispnee, tahicardic,
nu este 0 boala vcnerica. moartca survcnind dupa cateva zilc de evo-
lutie. In aceasta situatie, pierderilc la mici
Patogeneza avortului salmonclic nu pot ajunge la 25%.
este abordata in literatura de specialitate se-
parat de celelalte entitati nosologicc cu etio- Tabloul morfopatologic
logie salmonelica. Se cunoa~tc faptul ca in- Placenta este edcl1latiata, cu numeroase
fcqia are loc pe cale digestiva ~i ca bacteriile focare necrotice cotiledonare. Avortonii pre-
urmcaza un traseu dcterminat, cu cantonari zinta leziunilc comune infeqiilor abortigenc,
in organcle bogatc in componenta infiltratii cdcmatoase ale teslltului conjunctiv
rcticulocndoteliala. Tropismul pcntru uterul subcutanat ~i muscular, epan~amentc
gestant cstc 0 caracteristica as. abortllso\'is, serohemoragice in cavitati, splenita
inca neelucidata. Mecanismul producerii hipcrplastica, uneari cu hcmoragii
avortului este insa explicabil prin capacitatea subcapsularc ~i prezenta unui lichid tulburc
de multiplicarc ~i invadarc a uterului gestant in abomasum. La miei se intalncsc leziuni de
~i implicit. a producerii de cndo- ~i exotoxi- septicemie, manifestate pnn hcmaragii
nc. Estc foarte posibil ca, in special endoto- punctiforme ~i sufuziuni pe seroasc, cpi- ~i
xina, pnn elibcrarea de mcdiatori endocardicc. enterita catarala, reaqii
vasoparalitici, factori de coagularc limfonodulare, hiperplazie splenica ~i hemo-
intravasculara ~i T.N.F. (Tumor :-Jccrosis ragii subpleurale. La oile moarte dupa avort
Factor) sa joace rolul principal in dcclan~a- sc intalne~te ~i endo-, pcri- ~i parametrita.
rea avortului.
Diagnostic
Tabloul clinic Avortul salmonelic al oilor of era putinc
A vortul salmonelic aparc catre sfi\r~itul elemente dc difercnticre fat a de alte avorturi
lunii a patra ~iexceptional in luna a doua sau infeqioase (campilobacterian, chlamidian
a treia, fiind precedat de semnc prodromice: sau listcric). 0 semnificatie diagnostica se
nelini~te, edcm al vulvei ~i uneori a l1lamelei, poate acorda incidcntei crescute a evolutiei
scurgeri vaginalc sangvinolentc, hipertermie mai grave a avorturilor, precum ~i imbolna-
~i foarte rar diaree. Avortul nu int1uenteaza virii nou-nascutilor cu simptomatologie di-
l1lult stare a generala a oilor, majoritatca gestiva. Examenul de laborator este singurul
reracfmdu-se complet intr-o saptamana ~i in masura sa stabileasca natura salmonelica a
numai la un procent redus se pot inregistra avortului, in care scop sc vor cxpedia avor-
retentii placentare, endometrite ~i excePtio- toni ~i pIacente recoltate imediat dupa expul-
nal, septicemii mortale. Se inregistreaza ~i zare. Insamantarile din organele avartonului
ratari premature de miei debili, neviabili, ~i uneori din placenta pot duce la izolarea in
care in 3-10 zile contracteaza infeqia cultura pura a S. abortusovis.
salmonelica, manifestata cu diarce, febra, Diagnosticul de efectiv se poate face prin
dispnec ~i care, dupa 0 evolutie de cateva reactia de seroaglutinare lenta (RAL). In
zile se termina cu moartea. Dneori, datorita semI oilor avortate, anticorpii aglutinanti
conditiilor precare de igiena ~i aglomeratiei apar la 10 zile de la expulzarea ratului ~i pot
din saivane se pot imbolnavi ~i mieii nascuti ajunge la titmri maxime de peste 1110.000,
normal, binc dezvoltati ~i in varsta de doua persista~d 2-3 luni dupa avort, insa cu mari
Boli pl'Oduse dc genllclli dill gellu! Salmonella 43
fluctuatii individuak. Reactia se considerii mitent cu aceste miisuri se vor inliihlra facto-
pozitivii la titrul de 1/100. Reccnt (34) s-au rii favorizanti in declan~area bolii,
preparat cu S. abortusovis, antigen H ~i anti- organizandu-se spa\ii de ratare speciale, in
ser cu valori ridicate, pentnl diagnosticul care condi\iile de igienii trebuie permanent
serologic in efectiYe. supravegheate.
Prognosticulla oile care au avortat este In efectivele contaminate sau cu antecc-
favorabil, insa in cazurile aparitiei tulbura- dente, se aplicii protllaxia specifica. In tara
rilor digestive, atat la miei, cat ~i la oi. acesta noastra se produce un vaccin inactivat
este rezervat sau gray. (Salmovin), care se folosqte pentru preveni-
rea ~i combaterea avortului, a H\tarilor de
Profilaxie ~i combatere produ~i neviabili ~i a mortalita\ii la miei. Se
recomanda utilizarea ILli de necesitate In fo-
In focal'. cea mai importanta masura eon-
sta in supravegherea stricta a efectivul ui cu car. simultan cu tratamentele profilactice cu
izolarea oilor care au a\'ortat, colectarea antibiotice. Vaccinarea se efectueaza in pri-
avortonilor ~i im'elitorilol'. distrugerea lor. de melc trei luni de gestatie, pe eale s.c. in doua
preferat prin incinerare ~i dezintccria saiva- reprize, la interval de 21 zilc. In fermcle In
care avorh11 salmonelic evolueaza endemic
nului. Oile care prezinta retentii plaeentare ~i
metrite consecutive, pot tl tratate parenteral se recomandii ~i vaceinarea mioarelor.
~i local eu antibiotiee ~i chimioterapice acti- In unele tari se folosesc, cu rezultate bu-
Ye. 1\lieii bolna\i se pot trata cu antibioticele ne. vaccinurile vii din tulpini atcnuate (94).
reeomandate de antibiograma. Oilor In ges- In Franta. Pardon in 1979 obtine 0 tulpina de
S. aborwsovis R6, stabilizata genetic, rea1i-
tatie a\'ansata. cu iminenta de a\ort. Ii se pot
administra in furaje timp de 3-) zile. zand un vaccin viu care, inoculat S.C., pcr-
oxitetraciclina in doze profilactice, produsul sista la locul inocularii, inducand un raspuns
avand eficacitate ~i In eventualele asociatii imuno intens ~i protectiv.
eu Chlamydia sau Campylobacter. Conco-
Salmoneloza franca ecvina este produsii anatllm, dublin ~i altele. In tara noastrii Popa
de un numar rclativ mare de serotipuri de raporteazii izolarea din infectiile salmonelice
Salmonella ~i afecteaza eevinele de orice la ecvine S. typhimurium ~i S. enteritidis, iar
varsta, cu 0 incidenta mai ridicata la manji. recent, Barza (6) comunicii izolarea S.
abortllsequi 1a manjii de 1-7 zile ~i
Etiologie salmonele din grupele B ~i D la manjii de
:ililt
In etiologia acestei entita\i sunt incrimi- 20-60 zile. In SUA s-au izolat de la cai 40
nate ca avand 0 incidentii crescutii serotipuri de salmonele din care t)1Jlzimurium
serotipurile: tlphimurium, enreritidis, derby, 66.3%, enteritidis 9,6%, neHport S,16%,
bovismorbijicans, choieraesllis, nel\port, heidelberg 4,89%, iar in Anglia, Gibbson
44 Bali illfectioase ale allimalelor • haeleriace
0 _
46 Boli injecrioase ale animalclor • haueria::e
cavitati, mai rar hiperplazia splcnica ~i foca- asigurandu-se 0 valoare nutritiva ridicata, cu
rc necrotice discrete in ficat ~i rinichi, un cchilibru mineralo-vitaminic adccvat.
Iepele care au avortat sc izoleaza ~i se
Diagnosticul se stabile~te prin examcnc supun unui tratament parentcral timp dc 3-5
bacterioJogicc ~i serologicc, conform stan- ziJe cu antibiotice sau chimiotcrapicc, In
dardelor recomandate de OlE (94), Anticor- endometrite se poate interveni in plus ~i lo-
cal, cu antibiotice incorporate in bujii spu-
pii aglutinanti apar dupa 10 zile de ]a avort ~i mantc,
sc mentin pana la 150 zilc, Titl'lll mai mare Armasarii reproducatori se sup un unui
de 1/100 este consideratpozitiv, control serologic (RAL), monta fiind prece-
Diagnosticlil dif'ere!1{ial sc face fata de data dc toaletarea ~i dczinfeqia furoului,
avorturilc neinfeqioasc sau cele infcqioase, Monta iepelor sc va face dupa un intcrval dc
in special cele viralc, 3-4 luni dupa avort ~i dupa controluJ serolo-
gic ~i bacteriologic,
Prognosticul este favorabil. In profilaxia specifica, pe plan mondial
se utilizcaza atat vaccinuri inactivate, cat ~i
vaccinuri vii, Ultimelc au dat rezultatc bune
Profilaxie ~i combatere
In herghcliile infectatc, iepeJe se lotizea- in China (94), In tara noastra nu sc produce
za pentru a reducc posibilitatile dc contami- vaccin ~i nici nu s-a practicat pana in prezent
vaccmarea,
narc, Totodata se imbunatatesc ratiilc,
0 Antigen
1,3,4,5
1,4,5
VI. VIIspecific cnespecific
Vi VI, VII 1,3,3,5
VII
Antigen 1,3,4,5
H
Specia
cho/craesllis
2,5,S S.
v.cho/craesllis
v,
\, an1cricana
Kunsendorf
V oldazsenC
t1phisllis
Grupa Vi 3. paratyphi
4,
1, S. S.
S, nphisllis C
Boli produse de germeni din genu! Salmollella 47
Pentru serotipuri, altele decat S. cho/eraesllis rise. Astfel, stresul de transport activeaza
~i S. (lphi11111rillm, porcii sunt socotiti ad eva- purtatorii latenti, care vor contamina mediu1
rate filtre biologice, care retin la poarta de inconjurator din abator; durata stationarii
intrare, in formatiunile limfoide intestinale, 0 inaintea sacrificarii, care poate spori cu 50%
multitudine de serotipuri pe care Ie poarta ~i pentru fiecare 24 ore, prevalenta infectiei;
Ie elimina 0 anum ita perioada de timp, Tara transferul mecanic al contaminarii intre car-
ca acestea sa determine starea de boala (52, case ~i utilaje.
91). Majoritatea acestor serotipuri nu-~i lasa
in organism, de obicei, 0 amprenta imunolo- Patogeneza infectiei salmonelice la
gica decelabila prim metode serologice. pore, se inscrie in limitelc datelor prezentate
Rozatoarele joaca un rol important in ve- in pm·tea generala. Dintre particularitatile
hicularea infectiei. In cre~terea industriala patogenezice in funqie de serotip, subliniem
boala are un caracter stational', evoluand urmatoarele: S. choleraesuis cu cele doua
sporadic cu 0 repartitie sezoniera relativ uni- variante aqioneaza la nivel enteropu1monar
forma, agravata uneori de deficientele afectand cu predilcqie tineretul, in timp ce S.
zooigienice sau alimentare, cand pot aparea I)phisuis, poate afecta ~i adultii. S. paral):phi
izbucniri enzootice. C semnalata la noi in evolutii enzootice, do-
In cre~terea traditionala, boala evolueaza vede~te un hepatotropism deosebit, produ-
de obicei enzootic, intalnindu-se majoritatea cand icter, fiind totodata ~i serotipul eel mai
exprimarilor clinice ~i morfopato10gice cu- patogen pentru om (91).
noscute, inclusiv formele cronice
enteropulmonare, frecvente in special in se- Tabloul clinic
zonul rece. Manitestarile morfoclinice ale infeqiei
Scaderea incidentei inteqiei salmonelice salmonelice se clasifica astfel: forma
1a pore in cre~terea intensiva din tara noastra gastro-enterica, forma mixtii cntero-
se poate datora ~i utilizarii imunoprofilaxiei. pulmonarii, forma dominant pulmonarii ~i
Aceea~i observatie a fost TaCl.nain Anglia de forma septicemica. Ultima forma enuntata,
Linton in 1981 (55), care raporteaza 0 scade- ca ~i evolutiilc supraacute din celelalte forme
re a incidentei salmonelozei de la 82 la 10% de boala, par a fi singurele infeqii primare,
dupa 10 ani de folosire a vaccinului to ate celelalte forme evolutive, cu precadere
antisalmonelic viu, realizat dintr-o tulpina ce1e cronice fiind insotite totdeauna de in-
atenuata de S. choleraesuis (R) de Smith in fectii supraadaugate cu bacterii ~i virusuri.
1956. V erde~ (91), din totalul de 205 izbucniri
Epidemologia salmonelozei porcului tre- de salmoneloza primara studiate, raporteaza
buie considerata din doua perspective dis- ca 45.31 % au evo1uat sub forma mixta
tincte (52): una privita ca boala cu manifes- entero-pulmonara, 36,94% sub forma enteri-
tari clinice ~i alta ca 0 contaminare ca ~i 17)5% sub forma dominant pulmona-
salmonelica a carcaselor de pore ~i a produ- ra.
selor comercializabile, cu impact asupra sa- Forma gastrocntericii debuteaza cu hi-
natatii omului. Nesepararea acestor doua pertem1ie, inapetcntii ~i polidipsie, purceii
aspecte epidemiologice creeaza confuzii, bolnavi pot prezenta, pe langa 0 stare ti fica,
uneor! grave. ~i catar conjunctival. Diareea cu fecale lichi-
In ceea ce prive~te epidemiologia de de, galbui ~i cu miros fetid, poate sa apara de
abator, referitoare la porcii vii ~i sacrificati, la inceput, sau dupa 0 scurta perioada de
trebuie remarcata 0 inlanruire de factori de constipatie, fiind insotita de tulburari circu-
Boli produse de germeni din genul Salmonella 49
latorii manifestate de hiperemie, urmatii de mai rar 121 cclelalte categorii. Purcelul bolnav
cianoza tegumentelor din zonele declive, prezintii anorexic, hipertermie pana 121 42°C,
conchiilor auriculare ~i nit. Se produce 0 cianoza generalizata cu exprimare netii 121
deshidratare accentuatii ~i dupii 0 evoluTie de nivelul conchiilor auriculare ~i rahllui. Evo-
cateva zile. l11ai rar 0 siiptiimi'mii. survine lu!ia este supraacutii, terminandu-se cu
mom·tea. La unii purcei, evoluTia bolii poate moartea 1n 6-8 ore.
fi l11ailungii. dominatii de manifestiiri enteri-
ce, cu desciirciiri diareice intermitente. Ape- Tabloul clinic datorat infeqiei cu S.
titul este diminuat ~i pot sii aparii unele ma- tlphimurium, rar intalnit 1n tara noastrii, dar
nifestiiri nervoase, traduse prin mers titubant frecvent descris in literatura de specialitate
sau convulsii. Cianoza tegumentelor se piis- (43, 52) este asemanatoare infeqiei cu S.
treazii, accenhlandu-se. choleraesuis - forma entericii. Boala afcc-
Forma cronidi. 1ntalnitii frecvent 121 tine- teazii griisunii panii 121 varsta de 4 luni ~i une-
retul de 35-40 kg. se manifestii prin apetit ari se 1nregistreazii 0 morbiditate ~i mortali-
capricios, cu dominanta clinicii diareea. Cia- tate neobi~nuit de mari. Simptomul initial
noza este rara. fiind 1nlocuita de 0 dermatita este diareea galbuie, putand apiirea sporadic
crustoasii sau de eruPTii varioloide. ~i mucozitiiti sangvinolente. Porcii afectati
Forma mixta cnteropulmonara este cea sunt febrili, au apetitul sciizut ~i prezintii 0
mal frecventa. Simptomatologia enteric a deshidratare paralelii cu severitatea ~i durata
descrisii se asociazii cu cea pulmonarii, l11ani- diareei. ~-roartea se produce dupii mai multe
festata prin tuse. tahipnee, hipertermie. spo- zile de evolutie, ca rezultat 211 hipocalcemiei
rind considerabil indicele de 1110rtalitate. In ~i deshidratiirii.
forma cronicii pot sii aparii ~i artrite
salmonelice. Tabloul morfopatologic
Forma dominant pulmonara afecteazii In forma gastroentericii acuta predominii
tineretul dupii in!iircare ~i se intalne~te cu 0 diateza hemoragica 121 care se asociazii lezi-
frecventii redusii. Debutul este brusc ~i evo- uni de limfonoditii hemoragicii, splenitii
lu!ia alertii. cu tendinTa de difuziune mare. hiperplasticii, iar rinichii apar congestionati
Animalele bolnave sunt constant ~i cu pete~ii in cortex. Se evidentiazii 0 gas-
hipertermice (peste 41°C), prezintii dispnee, troenteritii cataralhemoragicii difuzii. In ileon
respiratie sforaitoare, datorita rinitei ~i mai ales 1n cecum ~i colon mucoasa este
mucopurulente ~l a amigdalitei. Tusca ingro~atii, cu reliefarea formatiunilor limfoi-
chintoasii ~i grasii apare ca un semn 211 insta- de ~i uneori cu prezenta unor mici zone de
larii proceselor bronhopulmonarc. Acceselc necrozii superficialii.
de tuse pot fi provocate atunci cand purceii In cvolu!ia subacutii ~i cronica, leziunile
sunt supu~i 121 efort. Extremita!ile ~i zonele sunt localizate in sfera aparahllui digestiv.
dcclive sunt cianotice. Anorexia este 1nsotita Stomacul prezintii 0 inflamaTie hemoragicii
de polidipsie. La un numiir mic de purcei difuzii, sub forma de focare, frecvent acope-
poate sii aparii ca simptom secundar diareea. rite de pseudomembrane gri-giilbui, care se
Mortalitatea depa~e~te 60%. In formele extind pe suprafete variabile. La nivelul co-
evolutive cronice pot sa aparii asociatii bac- lonului helicoidal se constatii prezenta unor
teriene cu Pseudomonas. pasteurcle, depozite fibrinonecrotice cenu~ii sau galben-
hemofili, streptococi, coliformi etc. verzui. cu aspect tiiratos, ancorate 1n peretele
Forma scpticemidi primara apare cu 0 intestinal. InflamaTia fibrinonecroticii se
frecven!a ridicatii 121 purceii sugari (11, 91) ~i datorqte activitiitii sinergice intre Sa 1111 0-
50 Bali in{ec,tiaase ale animalelar • hactcrio~c
2.1.6.1. TIFO-PULOROZA
••••••••
62 Bali infixfioase ale anima/c/oI' • h{[Clcrio~c
In forma acuta, puii bolnayi prezinta aparitia de noduli miliari necrotici in ficat,
anorexic, polidipsie, imobilitate eu tendinra sinoyite, artrite, salpingo-ovarite ~i orhite.
de ingramadire sub eleveuze, horiplumarie,
diaree eu feeale apoase de culoare galben- Diagnostic
verzuie, uneori sangvinolente. Datele epidemiologiee, eliniee ~l
La boboeii de rata se pot intftlni ~i con- morfopatologiee pot sugera infeetia cu
junctivite seropurulente sau un sindrom ner- salmonele paratifiee. Diagnostieul final de-
vos, manifestat prin eonvulsii, ineoordonare pinde insa de izolarea ~i identificarea agen-
in mers. ataxii etc. tului eauzal. In aeest seop, prin metodele
In cyolutiilc cronicc se constata 0 slabire bacteriologiee conventionale sunt neeesare
progreslva. oprirea in cre~tere, diaree, artrite 48 pima la 96 ore. Pentru reducerea acestui
insotite de ~chiopaturi ~i uneori fenomene timp s-au imaginat ~i pus in practica 0 serie
respiratorii ~i nervoase. La rare, in sezonul de metodc de diagnostic rapid, multe din
de ouat se obsen'a perturbarea acestuia ~i acestea putand fi ehiar automatizate. Ele se
diaree. bazeaza in principal pe testul ELISA,
La porumbei, in forma aCllta de boala se urilizandu-se in reactie anticorpii policlonali
constata in plus tulbmari neryoase grave, iar obtimqi fata de proteinele membranei exter-
in forma cronica. frecyente artrite la niyelul ne sau ai tlagelilor de Salmonella. Acest test
aripilor (boala zborului) ~i picioarelor. detectcaza salmonelele cu 0 frecyenta com-
parabila eu metodele standard. in 24 ore,
Tabloul morfopatologic aplicandu-se pe probe de organe, tampoane
La puii morti indata dupa ecloziune se c1oacalc, furaje etc. Limitele de deteetare ale
remarca prezenta yitelusului partial metodei sunt date de 0 eoneentratie a
neresorbit, fara alte modifieari evidente. Le- salmonelei in eultura primm'a de 105-10
ziunile sunt mai bine exprimate la puii morti salmonele/ml (45).
dupa evolutia formei acute de boa!a, cand se Testele serologice folosite in deteetarea
intiilnesc congestii ~i hemoragii pc seroase ~i pasarilor infectate sunt aeelea~i ea in tifo-
in organelc interne, focarc necrotice miliare puloroza: hemagllltinarea rapida (RHAR) ~i
in ficat ~i cord, enterita cataralhemoragica seroagllltinarea rapida pe lama.
difuza saufibrinonecrotic2\. Enteritele seroagllltinarea lenta (RSAL) ~l
hemoragice cu localizare la niyelul duode- m icroagllltinarca.
nului, precum titlita diftcroida se intalnesc Testlll ELISA pentru evidentierea anti-
frecyent la puii dc curca. Titlita difteroida, eorpilor serici folosind antigeni LPS, tlageli
intalnita la 1/3 din pasarilc moarte de parati- sau proteine membranale are 0 specificitate
foza este considerata de Jordan (42) ca fiind ridicata ~i este folosit cu rezultate bune atat
Ieziunea cea mai caracteristica. Se pot intalni la gaini. cat ~i in efectivele de rate reprodu-
uneori pericardite seroase, perihepatite ciltoare (48). Apliearea testului ELISA pen-
serofibrinoase ~i aerosaculite fibrinoase, pre- tru depistarea antieorpilor specifici S.
cum ~i artrite localizate mai ales la picioare. enteritidis in ouale efectivelor comerciale
La porumbei, leziunea dominanta 0 re- din SUA a demonstrat 0 corclatie directa cu
prezintii. inflamatia articulatiilor aripiloL prezenra infectiei in organismele gainilor
blefarite ~i stomatite difteroide. (33). iar in OIanda Van De Gissen (87) a
La pasarile adulte se constata congestia stabilit ca intre nivelul titrului de anticorpi
ficatului, splinei ~l rinichiului, enterita din galbenu~ ~i incidenta portajului la gainile
fibrinonecrotica, peri ton ita serofibrinoasa cu ouatoare exista un raport direct.
Bali produse de germeni din genul Salmonella 63
Bibliografie
1. Andrew, A.H. (1992), Probiotics and other Toma, S., Meitert, 1. (1953), Studii §i cercet.
prophylactic agents, Ed. Valery, Wiliams and de inframicrob., 4, 441
Lawrans, 119 22. Conliu, I., Rusu, M. (1967), Salmoneloze,
2. Barrow, PA (1990), Infect. Immun., 58, 2283 Timi?oara, 355
3. Barrow, PA (1992), J. Med. Microbiol., 36, 23. Conliu, I., Sofletea, I., Vartic, N., Rusu, M.,
389 Mure?an, E., Popa, A (1961), Probl. Zoot. §i
4. Barrow, PA, Berchieri, JrA, AI-Haddad, O. Vet., 3, 38
(1992), Avian Ois., 36,227 24. Cooper, G.L., Venables, L.M., Nicholas,
5. Barrow, PA, Lovell, MA, Berchieri, A. RAJ., Cullen, GA, Hormaeche, C.E. (1993),
(1991), Avian Path., 20, 681 Vet. Rec., 133, 31
6. Barza, H., Popoviciu, A., Coman, S. (1999), 25. D'Aoust, I.Y. (1997), Salmonella species,
Rev. Rom. Med. Vet., 9, 4, 337 ASM Press Washington, 8, 129
7. Barzoi, D., Meica, S., Negul, M. (1999), Toxi- 26. Deder, V. (2000), La Semaine vet., 4, 23
infectiile alimentare, Ed. Diacon Coressi, Bu- 27. Derlogea, H., Caraba?, E. (1942), Arh. Vet.,
cure?ti, 226 XXIV, 1-3, 20
8. Baskerville, A., Dow, C.,(1973), Brit. J. Exp. 28. Draghici, D., Barzoi, D., Ungureanu, C.
Path., 54, 90 (1962), Lucr ICVB Pasteur, 1,259
9. Baumler, AJ., Hargis, B.M., Tsolls, RM. 29. Draghici, D., Bugeac, T., Michailov, L.,
(2000), Science, 7/1, 50 Contora, N., Barzoi, D., lonescu, C. (1973-
10. Bean, N.H., Potter, M.E. (1992), Proc. 96-th. 1974), Lucr. ICVB Pasteur, XI-XII, 63
Amm. Meet. V.G., Anim. Health Assoc. US, 30. Edwards, P.R, Ewing, W.A. (1972),
Richmond, VA, 488 Identification of Enterobacteriaceae, Thrid
11. Berbinschi, C., Faur, C., Onlanu, Gh. (1981), Ed., Burges Publ. Comp., Atalanta, Georgia,
Rev. de Cre?terea Anim., 5, 43 284
12. Bercea, I., Mardare, AI., Moga Manzat, R, 31. Ezaki, 1., Kawamura, Y., Yabuuchi, E. (2000),
pop, M., Popoviciu, A (1981), Boli infectioase Int. J. Syst. Evol. Microbiol., 50, pt.2: 945-7
ale animalelor, Ed. Did. ?i Ped., Bucure?ti 32. Foley, J.E., Orgad, U., Hirsh, D.C., Poland,
13. Bucur, E.O. (1985), Teza de doctorat, Fac. de A., Pedersen, N.C. (1999), J. Am. Vet. Med.
Med. Vet. Bucure?ti Assoc .. 214, 1,67-70,43
14. Bugeac, T., Axente, P., Draghici, D. (1958), 33. Gast, K., Beard, CW. (1991), Poult. Sci., 70,
Probl. Zoot. ?i Vet., 1, 29 1273
15. Bugeac, T., Cambir, S., lordache, A, Olinici, 34. Giannati, A, Koptopoulos, G., Hatzopoulos,
N. (1969), Arh. Vet., 5-6, fas. I-II, 117 E., Sarris, K. (1999), J. Microbiol. Methodes,
16. Calnek, BW. (1997), Diseases of Poultry, apr., 3, 35, 219
tenth edition, Iowa State University Press, 35. Gibbons, D.F. (1980), Vet. Rec., 106,356
Ames, Iowa USA, 81 36. Gusils, C., Porezchaia, A, Gonzales, S.,
17. Cambir, S., Iftimovici, R, Olinici, N. (1971), Olivier, G. (1999), J. Food. Prot., mart., 62,
Rev. de Zoot. §i Med. Vet., 10,72 252
18. Cambir, S., Sandu, I. (1997), Lucr. Congres 37. House, J.K., Bradford, P., Smith, B.P., Terry,
VII Med. Vet., Romania, 344 R, Mark, J., Darin, J., Kumiya, D.Y. (1999), J.
19. Chambers, P.G., Lysons, RJ. (1979), Res. Am. Vet. Assoc, 215, 507
Vet. Scioo26, 273 38. House, J.K., Mainar Jaime, RC., Smith, B.P.,
20. Christiansen, P.J., Olsen, E.J., Hansen, C.H., House, AM., Kamiya, D.Y. (1999), J. Am.
Bisgaard, M. (1992), Avian Path., 21,461 Vet. Assoc., may, 15,214,1511
21. Ciudl, M., Combiescu, C., Nestorescu, N., 39. Johnson, C.T. (1992), Int. J. Food Microbiol.,
Popovici, M., Zili?teanu, C., Nicolescu, Moo 15,293
Boli produse de germeni din genu! Salmonella 65
40. Johnson. D.C., David, M., Goldsmith, S. 63. Opuda Osibo, J. (1986), Proceedings 2- Word
(1992), Avian ois., 36, 770 Congress Foodbome Infections and
41. Jones, F.S. (1913), J Med. Res., 27, 481 Intoxications, I, 511
42. Jordan, 1. (1994), Poultry diseases, 3-rd ed., 64. Paul, I. (1982), Diagnostic morfopatologic
Ed. Baillere Tindal, London, Philadelphia, veterinar, Ed. Ceres, Bucure:;;ti, 146
Toronto, 110 65. Perianu, 1. (1996), Boli/e infectioase ale ani-
43. Jubb, K.V.F. (1985), Pathology of domestic malelor, Bacterioze, Ed. Fund. Chemarea,
animals, Acad. Press, third ed., II, 135 la:;;i, vol. I, 203
44. Kauffmann, 1. (1966), The Bacteriology of 66. Pommier, P. (2000), La Semaine Vet., 971,
Enterobacteriaceae, Manksgaard. 35
Copenhagen 67. Popa, 0., Garoiu, M., Onica, P. (1967), Sal-
45. Keller, L.H., Benson, C.E., Garcia, V., Nocks, moneloze, Timi:;;oara, 188
E., Battenfelder, P., Eckroade, RJ. (1993), 68. Popoff, MY, Norel, F. (1992), Bases
Avian ois., 37, 501 moleculaires des pathogenicite des Salmo-
46. Kelterborn, N.C. (1987), Catalogue of Salmo- nella, Med. Mal. Infect., 22, 310
nella first isolation, 1965-1984, Gustav 69. Popoff, Y.M., Le Minor, L. (1997), Formules
Fischer, Jena antigeniques des serovars de Salmonella,
47. Khakhria, R (1997), Epidemiol. Infect., 119, Centre for Reference and Recherchers au
15 Salmonella, Inst. Pasteur, Paris
48. Kim, C.J., Nagaraya, K.V., Pomeroy, B.S. 70. Popovici, I. (1937), CR Soc. Bioi. , Paris, 124,
(1991), Am. J, Vet. Res., 52, 1069 687
49. Krutsch, W. (1994). Teza de doctorat, Timi- 71. Potter, ME (1992), J Am. Vet. Med. Assoc.,
:;;oara 201,250
50. Krutsch, W., Tataru, D. (1997), Rev. Rom. 72. Quinn, P.J., Carter, ME, Markey, B., Carter,
Med. Vet., 7, 4, 461 G.R (1994), Clinical Veterinary Microbiology,
51. Leeson, S., Marco, He.M. (1993), Poult. Sci., Wolfe Publishing, 209
49,19 73. Rasbech, N.O. (1965), Nord. Vet. Med., 17,
52. Leman, AD., Straw, B.E., Mengelin, W.L., 305
D'Allaires, S., Taylor, D.J. (1992), Diseases of 74. Rodrigue, D.C., Tauxe, RV., Rowe, B.
swine, 7-th ed., 570 (1990), Epidemio/. Infect., 105,21
53. Li, J., Smith, N.H., Nelson, K., Crichton, P.B., 75. Ro:;;ca, V. (1965), Rev. de Zoot. §i Med. Vet.,
Old, D.C, Wihittan, TS., Selander, RK 4, 56
(1993), J Med. Microbiol., 38,129 76. Salem, M., Odor, E.M., Pope, C. (1992),
54. Lincan, C., Nicolae, St., Radulescu, 0., Avian ois., 36, 1076
Constantinoiu, E., lonescu, M., Ciurea, A, 77. Sandulescu, St., Mihalache, V. (1977), Lucr.
Popescu, D. (1997), Lucr. Congres VII Med. leVB Pasteur, XIII, 119
Vet. Rom., 97 78. Sicoe, O. (1988), Bul. Inf. Soc. Med. Vet., 17
55. Linton, AH., (1981), Pig New Inform., 2, 1,25 79. Stoenescu, V. (1959), Probl. Zoot. §i Vet., 4,
56. Macarie, I. (1973), Teza de doctorat, Fac. de 61
Med. Vet., Bucure:;;ti 80. Stoenescu, V., Vior, C., Sandulescu, St.
57. Meyer, H. (1980), Arch. FDrVet. med., 34, 99 (1963), Lucr. St. ale IPIA, XII, 293
58. Mintz. E.D. (1994), Dose response effects in 81. Suzuki, S., Oishi, K., Takahashi, T., Tamura,
an outbreak of Salmonella enteritidis. Y., Muramatsu, M., Nakamura, M., Sato, S.
Epidemiol. Infect., 108,718 (1992), J Med. Vet. Sci., 54, 845
59. Mishu, B., Koehler, J., Lee, LA, Rodrigue, 82. Takeuki, A (1967), Amer. J Path., 1, 109
F.H, Brenner, P., Blake, P., Tauxe, RV. 83. Thayer, D.W., Dickerson, C.Y., Rao, D.R,
(1994), Jlnfect. ois., 169,547 Boyd, G, Chawan, C.B., (1992), J Food Sci.,
60. Morse, E.V., Duncan, MA (1976), 57,587
Proceedings 4-th Intemat. Congres, Ames, 84. Trawinski, A., Trawinski, J., (1960), Ann.
Iowa, 275 Univ. M. Curie-Sklodovsca, Sect. o.p., 13, 31
61. Mukkur, TK., Walker, K.H., McDowell, G.H. 85. Ungureanu, C., Draghici, D., Barzoi, D.,
(1998), Camp. Immunol. Microbial. Infect. Olinici. N. (1962), Lucr. ICVB Pasteur, 1,271
ois., oct. 21, (4),327 86. Ungureanu, C., Greceanu, AI. (1963), Probl.
62. Nuotio, L., Schneitz, C., Halonen, U., Nurmi, Zoot. §i Vet., 11,56
E. (1992), Bnt. Poult. Scl, 33, 775 87. Van de Giessen, A.W.R, Peters, PAT,
Berkers, W.H., Jansen Notermans, S.H.W.
(1991), Vet. Q, 13, 41
••
66 Bali illjecrioase ale allimalelor • haclcrio;:c
88, Verde;;, N, (1967), Rev, de Zoot. §i Med, Vet" 93, Zipnn, RL" Carrier, DE, DeLoach, J.R.
11,58 (1993), Avian Ois" 37, 183
89, Verde;;, N, (1968), Rev, de Zoot. §i Med, Vet, 94, *** O,I.E, (1992), Manual de standarde pentru
2, 54 testele de diagnostic §i vaccinuri, 11,331
90, Verde;;, N, (1977), Cercet, Agr, in Mold, IV, 95, *** W.H.O, (1995), Surveillance programme
135 for control of foodbome infections and
91, Verde;;, N, (1978), Teza de doctorat, Fac, de intoxications in Europe, sixth report 1990-
Med, Vet. Bucure;;ti 1992 FAO/WHO, Centre for Research and
92, Verde;;, N" Pop, T" Bancescu, 1., Training in Food Hygiene and Zoonoses, Ber-
Manascurta, C, (1986), Rev, de Cre§t, Anim., lin
4,41
,-
Cap. 3
Infectii produse de
germeni din genuI
Yersinia
Constantin Stirbu
Geuul Yersiuia/ace parte din fam. Euterobacteriaceae. A fast constituit in anul 1944, la propullerea Illi
l'ilIl Loghem 120), anind ca specie tip J: pestis, agentlll etiologic al cillmei la am. Cuprillde 12 specii, dilltre care
cel plltin 3 w/lIne!e implicarii in patologia animalel: I: pseudotuberculosis, care prodllce yersinioza la mai mliite
opeeli de animalc. J: euterocolitica, agcnlul eliologic alullor eillerite grave la om "~I uneori la allimale, dar care se
izoleazel .,i din illieslinul porcilor s elnellO.,·i,,'i I: ruckeri. care produce la salll1/mide boala nlllnit eI "gllra ro,,'ie n.
Yersiniile W/ caractercle genemle ale cnlerobacleriaceelor. jillld bacterii defi!rmci bacilarci, Gmm negati-
ve.fi/clilialivanaerobe. I
in cadi'll celrom all ca propriel1lri dislinctive/i/ptlll cci sunt imobile la 37"C dar mobile la
28-30'C tcu exccpria Y. pestis ,\'i J: ruckeri. care sun! totdeaulla imobile}, slim oxidazci negative, catalazci pozitive,
Voges-Proskouer ncgalil'c la 37 cC )\"i nil produc' 11:5.
I: Federikseuii, I: iutemledia, Y: kristeuseuii. I: bercol'ierii. Y. 111011aretii,Y. rohdei .}'i Y. aldovae slim
considemle nepalogene penlm eel 1111 posedeljactoml e!asic de vimlen (a pen tn/ Yersillia dar, dllpa Sulakvelidze (1 6)
ele sllnl poten(ial palogelle, pentru eel posedill/ll allfel de/c/clor de vimlellt!l.
H YERSINIOZA
(Pseudotuberculosis l'Odentium, Yersiniosis)
Yersinioza a fost cunoscuta in trecut Istoric, raspandire, importanta
numa! sub denumirea dc Deoarece la sfiir~itul secolului treCltt. de
pseudotuberculoza sau de rodentioza, la cadavre cu leziuni asemanatoare celor de
avand ca agcnt etiologic bacteria Yersinia tuberculoza sc izolau, in diversc situatii,
pseudotuberculosis. in timp ce Y. doua bacterii diferite, in literatura de specia-
entemco/ilica era considcrat ca avand doar !itate au apamt doua boli diferite, cu agenti
statutul de germen comensal, in special la etiologici diferiti, dar cu aceea~i denumire,
porc. patogen doar pentm oameni. de pseudotuberculoza. Una era produsa de
In prezent yersinioza estc considerata 0 "bacilul lui Malassez ~i Vigna]" (astazi Y.
boala infeqioasa produsa fie de Y. pseudotuberculosis) numita ~i rodentioza,
pseudotuberculosis. fie de Y. enterocolitica, iar cealalta prod usa de "bacilul lui Preisz-
mai frecventa ]a rozatoare. dar intiilnita la Nocard" (astazi COIynebacterilll1l
mai l11ultespecii de animale ~i la om, carac- pseudotuberculosis) numita ~i !imfadenita
cazeoasa a oilor. Confuzia este astazi e!imi-
terizata prin slabire progresivil. adenopatie ~i
nata prin adoptarea numelui dc yersinioza,
formarea de noduli cazeo~i in diverse organe
~1 pe seroasc.
care are ~i avantajul ca include ~i infeqiile
cu alte specii ale genului Yersinia. in mod
deosebit Y. enterocolitica.
68 Boli infecfioase a/e anima/e/ol' • hllcterio~e
1'. enterocolitica, ccl mai adesea cu tipurile carea germenului. Pentru izolare se reco-
0:3, 0:5, 0:8 sau 0:9 de origine porcina, manda l11aiales pcretele intestinului subtire
are 0 prevalcnta in crc~tcre ~i se manifesta in (jejun, ileon) sau a colonului, limfonodurile
special prin enterocolitc. mai rar prin septi- mczcnterice, organe cu leziuni, fecak sau
cemle. In sehimb poate sa produca produse animalierc. Se poate obtine 0 imbo-
simptome care mimeaza apendicita sau ar- gatire a materialului patologic, in 1'.
tritele reacti\'e (7). enterocolitica, prin mentinere la rece. Insa-
mantarile se pot face pe medii uzuale dar,
Tabloul morfopatologic pentru 1'. enterocolitica se recomanda medii
Tabloul lezional este mai bine cunoscut speciale (vezi etiologia). Pentm identificarea
in eazul infeqiei eu Y pseudotuberculosis ~i speciilor in cadrul genului Yersinia, rezultate
cstc limitat in multe cazuri la tubed digcstiv. foarte bune se pot obtine prin sistemul
extinzfmdu-sc sprc altc organc intcl11e mai multitest API. 20 E, chiar mai bune decat
ales la speciile cele mai recepti\e, respecti\' prin PCR dupa unii autori (10), in timp ee
la rozatoare ~i rul11egatoarele l11ici. dupa aJti autori PCR este superior, avand 0
Leziunea de baza este reprezentata de specificitate de 100% (9).
nodulul pseudowberculos, avand centrul Evidentierea germenilor in seqiuni his-
necrotic. cazeos. cu sau Tara tendinta de il1- tologice executate din perctele intestinal ~i
capsulare (II). Histologic. necroza de eoa- din formatiunile limfoide aferente poate
!!~ gulare centrala prezinta la exterior colonii sprij ini diagnosticul de yersinioza. Cu re-
bacteriene ~i 0 reaqic mezenchimala cu ten- zultatc inccrte, au fost experimentate ~i
dinta dc incapsularc. :'\ odulii examenele serologice (RAL, RFC) ~i alergi-
pseudotubcrculo~i, numih astfcl pentru ca ce,
gurarea unoI' conditii bune de crqtere ~i rii orale cu tulpini vii, slab vimlcntc (17).
furajarc, cu respectarea tehnologiilor de Instituirca unui program dc vaccinare la
cre~ten:: ~i veterinare. maimutele griidinii zoologice din Jersey, nu
In cazul animalelor dc laborator, dad! a contribuit la reduccrea mortalitiitii datoratii
boala a apiimt, se poate Incerca tratamenrul Y pseudotuberculosis (2).
colectiv, cu antibiotice sau sulfamide, dar In cazul animalelor de fermii bolnave nu
este preferabilii lichidarca efectivului ~i re- se admite sacrificarea de necesitate, In vede-
popularea cu unul indemn, dupii 0 prealabilii rea diirii In consum, nici chiar conditionat,
curiitenie ~i dezinfeqie. deoarece chiar ~i numai manipularca carca-
La cobai au fost obrinute rczultate favo- selor ~i organelor infectate implicii riscul
rabile din punct de vedere medical. prin transmiterii bolii la om.
imunizare cu autovaccinuri inactivate, iar pe
~oareci a fost doveditii posibilitatea imunizii-
Bibliografie
1. Ackers, M,L., Schoenfeld, S., Markman, J., 11, Paul, I. (1996), Etiomorfopatologie veterinare,
Smith, M.G" Nicholson, MA et. al (2000), J Editura ALL, Bucure:;;ti
Infect 015, 18, (5), 1843 12. Pilon, J., Higgins, R., Quessy, S. (2000), Can
2, Biell, M., Lauzi, S., Pratelll, A, Martni, M., Vet J, 41, (5), 383
Dall'Ara, P., Bonizzi, L. (1999), J Zoo Wild 13. Radostits, Q,M., Gay, C.C., Blood, D., Hinch-
Med, 30, (4), 523 cliff, KW, (2000), Veterinary Medicine, W.B.
3. Funk, JA, Troutt, H.F., Davis, SA, Qssler, Saunders Company Ltd.,9th ed.
C.P. (2000), J Food Prot, 63, (3), 395 14. Rapuntean, Gh" Rapuntean, S, (1999),
4. Gugnani, H.C. (1999), J Commun 015, 31, Bacteriologie speciale veterinare, Tipo
(2),65 Agronomia, Cluj-Napoca
5. Hoogkamp-Korstanje, JA, Moesker, H., 15. Ro:;;ca, V. (1974), Rev. de Zoot §i Med. Vet.,
Bruyn, GA (2000), Ann Rheum ois, 59, (11), 1,57
914 16. Sukakvelidze, A (2000), Microbes Infect, 2,
6. Martins, C.H., Bauab, T.M" falcao, D,P. (5),497
(1998), J Appl Microblol, 85, (4), 703 17. Thornton, E.A., Smith, G.R. (1996), Vaccine,
7. Naktin, J., Beavis, K.G. (1999), Clin Lab Med, 14, (10), 977
19, (3), 523 18. Ueshiba, H., Kato, H" Miyoshi-Akiyama, 1.,
8. Negulescu, A, Elefterescu, A (1956), Probl. Tsubokura, M" Nagano, T. et all (1998),
vet., 2, 35 Zentralbl Bakteriol, 288, (2), 277
9. Neubauer, H., Hensel, A, AlekSIC, S., Meyer, 19. Ungureanu, C., Darie, P. (1979), Rev. de
H. (2000), Syst Appl MIcrobiol, 23, (1), 58 cre§terea anim" 7, 39
10. Neubauer, H., Sauer, T., Becker, H., Aleksic, 20. *** (1993), Int. J. Syst. Bacteriol.
S., Meyer, H. (1998), J Clin Microblol, 36, 21, *** (1998), The Merck Veterinary Manual 8th
(11), 3366 ed., Merck & Co., Inc., Whitehouse Station,
N.J,
Cap. 4
Infectii produse de
germeni din genul
Pseudomonas
Constantin $tirbu
Gellul Pseudomollas cllprll1de IIIl mare Illimar de specii bacteriene, strict aerobe, Gram negatil'e. mobile.
nesporulale. CII melabolism oxidatil' (nil fermelilea::a ::ahal'llrile dar Ie lItilizeaza prin oxidare) prodllcaloare de
cata!a~a. ,Se culti11j pe medii zcuole pe care. co .,)j in {esuturi. Wiele specii produc pigmenti, ell ac{iul1c ontagonica
faia de alte baclerri ..
.\fajoritatea speciilor Slllli lIbicl'itare si nepatogene. Cnele specii sunt patogene pentru plante. iar allele
pentl'll om .ii animale. la care prodllc mai rar boli gellerali::ale. septicemice. dar foarte ji-eCl'enl ill!ecrii locali::ate.
Pentl'll l7Iedlcina l'eterinara esle lmporlanra 5pecia Ps. aeruginosa si in masura mull mai redllsCt Ps.
jluorescens s'i Ps. stutzeri.
La animale aparfoarle rar boli seplicellllce prodllse de Ps. aeruginosa, dar slInl foarte frecvente infeciiile
locali::ale. plilmonore. IIrinare. digeslil'e. olice. oClilare. osoose. Pl'. aeruginosa este lInlll dintre cei mai frecvenii
germeni plOgeni care se coleecll din piLlgile accidel1lale sail operatorii complicate.
Tineretul este mai sensibilIa infectia cu La pui se manifcsta prin febra, somno-
Pseudomonas dccat adultii. lenta, mole~eala, epifora, coriza, anorexic,
Aparitia bolii este til\wizata de 19lena deshidratarc, diarce, uneori tulburari ncrvoa-
necorespunzatoarc, dc alimentatia defec- se, ~i moartca in 3-4 zile.
tuoasa. de tratamentele indelungatc cu anti- La pasarilc adultc se constata: anemie-
biotice tat a de care Pseudomonas re, diaree cu fecale de culoare vcrzuie. slabi-
aeruginosa estc rezistent, dc mentinerea sau re, reducerea ouatului, incoordonarc in mers
antisepsia oualor dc incubatie in condi!ii
~i ~chiopaturi. 0 manifestare mai putin
improprii. Adesea Ps. ael'llginosa participa
mentionata in literatura, dar frecventa in
ca germen de infectie secundara sau asociat
efectivcle dc gaini cu pscudomonoza din
al altor infectii bacteriene sau virale
tara no astra, estc edcmul capului, care cu-
(micoplasmice. colibacilare. hemofilice).
prinde in special regiunilc orbitalc, sinusu-
Ps. ael'llginoO'a este un germ en
rile infraorbitalc, barbitcle §i prima treime a
ubicvitar. Se poate izola din solul umed. ape
gatului. In astfel de cazuri sc constata adcsca
de supratata, de pe plante, dar este ~i un epi-
fit al mucoase]or respiratorii ~i digestive, dc §i conjunctivitc, blcfarite §i nu rareori se
unde este eliminat, contaminand a~ternutuL ajungc la cccitatc §i atrofia globului ocular
aeruL apa ~i,in generaL mediul ambiant ~i (6). Pasarile bolnavc sc cpuizcaza ~i mor
de unde ajunge din nou pe mucoaseIe ani- dupa 1-2 saptamani.
male lor. inchizandu-se astfel circuitul ger- La puii mici, dupa vaccinarea pnn
menului in natura, chiar ~i fara a includc in deeping sau intraconjunctivala, s-au inrcgis-
lam animalele bolnave, dar care de aseme- trat uneori conjunctivite cu PO'. aeruginoO'a
nea pot interveni in anumite circumstantc, in masa (70-80% din efectiv).
sporind numarul ~i virulenta germenilor
contaminanti. Tabloul morfopatologic
Este posibila ~i transmiterea verticala a La embrionii morti, cea mai frapanta
bolii dar, nu transovarian, ci ca urmare a modi ficare 0 constituic colorarca in \'CJ'dc a
contaminarii coj ii oualoI, fie in oviduct sau lichidelor embrionarc §i a vitelusului.
cloaca, fie dupa eliminare, cu gcrmcni din La puii mici se pot constata: entcrita ca-
mediul ambiant care, in anumitc conditii, pot tarala, hipcrplazie splenica, pneumonie, as-
strabatc prin porii din coaja. In astfel de ca- cita. colorarea in verde a ficatului ~i vitclu-
zuri apare fie mortalitatea embrionara, fic
sului, care este numai partial resorbit.
imbolnavirea puilor in rimele zile de viata.
La puii mai mari ~i la gaini se gase~te
In eclozionator sau in puierni!a infectia se edemul serofibrinos, cateodata
poate realiza ~i pe cale respiratorie sau di-
serohemoragic, in tesutul conjunctiv subcu-
gesti\'a, sursa primal'a fiind reprezentata de
tanat, colorarca in verde a continutului sto-
primii pui bolnavi. Se admite ~i imbolnavi-
macului glandular, intcstinului ~i stomacului
rea prin autoinfectie. in special la adulte.
Morbiditatea ~i mortalitatea variaza in limite trihlrator, artrite scrofibrinoase, poliserozita
foarte largi. fibrinoasa, focare necrotice in ficat, splina,
rinichi ~i creier. Histologic, se pot evidcntia
Tabloul clinic numero~i germeni dispu~i perivascular, in
Pseudomonoza evolueaza acur la pui ~i majoritatea tesuturilor (2).
li~ cronic la gaini.
76 Boli infecfioase ale animalclor • bacler;oze
Exista un mare numar de referiri, in lite- La taurii sanato~i, germcnul cste prezent
ratura de specialitate, la infectiilc cu adesea pe tegU11lenhll preputial ~i in urctra,
Ps.aeruginosa intalnite la majoritatea spcci- de unde aj unge sa contamineze sperma,
ilor de mamifcre, de cele mai multe ori 10- alterfmdu-i calitatile sau ajungand, odata cu
calizate, dar ~i septicemice. aceasta, in vagin ~i uter, ceea ce se poate
De celc mai multe ori Ps. aeruginosa a solda cu aparitia unor endometritc sau
fost izolat, singur sau asociat cu a1ti ger- avorturi sporadice.
meni, de obicei patogeni, din diverse plagi La bovine, Ps. aeruginosa a mai fost
accidentale sau operatorii, din abcese cu izolat din pielite, cistite, artrite, abcese cuta-
diverse localizari, pneumonii purulent- nate, pericardite sau alte infectii purulcnte.
necrotice, enterite cranice, conjunctivite, La ovine ~i caprine
otite, mamite, pielonefrite etc. La aceste specii Ps. aeruginosa poate sa
Ps. aeruginosa poate sa se adauge unei produca ma11lite, in acelea~i conditii ca la
alte infectii, preexistente sau, datorita leuco- bovine, care se pot recunoa~te clinic ~i
peniei pe care 0 induce, sa faciliteze instala- 11l0rfopatologic in primul rand dupa colora-
rea altor infectii, chiar septicemice, mai ales rea in verde a secretiei lactate, care devine
la animalele tinere ~i debilitate. zeroasa, tulbure, ~i a tesutului conjunctiv
La bovine subcutanat al ma11lelei, care este edematiat,
Cea mai frecventa, la bovine, este l11a- de culoare verzuie. Se mai izoleaza deshll de
mita acuta sau cronica cu Ps. aeruginosa frecvent din leziuni pulmonare cronice cu
instalata pe fondul unei 11lamite cu alta eti- alta etiologie pri11lara, din abeese ~i leziuni
ologie primara, tratata prin infuzie mamara cutanate.
un timp mai indelungat cu antibiotice inefi-
cace sau cu slaba eficacitate.
In/ee{ii prodllse de gerllleni din genlll Pseudomonas 77
Bibliografie
1. Buiuc, 0" Neguj, M. (1999), Tratat de micro- (2000), Chemotherapy, 46, (2), 116
biologie clinica, Ed. Medicalil Bucure9ti 8. Per;anu, 1. (1996), Bo/ile infectioase ale ani-
2. Calnek, BW. (1997), Diseases of Poultry 10- malelor - bacterioze, vol. I, Ed. Fundajiei
ed, Iowa State University Press, Ames, Iowa, Chemarea, la9i
USA 9. Prescott, J.F" Baggot, J,D. (1993), Antimi-
3. Cheung, 0.0" Halsey, K., Speert, D.P. crobial Therapy in Veterinary Medicine, vol. I,
(2000), Infect, Immunol, 68, (8), 4585 Blackwell Scientific Publications, Iowa State
4. Lyczak, J,B., Cannon, C.L., Pier, G,B. (2000), University, 2nd ed.
Microbes, Infect., 2, (9), 1051 10, Quinn, P,J" Carter, ME, Markey, B.K., Car-
5. Nance, F.C., Hines, J,L" Fulton, RE., ter, G.R (1994), Clinical Veterinary Microbi-
Bornside, G.H. (1970), Surgery, 68, (1), 248 ology, Wolfe Publishing, Printed in Spain by
6. Panaitescu, Sanda, Moga Manzat, R (1979), Grafos, SA Arte Sobre Papel
Lucr. $t. IA Timi§oara, XIV, 113 11, Webert, K.E., Vanderzwan, J.D., Duggan, M.,
7. Papadakis, J,A., Samonis, G" Maraki, S., Scott, JAet all (2000), Crit. Care Med., 28,
Boutsikakis, J., Petrocheilon, V., Saroglon, G. (7),2397
Cap. 5
Boli produse de
germeni din genul
Brucella
Genul Brucella cuprinde bacteni Gram negatire. neeapsulate, nesporulate, imobile, eu dimensiuni mici.
para::.i!i illlracelulari.
/~1cadrul genului Brucella sllnt reculloscute 6 specii: Br. abortus, Br .melitensis, Br . .luis, Br. callis, Br.
Ileotomae .,i Br. ovis. ill caclrul prime lor trei speeii jlincl idenl1jieate mai mllite biovaruri. Brucelele produc bo/i
mfeqioase subacute-cronice la direrse speeii cle mam/fere. inclusiv la om, loea/izate predominant la organele
genitale Ji manifestate prill avorl. numite brucelo::.e. eu exeep!ia illlee!iei cu Br. ovis, pelltru care Smafolosit mai
mult clel1llllUrCade orlriepididimitll illfecfioasa a berbecilor (O.1.B,/. clar pentrll care in prezent .Ie acrediteaza tot
Illai mult denumirea de bruce/o:;a ovilla Cll Br. ovis.
5.1. BRUCELOZELE
(Brucellosis)
.............. .-
.. ~
80 Bali infec/ioase ale animalelor • hacteria::e
La primele trei specii ale genului veterinara, ultimele doua sunt preferate in
Brucella au fost identificate doua anti gene medieina umana (30).
majore de suprafata: M ~i A. Au fost Substan!ele dezinfeetante ~i antiseptiee
denumite astfcl pentru ca Br. melitensis in coneentratii obi~nuite aqioneaza
poseda 95% antigen M ~i 5% antigen A in baeterieid asupra brueelelor in timp scurt:
timp ce Br. abortus poseda 95% antigen A ~i fenolul 0,5% in I ora, sublimatul I %0 in 5
5% antigen M. Brucella suis are 40% min., formolul 0,5-1% in 5-10 mm.,
antigen M ~i 60% antigen A Alte doua cloramina 0,25% in ciiteva min., aleoolul
anti gene majore (R ~i Z) au fost ulterior 70-900 imediat, laptele de val' 1/20 in 3-4 ore
identificate la celelalte specii. (ereetarile (31,46).
imunoehimiee au relevat existenTa mai (aldura umeda inactiveaza repede
brucelele: in 2 ore la 5YC ~i in 5-10 min. la
multor fraqiuni antigen ice, dintre care unele
60'(, Suspensionate in lapte sunt distruse in
sunt eomune nu nUl11aispeeiilor din genul
15 min. la 600( ~i in 60 sec. la 710(,
Brucella dar ~i altor specii, din alte genuri
(aldura uscata aqioneaza insa mai lent,
(Yersinia. Francisella, Campy/obacter).
respectiv in 60 min. la 90-95°C (25).
Au fost identificate 9 biotipuri naturale Prin refrigerare sc conserva 1-2 luni la
in cadrul speciei Br. abortus, 3 biotipuri in 0'( in lapte ~i produsele lactate ~i pana la 0
cadrul speciei Br. melitensis ~i 5 biotipuri in luna in came.
cadrul speciei Br. suis. In me diu I ambiant, la temperatura
Bruceleie sunt sensibile faTa de 0 gama ordinara rezista: in lana ~i piei de oaie 6 luni,
destul de larga de antibiotice ~1 in lichidcle fctale 3 luni, in continutul
chimioterapice. Sensibilitatea cea mai mare intestinal 6 luni, in apa 42 zile, in pamant 73
o l11anifesta fat a de streptomicina, zile. La 0°(, in produselc patologice
tetraciclina., cloramfenicol, oxitetraciclina, (exsudat uterin, pIacente) rezista 7 luni; sunt
doxycyclina ~i rifampicina. In timp ce rezistente la putrefactie. Saramurarea are
pril11cle doua, asociate, pentru ca aqioneaza slaM actiune bactericida, dar saramurarea
sinerglc, sunt preferate in medicina urmata de afumare Ie distruge. (25, 46).
lungul timpului acestei boli fiind enorm. Cel putin pe cale respiratorie sau conjunctivala,
mai frecvent medicii veterinari contracteaza prin contact percutan sau pe calea
aceasta boaUi cu ocazia diagnosticului de mucoaselor genitale, fie cu brucele provenite
gestatie, a rezolvarii ratarilor distocice ~i a din mediul ambiant (contaminat cu ocazia
tratamentului endometritelor. avorturilor sau ratarilor), fie cu sperma
infectata, provenita de la reproducatori
Caractere epidemiologice bolnavi. De cele mai multe ori femelele ~i
masculii cu bruceloza cronic a inceteaza sa
In afara de bovine, la infeqia brucelica
cu Br. abortus mai sunt receptive ~i 0 serie mai elimine brucele, dar procesul poate
de alte specii de animale. domestice sau suferi reactivari spontane.
salbatice, in special rumegatoare, dar ~i Dinamica difuzarii bolii este de tip
solipede sau porcine. endemic, cu debut insidios. In faza
Bovinele adulte ajunse la maturitate preepidemica, pril11ele cazuri sunt sporadice
sexual a sunt mai sensibile dedit tineretul, ~i pot sa apara numai dupa multe luni de la
introducerea In efectiv a unui animal
femelele sunt mai sensibile dedit masculii,
iar temelele gestante sunt mai sensibile infectat. 0 data cu primul, respectiv primele
dedit femelele negestante. Bovinele sunt cazuri de avort, sunt disel11inate In mediul
socotite nu numai cele mai receptive la ambiant ~i mari cantit,ltl de germeni, cu care
infeqia cu Br. abortus. dar ~i singurele se ',lor infecta alte animale dar, pana dind
gazde ~i rezervor natural de germeni In boala se va manifesta ~i la aces tea ',lor trebui
natura, a acestei specii. sa mai treaca inca alte cateva luni. Incidenta
Intr-ul1 efectiv de bO\'il1e il1demn, avorturilor (lmbolnavirilor) crqte In timp,
bruceloza este introdusa aproape invariabil respeetiv in faza epidemica ajungfmdu-se la
prin achizitionarea de animale infectate, dar o prevalenta de 40-50%. Deoareee 0 femela
aparent sanatoase clinic. Aceste animale, de gestanta de regula avorteaza 0 singura data,
cele mai multe ori, nu sunt eliminatoare de rar de doua ori, exceptional de trei ori, In
germeni. Cu ocazia gestatiei unmitoare, i'n faza postepidemica, daca efectivul este cu
momentul expulzarii produsului de circuit lnchis. incidenta avorturilor scade
conceptie, indiferent daca acesta este pana aproape de zero. Daca i'nsa In aceasta
avortat, ratat la termen sau prematur, se faza se achizitioneaza alte animale, din
elimina cantitati mari de germeni, care sunt ferme indemne, are loc 0 recrudescenta
prezenti In lichidele fetale, placenta sau epidemiologica, avorturile putand sa reapara
avortoni. Eliminarea de bruce Ie prin In masa, la animalele nou-achizitionate.
secretiile genitale continua timp de 2-3 Durata lntregului ciclu (faza preepidemica,
saptamani, dupa care poate sa sisteze epidemica ~i postepidemica), daca nu se
complet sau sa se reia cu ocazia urmatoarei intervine, se poate extinde pe 2-3 ani.
ratari sau avort. In schimb, climinarea de
brucele prin lapte poate sa continue 0 lunga Patogeneza
perioada de timp, cu sau rara intermitente, De la poarta de intrare, reprezentata de
laptele fiind una dintre cele mai importante mucoasa digestiva, mai putin mucoasele
surse de infeqie pentru om. genitala, conjunctivala ~i nazofaringiana,
111cadrulul1ui effxtiv injectat. infeqia se germenii ajung in sistemullimfatic, initial In
transmite de la animalul bolnav la animalul limfonodurile regionale, de un de difuzeaza
sanatos, direct sau indirect, pe cale spre alte lil11fonoduri ~i sistemul circulator
digestiva, odata cu apa sau furajele, mai sanguin. 0 dati'i cu sangele, In care se
Bali pl'aduse de gel'lJIeni din genul Brucella 83
multipliea, difuzeaza in tot organismuL dar mult starea animalului. Aeestea se pot solda
vor ramane viabili ~i se vor multipliea numai eu stari toxieo-septieemice letalc sau eel
germenii ajun~i in perctele uterin, in mamela putin eu infecunditate, tulburari de ciclu
~i in limfonodurile aferente, in timp ce sexual ~i alte tulburari de reproduqie.
germenii din sange ~i alte tesuturi vor Vireii mai tineri se pot infecta, dar fae
disparea. In uter, mal11ela ~i limfonoduri infectii pasagere, urmate de aparitia de
brueelele pot sa ramfma in stare de latcnta anticorpi in sange, care de asemenea dispar
mai multe luni. Multipliearea germenilor dupa 1-2 luni. La viteii mai mari, la juninci
este reaetivata cfmd intervine starca de ~i la maseuli, brucelele pot sa ramana in
gestatie, brueelele avand 0 afinitate speciala sistemul limfatie in stare de latenta mai
pentru uterul gestant, placenta ~i tesuturile multe luni, relufmdu-~i multipliearea ~i
fetale, datorita continutului bogat in diseminarea cand intervine starea de gestatie
erithritol al acestora, fata de care brucelele la femele ~i maturizarea gonadelor la
prezinta ehimiotaetism. maseuli.
In uterul gestant brucelele se multiplica In formele croniee, prezenta brucelelor
execsiv la ni\'elul vilozitatilor coriale ~i a se limiteaza la splina, glanda mamara ~i
earunculilor uterini, in lichidele fetale ~i limfonodurile aferente acesteia, uterul
tesuturile fetale. Rezultatul multiplicarii gestant, testicule, glandele anexe ~i
brucelelor la nivclul placentoal11elor este limfonodurile regionale.
inflamaria necrotico-purulenta, eu reducerea Infeqia brucelica induce restructurari
legaturilor dintre mama ~i tat, a aportului imunobiologice importante. In prima faza
nutritional ~1 de oxigen, avfmd drept are loe 0 stare de premunirie, care se
conseeinta 1110arteaprodusului de conccptie transforma in imunitate sterila dupa 3-8 luni
~i avortul. Daea infeqia are loc intr-un la tineret ~i 10-18 luni la animalele adulte
stadiu mm avansat al gestatiei, iar (46).
fenomenul inflamator-necrotie cuprinde 0
suprafata eotiledonara mai redusa, gestatia Tabloul clinic
poatc fi dusa la tcrmen, sau aproape de Perioada de incuba!ie poate sa vaneze
termen, dar nou-naseutul este subponderaL intre 1 0 ~i 239 de zile, dependent de starea
neviabiL fiziologica a animalelor ~i doza infcetanta.
Mai ales in cazul avorturilor mai tardive Este mai scurta daca infeqia se produce la
are loc retentia totala sau partiala a un animal gestant, aproape de termenul de
placentei, din eauza ca, in pm'alel cu tatare ~i este mai lunga daca infeqia a fost
inflamatia necrotica a placentoamelor are contractata intr-o faza timpurie a gestariei.
loc ~l 0 proliferare conjunctiva, care Tncereetarile experimentale ale lui Thomsen
deterl11ina "sudarea" canmculilor uterini de eitat de Pop (43), perioada de ineubatie a
cotiledoanele placentare. Retinerca unor fost de 239 zile cand infeqia s-a produs in
portiuni de placenta intarzic mult ziua montei fertile.
debarasarea uterului de brucele care, in Prineipala manifestare a brueelozei la
cazul expulzarii piacentei in totalitate se vaci este avortuL De cele mai multe ori
produce cam in trei saptamfmi. Persistcnta in avortul se produce in ultima treime a
uter a resturilor de placenta, devenitc astfel perioadei de gestatie. Uneori avortul este
"corp strain" pentru organism, conduce de mai timpuriu, in ultimele 3-5 luni de
regula la suprainfeqia locala cu germeni gestatie. sau gestatia este dusa pana in
piogeni ~i de putrcfaqie, care agraveaza preajma termenului normal de tatare, cand
84 Boli inlec{ioase ale anilllalelor • bacterio::e
Izolarea in cultura pura a Br. abortus prezenta streptomicinei ~i este slab virulenta
reu~e~te cel mai bine din stomac, pe agar cu pentru cobai ~i ~oareci (48).
ser ~i dextroza. In cazul probelor probabil b. Testele serologice sunt larg utilizate in
supracontaminate (placenta, secretii vaginale practica pentru diagnosticul bruce10zei
etc.), la mediul de cultura se adauga, ca bovine, atat in scopul confirmarii un or
inhibitori, bacitracina 25!lgiml, acid suspiciuni, avand in vedere ca evolutia
nalidixic 5~lg/ml, nistatin 100!lg/ml, obi~nuita a bolii este subacuta sau cronica,
polymixin B 5~lg/ml, cicloheximidina 100 cat ~i pentru identificarea indivizilor
~lg/ml ~i vancomycin 20 !lg/ml. Rezultate infectati, dar sanato~i clinic, din focarele de
foarte bune se obtin ~i pe bulion cu ser ~i boala, precum ~i pentru tinerea sub
dextroza, bulion triptona-soia, sau bulion observarie a efectivelor sanatoase.
special pentru Brucella, cu adaos de In decursul timpului au fost verificate ~i
inhibitori (48). recomandate un numar foarte mare de teste
lncubarea se face la 3 rc, in atmosfera serologice, dintre care s-au dovedit mai
cu 10% CO2, timp de pana la 6 saptamani. avantajoase ~i sunt astazi recomandate de
Coloniile suspectc se examineaza prin Oficiul International al Epizootiilor (48):
aglutinare, cu seruri specifice antiBrucella testele de aglutinare, reactia de fixare a
abortlls "s" ~i "R" sau cu seruri complementului ~i ELISA, in diverse
monospecifice pentru epitopii A ~i M. variante.
Identificarca sumara ~1 diferentierea Dintre tcstele de aglutinare, in primul
coloniilor "s" ~i "R" se face suspensionand rand este recomandat testlll ell roz bengal
coloniile suspecte in solutie apoasa de (TRB). Se executa pe plilci de sticlil, pe placi
acriflavina 0,1%: coloniile "s" dau de email saupcfoliispecialedinplastic.Se
suspensie omogena, coloniile "R" dau amesteca 0,03ml ser de cercetat cu 0
depozit (48). Pentru identificarea definitiva, cantitate egala de antigen colorat cu roz
tulpinile respective se trimit unui laborator bengal. Se omogenizeazil cu atentie timp de
autorizat pentru identificarea germeilor din 4 minute ~i se observa aglutinarea care, daca
genul Brucella, prin metode mentionate la se produce, indica 0 reactie pozitiva. Testul
capitolul "Etiologie". este socotit ca foarte sensibil, de~i sunt
Intrucat in multe tari continua sa se posibile ~i reactii false, atat pozitive cat ~i
foloseasca vaceinuri vii in profilaxia negative. Probele reaction ate pozitiv se
brucelozelor, se pune ~i problema reverifica prin R.F.C. Animalele vaccinate
diferentierii tulpinilor vaecinale de cele reaqioneaza pozitiv la TRB.
virulente. Testul de aglut/nare pe pliici, Cll antigen
Tulpina B 19 de Brucella abortus se tamponat (TAPAT), de asemenea
recunoa~te pe baza faptului ca nu necesita recomandat de O.LE., este asemanator cu
CO2 la cultivare, cre~terea este inhibata de 3 primul, dar folose~te alt antigen, alte
!lg/ml benzylpenicilina in mediu de cultura, propoqii intre ser ~i antigen
sau de 2 !lg/ml albastru de thionina ~i este (0,08ml+0,03ml), iar citirea se face dupa ce
slab virulenta. placile au fost alternativ: omogenizate,
Tulpina Revl de Br. melitensis se incubate inca 4 min. ~i apoi din nou
caracterizeaz[l prin cre~tere lenta pe mediile omogenizate. Ca ~i in cazul TRB, TAPA T
de cultura adecvate, nu cre~te deloc in este apreciat ca foarte sensibiI, dar poate
prezenta fuxinei 20 !lg/ml, a thioninei 20 furniza ~i rezultate false, in ambele sensuri.
!lg/ml, a benzylpenicilinei 3 ~lg/ml, crqte in Din aceasta cauza, reactiile pozitive trebuie
Boliprodllse de germeni din genul Brucella 87
verificate prin R.F.C. sau cu un alt test Testul ELISA a fost adaptat mai recent
foarte specific. pentm diagnosticul bmcelozei bovine ~i este
Reactia de aglutinare lenta /n wburi recomandat in manualul de standarde de
(RAL), conceputa de Wright, s-a folosit pe diagnostic al O.1.E. (48) ca posibila metoda
scara larga in Romania de foarte multa alternativa a R.F.C. pentm schimburile
veritlcate prin R.F.C. sau ELISA. Este util serologic cu cel mult 30 de zile inainte de
mai ales pentru sreening. transfer ~i ca provin din efective indemne dc
d. Testul alergic, consta in inocularea B.B. Cu to ate acestea, in timpul carantinei
strict intradermic a a une1 substante profilactice, care este de 60 zile, acestea vor
revelatoare standardizate. extrasa din Br. fi examinate inca 0 data serologic, inainte de
abortlls, cunoscuta la noi sub numeie de comasarea cu efectivul benetlciarului.
brllcelina. Este 0 substanta purificata, care In scopul depistarii timpurii a unui focar
nu induce alcrgie, putand fi repetata Tara de B.B. se tin sub observatie clinica ~i
restriqii. Rezultatul se cite~te dupa 48-72 serologica ~i efectivele proprii. In acest scop
ore, pc baza reactiei locale. Testul poate se examineaza bovinele de rcproduqic in
furniza ~i rezultate pozitive false, din care varsta de peste 12 luni, dupa un anumit
cauza animalele pozitive alergic trebuie algoritm. stabilit de forurile tute1are, in
veritlcate ~i prin R.F.C. (4). functie de il11inenta riscului de (re )aparitic a
Prin testul alergic pot fi discriminate in bolii.
mare masura animalcle cu reaqii serologice o atentie deosebita trcbuic acordata
false de cele cu reactii serologice datorate cazuri10r de avort, ratari premature. leziuni
infectiei bruce lice autentice, Tara a induce extragenitale suspecte de bruceloza, care
stare a de alergie cu ocazia testarii, dar nu trebuie recoltate nu mai devrel11e de 2-3
pot tl diferentiate reactiile postinfeqioase de saptamani de la avort sau Tatare. Tril11iterea
cele postvaccinale (32). de probe pereche recoltate la doua ~i trei
saptamfmi de 1a avort este ~i mai
Profilaxie convenabila.
Prevenirea aparitiei B.B. se face. in to ate In unele tari, dintre cele in care B.B..
tarile, prin masuri generale, iar in unele continua sa tle 0 problema, se practica
dintre tarile unde boala exista se practica ~i vaccinarea viteilor, preferabilla varsta de 3-
masuri imunoprotllactice. 6 luni pe cale s.c. cu tulpina atenuata
Pentru tarile indemne. de cea mai mare vaccinala B 19 sau 1a orice alta varsta, pe
importanta este pastrarea indemnatatii cale conjunctiva1a. In ambele cazuri durata
~eptelului, in special prin supravegherea proteqiei conferite este sel11nificativ mai
stricta a importurilor de animale ~i a mare decat durata reactivitatii serologice
statusului efectivelor proprii. postvaccinale, care in general nu depa~e~te
Imporh1rile de bovine in tara noastra se 9-12 1uni. In interva1u1 de timp care
fac numai cu aprobarea A.N.S.Y., din tari, reprezinta diferenta dintre cele doua durate,
respectiv din efective, care atesta cu pot fi depistate prin exam en serologic
certitlcate de sanatate ca sunt libere de B.B. animale bruceloase ~i diferentiate fata de
In timpul carantinei profilactice, bovinele cele vaccinate antibrucelic. La neajunsul ca
importate sunt supravegheate clinic ~i animalele vaccinate reaqioneaza un timp la
controlate serologic prin TRB, un test de teste Ie serologice la fel ca animalele
aglutinare (TAPAT, RAL) sau prin R.F.C., vaccinate, ceca ce pune grele probleme
cel l11ai dcvreme in a doua saptamana de tinerii sub observatie prin screening
carantina (se folosesc probele de sange care serologic a efectivelor se adauga ~i
au fost trimise ~i pentru L.E.B.). $i bovinele neajunsul ca sub 1% din vacile vaccinate fac
achizitionate din tara sunt carantinate ~i infeqii mamare ~i devin eiiminatoare prin
trebuie sa tle insotite de certificat sanitar lapte a tulpinii B 19. Acest neajuns pare a tl
veterinar care sa ateste ca au fost examinate inlaturat in ultimul timp prin utilizarea unui
Boli prodllse de gerllleni din genlll Brucella 89
Bruceloza porcina (B.P.) este. 0 boala salbatice, ~i alte speeii de animalc ajunse 1a
infecto-contagioasa. produsa de Brucella maturitate sexual a, manifcstatf, in principal
suis, care afectcaza porcinele domestice ~i prin avorturi, tulburari de reproductic,
90 Bali inf£'Cfioase ale anilllalelor • bClctcrio:::e
folosit, ELISA poate fi direqionat pentru Romania pentru diagnosticul B.P. in urma
detectarea cu predileqie a IgG sau IgM cu aproape jumatate de secol (2) ~i a fost
specifice, ceea ce arc influenta asupra multa vreme preferat altor teste, in anumite
sensibilitatii testului, dupa cum se executa in circumstante, pentru ca are unele avantaje:
fazele timpurii sau tardive ale bolii. ELISA a nUlmlrul animalelor reactionate
fost recomandata atat pentru screening cat ~i alergic este mai mare decM al celor
pentru confirmare de diagnostic. Exista mai reaqionate serologic, deoarece
multe variante (tehnici) propuse, dar in reactivitatea alergica continua ~i dupa
prezent se fac eforhlri pentru realizarea unei negativarea bacteriologica ~i serologica a
tehnici standardizate. acceptata pe plan animalelor;
international. Se pare ca ELISA de testarea alergica nu induce
competitie se deta~eaza ca preferabila (] 9). poziti\'area a]ergica ~i serologica;
Dintr-un studiu comparati\' intreprins de identificarea animalelor reaqionate
un colecti\' de cercetatori din mai multe tari alergic nu este conditionata de marcarea
de pc Continentul american in anul 1999, lor prealabila;
pri\'ind sensibilitatea ~i specificitatea unor testul alergic poate fi executat in
teste serologice de diagnostic a brucelozei teren de medicul practician, fiira ajutorul
porcine au reie~it urmatoarele rezultate: laboratorului.
aglutinarea pe lama cu antigen tamponat Ca dezavantaje ale teshllui alergic sc
77,]'% respecti\' 96,9%: R.F.C. (serurile mentioneaza pozitivarea mai tardiva decat
anticomplcmentare fiind socotite negative) poziti\'area serologica ~i cu un volum mai
93,3% respectiv 95,5%: ELISA indirecta mare de munca fizica (2, 3, 5).
94,0% respectiv 97.9%: ELISA de Dupa alte surse este mai putin sensibil ~i
competitie 90,8% respecti\' 96.6~o: tcshll de specific decat testele serologice ~i din
polarizare a fluoreseentei 93 respeetiv aceasta cauza reactiile pozitive trebuie
97,2% (2]). confirmate prin R.F.C. (48). Produsul
Reaqiile pozitive false. obtinute prin biologic folosit in tara no astra pentru
diverse tehnici serologice. se datoreaza diagnosticul alcrgic al B.P. se nume~te
inrudirii antigenice dintre brucek. Yersinia Brllcelincl P. Este un produs proteic
enterocolitica serogrup 09, E. coli serogrup purificat, specific ~i nealergizant, obtinut din
0] 57 :;;isalmonelele din grupul N. Reaqiile germem de Br. suis, recomandat de
false obtinute datorita acestor cauze nu producator ca test suplimentar testeior
trebuie privite ea simple neajunsuri ale serologice, in unitatile in care se
examenului serologic pentru B.P. ei ca 0 suspieioneaza prezenta B.P. Se injecteaza
obligatie de identifieare a agentului cauzal, strict intradermic ~i se cite:;;te dupa 48 ore,
deoarece infeqiile eu aee:;;ti germeni, in pe baza caracterului reaqiei locale.
special Y enterocolitica ~i E. coli 0157 pot
uneori sa ridice probleme la fel de mari ca ~i Profilaxie ~i combatere
B.P., dar de alta natura, ~i in primul rand Baza profilaxiei B.P. 0 constituie
pentru sanatatea publica ~i in comertul pastrarea indemnitatii efectivelor, prin
international (13). masuri generale, care pot fi schematizate
T estul alergic este mai putin folosit in astfel:
practica, de~i are 0 valoare relevatoare Achizitionarea de animale de
comparabila cu a testelor serologiee. T estul reproduqie sau pentru ameliorari genetice
alergic eu brucelohidrolizat a fost introdus in numai din efective sigur indemne de B.P.;
Bo!i produse de germeni din genu! Brucella 95
starea de indemnitate se atesta prin suis. Alte patru vaccinun, unul atenuat
certificat de sanatate care indica data (tulpina de Br. abortus RBSI), un vaccin
ultimului examen serologic facut la inactivat preparat din Br. suis ~i doua
furnizor, cu nu mai mult de 30 zile vaccinuri subunitare, au fost verificate in
inaintea Iivrarii. Venezuela, de Lord ~i col. (17).
Carantina profilactica ~i controlul Odata diagnosticul de B.P. confirmat se
serologic in timpul carantinei profilactice. declara boala oficial ~i se declara carantina.
Evitarea contactului cu alri porci ~i Combaterea eficienta a bolii nu este posibila
cu ale animale, care ar putea fi infectate cu prin depistarea ~i eliminarea animalelor
Br. suis, printr-o cat mai buna izolare a infectate. Nu este posibila nici eradicarea
fermei. bolii prin tratamente in masa, de~i vindecari
Supravegherea permanenta a clinice s-ar putea obtine, la unii subiecti in
efectivului prin controlul reproducatorilor. anumite stadii ale bolii. cu anumite
la intervale de timp a caror durata este antibiotice dar, din cauza parazitismului
impusa de iminenta riscului de aparirie a intracelular al brucelelor, sterilizarea
bolii. bacteriologica a organismelor este
Reducerea riscului de aparitie a imposibila. Riimanerea in efectiv a unor
bolii prin asanare prompta ~i eficienta a animale vindecate clinic dar putatoare de
focarelor de boala declarate. bmcele ar duce la perpetuarea la infinit a
Reducerea focalitatii naturale a focarelor de boala.
bolii prin masuri luate in colaborare cu In aceasta situatie singura metoda
factorii responsabili pentru sanatatea valabila de combatere 0 reprezinta asanarea
faunei silvatice (mistreri, iepuri). prin depopulare totala ~i repopularea cu un
Imunoprofilaxia B.P. nu s-a dovedit a fi efecti\' indemn, dupa prealabila curatenie ~i
o metoda atractiva, pentru ca nu se poate dezinfectie riguroasa. Metoda reclama
sconta pe 0 imunitate solida ~i de durata la cheltuieli imediate mari, dar este cea mai
efectivele vaccinate, dar in schimb, ar economica, pe term en lung. Acest principiu
deveni problcmatica tinerea sub observatie se aplica atat in cazul fermelor mici cat ~i in
serologica a efectivelor, deoarece vaccinarea cazul gospodariilor populatiei.
induce pozitivare serologica ~i alergica. Un In cazuri extreme, atunci cand este yorba
vaccin atenuat contra B.P. a fost totu~i de un nucleu genetic deosebit de valoros ~i
conceput ~i utilizat in China. Este yorba de cand s-au depistat numai foarte purini
tulpina 2 de Br. suis biovarietatea I. Se reagenti, in unele tari se accepta ~i programe
administreaza pe cale orala, nu produce complexe de masun care nu implica
avort ~i nu persista in tesuturi, dar produce depopularea totalii a fermei, dar fara garantia
imunitate fata de infectia natural a cu Br. unui rezultat final favorabil.
Dupa ce, intre boala descrisa la om, de din MicrococcLls melitensis in Brucella
David Bruce in 1887, pc insula Malta ~i melitensis, boala produsa la om, capre ~i
boala identificata la caprele de pc aceea~i ovine a ramas cunoscuta in literatura sub
insula, cativa ani mai tarziu, s-a constatat 0 numele de "bmceloza", respectiv bruceloza
identitate etiologica ~i dupa ce Alice Ewans umana, bruccloza caprina ~i bruceloza
a propus schimbarea denumirii acestui agent ovina.
96 Bali ill(ee/ioase ale allimalelor • hacterio::e
_----_.'".,,~
_ .....•
Bo!i produse de germeni din genu! Brucella 99
intregului efeetiv, este mai putin eostisitoare • reducerea dozei vaccinale de la 109
dedit strategia bazata numai pe depistare- bacterii/doza la 107 sau ehiar 105;
eliminare, care de altfel niei nu se poate • cobonlrea varstei de vaccinare sub 6
apliea in zone eu prevalenta ridieata a bolii luni.
(1 I). Au fost eoneepute mai multe vaeeinuri, In acest fel devine posibil controlul
dintre care 0 utilizaremailargaaudobi.mdit serologic al animalelor vaccinate, dupa 12
vaeeinul viu eonstituit din tulpina modifieata luni de la vaeeinare.
Revl ~i vaeeinul inaetivat preparat din In prezent se experimenteaza eu rezultate
tulpina H38. promitiitoare, in SUA, un alt vaccin,
Vaeeinul Rev I este eonstituit dintr-o preparat din mutanta "R" a tulpinii VTRM1
tulpina revertanta a unel mutante de Br. melitensis (9).
streptomieino-dependente de Br. melitensis Fentru evitarea unoI' neajunsuri ale
biovarietatea I. Aeeasta poseda inca un vaccinurilor vii, in une1e tari sau situatii
anumit grad de patogenitate reziduala (rise epidemiologice este preferat vaccinul
de avort, eliminare prin lapte), dar toemai inactivat. Se folose~te mai ales un vaccin
datorita aeesteia eonfera 0 imunitate solida. preparat prin inactivarea cu formol a tulpinii
care dureaza 4-5 ani. Rezistenta fata de virulente H38, cu adjuvant uleios. Acest
infeqie se coreleaza insa ~i eu pozitivarea vaccin are lnsa ~i unele dezavantaje,
serologica, ceea ee pune problema comparativ cu primul: confera imunitate de
supravegherii serologice a efectivelor mai scurta durata, dar cu pozitivare
vaccinate prin metode serologice. Acest serologica de relativ mai lunga durata ~i
inconvenient este in parte depa~it prin: produce reaqii locale.
• alegerea caii conjunctivale pentru
vaccmare;
regiunii, la inceput de consistenya ferma, dar problematidi. Cel mai indicat este
dupa 2-3 zile de eonsistenta f1uctuanta ~i diagnosticul serologic prin R.F.C. sau
insensibila, eu tendin\e de regresare. Dupa reaqia de aglutinare cu antigen tamponat la
aeest stadiu leziunea grebanului se poate pH acid. ~i examenul alergic folosit ca
resorbi eomplet sau poate suferi, in eele din metoda complementara poate oferii rezultate
urma, 0 transformare purulent a luand na~tere satisIacatoare.
un flegmon, care cuprinde tesutul In tarilc in care bmceloza bovina ~i ovina
eonjunetiv, vertebrele, ligamentul cervical $i sunt endemice, se praetica uneon
alte tesuturi adiaeente. tratamentul brucelozei la caI, pe cale
In evolutia brucelozei la cal, care este general a Cll antibiotice ~i local, prin metode
eronica, pot sa altemeze perioade de chirurgicale, sub proteqie de antibiotice ~i
ameliorare $i de reerudescenta. antiseptice.
Diagnosticul nu este simplu. deoarece Profilaxia B .E. se face numai prin masuri
leziuni asemanatoare. mai ales la nivelul generale, care vizeaza evitarea contactului
grebanului, datorate altor cauze, nu sunt rare cailor sanato~i cu animale de diverse specii,
la cai. Confirmarea bacteriologica este inclusiv solipede, bolnave de bruceloza.
Brueeloza iepurilor (B.I.) este importanta biovarietatea 2 in Europa), pentru care sunt
deoarece iepurii, domestici ~i salbatici, dar considerati rezervor natural.
in special eei salbatiei reprezinta adesea 0 Bruceloza iepurilor este 0 boala
sursa primal'a de infeqie eu brucele pentru raspandita in toata Europa, inclusiv in tara
mami ferele domestice, eonferind bmcelozei noastra. La noi a fost semnalata in mai multe
statutul de boala cufocalitate naturala. randuri, de fieeare data cu Br. suis (45).
Iepurii pot fi infecta\i cu Br. abortus sau Se inregistreaza sub forma de cazuri
cu Br. melitensis dar, de cele mai multe ori sporadiee sau sub forma de endemii
sunt infeetati cu Br. sllis (1n special circumscrise anumitor zone. De la iepuri se
transmite uneori la porci.
Boli pl'Oduse de germeni din genul Brucella 101
Bruccloza canina cu Br. canis. estc 0 1968. Descrierea de mai jos se refer a la
boala infecto-contagioasa a cainilor. aceasta din urma.
transmisibila la om, manifestata prin avorL
stcrilitate ~i orhite sau orhiepididimitc. Raspandire
De~i mult mai rar decat alte specii. ~i Inca nu se eunoa~te bine raspandirea
numai accidental, cainii se pot infecta geografica a B.C.B.C. dar se pare di este
natural (dar ~i experimental) ~i cu Br. prezenta eu 0 prevalenta mai mica sau mai
abortus, Br. melitensis ~i Br. suis, in special marc, pe toate eontinentele.
in urma consu111uluide pIacente sau avortoni Prima semnalare oficiala a bolii in
de la bovine, ovine, caprine sau porcine. De Romania a fost Iacuta de Nec~ulcscu~i co1.
regula in feqia este asimptomatica in aceste (21), care pun la punct ~i testul Cll roz-
cazuri ~1 ramane cantonata la nivelul bengal pentru diagnosticul serologic rapid al
limfonodurilor aferente tubului digestiv 0 B.C.B.C.
perioada lunga de timp. In mod practic ciiinii
nu pot sa fie 0 gazda prea importanta in Importanta
lantul epidemiologic al acestor specii de Importanta economica nu este ridicata,
Brucella, dar rolul lor potential nu trebuie deoarece eainii se eresc mai putin pentru
totu~i ignorat. seopuri economice ~i pentru ca boala este de
o importanta practica mult mai mare se obicei sporadica. Importanta sanitara este
acorda brucclozei canine produsa de Br. notabila, de~i evolutia bolii la om este mai
canis (B.C.B.C.), specie identificata pentru benigna decat in cazul celorlalte specii de
prima data de Carmichael ~i Bruner. in anul Brucella.
---
102 Boli illfeclioase ale allimalelor • !Jacter;oze
-........
I
104 Bali inleerioase ale animalelor • haClerio::e
Cu toate ca, in editia a ~asea (1992) a de H2S (-), actlVItatea ureazica (-),
Codului Zoo-Sanitar International al bacteriostaza cu fuxina bazica (-), faptul ca
Oficiului International al Epizootiilor intotdeauna coloniile sunt de tip R, precum
infectia brucelica a ovinelor cu Br. ovis este ~i testul de aglutinare cu ser monospecific
denumita exclusiv Brueeloza ovina eu Br.
anti antigen R (+). Dintre aceste teste, numai
ovis (pentru infectia cu Br. melitensis fiind nevoia de CO2 la cultivare deosebe~te Br.
rezervata denumirea de Brueeloza eaprina ovis de Br. canis, la care se adauga spectrul
~i ovina eu Br. melitensis) noi. in editia de
de patogenitate, respectiv ovinele pentru Br.
fata a acestei lucrari, pentru evitarea
ovis ~i canidele pentru Br. canis.
confuziilor. vom continua sa retinem. in
Intre Br. o1'is ~i Br. melitensis, prin testul
paraleL denumirea mult mai larg cunoscuta
de imunoelectroforeza a fost pusa in
de Epididimira infeC(ioasa a berhecilor
evidenta 0 Inrudire antigenidi destul de
(ETB), alaturi de denumirea, mai noua. de
strfmsa. mai ales daca Br. melitensis se
Brueeloza ovina eu Br. ovis (RO.B.O.).
gase~te In faza R.
Din leziunile vechi de 8.0.B.0., in afara
Istorie ~i raspandire geografica
Prima descriere a bolii. cu precizarea agentului de Br. ovis mai pot fi izolati, inconstant, alti
etiologic. a fast facutCl in anul 1953 de Buddie ~i germeni, In special piogeni, ca germeni de
Boyes. in ?\OWl ZeelandCl ~i Australia dar. in perioada infectie secundara.
imediat urmCltoarc a fast identiticalCl in multe alte tClri.
printre care SeA. URSS. Africa de Sud. Franta.
Cehoslovacia. Bulgaria. alte tClri din Europa de Est ~i Caractere epidemiologice
probabil aproape toate tarile mari crescatoare de mine. Pana in prezent B.O.B.O. a fost descrisa
In Romfll1ia a fast identiticata de Tudoriu ~i col. inca
numai la ovine. Masculii sunt mai receptivi
din anul1958 (43).
decat femelele, adultii sunt mai receptivi
decat tineretul, unele rase sunt mai receptive
Importanta decR! altele.
lmportanta B.O.B.O. este exclusiv
Berbecii infectati, cu sau fara semne
economica. Produce pierdet'i prin
clinice evidente, dupa epuizarea perioadei de
deprecierea berbecilor, care nu mai pot fi
incubatie pot sa elimine brucele, 0 data cu
folositi ca reproducatori, prin tulburari de
sperma sau urina, timp de peste patru ani
reproductie ]a oi (avorturi, fatari de miei
(39). Oile infectate, la randu] lor. VOl' infecta
moqi sau neviabili, repetarea caldurilor) ~i
alti berbeci. Acestea elimina brucelele 0 data
prin costul masurilor de profilaxie ~i
combatere a bolii. cu secretiile vaginale, produsele avortate
(placenta, lichide fetale. avorton), urina ~i
uneori prin lapte dar, spre deosebire de
Etiologie berbeci, oile se autosterilizeaza in rastimp de
Precizari privind caracterele distinctive numai cateva luni.
ale speciei Br. ovis au fost facute la partea In afara de calea veneriana de
generala. Principalele teste distinctive care transmitere a bolii, de tip berbec-oaie-
permit diferentierea fata de celelalte specii berbec-oaie. care poate avea lac In cursu]
ale genului (cu exceptia Br. canis) sunt: aceluia~i sezon de monte sau in sezoane
nevoia de CO2 la cultivare (+), producerea diferite ~i care este cea mai frecventa cale de
~
106 Boli infecfioase ale animalelor • h([cteri()~e
produsul de conccptie este eliminat cunlnd R.F.C., dar s-a dovedit mai putin sensibil. In
(avort cmbrionar). Foarte rar germenul schimb ELISA s-a dovedit mai sensibil ~i
pcrsista in aparatul genital pc toata sau pe mai rapid decat R.F.C. (35, 36), dar ~i ceva
aproapc toata durata gestatiei, producand mai laborios, astfel ca R.F.C. continua sa fie
placentita, urmata dc avort sau na~tcre teshll recomandat ca preferential de catre
prematura de miei subpondcrali, neviabili OlE. In toate testelc, pentru evitarea erorilor,
sau chiar de Iatare la termen de miei mor\i este neccsar ca in ceea ce prive~te reagentii,
sau vii, dar neviabili. ~i tehnicile evaluarea sa se faca pe baza
standardelor internationale. Prin testele
mentionate, animalele vaccinate
Tabloul morfopatologic
reaqioneaza pozitiv, la fel ca cele infectate
In formele acute, la autopsie se poate
natural. Spre deosebire de berbeci, care sc
constata un edem al scrohllui ~l
mentin pozitivi ani de zile, la oi reaqiile
epididimului, exsudat serofibrinos acumulat
serologice sunt slabe ~i de scurta durata.
in tecile vaginale ~i prezenta de granuloame
Berbecii care prezinta modificari ale
in epididil11. Mai tarziu in epididim se pot forma\iunilor intrascrotale sunt suspeqi de
gasi granuloame. focare de necroza. abcese, B.O.B.O. dar poate fi yorba ~i de infeqii cu
spermatocelc, proccsc de seleroza. Tunicile alti germeni, ca Br. melitensis, C.
devin ingro~ate, de consistenla fibroasa ~i pseudotuberculosis sau Actinobacillus
aderente intre ele. seminis. De asemenea, avortulla oi se poate
Placenta oilor care au avortat estc datora inteqiei cu Br. ovis, dar ~i infeqiei cu
edematiata. ingro~ata. Cotiledoanele sunt alIi germeni ca: Br. melitensis, Chlamydia
ingro~ate, de culoare deschisa (alb-galbui), psittaci, Salmonella abortus ovis, Listeria
cu suprafa\a necrozata. Focare cu aspect monocytogenes, Campylobacter fetus,
asemanator se pot gasl ~l in zone Ie Coxiella burnetti, Toxoplasma gondii,
intercotiledonare. Avortonul nu prezinta pre cum ~i altor eauze infeqioase sau
modificari caracteristicc. neinfeqioase, care nu produc leziuni
decelabile la examenul fizic prin palpare a
Diagnostic tesuturilor intrascrotale.
Diagnosticul B.O.B.O. se bazeaza pc trei Evidentierea agentului etiologic se poate
examene principale: face prin colorarea frotiurilor din sperma,
examenul serologic (R.F.C., ID. printr-o colorare speciala electiva, evenhlal
ELISA, IRA); prin metoda Koster modificata, recomandata
examenul fizic local, prin palpare; de OMS. Izolarea Br. ovis se poate face pe
examenul bacteriologic. medii speciale, in atmosfera imbo garita cu
Examenul serologic este cel mal CO2, din secrctiile vaginale, placenta,
important pentru ca poate sa depisteze stomacul sau pulmonii avortonului, material
infeqia cu Br. ovis ~i in cazurile, foarte seminal sau testicule cu leziuni.
numeroase, in care manifestarile clinicc sau Diagnosticul alergic este posibil dar nu a
prezenta brucelelor nu sunt sesizabile. Testul intrat in practica curenta.
serologic cel mai larg utilizat in lume este Din ccrcetarilc Iacute de Predoiu (28)
R.F.C. Testul de imunodifuzie in gel de rezulta ca diagnosticul infeqiei cu Br. ovis
agar, care este mai simplu, a fost de la oi este cu mult mai dificil decat la berbeci,
asemenea verificat, cu rezultate destul de deoarece la acestea semnele elinice
bune de unii autori, cu scopul de a substitui particulare lipsesc, iar durata pozitivarii
108 Bali inlectioase ale animalelor • b(lcterio~c
:i_
".,. program care cuprinde, alaturi de alte
masuri, eliminarea operativa a berbecilor cu
In Romania, ca ~i 'in multe alte tan,
combaterea focarelor declarate de B.O.B.O.
leziuni, a celor cu reaqii intense ~i a celor se face printr-un program de masuri care
eliminatori de brucck. sc considera ca in vizeaza asanarea cfectivului. Programul se
decurs de 2-3 ani se poate ajunge la asanare. bazeaza pe depistarea periodica a reagentilor
La rezultate similare se poate ajunge prin prin R.F.C. ~i cxamen clinic ~i direqionarea
substihlirea tuturor berbeeilor cu berbcci lor spre abator. Intr-o prima etapa depistarile
vaccinari, proveniti din efectivc indcmnc, trebuie sa se faca trimestrial sau chiar mai
av[md in vedere ca oile nu raman purtatoarc frecvent, pentru ca ulterior acestea sa 5e faca
de Br. ovis de la un sezon de ratare la altul. mai rar, eventual la interval de 6 luni.
Din ace]a~i motiv cste inca neclar daca prin Efcctivul poate fi considerat asanat daca, la
vaccinarea atat a oilor cat ~i a bcrbeci]or se doua controale succesive, la interval de 3
obrin rezultate superioare. din punct de luni, nu a mai fost depistat nici un caz
vedere medica] ~i economic, variantei in pozitiv sau dubios, serologic sau clinic.
care se vaccineaza numai berbecii.
Bibliografie
1. Beveridge, W.I.B. (1983), Animal Health in Dis., 5, 5, 719
Australia, vol.IV Bacterial Disease of Cattle, 14. lonica, C., Clrste\, I., Sotiriu, E. (1953),
Sheep and Goats, Australian Government Anuarull.P.I.A., IV, 3
Publishing Service, Canberra 15, Jubb, KYF., Kennedy, P.C., Palmer, N.
2. Bugeac, 1. (1956), Probl. zoot. §i vet., 8, 62 (1993), Pathology of Domestic Animals 4-ed,
3. Bugeac, 1., Cristescu, M., Lelu\iu, C., Academic Press, Inc.
Moraru, E, (1958), Anuarull.P.I.A., V, 16 16. Licperta, E. (1954), Farmacologie veterinara,
4. Bugeac, T., Cristescu, M., Lelu\lu, C" Ed. Agro-silvica de stat
Moraru, E, (1958), Anuarull.P.I.A., V, 23 17, Lord, V.R, Cherwonogrodzky, J.W.,
5. Bugeac, T., Lelu\iu, C., Cristescu, M. (1956), Schuring, G.G., Lord, RD., Marcano, M.J.,
Anuarull.P.I.A.,VI,19 Melendez, G.E. (1998), Am. J. Vet. Res., 59,
6. Con\iu, I., Onica, P., Eisele, I. (1966), Rev, de 546
Zoot §i Med. Vet.,1, 48 18. Mikolon, AB., Gardner, lA, Hietala, S.K.,
7. Dubois, Ch" Coninck, V., Lengele, L. (1993), Hernandez de Anda, J., Chamizo, P.,
Evolution de la situation sanitaire Hennager, S.G., Edmondson, AJ. (1998), J.
epidemiologique en Belgique., Epidemiologie Clin. Microbiol., 36, 1716
et sante animale, ,24, 129 19. Moga MElnzat, R (1985), Reaclia de fixare a
8. Elbers, A, Diepersloot, R, Vecht, U" complementului Tn medicina veterinara, Intr.
Wissel ink, H., Tielen, M. (1997), Epidemiol, Poligrafica Timi~oara
Sante anim., 1, 31 20. Molnar, E., Molnar, L., Vale, W.G. (1998),
9. Elzer, PH, Enright, F.M" McQuiston, JR., Acta. Vet. Hung., 46, 210
Boyle, S.M, Schuring, G.G. (1998), Res. Vet 21. Nec~ulescu, M., Sarca, M., Catana, N.,
Sci., 64, 259 Staicu, L. (1995), Studii ~i carcetari de
10. Gallien, P., Dorn, C" Alban, G., Staak, C., medicina veterinara, 3, 58
Protz. D. (1998), Vet. Rec, 9,142,512 22. Nielson, K., Gall, 0" Smith, P., Vlgliocco, A,
11. Garin-Bastugi, B., Blasco, J.M., Grayon, M., Perez, B., et.all. (1999), Veterinary
Verger, J,M. (1998), Vet. Res" 29, 255 Microbiology, 68, 245
12. Garin-Bastuji, B" Gerbier, G., Verger, J,M., 23. Pop, AI. (1934), Teza, Fac.de Med.Vet.
Douzal, Y., Grayon, M., Thiebaud, M., Bucure~ti,
Moutou, F. (1993), Epidemiologie et Sante 24. Pop, AI. (1970), Bruceloza animala, Ed.
Animale, 24, 101 Ceres, Bucure~ti
13. Gourdon, F" Beytout, J., Reynaud, A, 25. Predoiu, I, lonescu I., Ciortea, Gr. (1978),
Romaszko, J,P., Perre, 0" Theodore, P., Culeg.de Med, Vet., 3, 30
Soubelet, H., Sirot, J. (1999), Emerg Infect 26. Predoiu. I. (1969/1970), Lucr. I,C. VB.
110 Boli in(ec!ioase ale allimalelor • haClerio~e
Pasteur, VII, 155 37. Szulowski, K., Iwaniak, W., Pilaszek, J.,
27. Predoiu, I. (1972), Lucr. I. C. V.B, Pasteur, X, Truszczynski, M., Chrobocinska, M. (1999),
47 Comp Immunol Microbiollnfect Dis., 22, 1, 33
28, Predoiu, I., Visarion, N. (1980), Rev. de 38. Taylor, D, (1981), Les maladies du pore,
cre§terea anim., 6, 30 Editions du Point Veterinaire
29. Prescott, JF., Baggot, J.D. (1993), 39. Toma, B" Prave, M., Ganiere, J.P., Chantal,
Antimicrobial Therapy in Veterinary Medicine, J. (1993), Ec, Nat. Vet. Franc., 1-112
vol. I, Blackwell Scientific Publications, Iowa 40. Tryland, M., Kleivane, L., Alfredsson, A,
State University Kjeld, M., Amason, A, Stuen, S., Godfroid, J.
30. Quinn, P.J., Carter, ME, Markey, B.K., (1999), Vet Rec. 144,21, 588
Carter, G.R. (1994), Clinical Veterinary 41. Tudoriu, C. D, (1953), Anuarull.P.I.A., IV, 37
Microbiology, Wolfe Publishing, Printed in 42. Tudoriu, C. D., Jonica, C. (1955), Anuarul
Spain by Grafos, SA Arte Sobre Papel I.P. I.A. , V, 3
31. Rapuntean, Gh., Rapuntean, S. (1999), 43. Tudoriu, C,D., Andrei, M., Draghici, 0.,
Bacteriologie speciala veterinara, Tipo Moldoveanu, P. 1958, Anuarull.P.I.A., VIII, 5
Agronomia, Cluj-Napoca 44, Voiculescu, M., Angelescu, M., Bu:;;ila, V.,
32. Saegerman, C" TK, Vo, De Waele, L., Bruckner, S" Caruntu, I. (1960), Boli
Gilson, D., Bastin, A, Dubray, G" Flanagan, infectioase, vol. II, Ed, Medicala, Bucure:;;ti
P., Limet, IN., Letesson, J,J., Godfroid, J. 45. Volintir, V. (1975), BoUie infectioase ale
(1999), VetRec, 21,145,214-218 animalelor domestice, Ed, Didactica :;;i
33. Samartino, L., Gall, D., Gregoret, R., Nielsen, pedagogica, Bucure:;;ti
K. (1999), J.lmmunoassay, 20, 3, 115 46. Volintir, V., Prejbeanu, Gh., Grindeanu, H.,
34. Sam artino, L., Gall, D., Gregoret, R., Nielsen, Buzea, A (1959), Probl. zoot. §i vet., 8, 71
K. (1999), Vet, Microbiology, 70, 3-4, 193 47. Wallach, J,C., Samartino, L.E., Efron, A,
35. Sarca, M., Nec;;ulescu, M. (1996), Studii §i Baldi, P.C. (1997), FEMS Immunol Med
cercetari de medicina veterinara, 4, 29 Microbiol, 19,4,315
36. Sarca., M., Nequlescu, M., Mihai I., Mazanet 48. *** (1992), o.lE Manual of Standards for
M., Ci:;;mileanu A (1998), Studii §i Cercetari Diagnostic Tests and Vaccines, 2nd editon
de Medicina Veterinara, 6, 99
,"'"'
Genul Pasteurella face parle din fal11. Pasteurellaceae. Pana li1 urma eu doi ani. in genul Pasteurella
erau cuprinse doua specii principale. eapabile sa produca boli primare sau secundare, generalizate sou localizale
10 animale (P. l1Iultocida ~'iP. hael1lo(l'tica) .,i mai mulle specii care produc door iiifecfii locale sou stari de
comensalism.
Cu ocazia COI~feril1lei intemationale de la ,\labula. Afi"ica de Sud, din 1999 (59), s-a convenit ca
pasteurelele incluse li1 specia P. hael1lo(l'tica prezinta caraclerislici de taxonomie moleculara prea diferite pentru a
pUleafi incluse /i1 aceea.j·i specie. motiv penlrzz care acesl taxon a fast desfiinfat iar tulpinile aufost distribllite in 3
speeli noi:
11Janllhell1lia haemo(l'tica 14ugen;i col .. 1999)
J{allilheimia glucosida (Augen;i col .. 1999)
Pasteurella trehalosi (Sneath ;i Snens. i 990).
1/1prezenl. genul Pasteurella cuprinde urmaloarele specii.·
P. multocida. agenlul etiologic {IIpasleurelozelor animalelor, cu trei sllbspecii: gal!icida, multocida
;i septica
P. trelwlosi. unul din agentii eliologici aifebrei de tramport, care include loate biotljJurile T alefos-
lei p, jzael1lo(l'tica (TJ. TI. TlO. TIS)
- P. aerogenes. P. allatis. P. m·iul1l. P. bettyae, P. canis, P. dagmatis, P. gal!illarum. P. lallgaaellsis. P.
mairii, p, pneumotropica. P. salmonicida. P. stomatis, P. testudinis, , P. tre/wlosi ;i P. volalltium. lOale izolabile
door din ii,feclii locale sau sIan de comensolism 10 animale. in specialla nivelul callor respiratoril.
Genul Pasteurella euprinde germeni cocobacilari sou bacili mici, de 0,2-2,Opm, Gram negali1'i. imobili.
nesporulatz. facultativ anaerobi. care fermel1leaza majoritatea zaharurilor;i raspund pozi/iv la leslele oxidazei ;i
calalazei (cu rare exceplii).
Genul J{l/nnheil1lia. fam. Pasteurellaceae cuprinde bacteriile Gram negative cocobaeilare. asemanaloare
cu cele din genul Pasterurella dar hemolitice. ne indo ligene, lactozopozitive;i culti1'abile pe agar Mac Conkey.
in cadrul speciei P. Iwemo(vtica pe baza caracterelor biochimice ;i culturale au fosl identificale dOl/a bio-
tipuri: .4;i r in cadl'lll acestora. pe baza slructurii anligenice aufost identificale inlotal16 serotipuri.
I,"{, Izaemolytica a fosl cOllstill/ita prin cuprinderea serotipurilor Ai, .42. AS . .46. A 7. A8. /19. "·112. Ai 3.
AU, A 16 alefostei P. haemo(rtica.
M. glucosida cuprinde lulpillile biotipului A1 1 alefoslei P./uremo(rtica.
A{. 11IIemo(rtica, i\1. glucosida ;i P. trehalosi sunt agenli etiologici aifebrei de lransport;i ai pneulI/onii-
lor rlll11egaroarelor.
Aile specii ale nou-constiluilUlui gen Mauulzeimia sunt: AI. grauulomatis, i'd. ruminalis ~'iJl. varigena.
in deserieri/e din lileralura de specialilate, citate in acest lexl, cu refer ire la P. Iwemo(rtica. de regula
autorii nu fac preclZari asupra biolipului (.4 sou 7J ;i serotipului de P. haenlO(l'tica ill disculie. Dill aeeashl cal/za.
de regula denl/II/irea de P. haenlO(l'tica nu va putea fi substituita in acest texl cu denulI/irile noilor specii (J{.
Izaemo(rtica, M. glucosida sau p, trehalosi) corespl/nzatoare. Din acesla cauza. in actuala edilie a prezenlei II/erari
va fi pastrata ;i dem/lnirea de P. IwenlO(l'tica, alatl/ri de noi/e denlllniri ale speciilor care au derivat din aceasta.
Din acela.ii II/Oli1', vor fi paslrale in prezentl/l text ;i titlurile afeclil/nilor prodl/se de acesle bacterii. inlrate in
uzanla. pana cand aile titluri se vor impl/ne in literatura, care sa inlalure cOlI/plet posibilele confuzii.
112 Bali infectioase ale animalelor • bacterio:e
PASTEURELOZELE
6.1.
Pasteurelozeie sunt boli infectioase pro- mite specii, apar foarte frecvent, cauzand
duse de germeni din genul Pasteurella, care mari pierderi economice, in timp ce in alte
afecteaza un numar mare de specii de mami- situatii se inregistreaza cu totul accidental.
fere ~i pasari, sunt conditionate de interven- In general, pierderile produse de pasteurelo-
tia anumitor factori favorizanti ~i sunt ca- ze, cu P. multocida sunt mari pentru ca
racterizate prin evolutie septicemica, cu le- afecteaza mai multe specii de animale (chiar
ziuni hemoragice in formele acute ~i prin daca tipurile antigen ice sunt diferite), cu
inflamatii serofibrinoase sau morbiditate ~i mortalitate uneori ridicate. cu
fibrinonecrotice localizate, in fonnele scaderea productiilor ~i cre~terea cheltuieli-
subacute ~i cronice. lor pentru prevenire ~i combatere. Cele mai
mari pierderi se inregistreaza in pasteureloza
Istoric aviara, pasteure loza bovina, pasteureloza
Unele dintre pasteureloze au fost consemnate de iepurilor ~i pasteureloza porcina.
multa Heme In literatura. sub numelc de septicemii
hemoragice. La propunerea lui Trevisan (1887) ie-a
o pondere tot mai ridicata tinde sa 0 aiba
fost atribuita denumirca de pasteureloze. dupa ee
infectiile secundare cu P. multocida. care
Toussaint (1879) ~i Pasteur (1880) au izolat agentul apar in special dupa anumite viroze, pantro-
etiologic al holerei aviare iar Bollinger (1878) ~i pe sau respiratorii. La ovine. caprine ~i une-
Gaflky (1881) I-au izolat de la rumegatoare ~i iepuri. ori chiar la bovine, infeqiile asociate sau
Lui Pasteur Ii rev'ine ~i meritul de a fi fost primul
care a lncereat. eu oareearc sueees. sa imunizeze pasa- secundare cu P. haemolytica. in special dupa
rile contra holerei avian" (1880). cu culturi de germeni infeqia cu virusul parainfluentei, sunt mai
men!inuti 0 luna la 370C Aeesta a lost de fapt primul frecvente decat infectiile secundare cu P.
vaeein baeterian din istoria imunoprotila:-:iei. mllltocida.
1n tara noastra au fost Iacute numeroase ~i aprofun-
date studii asupra pasteurelozclor In special de coleeti-
P. mllltocida, P. haemolytica ~i celelalte
vele de eereelatori conduse de profesorii :\. Stamatin ~i pasteurele nu produc pasteureloza la om ~i
1. Popoviei, preeum ~i de numero~i eercetatori ea: C. nici infeqii localizate. Pasteurella ureae,
Ungureanu, T. Bugeae, V. Gogoa~a. E. Creanga, V. considerata pima nu demult singura
Stoeneseu, L. Taga ~i R. Doroban(IL Prineipalele
aspectc In care eereetatorii rom<lni ~i-au adus contribulii
pasteurela izolabila de la om, de pe mucoasa
originale au fost: studiul microbiologic al pasteurelelor nazala, a fost recent reclasificata in genul
(39,41,42,45,53,55), palogeneza pastcure]ozc!or (19, Actinobacillus (22).
39, 41, 43), epidemio1ogia bolii (33) ~i valoarea
imunizanta a unor produse (15,18,33.34.37.41.5],
53) Etiologie
Se admite ca starile de boala c1inica nu-
mite "pasteureloze" pot fi generate numai de
Raspandire ~i importanta
Pasteurelozele sunt cunoscute in toata P. lI1ultocida ~i P. haemolytica (actualele P.
lumea dar raspandirea lor nu este uniforma,
trehalosi, iYfannheimia haemolytica ~i iv!.
depinzand de conditiile climatice, de speciile glucosida), in timp ce toate celelalte
de animale ~i de rasele predominante in zo- pasteurele pot produce doar "infeqii
na. de sistemele de cre~tere practicate ~i de pasteurelice" localizate, cu importanta eco-
alti factori care, impreuna, influenteaza nomica redusa sau simple stari de
comensalism. Din aceste considerente. la
foarte mult incidenta bolii in timp ~i spatiu,
astfel ca uneori, in anumite zone ~i la anu- etiologia pasteurelozelor VOl' fi descrise mai
pe larg numai P. multocida ~i haemolytica,
Bali prodllse de germeni din genllrile Pasteurella "~Ift1annlzeil11ia 113
respectiv speciile care deriva din acestea din Majoritatea tulpinilor produc indoL hi-
unna. drogen sulfurat ~i catalaza, fel1llenteaza glu-
Toate speciile sunt comensali ai cailor coza ~i zaharoza, Tara producere de gaz, dar
respiratorii la mai multe specii de mamifere nu fermenteaza lactoza ~i nu produc ureaza.
~i pasari. Nu cre~te pe agar Mac Conkey. Pe baza ca-
Pasteurella l1lultoch/a pacitati de fermentare a altoI' zaharuri, In
Cuprinde germeni de forma cocobacilara cadrul speciei pot fi diferenTiate trei subspe-
sau cocoida. de I -2/0,3- I ~111l. neciliati. cii, dar Tara semnificatie diagnostica.
nesporulati. Gram negativi. Prezinta bipola- Pe baza antigenelor capsu]are
ritate. mai evidenta la colorarea Giemsa sau (polizaharidice), Carter (11) distinge In ca-
cu a]bastru de metilen. drul speciei P. multocida 4 grupe sero]ogice,
Majoritatea tulpinilor prezinta 0 capsula notate cu A, B, D, E, carora Ii s-a adaugat,
fina, poliglucidica, cu specificitate antigeni- mai recent, grupu] F. Pe baza antigenelor
ca. somatice (]ipopolizaharidice) Namioka ~i
Cresc bine pe medii uzuale. in aerobioza. Murata citati In Hagan and Bruner's
]a 37°C. dar sunt facultativ anaerobe: send. Microbiology (51) au identificat I I tipuri
s2mgele ~i glucoza stimuleaza dezvoltarea antigen ice, notate cu cifre arabe, de ]a I la
culturilor. Tulbura uniform bulionul iar pe I I. In prezent se accepta 0 clasificare ce Tine
suprafara agarului formeaza colonii cont de ambe]e criterii, cuprinzand ce] putin
semitransparente. mici. mijlocii sau mari. 15 serotipuri, notate cu ambele simboluri,
Nu produc hemolizine. dintre care cele mai importante sunt inc]use
In tabelul a]aturat.
Tipul A este mai frecvent la rumegatoa- patogene. izolabiIe mai ales de Ia ani male cu
reo porci, iepuri ~i pasari, tipul B la rumega- forme cronice, precum ~i tuJpini nepatogene.
toare, tipul D ]a porcine ~i ovine, tipul E ]a izolabile de la animalele sanatoase.
bovine iar tipul F la curci (33). Atat tulpinile de origine aviara cat ~i cele
Pasteurelele i~i pierd relativ repede pato- de origine mamifera sunt patogene pentru
genitatea. in condiTii de laborator, prin pa- ~oarece. In general, se considera ca la 0 tul-
saje repetate pe medii de cultura, mai ales in pina patogena DLM este J 0-7 daL in cazul
conditii disgonice, dar i~i pot recapata la feI tulpinilor foarte patogene, poate fi 10-9 sau
de u~or patogenitatea prin pasaje pe animale chiar 1 0-lOml. dintr-o cultura de 24 de ore.
receptive. $i in natura exista tulpini foarte Pasteurelele au 0 rezistenTa scazuta faTa
patogene, izolabile in special din formele de actiunea factorilor tIzici ~i chimici. Sunt
supraacute de boala, tulpini mediu ~i slab distruse In J 5 min. la 60°C ~i 2-3 zile sub
114 Bali infectioase ale animalelor • hacterio~e
caprinele, cabalinele ~i camasierele, iar din- pasari salbatice etc. Omul este, in general,
tre pasari. columbiferele ~i pasarile de coli- putin receptiv, cazurile izolate de pasteure-
vie. Sub forma de cazuri sporadice sau mici loza, Ja om, fiind inregistrate, mai ales, dupa
enzootii, pasteureloza se inregistreaza ~i la mu~caturi de pi sica sau de caine ~i ca ger-
yak, zebu, camila, elefant bizon. cerb, ca- men de infeqie secundara.
prioL mistret. diverse speci! de rozatoare.
Tineretul este mai receptiv daL in mod relozelor este conditionata de interventia
obi~nuit pasteurelozele nu afecteaza ani- unor factori favorizanti, care conduc la sca-
malele in primele saptamani de viara. derea rezistentei generale a organismeloL
Pasteurelele pot sa traiasca pe mucoasele Infectarea unor astfel de animale duce, prin
animalelor sanatoase. in special, ca epifite pasaje succesive , la cre~terea patogenitatii
ale mucoasei respiratorii, insa incidenta germenilor care, in final.. pot sa produca
purtatorilor este mai mare la unele specii boala prin contagiu ~i la animale mai putin
(bovine, porcine) ~i in anumite popularii de afectate de actiunea factorilor favorizanti.
animale. Pasteurelozele pot sa apara. deci, atilt ca in-
Exceprie par sa faca pasarile crescute in fectii endogene, cat ~i ca infectii exogene.
sistem intensiv (din unitarile in care nu a Factorii favorizanti mai frecvent incri-
evoluat hoiera), data fiind cre~terea lor izo- minati sunt: schimbarile bru~te de tempera-
lata, pe loturi (hale) de aceea~i viirsta ~i a tura, umezeala, friguL transporturile obosi-
faptului ca pasteurelele nu se transmit prin toare, adaposturile neigienice, alimentatia
ou. carentata. diverse afecriuni primare, in spe-
Data fiind raspandirea pasteurelelor ca cial viroze respiratorii etc.
epifiti la animale. rezu]ta ca apari1;ia pasteu-
116 Boli in/ee!ioase ale anilllCllelol' • haclcrio=c
Sursele de infectie pot sa tie primare necrobiotice, care determina crqterea per-
(animate bolnave. animale samltoase. trecute meabilitatii vasculare. concretizatii prin in-
sau nu prin boala. secretii. excretii etc.) ~i filtratii serofibrinoase cu earacter edematos,
secundare. Surseie secundare au importanta respectiv edcme ~i exsudate in cavitati, pre-
deosebita la speciile de animak mai recepti- cum ~i prin cre~terea fragilitatii vasculare.
ve, cum sunt galinaeeelc ~i iepurii. manifestata prin diateza hemoragica ~i di-
Dinamiea epidemiea variaza in funqie verse modificari alterative.
de speeia afeetata. varsta anima1cloL inten- La animalele mai rezistente, afectate de
sitatea eu care aqioneaza factorii favorizanti germeni mai putini patogeni. se produc, mai
patogenitatea tulpinilor etc. Astfe1. pasteu- ales. infectii localizate. sub forma de in£1a-
reloza poate e\olua sub forma de cazuri spo- matii de tip fibrinos sau ftbrinonecrotic.
radice (mai rar), endemic (mai frecYent) sau Pasteurdozc1c se declan:,;eaza de celc
chiar epidemic (1a pasari ~i iepuri). mai multe ori. 121 mamifcre. p1'1n
Transmiterea infectiei pasteurelice de la autoinfeqie. cu germeni comensali. Pentru
o specie de animale la alta este posibila, dar aceasta este ne\'oie de inten-cntia unor fac-
se realizeaza numai rareori (20). tjind 1imi- tori care sa afecteze integritatea l11uCoaseloL
tata de specitlcitatea de specie a tipurilor de facilitfll1d astfcl penetrarea lor. :,;isa diminuc
P. lJIultocida. a~a cum rezulta din tabelul capacitatea de aparare a organismului. Ase-
prezentat 121 etiologie. mcnea factori sun1. in primed rand. infe:e:tiile
primare eu anumite virusuri sau expunerea
121 un 111icroclimat dcfectuos. care de:te:rmin[\
Patogeneza
Pasteurelele i~i exercita patogenitatea, crc:,;terea tluiditatii mucusului cailor respi-
atat prin virulenta cat mai ales, prin en- ratorii :,;istrfmutu1. cu formarea de aerosoli
dotoxinele pc care Ie elabon:,azii (39). In contaminati. Astfel devine posibila eludarea
cazul animalelor toarte receptiw. infectate funqiei de: bariera a mucoasclor respiratorii.
de germeni foarte patogeni. evolutia bolii Cll patrundcrea germenilor pana in alveokle:
este seurta, germenii patrunzand 121 poarta de pulmonare. 0 data cu aeml inspirat (51).
intrare in sange ~i, 0 data cu aeesta. in toate Astfel se pot selcqiona cde mai patogene
tesuturile. Endotoxina pasteureliea aetionea- dintrc tulpinile purtatc in populatia de: ani-
za asupra endoteliului vascular ~i a altor male, tulpini care. prin pasaje repetate, se
tesuturi, produeand modiftcari distrofico- exaccrbeaza.
In caz de aparitie, se declara boala ofici- epidemiei (se retrag animalele de la pa~unat,
al, se instituie carantina de gradul m ~i se se corecteaza microclimatul etc.). Laptele ~i
trece la combatere. camea provenite de la animalcle bolnave se
Animalcle bolnave se izoleaza ~i se tra- pot da in consum dupa sterilizare. Celclalte
teaza. Animalele saniitoase se vaccineaza produse ~i subproduse (piei, par etc.) se
antipasteurelic. Celelalte vaccinari se amana dezinfecteaza. Cadavrele se ecariseaza.
pana la stingerea epidemiei. Se iau masuri Boala se declara stinsa ~i se ridid masu-
pentru scoaterea imediata a animalelor de rile de carantina dupa 14 zile de la ultimul
sub influenta factorilor favorizanti care se caz de imbolnavire ~i de la data efectuarii
apreciaza d au contribuit la declan~area vaccinarii antipasteurclice.
Febra de transport (F.T.), numita ~i pne- pasteurelieii (P.P.) sau febra de transport
umonia pasteurelieii (P.P.), poate fi consi- (F.T.) . Aceasta. la randul ei face parte dintr-
derata mai curand ca un sindrom. decat ca 0 un concept ~i mai larg, nu suficient de bine
boala infectioasa bine conturata. deoarece delimitat denumit complexul bolilor respi-
este yorba de 0 asociere de simp tome ce ratorii ale bovinelor care recunoa~te in
alcatuiesc impreuna un tablou morbid, la etiologie 0 marc varietate dc agenti, intre
originea caruia, diver~i autori au identificat care P. !zaelllOlytica poate juca rol secundar
agenti etiologici intru catva diferiti. ~i aleator. adesea tiind chiar absenta.
Se pare ca denumirea de "febra de In general. etiopatogenia pneumopatiilor
transport" i-a fost atribuit prima data in SUA la rumegatoare ramane un subiect controver-
unde boala aparea mai ales dupa transporturi sat, cu multe necunoscute.
obositoare, pe distante foarte lungi. pe jos Pneumonia pasteurelica sau febra de
sau pe calea ferata. Ca agenti etiologici au transport este definita de Blood ~i Radostits
fost incriminati cel mai adesea P. (6) ca 0 forma distincta de pasteureloza a
haemolytica, mai rar P. multocida ~i unele bovinelor. obi~nuit asociata cu !zaclIlOlvtica
virusuri. In Europa, unde cre~terea taurinelor ~i ocazional cu P. lI1ultocida, caracterizata
nu implica in mod obi~nuit transportul pe clinic prm bronhopneumonie anna, cu
distante lungi, a fost observat totu~i destul toxiemie. iar mortopatologic, prin pneumo-
de trecvent un sindrom toarte asemanatoL nie exsudativ[t lobara (fibrinoasa sau fibrino-
dar in conditii de stabulatie, in special in necrotiea). cu distributie predominant ante-
ro-ventrala. acompaniata de 0 pronuntata
efective aglomerate, din care se izola frec-
plcurita tibrinoasa.
vent (dar nu constant) P. hacmolytica, ala-
Tot in complexul bolilor respiratorii ale
turi de virusul PJ.-3, din care cauza in Eu-
bovinclor trebuie inclusa ~i a~a-numita
ropa boala a mai fost denumita
bronhopneumonie endemieii a viteilor
parainfluenta.
Cercet:'irile care au urmat au aratat insa (RES.), la originea careia sta un complex
ca nu este yorba numai de virusul P.I.-3 ci de faetori biotici ~i abiotici asemanatori,
dad nu ehiar identici cu cei mentionati la
de un intreg complex de factori determi-
afectiunile descrise sub numelc de febr[t de
nanti, biotici sau abiotici care, cu participa-
transport, pneumonie pasteurelica sau
rea P. hacmol1tica pot conduce spre o. pne-
parainfluenta de~i este clar ca in cazul
um011le fibrinoasa numita pneumonia
Boli prodllse de genneni din genllrile Pasteurella _Ii Jlalllllzeilllia 121
B.E.Y. locul virusului P.I.-3 poate fi luat dc AS, A6, (M. haelllolytica) T3 ~i T4 (P.
oricarc alt virus pneumotrop. trehalosi), cele mai frecvente fiind A5 ~i T4.
Ungureanu ~i Schimmel (55) au exami-
nat 112 tulpini de P. hae7l101vtica izolate in
Etiologie Romania ~i DDR de la bovine ~i ovine ~i au
Dintre ceIc 16 serotipuri identificate pe
putut tipiza 71 de hllpini: 66 biotip A ~i 5
baza antigenelor capsulare, tipul Ai de P.
biotip T. Tulpinile de origine bovina aparti-
haellloh·tica. reclasificata in prezent ca
neau serotipurilor AI, A2, A9, AS, All ~i
iv!annheilllia haelllolvrica. cste celmai frec-
A 12 iar cele de origine ovina apaqineau
vent incriminat in etiologia formelor severe
serotipurilor A2, A9, AS, All ~i A12, adica
de P.P. Alte serotipuri A au fost identificatc
hlluror celor 3 specii noi, care au derivat din
in pncumonia pasteurclica ovina ~i in septi-
P. haelllolytica.
cemii ale mieilo1'. inaintc de intarcare. Dupa
intarcare au fost identificate tulpini de tip T
rcclasificate in prezent ca Pasteurel!a
Caractere epidemiologice
P.P. apare mai ales Ja tineret, dar de re-
trehalosi (25). eu 0 frecventa mai rcdusa se
gula nu in primele 4-6 saptamani de viata ~i
izolcaza din pulmonii viteilor cu P.P .. P.
nici dupa varsta de un an. Se inregistreaza
7I1ultocida ~i HacIIlophilu5 507l111US.Dintre
mai fi'ecvent, cu pierderi importante, la viteii
virusuri. cele mai des implicate sunt: P .r.-3.
recent introdu~i in ingra~atorii (dar nu nu-
I.B,R. ~i virusul sincitial.
mail. eu 0 rata a morbiditatii care variaza
In Europa P.P. se inregistreaza cel mai
lntre 10-70%, in functie de eonditiiJe de
frec\'cnt, ~i cu ce1c mai serioase consecinte.
cre~tere. Pierderile economice pot sa afectc-
in ingra~atoriile de vitei, dupa 10-30 zile de
ze foarte mult rentabilitatea ingra~atoriilor
la afluirea lor din diverse localitati. Apariria
de vitei, atat prin mortalitate cilt ~i prin
bolii este obi~nuit corelata cu un transport
cheltuielilc Cll tratamentul ~i profilaxia,
care a an!t 1012anterior, dar aglomerarca
tararea animalelor trecute prill boala cu re-
animalelor. microclimatul viciat ~i ameste-
percutare asupra diminuarii ratei de COllver-
cui animalelor de diverse varstc ~i proveni-
sic a furajelo1'. Este greu de precizat ponde-
ente constituie putcrnici factori stresanri. cu
rea 121.1care diver~i factori de microclimat
efect imunosupresor, al carol' rol ~i pondere
actioneaza separat sau concertat asupra ca-
in etiopatogenia bolii nu poate fi subapreci-
pacitatii de aparare a organismeloL dar estc
at, dar nici precis evaluat, Amestecul ani-
cert ca intensitatca actionarii lor cre~tc pro-
male lor de provenienta diferita nu implid\
portional cu aglomerarea. Tot ca urmare a
numai anumite tulburari de adaptare, ci ~i un
aglomerarii, patogenitatea germenilor se
impact simultan ~i brutal cu 0 serie de agenti
exacerbeaza rapid, astfel ca, dupa multe pa-
biotiei. in principal virali, aportati 0 data cu
saje succesive pe animale stresatc, ace~tia
viteii afluiti, sanato~i clinic, dar purtatori de
devin patogeni ~l fata de organismele
germeni eomensali. Este yorba in principal
nestresate, at1ate in echilibru fiziologic, care
de virusurilc P.I.-3, I.B.R., M.D., virusul
ar fi rezistat la infectia cu germcnii rcspec-
sinci riaL precum ~i bacterii, mai ales
tivi neexacerbati. Se observa ca, din punct
pasteurele, micoplasme ~ihemofili.
de vedere al aglomerarii ~i consccintelor
Din investigatiile tacute in tara noastra acesteia. cxista multc similitudini intre con-
de lordache ~i Ungurcanu (23, 24), prin tes-
ditiile din mijloacele de transport pcntru
hll de hemaglutinare indireeta a rezultat di
animale ~i cde din ingra~atorii. ceea ce justi-
din 40 tulpini de P. haelllol1·tica izolate de !a fica cele doua denumiri ale bolii. boala ce
vitei, 36 s-au incadrat in serotipurile AI, A2,
122 Bo/i illFeclioase ale ail/ilia/c/OI' • hacterio~c
poate sa apara in doua simatii aparent dife- Citotoxinelc sunt de natura proteica, cu
rite, dar pe aeela~i fond debilitant. In i'ngra- mare capacitate imunizanta, indiferent de
~atorii, P.P. debuteaza exploziv dupa 1-4 tipul serologic, motiv pentru care animalelc
saptamfmi de la atluire, cuprinzand lot dupa trecute prin boala devin rezistente la
lot, aproximativ dupa acela~i interval de reinfectie, iar produselc biologice cu conti-
timp. De~i morbiditatea poate fi foarte mare, nut ridicat de citotoxine sunt considerate
boala este tohl~i endemica. neavand deloc vaccinuri eficace.
tendinta de difuzare in afara focarului. Indiferent de posibilitatea sau ponderca
rolului de initiatori ai infeqiei al unor viru-
Patogencza suri, de specificitatea patogenezei acestora
Trebuie tacut[l precizarea ca toate studi- in faza de debut. mai tarziu , in de cursu 1
ile privind patogeneza pneumomel e\'olutiei F.T., simptol11cle ;;i leziuni]e con-
pasteurelice. respectiv a febrei de transport. verg spre un tablon nnic, dominat de
au fost tacute inainte ca P. haclIlohtica sa simptomelc ~i leziunile specifice intectiei
fie divizata i'n trei speeii astfel ca ast[lzi nu pasteurelice. chiar dad! se pot adanga, in
se poate cunoa~te in ce masura rezultatele anumite cazuri ~i alte sel11ne ~i lcziuni, dato-
acestor studii sunt valabile numai in cazul rita aqiunii sinergice a altor germeni. In
unora dintre speciilc AI. haclIloll'tica, M. fazele annsate ale bolii, leziunea dominanta
gllicosida, P. trchalosi. sau in cazul tuturor la care se ajunge, este de bronhopnenmonie
acestor trei specii. fibrinoasa, cu plcurita fibrinoasa, cu cnprin-
Patogencza este complcxa ~i numai par- derea. ccl putin a lobilor apicali ~i cardiaci.
tial elucidata. Se $tie ca, in conditii normale, Moartea este ultima consecinta a hipoxiei.
pasteurelele nu pot pcrsista prea mult timp Complicatii ale F.T. suat: abcese1c
i'n pulmonii bovinelor, i'n principal datorita intraplllmonarc, perieardita, miocardita.
funqiei fagocitare a macrofagelor alwolare. sinechii Ie.
P.P. a putut fi reprodusa insa experimental
pc mai multc cai. AsdCl, infeqia cxperi- Tabloul clinic
mental a cu unele virusuri (P.I.-3. l.B.R.), Evohltia bolii este obi~nuit acut[l,
urmata de expuncrea la infeqia cu P. putandu-se termina tle cu vindeearea, uneori
hacmolytica a condus la aparitia P.P., dar un chiar ~i Tara tratament, tle eu mom·tea, fie cu
efect similar s-a obtinut ~i daca a fost ino- cronicizarea. Gravitatea evolutici clinice a
culata doar P. hacmo(vtica direct in pulmoni bolii depinde de mai multi factori. lncidenta
la vitei nestrcsati, cu conditia ca germenii sa bolii este maxima. cn numeroase cazuri gra-
fie suficient de patogeni ;;i de numero~i. ve, iar durata enzootiei este mare (2-4 sap-
In afara de endotoxina, P. /zacmol\'tica tam[mi). cand viteii provin din mai multe
elaboreaza $i 0 exotoxin a, cu efect cito ~i ferme furnizoare, cu sitllatii epidcmiologice
leucotoxic asupra neutrotilelor ~l diferite, cand in ingra~atorie loturile sunt
macrofagclor, dar care determina crc;;terca l11ari, constituite din vitei nu numai de pro-
pel111eabilitatii endotcliului vascular. cu veniente. ci ;;i de varste diferite, cand viteii
acumularea de cxsudat in alvcolc. Mccanis- sunt aglomerati ;;i, ca 0 consecinta a acesto-
mul prin care stresul influenteaza suscepti- ra, microclimatul este viciat.
bilitatca la infeqia cu P.haclIlolytica se pare Cei mai multi vitei bolnavi prezinta febra
ca estc cel acceptat ;;i pentru alti germeni (40-4 roC) ~i simptomcle tip ice de bronhop-
conditionat patogeni, respectiv prin intermc- neul110nie. Initial se aude Dumai murmur
diu I corticosteroizilor. vezicular inasprit ~i sunete bronhiale in regi-
Bo/i produse de gel'lncni din genwi!e Pasteureila ,;;i Jlannhei1l1ia 123
'i.
::-
uni Ie toracice corespunziitoare dar. pe masu- H. somnus induce bronhopneumonie pu-
ra ce boala progreseaza, la ascultatic se per- rulenta ~i pleurita, iar Actinomyces pyogenes
'::-. cep tot cortegiul de zgomote caracteristice este cauza obi~nuita a abceselor pulmonare
bron hopneumoni il or. in formele cronice dc boala.
Dispneea care poate fi sesizata de la dis-
tanta. este inso!ita de 0 stare general a rea. Diagnostic
Abdomenul este supt, din cauza anorexiei. F. T. estc 0 bronhopneumonic anita, te-
de~i consumul de apa nu este redus, Anima- brila. mra leziuni pe mucoasele aparente ale
Ide sunt abatute. au bohll uscat iar la niYe- capului care raspunde la tratamentul instituit
lul narinelor se constata prezen!a unui jetaj la timp. Diagnosticul diferential trebuie sa
mucopurulent uneori a~a de abundent incat aiba in vedere in special virozele respiratorii
animalele sunt nevoite sa respire pe gura. in specifice. ~i in al do ilea rand infeqii]e respi-
timpul tusei umede, care apare din cand in ratorii cu bacterii, ca: Klebsiella
cando mai ales dimineata. animalele tin capul pneumoniae. Streptococcus spp. Salmonella
intins pc gat ~i au 0 atitudine cifozata. spp. ~i. pentru tarile unde cste prczcnta,
Unii vitei nu par bolnavi la inspeqie dar. jfl'coplasma mycoides (pleuropneumonia
prin termometrare se dovedesc febrili (40- contagioasa a bovinelor). A vand in vedere
41 °e). iar la 0 examinare mai atenta se poate ccle spccificate la etiologic, se subintelcge
constata un u~or jctaj seros sau seromucos, ca diagnosticul dc F.T. se sprijina in princi-
respiratie accelerata ~i superfieiala. cu zgo- pal pe datele anchctci epidemiologice, ta-
mote respiratorii inasprite. Asemenea forme bloul clinic ~i morfopatologic, cxamenu] dc
mai u~oarc de boala pot fi sesizate ~i ca faze laborator servind mai mult pentru exclude-
preliminare (posibil virale) ale unoI' forme rea altoI' entitati.
mai grave de boala. care se instaleaza ulteri-
or. Profilaxie
F.T. poate fi prevcnita cvitand toti factori
Tabloul morfopatologic t~1\"orizami enumcrati anterior, in mod dco-
Depinde de flora microbiana predomi- sebit supraaglomerarca, microclimatul viciat
nanta. ~i transporturile obositoare in conditii de
P. haemo!vtica produce 0 bronhopneu- disconfort. In gcneral sa se cvite transportul
monic fibrinoasa sau fibrinoneerotica. eu la distante mari, mai ales a viteilor foarte
focare de hepatizatie ro~ie ~i cenu~ie in spe- tineri, cu privarca de apa ~i furaje pentru mai
cial in regiunea cranio-ventrala. Spatiile mult de 24 orc, supraaglomerarea in vehi-
interlobulare sunt destinse de un infiltrat cule neaerisitc sau cu curenti puternici de
gelatinos. iar pe suprafata pleurei este pre- aer. eea mai sigura ~i ieftina profilaxie a
zent un depozit fibrinos. Se pot gasi foeare bolii se poate face prin respectarea normelor
de necroza pulmonara, bron~ita ~l igienicc privind transportu] ~i microclimatul
bron~iolita. adaposhlrilor, cu referire special a la defici-
P. multocida produce de asemenea bron- entele de ventilalie. respectarea normelor
hopneumonie tibrinoasa, cu formarea de tehnologice mai ales in ceea ce privqte var-
tromboze, necroze. bron~ite ~i bron~iolite sta animalelor atluitc. omogenitatea loturilor
catarale dar. in general. caracterul fibrinos al ca provenien!a ~i varsta ~i, in generaL prin
inflamatiei pulmonare este mult mai ~tcrs evitarea tuturor factori]or stresanli saL! debi-
decM in infeqia cu P. haemolytica. litanti. inclusiy cei alimentari.
•
i
124 Bali injectioase ale allilllalelor • /Jacterio::e
de morti subite daL in zilcle urmatoare inei- morfopatologic ~i se eonfirma prin examen
denta bolii scade, astfel ea prevalenta nu bacteriologic. Un simplu frotiu din exsudatui
depa~e~te de regula 10%. pulmonar poate intari suspiciunea de pasteu-
Animalelc bolnave fie ca sunt descope- rcloza sistemiea dar izolarea germenuiui, pe
rite dupa moarte fie ca sunt surprinse, in plaei cu agar cu sfmge, din pulmon ~i alte
stare de decubit, apatice. cu dispnee ~i viscere, sub forma a numeroase eolonii
spumozitati la gura dupa care urmeaza cu- hemolitice, este examenul edifieatoL Com-
rand mOal'tea. baterea bolii este problematiea. Se reeoman-
Cadanele, in stare buna de intretinere. da scoaterea animalclor de sub inf1uenta
prezinta enterita ~i edem pulmonar. La sec- oricaror t~lCtori de strcs. Tratamentul, eu
tionare pulmonul exprima un exsudat spu- oxitetraciclina injectabila ar putea fi eficicnt,
mos, mai mult sau mai pUtin hemoragic. Pc dad ar fi surprinse animalelc bolnave in
mucoasa nanla. faringcana, bucala. eso[1gi- timp uti!. Profilaxia specifica cste posibila,
ana, in jurul tonsilelor ~i pe mucoasa com- daca vaccinul contine tulpini din biotipul T.,
partimentelor gastrice se pot gasi croziuni ewntua] chiar serotipurile care evolueaza in
nccroticc. Ficatul este hipertrotlat. congesti- foear.
onat, cu numeroasc mici focare necrotiee, iar P. haemolytica, diverse serotipuri, au
rinichii sunt degenerati. cu consistenta 11as- mai fost izolate de la ovine ~i caprine cu
ca. mamite (foarte asemanatoare anatomoclinie
Diagnosticul pasteurelozei sistemicc se cu mamita gangrcnoasa produsa de stafilo-
suspicioneaza pe baza tablouiui clinic ~1 coci! sau cu simptome de meningita.
I
128 Boli ill/ee!ioase ale allilllalelor • hael!!rio::!!
survme In primcle 24 ore. uneori chiar jlJ in jarilla acute! sc pot gasi Jeziuni de ri-
mai putin de 0 onl. nitfi ~i laringotraheiti'i, cu prezenta unui 1i- J
Tn forma acuta, care apare dupa 0 pe- chid spumos In trahee ~i bronhii, pleuropnc-
rioada dc incubatie ceva mai lunga, anima- umonie ~i pericardita serofibrinoasi'i sau
Ie Ie sunt subfcbrile sau normotcrme, pre- fibrinoasa. pete~ii pleuraIc, epicardice ~i
zinta anorexic. tahicardie ~i tahipnee. jctaj, peritonealc. congcstia organelor interne
sensibilitatc toracica. uneori constipatie ur- (ficat rinic11i) gastroentcrita
mata de diaree ~i meteorism. In deems de cataralhcl110ragica. adenopatie, hepatit[\
cate\'a zile animalele mor sau trcc In forma necrotica miliara. uneori abccse in unele
cromca. Vlscere.
Forma cronicii poate debuta ca marc In jimna croniccl. cadavrele sunt
sau pocHe fi mmarea unei forme acute. Ani- cahectice. cu abcese In fcsutul conjunctiv
maleIc prezintel a stare generala rea. sunt subcutanat, in limfonoduri ~i organe. Se
anemice, blana este lipsitii de Juciu. piiruJ constatii leziuni de jJneumo11le
este zbarlit. Dupii localizarea procesului fibrinonecrotica. intlamaTia fibrinoasii a plc-
pato10gic, exista trei forme principaJe de mei ~i pcricarduJui. preC1ll11 ~i lezillni de
exprimare a pasteurelozci cronice la iepuri: intlamatie purulenta la nivelul articulafiilor,
rinita pastellreliu!, (orilla a bcedantc! .~iplell- mucoasei oculo-naza1c. sinusurilor. urcchii
ropllelllllonia pastellreliccl. interne sau mamclei.
Rinita pasteurelica debuteazel prin prurit
local ~l stranut. urmate de jetaj Diagnostic
mucopurulent, care detcrminii j enii in respi- Tabloul clinic ~i morfopatologic sunt In
raTie ~i formeaza cruste la varful nasului. general concludente in formelc acute si C1'O-
Prin extinderea infeqiei se poate ajunge la nice. Pkdeaza pentru pasteureloza in special
conjunctivita, blefarita ~i sinuzita purulenta leziuni1e de plcuropneumonie fibrinoasa sau
sau c11iar la keratita, panoftalmie ~i bron- purulentii. intlamaria mucopurulenta a mu-
11opneumonie. coasci oculo-nazale. sinusale ~i abcesele
In forma abcedanta se produc abcese rcci diseminate in !esutul conjunctiv subcutanat
In tesutul conjunctiv subcutanat. In 111u~c11i ~i In organe.
~I organe1e intcrne, cu predileqie Contlrmarca diagnosticului dc pasteure-
perifaringean, la nivclul capului, In lonl se face prin izolarea, tipizarca ~I testa-
limfonoduri, 111a111elii,pulmon. rea patogenitii!ii agentului etiologic.
Tn localizarea pul1110narii. In afarii de
simptomcle dc pleuropneumonie, se constata Tratament
adesea ~i simptome de peri ton ita ~i diaree. Tratarca animalelor cu forme cli\1lc-
In toatc cazurile, in pasteureloza cronica evolutive nu este justitlcata economic de
animalele sliibesc pana la cahexie, sfar~itul rezultatelc obTinute. Rezultatcle sunt bune
bolii fiind mom·tea dupa 0 evo1utie de cateva insa cand se face tratamentul profilactic, la
saptamani sau luni. animalcle inca sanatoase clinic, dupa elimi-
narea celor cu semne de boala.
Tabloul morfopatologic Se pot folosi in acest scop: neomicina
In jorllla SlipraaC1/tcl la desc11iderea ca- (0,02 gikg) per os, suzotrilul (0.25-0.3
davrului se constata diateza hemoragicii. mUkg) i.nL sulfadimidin sau sulfatiazol (0,4
exsudate serofibrinoase in cavita!i ~i sange ml) per os. Trebuie evitate medicamentelc
cu aspect asfixic. toxice pcntru iepure, cum sunt penicilina,
Boli produse de genneni din genuJ'ile Pasteurella ,'ii,llmlllheilllia 129
de temperatura, transporturi obositoare. igi- ~oc endotoxic ~i asfixie. 0 parte din tlllpini
ena neeorespunzatoare, alimentatie (25-45<;;,) produc 0 toxina dcrmonccrotica,
earentata. eastrari. Au fost obser\'ate ~i ea- ccrt implicata in patogeneza rinitei atrofice
zuri numeroase de pasteureloza la purceii dar cu rol neclar in patogeneza pasteurelozei
sugari in varsta de cateva zile. intr-un com- pulmonare. Capsula prezent21 la majoritatea
plex de cre~terea porcine lor. Leziunea prin- tulpiniior de tip A ~i D ajut21 microorganis-
cipala (~i de obicei singura de unde se izolau mele in apararea contra macrofagelor alve-
pasteurele) 0 constituia edemul intlamator. olare. Capacitatea de a adera ia cclule1c mu-
eu aspect gelatinos. de la sediul administrarii coasei respiratorii. ciliate sau nu, reprezinta
ferdextran-ului (27). un aIt factor de patogenitate.
Prin pasaje pe mai multe animale. \'iru-
lenla germenilor cre~te in timp. Tabloul clinic
Obsenatii epidemiologice mai \'echi, Perioada de incubatie este de 12-24 ore.
confirmate de cercetari bacteriologice mai
Forma acuta poate fi septicemic a sau cu
recente, au aratat ca in pasteureloza porcina
localizare pectorala.
sursa principala de infeclie poate fi repre-
Forma acuta septicemicii dureaza 1-2
zentata ~i de pasari sau taurine. dUp21 cum
zile si se manifesta prin fcbra (41-41 ,5°C).
este posibila circulatia interspecifica a pas-
teure!ozelor ~i in sens in\'ers (51 J. inapetenla. depresie, dispnee. congestia ~i
Atat calea de climinare cat ~i poarta de apoi eianoza extremitalilor ~i abdomenului.
patrundere a germenilor in organism sunt o manifestare caracteristica este edelillil
reprezentate in principal de calea respirato- glosotilrillgeall, care este pastos, cre~te re-
rie ~i mai putin de cea digesti\'a. pede in voium ~i determina dificuItati in
Evolutia pasteurelozei in efectiv poate sa respiratie. Gneori moartea survine prin asfi-
fie sporadica sau endemica. cu morbiditate xie. inainte de producerea septicemiei.
de pana la 5%. Are caracter stationar, Forma acuta pectorala poate sa apara
mentinandu-se in efectiv atata timp cat se ca at are sau ca urmare a unei forme septice-
mentin ~i faetorii fa\'orizanti. mice. In aceast21 forma. pe langa tulburarilc
generale (febra. abatere inapetenta). apar ca
Patogeneza predominante tulburarile respiratorii: dis-
Unii autori eonsidera pasteureloza ca pnee. tuse. la incepllt scurta si uscata apoi
parte integranta a eomplexului respirator al umeda. jetaj. Inconstant pot aparea eritem
porcinelor, rezultat din interaqiunea dintre cutanat ~i tulbur21ri digestive. Aeeasta forma
mai multi factori infeqio~i ~i neinfeqio~i, se aseamana foarte mult cu pleuropneumo-
ultimii avand 0 importanta majora. deoarece nia hemofilica ~i se poate termina prin
moarte dupa 3-6 zile sau prin trecere in for-
se ~tie ca organismele atlate in perfect echi-
ma cronier!.
libru fiziologic sunt eapabi1c sa faca fata,
Forma cronicii este forma cea mai co-
fflra sa se imbolnaveasea, unor doze extrem
muna de evolutie ~i sc manifesta prin apetit
de mari de germeni. Infeetia pasteureliea se
caprieios, slabire pfma la cahexie, dispnee de
produce insa chiar cu doze reduse de ger- efort ~i tuse intermitenta, uneori artrite. der-
meni, atunci cand preexista leziuni pulmona- matite crustoase ~i diaree cu fecale un'tt 11li-
re ~i mecanismul local de aparare este afec- rositoare. Dupa dlteva saptamani animalcle
tat. fie ca 1110r fie ca supravieluiesc dar,
Modificarile patologice sunt date in prin- netacand spor in greutate, trebuie sa fie sa-
crificate.
cipal de endotoxina, moartea aparfmd prin
Boli produsc de gel'lIIcni dill gClllt/'ile Pasteurella -ii Jlannheimia 131
Aceasta forma este considerata 0 urmare In mod deosebit trebuie sa se aiba in ve-
frecventa a pneumoniei endemicc cu dere in acest sens pesta poreina. influenla,
,~fl'coplasIilCl In 'opJ/eulI1ol1 iae, boala lui Aujeszky )i pneumonia endemiea.
La diagnostieul diferential se mai arc in ve-
Tabloul morfopatologic dere pleuropneumonia infeerioasa a poreu-
jll /(Jrmclc septiccmice se pot constata lui, salmoneloza, boala GEisser, rujetul ~i
urmatoarcle ieziuni: diateza hemoragica. glosantraxul.
infiltratia seroasEl a 111ucoasei cailor respira- Examenul de laborator consHi in izolarea
torii. edem al pulmonului ~i limfonoduriior. (preferabil pe medii cu sfmge ~i identi-
exsudate in cayitatile seroase. edemui ficarea P.multocida.
din mai multe tulpini de Pl1lultocida izolate In caz de aparitie, se dec]ara oficial boala
de la porcine (49). Se folose~te numai dc ~l se instituie carantina de gradul III. Com-
necesitate, la animalele saniHoase din foca- baterea bolii se face prin masuri gencrale ~i
rele de boala. Se administreaza in doua rc- specificc. Porcii cu forme u~oare de boaH\ se
prize, la interval de 10-12 zilc, in doza de izoleaza ~i sc tratcaza. Cei cu forme grave se
3+5 m] s.c. la porcii peste 6 luni ~i dc 5+ 10 sacrifiea. In loturile inca sanatoase se face
mIla porcii peste 6 luni. Imunizarea (nu vaccinarea de necesitate. Din astfel de loturi,
pre a putcrnidi) se instaleaza dupa 14-16 zile cu aprobarea D.S.V., pot fi trimi~i porci ~i in
~i dureaza 4-6 luni. abator, pentru taieri normalc. De cea mai
In rare cazuri se inregistrcaza reaqii ad- marc importama sunt masurile care vizeaza
verse, care se remediaza prin administrarea controlul factorilor favorizanti ai boiii (su-
de antihistaminice. praaglomcrarea, microelimatul, intemperiile,
Scoaterca animalelor de sub int1uema alte infectii respiratorii) ~i care VOl' contribui
factorilor predispozanti sau favorizanti (mi- in mod hotarator la sistarea aparitiei de noi
croclimatul vieiat. conditii mcteoc1imaticc cazuri ~i cre~terea eficientci tratamcntelor.
dominate de frig ~i umezcala, in cazul cre~- Stingerea bolii ~i ridicarea masurilor dc
terii gospodare~ti, diverse infeqii cu gcr- carantim'i se fac dupa 14 zile de la ultimul
meni pncumotropi) constituic cea mai buna caz dc moarte, taiere dc necesitate sau vin-
calc de prevenire ~i combatere a pasteurclo- decare ~l de la data efectuarii dezinfeqiei
zel porcme. finale.
Este important sa existc corespondenta
intre serotipurile continute in \'accin ~i celc
izolate din efective.
Caii fac foarte rar pasteureloza. La noi in Apare de regula dupa stresuri (transpor-
tara a fost semna]ata in pUline efective ~i turi obositoare etc.), manifestandu-se prin
numai sub torma de cazu1'i sporadicc sau de febrii., alterarea stii.rii generale, tulburari res-
mici cnzootii, in zone in care boala se in tal- piratorii, sall infeqii cu caracter inl1amato1',
nqte ~i la bovine (43). limitat la lond vaccinii.rii, punctiom'irii venei
jugulare. a inciziei operatorii etc.
PASTEURELOZA AVIARA
6.1.6.
(holera aviarc!)
(Pasteurellosis avillm, Fowl cholera, Gefliigelcholera)
Pasteurc!oza aviara, cunoscuta mai mult de regula prin forme supraacute sau acute ~i
sub nume1e de holcra aviara, este 0 boala mai rar cronice, Cll tulburari generalc ~i di-
infectocontagiasa produsii. de anumite tulpini gestive, iar morfopatologic prin ]eziuni de
de P. l1lultocida, care afecteaza numeroase hepatita necrotica miliara, duodenita
specii de galinacee, palmipede, columbifere hemoragica, epicardita hemoragica ~i
~i p[\sari dc agrement sau salbatice, cu evo- exsudate serofibrinoase in sacul pericardic.
1utie endemico-epidemicii, manifestata clinic
Boli pl'Odl/se de germelli dill gClll/rile Pasteurella .yi Jfallllheilllia 133
mol' dupa 0 evolu1ie de catcn saptamani corclat Cll manifestarile clinice ~i caracterele
pana la caten luni. epizootologice.
Sub numele de .. boala barbi!elor"' a fost Diagnosticul diferemial trebuie filcut fata
dcscrisa ~i 0 afec1iune produsa de germeni de salmoncloze, hepatita vibrionica, sp1ro-
"pClsteure/oi::('. intalnita in uncle cfective. chetoza, infeqia cu P. ga/!inarum ~i P.
filra antecedente de holcra aviara (8). Ter- hacmo/ytica, pesta ~i pseudopesta. conza
menul de ''pClstcurc/oi::i'' a fost adoptat contagioasa.
pentru a se sugcra ca este \orba de germeni Pentru confirmarea diagnosticului se
asemanatori dar nu identici eu P. IIlli/tocida. executa frotiuri din sange ~i ficat. colorate
insa dmezi concllldente ca nu a fast yorba Gram ~i eventual cu albastru dc mctilcn ~i se
fac insamantari din maduva osoasa ~i din
de tulpini modificare de P.lIlu/rocida nu s-all
organele interne cu lcziuni, de 121 cadavre
adus.
proaspete. Examenul bacteriologic este strict
nccesar in spccial in formele supraacute ~i
Tabloul morfopatologic cronicc, in carc leziuniJe sunt mai putin ca-
Lcziunile morfopatologice sunt cOl'elate racteristice. In formclc cronice evidcntierea
cu tiplll eHllupei climee. germenului este posibila, de regula, numai
in JimllCl slipraacliui. se gasesc numai din organele lezionate.
leziuni discrete de diatcza hemoragica ~i Cneori este necesar sa sc demonstreze
C\entllal. e:\sudat in sacul pericardic. patogenitatea germenilor izola!i prin'infectii
ill aClitLi leziunilc sunt caracteris-
e:-;perimentale cu dilutii crcscfmde dintr-o
tice: ficatul estc dcgcnerat ~i friabil (aspect cultura in bulion de 24 ore, ]a pui, ~Q(lIeci
de ficat fien) presarat cu necroze miliare sau iepuri. Dupa Dorobantu (16) numai in-
(hepatlta necrotica miliaraJ. \fai apar hemo- feqia cxperimentala pc pasari receptive da
ragii subepicardicc, frccvcnt la baza cordu- rezultate veridicc, dcoarece cxista tuipini
lui, cu prezen1a dc cxslldat seros in sacul atenuate. inclusiv tulpina vaccinala PMCU,
pericardic. care coaguieaziI in contact cu care prezinta grade diferite de patogenitate
aeml. duodcnita hcmoragiciL hcmoragii sub pcntlll ~oarece dar TIU sunt patogene pentru
scroasc ~i uneori congestia rinichilor ~i a pasan.
splinei.
In focarele cu cm/uric subacutei-cronicel Tratament
leziunile au caracter mai pu!in hemoragic ~i Tratamentul curativ individual este de
mai mult fibrinonecrotie. Se pot gasi leziuni regula inoperant, din cauza evolutici rapide
de hepatita neerotiea miliara, pericardit[l a bolii, dar trata111entul colectiv preventiv. CLl
serofibrinoasa sau fibrino-adeziva, pneumo- antibioticc sau sulfamide. administrate in
nic fibrinoasa, aerosaculita fibrinoasa. ente-
apa sau fllraje, da rczultate bune in sensul ca
rita ulceroasa sau difteroida. artrite
determina sistarea mortalitalii pc dmata tra-
serofibrinoase sall purlllcnte, edcmul ~1 ne- tamentului (55). De regula. mortalitatile
croza b~,rbi!eior. rcapar dupa cateva zilc de la incetarea tra-
tamentelor; inciden!a acestora crescand pro-
Diagnostic portional cu devierca condiliilor de crc~tere
Dc regula holera aviara este diagnosti- de la normcle tchnoiogice, de alimcnta!ie ~i
cata cu u~urinta pc baza tabloului sanitare veterinare.
morfopatologic, in special 211 formei acute,
136 Boli in(ec,tioase ale animalelol' • hactcrio~e
Exista 0 gama larga de produse comerci- Pentru profilaxia specifica s-au incercat
ale pc baza de antibiotice ~i sulfamide cu pana in prezent 0 gama impresionanta dc
care se obtin rezultatc bune, dintre carc mai vaccinuri inactivate ~l atcnuate (holera
frecvent sunt utilizate: sulfamethazina. aviara este prima boala infcqioasa din isto-
sulfamerazina. sulfaquinoxalina. in apa sau ria imunologiei. pentru prevcnirea careia s-a
in furaje, oxitetraciclina ~i eritromicina in preparat un vaccin bacterian, inca de catre
apa sau furajc, penicilina sau streptomicina Pasteur. in 1880), dar nici unul dintre aces-
i.m. ~i nmlte alte sulfamide sau antibiotice tea nu a dat rezultate suficient de bune pen-
(55). Durata tratamentelor eolectivc curati- tru a se impune in practica, astfel cii
inmnoprofilaxia acestei boli, la gaini. rama-
vo-profilactice este de obicei de 4-5 zilc,
ne 0 problema deschisa. cxtrem de contro-
dupa care urmeaza 0 paLlza de cateH zile ~i
versata. Numeroasele opinii privind valoarea
din nou se poate relua tratamentul pe durata
a 3-5 zile: dozcle sunt cele recomandate de
~i perspcctivcle imunoprofilaxiei holerei
aviare all fost cuprinse de Dorobantll (17)
firma producatoare, in prospecml de utiliza-
intr-un articol de sinteza publicar in anul
re. Cand apare holera intr-un efectiv se in- 1983 din care rezulta ca intre cei care neaga
tervine imediat cu un antibiotic cunoscut ca
~i cei care accepta, fara rezerve virtutile vac-
acti\' fata de pasteurele dar concomitcnt se cinarii antiholerice, trebuie acceptatii pozitia
solicita laboratorului efcctuarea antibiogra- realista conform careia problema vaccinarii
mei. deoarece exista 0 variabilitate destul dc holcrice nu a fost inca rezolvata in mod sa-
marc a sensibilitatii tulpinilor din tercn, ca tisfacator dm nici nu trebuie abandonata
urmare a u~urinTei cu care germenii din ge- deoarece unele rezllltate se pot obline dacfl
nul Pasteurella ca~Tiga rezistenta fatii dc sc aqioneaza avandu-se in vedcre pcrma-
antibiotice ~i sulfamide (4 T). nent anumite particularitiiti ale acesteia,
dintrc care citam:
Profilaxie - In vaccinarea antiholerica este necesar
Dc cea mai mare importanta estc pastra- sa existe coresponden!a intre structura anti-
rea indemnitatii etectivelor. care Sl? realizea- genica a tulpinilor vaccinalc ~i a celor din
zii prin: teren. deoarcce imunitatea incruci~ata cste
- neachizitionarea de pasari din efective slaba sau nula:
contaminate; - Imunitatea predominantii in holera
- izolarca stricta a efectivelor (gard, res- aviara este de tip celular, din carc cauza nu
pcctarea regulilor dc filtru sanitar. limitarea se poatc a~tepta 0 imunitate puternicii dc tip
accesului persoanclor strainc. pIasa de sarma "totLll sau nimic", cum este in pscudopcsta,
pcntru prevenirca accesului pasarilor salba- ci numai 0 oarecarc crqtere a rczistenlei
tice prin gurile de vcntilatie, u~i, erc): fata de infeqie. dc tip "mai muIt sau mai
- in cazul piisiirilor din sectorul gospoda- putin". care poate fi utila in cazul apliciirii
riilor populalici se recomandii evirarea con- nnui complex de masuri menite sa scadii
tachll Lli.atat cu pasiirile din aIte gospodarie. riscnl ~i doza infcqioasa, simnltan in cre~te-
cat ~i CLlalte specii de animale; rea rezistcntei generale a organismclor:
- respectarea normelor de igiena ~i ali- - Cre~tcrea rczistentei fata de infeqia
mentatie. evitarea infestatiilor parazitare. a pasteurelica la gaini se obtine numai dupa 2-
unor boli infeqioase ~i in general a tuturor 3 doze. administrate individual. ceea cc con-
factorilor stresanti, care pot determina sca- stituie un inconvenient:
derea capacitiitii de aparare a organismelor.
Boli pl'odl/se de gel'lneni din geill/rile Pasteurella "i JIall/1heilllia 137
apa sau furaje, pe baz[\ de antibiograma ~i se cunile contaminate, carnea putand sa fie
poatc face vaccinarea. in cazul vaccinuri]or data pcntru consum in afara gospodariilor
vii. sc vor sista tratamentek CLl antibioticc sl respective, numai dupa sterilizare tennica.
sulfamide pc durata a 4-) zitc inainte ~i 4-) Subprodusele rezu]tate de la sacrificare ~i
zile dupa vaccinare. prelucrare se distrug. In eOl11un[\se o1'gani-
[n anumite imprejmari. cum ar fi aparitia zeaza aqiuni de depistare de noi focare. in
bo]ii in cfective de seleqie. formile tutelare celelalte gospodarii. In cmtile indel11ne se
sanitare vetcrinarc pot decide mentinerea pot face tratamente p1'ofi]actice ~i vaccinari.
temporara a loturilor infectate. in conditii de Pe dmata epizootiei se rceol11anda inch ide-
izolare functionala stricta ~i sub supran:ghe- rea pas[\ri]or in cu~ti sau adaposturi. Aceste
rc sanitara wterinara deosebita. masuri de profi]axie ~i eOl11batere.ea ~i con-
in sectaml gospodiiriilor popu)arici sc diriiJc ridjdrij carantinei sunt spccjficate ]JJ
recomanda sacrifiearea tutllror pasarilor din Legea 60 1974.
Bibliografie
1.. Alvis. ivI.C.L. (1984). OiE. a 52-a Sesi- 16. Dorobantu, R (1985), Rev. de cre§terea anlm.,
une generaiil Paris 21-25 mai 1984 6,48
2. Andrei, M.,Moldovan, P.. Truca. N. (1961), 17. Dorobantu, R (1983), Rev. de cre:;terea anirn.
Probl. zoot. :;i vet .. 3. 62 8.41
3. Beer, J. (1980), Infektionskrankheiten der 18. Dorobantu. R, Andreescu Ileana, Togoe, I.,
Haustiere, Veb Gustav Fischer Verlag Faur. Gh .. Ile9. P .. Turcu. M .. Ivanescu, I.
Jene (1985). Rev. de cre§terea anlm., 4, 31
4. Bercea, I. (1978), Bolrle Infectloase ale 19. Dorobantu. R., Otilia Cotofan, Mihaela Tranec/,
animalelor, vall. bacterioze. Lito FMV Bu- Praisler. P, Cristea, I., Vesa, S .. Laura Bondrea
cure9ti (1988). Zoot. §i Med. Vet., 5, 34
5. Bercea, I., Mardar!, Ai., rv10ga i.lanzat, R.. 20. Gogoa~a, V. (1961). Lucr. §t. ale IP/A.. XI, 243
Pop, M., POPOV;C!U,A. (1981). Boli in- 21. Gogoa~a, V. (1971), Studlu privlnd pasteurele/e
fectloase ale animaleior. Ed. Did. 9 Ped §i pasteureloza avlara., Teza de doctoral., IANB
Bucure9ti Bucure~ti
6. B,lood, D.C., Radostits. Arundel, J.H .. Gay, 22. Holt, J.G., Krieg. NR, Sneath, P.HA, Staley,
C.C. (1989), Veterlnar; Medicine. 7-ed, J.T., Williams. S.T. (1994), Bergey's Manual of
Bailliere Tindall Determinative bacteriology, IX-th ed, Williams &
7. Brogden, KA, Packer. RA (1979), Wilkins
Am.J. Vet Res., 40, 1332 23. lordache. Alexandnna, Ungureanu. C.
8. Bugeae, T. (1956), Prob! de eplzoot -?i (1973/1974). Luc/: lC. V.B Pasteur, XI-XII, 131
microbial., 5, 5 24. lordache. A.. Ungureanu, C, Fierlinger, U.,
9 Calnek, B.W. (1997), Diseases of Poultry Carausu. F.. Paduraru, V., Schimmel, D., Kiel-
1Q-ed, Iowa State University Press, Ames, stein, P. (1981), Archiva Veterlnaria, 15, 57
Iowa. USA 25. Jubb, K. V. F, Kennedy, P. C., Palmer, N. (1993),
10. Carter, GR, Chengappa, fvUv1. (1993). Pathology of Domestic Ammals 4-ed, II, Aca-
Microbial Diseases, Iowa State University demiC Press, Inc.
Press/Ames 26. Mihaiescu. 0., Mircescu, Gh., Popescu, C.,
11. Carter, G.R (1955), Am.J.Vet. Res, 16, Vasilescu. D. (1968), Rev. de Zoot §I Med. Vet ..
481 4, 39
12. Cernea, I., Butura, I., Ciouca, 1. (1957), 27. Moga Manzat, R (1974), Observa!ii personale
Lucr. :;t. ale IF/A, VII, 107 nepubiicate
13. Cernea, I., Butura, I., Ciouca, 1. (1956), 28. Moga Manzat, R, Catana, N., Panaitescu, S.,
Anuarui IP/A, VI, 105 Anderca, I., Tigu, I. (1986), Lucqt.de zootehnle
14. Clarkson, M.J .. Faull, \IV.B. (1990), A §i med.vet., XXI, 147
Handbook for the Sheep Clinicia/, 91 29. Perianu, 1., Mardari, AI., Ursache, P., Olarlan
15. Dorobantu, R, Andreescu Ileana (1984). Elena, Rominger Maria (1983). Rev. de
Rev. de cre§terea amm. 8. 47 cre§terea anim, 6, 37
Boli pi"Odlise de gerlllcni dill Pasteurellai'i jfallllheilllia 139
30. Pompillu, A, Gaiu§ca, E. 952), Probl. 44. Stamatin, N, Margineanu, V., Kinda. V. (1955),
zoot. §i vet., 2. 39 Probl. zoot. §i vet .. 1, 81
31. Popovic!, I, Gogoa§a, V. (1958). Anuarul 45. Stamatin, N., Stoenescu, V., Taga, V. (1950),
IPI.A.. 5. 145 Anuarul I.P.l.A.. 2, 3
32. Popovici, I, Gogoa§a, V. (1953), Anuarui 46. Stanescu, V. (1984), Bolile iepurelui de casEl §i
IPI.A., 4,172 combatema lor, Ed. Ceres Bucure§ti
33. Quinn. P.J .. Carter. ME. Markey. B.K .. 47 $tiube, P., Patra§cu, I.V., Faur, Gh. (1983). Rev.
Carter, G.R. (1994), Clinical Veterlnar'j de cre§terea anim., 11, 6
Microbiology, Wolfe Pubiishing. Printed in 48. Stoenescu, V., Ungureanu, C, Dabija, Gh ...
Spain by Grafos, SA ,Arte Sobre Pape! Marinescu, 1. (1964), Lucr. I.C. VB Pasteur. III,
34. Rimier, RB .. (1994). Vet. Rec. 134 191 1.185
35. Rimier. R.B .. G!isson, J.R. (19971 Dis- 49 Tacu, D. (197111972), Lucr. I.C. VB Pasteur. IX.
eases of Poultry, X-th ed., Edited by BVJ. 77
Cainek, iOv\/8 State University Press. 43-
157
i 50. Tacu, 0., Grigoriu, N., Constantinescu, C.,
Caiara§u. Eugenia, Prel!pceanu, Gh.
36. Schlmme!, 0 .. Feringer, U . Jordache. P, .. 971.1972), Lucr. I.C. VB. Pasteur, IX, 57
Putsche .. , Ungureanu. C. 981 '), Archiva 5~i Tmoney, J.F., Gillespie, J.H., Scott, F.W., Bar-
Veterinaria. 15, 65 iough. JE (1988), Hagan and Bruner's Microbi-
37. Schimmel, 0 .. Putsche, C. Ungureanu, C ology and Infectious Diseases of Domestic Ani-
(1985), Archiva Veterinarla. 17 65 mals. Eghth Edition Cornell University Press
38. Stamatn, N. (1951) Problerne agricole §i 52. Ungureanu. C. (1950), Anuarul IPI.A., 2, 64
zootehnice. 85 53. Ungureanu, C. (1950), Anuarul I.P. I.A., 2, 85
39. Stamatn. N. (1953). Probl. zoot. §i vet. 8. 54. Unc:ureanu. C., Gogoa§a, V. (1951-1952), Anu-
75 IPIA. 3. 116
40. Stamatn. N. (1953), Probl zoot. §i vet. 55. Ungureanu, C., Stoenescu, V, Toncea, I., Geor-
68 gescu. V. (1964), Probl. zoot. §i vet., 5, 72
41 Stamatin. N. (1957). Analele romano- ~" Ungureanu, C., Schimmel, D. (1985), Archiva
sovletice zoot. :;i med. vet .. 29, 1 79 Veterlnaria. 17, 71
42. Stamatin. N., Geol'gescu, V .. Ivtha:ioJ- 57. Verde:;;. '\!. (1957), Probl. vet., 5, 43
Taga L., Papadopol, M., Unguream:. C 58. m (1998), The Merck Veterinary Manual, 8-ed,
(1950), Anuarul I.P. I.A., 2, 116 rvlerck & Co., Inc., Whitehouse Station, N.J.
43. Stamatin, N., Gogoa§a, V. (1953). Anuarul 59. m (1999), HAP Meeting, Mabula, South Africa
IPI.A., 4. 179
Cap. 7 Infectia produsa de
Francisella tularensis
Genul Franclsella lilce pane din grupo a -I-a a Delerminatoruilli Berge1·. care Incilide bauerille GJ'CIm
negafil'e. aerobe. elf formcl de hocili sau coci. de dimcnsfunf foorre miLi. Se cu/tirc1 nUll/of pc medii speciale. ell
adaos de cis/intI sou pc organfsl/lIl! animo/c/or de laho!'a{or. fJ?fec!OfC experimental.
Din genlll Franeisella jCle pmN spcclile lIl/ercnsls §i nm'leida. dimre care prima pre~lmiJ ImponomiJ deo-
schiro. filne! jJCllOgcnc1pentru om §i Ull }7Ull1clr !lIarc de speci! de anima/e. mat ales ro~Qtoare. "~l!f()st iden![fica/e [rei
sllbspec/I (blOlipur/) ale speclel IIllarensls. direr/Ie hiocl1lmlc ./1 co palogel1/lole: tularensls, palaearctlca ./1
medlaaslatlcll
7.1. TULAREMIA
Tularemia este a boala infecto- In tara noastra tularemia nu a fost inca sem-
conatgioasa. comLlna omului ~i mai multor nalata. dedit la om. in nordul Moldovei. de
specii de animale. majoritatea rozatoare, catre Cornelson In 1948 ~i III Transilvania.
produsa de Francisella tularensis, CLlevolu- de catre Condrea. In 1955.
tie acuta septicemica sau cronica localizata, Dill punct de vedere economic. pierde-
avand ca principale simptome febra. adeno- rile produse de tularemie tin mai ales de
patia ~i tulburarile nervoase. iar ca leziuni economia vanatu]ui. In anLlI 1974. Intr-o
int1amatia formatiunilor limfoide. focare singurs regiune din Franta, cu 0 suprafata de
necrotice ~i abcese In organele interne. 30.000 ha. au murit de tularemie aproxima-
tiv 10.000 de iepuri. Mai importanta este
Istoric Insa susceptibilitatea deosebita a omului fata
Tularemia a fost descrisa pcntrll prima data In de tularemie ~i severitatea evolutiei balii la
anul 191 I In comitatul Tulare din Caiitl1rnia de Mac om ceea ce a determinat Inscrierea tularemi-
Coy care. un an mai lilrziu, 1mprcunfl cu Chapin a
ei In rilildul zaonozelor majore. Omul se
jzolat agcntul etiologic al bolii de ia un rozator In anul
1914 a lost diagnosticata la om, tot in SUA. iar dupa poate Imbolnavi prin simpla manipularea a
1930 a fost scmnalatfl 1n mai mulle \ari din Europa ~i carcaselor sau organelor de animale moarte
Asia. Denumirea de tularemic a fost data bolii de
din cauza tularemiei, franciselele ftind capa-
Francis care. 1n 1919, a demonstrat identitatea etiologi-
bile sa traverseze pie lea intacta, tara solutii
cfl a unor cazuri de boala aparute la om ~i animale.
de continuitate. La om se manifesta prin
Raspandire ~iimportanta febra. cefalee. frisoane, mialgie. amalgie
In special dupa 1945 a fast semnalata (8).
tularemia intr-un numar mai mare de rari.
din Canada ~i Europa, pana In Rusia ~i Ja- Etiologie
Agentul etiologic al tularemiei este
ponia, fiind mai frecventa In tarile situate
Francisella tularensis, bacterie aeroba.
Intre cercul polar ~i 35° latitudine nordica.
Cu toate ca tularemia este prezenta In mai Gram negativa, de forma cocoida sau
multe dill tarile situate la vest de Romania. cocobacilara, CLl dimensiuni de 0,3-0)/0.2
prodllSQ de Francisella tll/arensis ]41
Bibliografie
1. Elkins, K.L., Bosio, C.M., Rhinehart-Jones, 6. Moga Manzat, R. (1971), Observatii perso-
TR (1999), Infectlmmn, 67. 11, 6002 nale nepublicate
2 Gurycova, D. (1998), Eur J Epidemio/' 14.8. 7. Russell. P. Eley, S.M, Fulop, M.J., Bell.
797 D.L. Titball. R.w. (1998), J Antimtcrab
3 Higgins, JA, Hubalek. Z., Halouzka. J .. Chemother, 41, 4, 461
Elkins, K.L., Sjostedt. A, Shipley. M .. 8. Senol. M, Ozcan, A., Karincaoglu, Y, Aydin.
Ibrahim, M.S. (2000), Am J Trap Med Hyg, A, Ozerol. I.H (1999), Cutis, 63. 1,49
62,2,310 9. Toma, B, Prave, M., Ganiere, JP., Chantal,
4 Hubalek. Z., Sixl, w., Halouzka, J. (1998) J. (1994), Maladies animales reputees
Wien Klin Wochenschr, 110, 24, 909 cantagieuses, 121
5. lkaheimo, I., Syrjala, H., Karhukorpi. J, 10. *** Int. J Syst. Bacterial. (1983), 33, 872
Schildt, R, Kosela, M. (2000), J Antimicrab 11 *** (1992), Manual of Standards for Diagnos-
Chemother, 46. 2. 287 tic Tests and Vaccines, 2nded.
Cap. 8 Boli produse de
germeni din genul
Bordetella
Viorel Herman
Genul Bordetella clIpnnde 7 .specii lB. al'iU111,B. bronclziseptica, B. Izinzii, B. llOl111esii,B. parapertl/ssis,
B. pertussis, B. trelllatl/111) dil1!l'e care nlllnClldOlla specii lB. al'il/nt ~i B. brollclziseptica) prezinta imporlanfa pen-
1m medicina lElennarci. fiind Implicale in eliologia nnilei alro/ice infectioase la porcine ~i a fusei de canisa lB.
brollclzisepticw precllm "~Iin eliologia bordelellO~ei C1!rcilor (fl. al'il/III). Bordetella Izillzii de~i afost izolala atdl de
la om Idin spllla lInlii mdi1'id. mteclal clI1'ims HIJi cdl j'i de la pasari Ide pe celile respiratorii de la curci ~i plli de
gaina) pare lipsila de palogenilale (fO. 18. :'1. :'5). Celelalle.f speeii. opar{lnaloare genu1ui, oufost izolale numai
de la om (iO. :'5)
Genlll Bordetella Cllprll1de speeil Gram negari1'e. nesporulare. capsulate. strict aerobe, calalazo pozili1'e ~'I
oxidcco po~lIi1'e.\Jajorilalea 11IIpiniior Sllnl cocobaciiare. de 0.:'-050.5-1.5 ,LIlli"~IIzemolitice. Nu au proprietelfi
~aharo!i{ice, dar produc energie prin oxidarea a!llinoaci~i!or (15).
B. bronchiseptica, in timp ce animalele in poate avea loc daca este prezenta doar I'.
varsta de peste 10-11 luni sunt pU11atoare l71u/tocida (8).
numai in proponie de aproximativ 10%. P. 171111tocidanu poate adera la mucoasa
Germenii sunt eliminati prin secretii1e na- nazala integra. Pe mucoasa naza!a Iezionata
zale, mai ales j"ntimpul tusei sau stranutului, dermonecrotoxina P. 1Il1l1tocida produce
ajungand astfel pe mucoasa respiratorie a osteoliza, urmata de proliferarea
animalelor sanatoase. care ii inhaleaza odata fibroblastelor ~i osteoblastelor. In urma pro-
cu aerosolii in care sunt continuti (26, 37). ceselor regresive se poate produce disparitia
Boala are caracter enzootic. cu difuzibi- totala a cornetilor nazali. iar oasele nazale
litate lenta in focar ~i cu morbiditate varia- sunt gray deviate (8. 26).
bila, evolutia acesteia depinzand mult de Prin examen clinic, in urma unor cerce-
conditiile de cre~tere ~i alimentatie asigura- tari comparative, pe purcei SPF, privind
te. Este introdusa de obicei in unitate prin activitatea toxica a celor doua
intermediul reproducatorilor purtatori dermonecrotoxine. s-a evidentiat faptul ca,
asimptomaticL dar unele observatii au aratat inoculate in aceea~i cantitate.
ca R.A.I. a aparut ~i in unitati speciaJizate in dermonecrotoxina B. bronchiseptica se do-
cre~terea de porcine SPF. ceea ce implica ~i vede~te a fi mult mai toxica decat cea a P.
posibil itatea transmiterii prin surse secunda- l71u/tocida. B. bronchiseptica prezinta 0 re-
re de infectie sau prin vectori (37). marcabila citotoxicitate fata de macrofagele
in focarele stationare, 0 parte din purcei alveolare ~i abilitatea de a se sustrage fago-
se imbolnavesc in primele zile de viata, de Ja citozei sau de a supravietui acesteia, ceea ce
scroatele mame purtatoare. De la ace~tia, are ca efect ~i cre~terea susceptibilitatii ani-
dupa instal area rinitei catarale. infeqia se malului fata de infeqia cu pasteurele ~i alti
transmite la restul purceilor din comparti- germeni op0l1uni~ti (3). Pe de alta parte, Ia
ment, dintre care. la majoritatea purceilor examenul parametrilor imunologici s-a con-
infeqia se limiteaza la inflamatia mucoasei statat insa ca toxoidul (anatoxina)
nazale ~i numai la unii purcei intlamatia dermonecrotoxinei P. l71u/tocida este mai
progreseaza spre structurile osoase ~i se sol- bun din punct de vedere antigenic, deoarece
deaza in final cu devierea ratului (22). la trei saptamani dupa cea de-a doua imuni-
zare, determina titruri mai mari de anticorpi
Patogeneza neutralizanti, atat serici cat ~i secretori (10-
De~i exista pareri impaqite privind me- cali) decat toxoidul B. bronchiseptica (6, 8).
canismul producerii R.A.L totu~i, marea
majoritate a autorilor sunt de acord ca, in Tabloul clinic
producerea bolii se succed doua evenimente Perioada de incubatie este de 1-2 sapta-
importante: in prima faza este colonizata mani.
mucoasa nazala cu tulpini de B. Primele simptome, care pot sa apara la
bronchiseptica, iar ulterior are loc coloniza- sugari deja in jurul varstei de 0 saptamana,
rea mucoasei nazale cu tulpini de P. sunt: stranutul, respiratia sforaitoare ~i
multocida (18, 26, 37). j etajuL datorate int1amatiei cataraJe a mu-
Semnele clinice ~i modificarile coasei nazale ~i a conductului lacrimal. Se-
morfopatologice sunt grave daca sunt pre- cretiile lacrimale umecteaza tegumentul, in
zenti ambii germeni. B. bronchiseptica pro- special la unghiul intern al ochiJor, retinand
duce 0 inflamatie grava. care duce la atrofia praful ~i imprimand regiuni un aspect mur-
cililor ~i epiteliului nazal, proces care nu dar. Aceste simptome se agraveaza ~i se
Boli produse de germeni din genu! Bordete!!a 149
extind repede la aproape toti purceii. dar tot pierderi economice importante, este data de
a~a de repede regreseaza, astfel ca dupa 2-3 infeqia cu tulpini toxigene de P. IIlli/toeida
saptamani majoritatea purceilor sunt vinde- singura sau In asociatie cu B. bronehiseptiea
cati (4, 37). (26,37).
La 0 parte din purcei infeqia progresea-
za, ceea ce se traduce initial prin cre~terea TabIouI morfopatoIogic
cantitatii ~i vascozitatii secretiilor nazale. ca Daca se sacrifica porci cu R.A.1. ~i se
~i a dificu]tatilor In respiratie. Uneori. efor- executa sectiuni seriate transversale pe linia
turile de degajare a cailor respiratorii ante- sagitala a ratului, dependent de stadiul de
rioare. prin stranut se soldeaza cu ruperea evolutie al infeqiei, se pot gasi urmatoarele
unoI' vase din cavitatea nazala ~i epistaxis. modificari:
Din cauza ca procesul patologic avanseaza cornetii nazali hiperplaziati atrofiati
spre structurile osoase care marginesc cavi- sau partiali lizati, cavitatea nazala avand
tati1e nazale (cornetii nazali. septumul nazal. aspectul de tub In locul celui normal, de
lamele etmoidale ~i sinusurile frontale). melc:
acestea nu se mai dezvolta Intr-un ritm co- • septumul nazal subtiat, scuriat ~i
respunzator varstei. respectiv corespunzator Incurbat:
dezvoltarii pielii ~i tesutului conjunctiv lamele etmoidale subtiate, atrofiate~
subcutanat. Ca urmare. daca modificarile oasele din cavitatea nazala poroase,
sunt simetrice. apare brevignatismul su- moi. acoperite cu tesut conjunctiv proliferat;
perior. ad ica ratul apare ..scurtaf· (bot de In cavitatile nazale ~i sinusurile
mops). Daca atrofia este mai accentuata In frontale, prezenta unei cantitati considera-
stanga sau dreapta liniei sagitale se produce bile de secretie mucopurulenta, care contine
devierea ratului spre partea respectiva, re- celule epiteliale descuamate, bacterii, ele-
zultand ,.ratul stramb". Pielea In regiunea mente figurate ~i, uneori, mase cazeoase
spre care se produce devierea apare cutata (19).
(In exces). Aceste manifestari devin mai Histologic predomina fenomenele de in-
evidente dupa varsta de 2-3 luni, fiind foarte filtratie a submucoasei cu neutrotile ~i lim-
pronuntate la vihsta de 4-5 luni (I, 19, 35, focite, hiperplazia glandelor tubulo-
37). alveolare, descuamatia epiteliala ~i Inlocui-
Animalele cu astfel de modificari pre- rea celulelor cilindrice cu celule cuboidale.
zinta respiratie sforaitoare, stranut ~i jetaj osteoclazia ~i proliferarea conjunctiva (4,
mucopurulent. uneori cu strii de sange sau 26,37).
chiar epistaxis. Intrucat arcadele dentare nu
se mai suprapun corect, prehensiunea ~i Diagnostic
masticatia se fac defectuos (4, 26, 37). Diagnosticul se poate pune clinic, cu si-
Numai In rare cazuri infeqia bacteriana guranta, cand apare devierea evidenta a ra-
se extinde spre pulmon sau spre sistemul tului, dar observatii1e morfopatologice au
nervos central. cand apar simptome de bron- demonstrat ca la un numar apreciabil de
hopneumonie sau de encefalita, care se pot cazuri exista modificari specifice R.A.I. In
termina prin exitus (26). cavitatile nazale. In cometii nazali ~i In ce-
Infeqia numai cu B. bronehiseptiea pro- lelalte structuri osoase. care nu se soldeaza
duce 0 forma u~oara de rinita atrofica, care cu devierea vizibila a ratului. Aceste cazuri
este reversibila. Forma grava de rinita pot fi identificate prin radiografie sau dupa
atrotica, care este progresiva ~i care produce sacrificare, prin seqionarea transversala a
150 Boli aie allililaieior • haClert()~e
n'itului la nivelul celui de-al doilea premolar instilarii intranazale sau injectare de sulfa-
(4,8,22.37). mide sau enrotloxacin la purceii sugari in
prime Ie 3-4 saptamani de viata. reduce inci-
Prognostic denta aparitiei forme lor c!inice (13.24.26).
Prognosticul vital este favorabil dar Au fost facute numeroase cercetari pen-
prognosticul economic este rezervat sau tt'U imunoprofilaxia R.A.l., tie cu ajutoru1
grav. un or vaccinuri inactivate, preparate din tul-
pini de B. bronchiscptica sall B.
Profilaxie ~i combatere bronchiscptica ~i 1'. iJIullOcida. administrate
Este necesar sa tie evitata infectarea la scroafe sau la purcei (11. 25, 37). tie cu
efectivelor indemne prin introducerea de ajutorul unor turpini atenuate de B.
reproducatori proveniri din unitari cu R.A.1.. brochiscptica administrate intranazal la pur-
Daca boala a aparut in efective mai mici. cei (23).
Tara vaJoare zootehnica deosebita. masura In ultima vreme s-a pus accentlll pe pro-
cea mai economica ar fi sacrificarea Intre- ducerea de vaccinuri care sa aiba in compo-
gului efectiv ~i repopu!area cu efectiv zirie pe langa tulpinile de Bordctclla ~i
indemn. dupa 0 prealabi 121 curarenie. dezin- Pasteurella ~i toxoidlll dermonecrotoxinei
feerie ~i repaus biologic. Daca acest lucru nu purificate a Pastel/rellei toxice. Acest tip de
este posibi! se poate recurge la eliminarea vaccin se pOcHe utiliza atat pentru imuniza-
din efectiv a tuturor animalelor cu manifes- rea scroafelor cat ~i a purceilor. La scroafe
tari clinice de R.A.J.. ca ~i a scroafeJor apa- se recomanda imunizarea cu 4. respectiv 2
rent sanatoase de la care provin purceii cu saptamani inainte de tatare. La purcei vacci-
R.A.I.. urmand ca aceste animale sa fie di- narea se face la varsta de 1 ~i 4 saptamani
rijate fie spre ariumite ingra~atorii fie spre (11. 14. 15. 18.20.34). hista de asemenea
abator. Pentru identificarea scroafelor pur- ~i vaccinuri rni:-.:te: antibacteriene (R.A.l.) ~i
tatoare se examineaza purceii Ia 0 luna dupa antivirale (virus PRRS). recomandate a ti
utilizate in efective in care evolueaza ambele
Intarcare. In acest scop purceii trebuie men-
tin uti pe aceasta perioada in bo:-.:e1e de Tatare boli (2).
(dupa eliminarea scroafei) sau in cu~ete se- S-a crezllt. pana nu demult. ca se poate
pal'ate, pana la examinare (4. 11. 35). ajunge la eliminarea completa a R.A.1. dintr-
La restul animalelor se vor asigura con- un efectiv prin obtinerea de animale SPF
ditii optime de Intretinere ~i furajare. cu res- (prin histerotomie) ~i cre~terea lor in ferme
izolate. in acest scop. in unele tari e:-.:istau
pectarea stricta a normelor tehnologice ~i
igienico-sanitare, deoarece se ~tie ca in uni- programe nationale de extindere a numarului
tatile In care sunt asigurate astfel de conditii. fermelor care cresc porcine SPF. Neajunsu-
rile constau. in afara de costul ridicat. In
R.A.1. chiar daca apare, se manifesta benign,
cu morbiditatea fOalie redusa. dificultatea mentinerii acestor ferme. libere
Administrarea de solutii de antibiotice de germeni patogeni (19).
(tetraciclina, gentamicina) parenteral ~i prin
Bordetelioza aviara este 0 boa!a infecto- care afecteaza caile,.. respiratorii anterioare
contagioasa, produsa de Bordetella (/\·iIl1l1. ale curci lor. Primul caz de bordetelioza
-
Bali produse de germeni din genu! Bordetella 15 ]
aviara a fost semnalat in Canada-Quebec In specii pot sa-~i transmita boala Intre ele (10,
1975. ca fiind produsa de un germ en numit 37).
provizoriu atunci Alcaligenes faecalis sau Se transmite prin contact direct cu pasari
Borde/ella brol1chiseptica-like. bolnave, sau cu animale sanatoase dar pur-
Bacteria a fost. de asemenea. izolata in tatoare, precum ~i prin apa sau furaje conta-
Franta. Anglia. Germania. State Ie Unite. minate. Faptul ca boala nu apare la pasarile
Israel. Africa de Sud ~i in Australia. fiind tin ute in cu~ti (colivii) demonstreaza ca nu
considerata agentul etiologic al corizei cur- se transmite ~i prin intermediul aerosolilor.
cilor. Tvlorbiditatea este de 80-100% (26).
Etiologie Patogenez3
Borderella (f\'illlJ1 satisface postulatele lui Pentru colonizarea traheei cu germeni
Koch. fi ind singLiru I agent infeqios cu care este necesara aderarea bacteriei la cilii epi-
se poate reproduce boala experimental (28. teliali. Aceasta aderare poate fi inhibata prin
29). dar factori i de stres din mediu. interfe- administrarea locala sau parenteral a de ser
renta unor boli virale cum ar fi imun. Bacteria cuprinde mucoasa traheaIa
adenovirozele. boala de Gumboro in Ameri- pan a la bronhiile primare, In decurs de 0
ca ~i pneumovirusurile in Europa. pot exa- saptamana. Aceasta colonizare provoaca 0
cerba evolutia infeqiei. Anumite su~e care intlamarie care este la originea unui exces de
sunt rugoase in cultura ~i sunt. in general. mucus ~i semne respiratorii caracteristice
mai putin patogene. sunt denumite B. (f\'illlJ1- bolii. Celulele colonizate se desprind, inva-
like (37). dand iumenul traheei (l 0,32).
Pe agar. dupa 24 h la 35°C. Borderella Se pare ca 0 citotoxina este cauza afecta-
(f\'illlJ1 se prezinta cel mai adesea sub forma rii mucoasei ~i cartilajului. Aceasta intluen-
de colonii mici de 0,2-1 mm. Coloniile sunt teaza cre~terea celulara precum ~i diferentie-
rotunde. convexe, stralucitoare. cu centrul rea ~i maturarea celulelor epiteliale traheale.
bombat ~i contur in general regular. in ti'otiu Este afectat ~i cartilajul tarheei, prin scade-
sunt cocobacili de 0,4-0,5/1-2 ,LUll. Gram rea calita!ii colagenului ~i a elastinei. Infec-
negativi. Sunt mobili, capsulati, fimbriati. tiei ii este atribuit ~i un efect imunosupresor.
hemaglutinanti. Nu fermenteaza zaharurile. Oe~i mecanismul nu a putut fi inca demon-
nu produce H:S ~i nu hidrolizeaza ureea. strat, imunosupresia este pusa pe seama eli-
ultima proprietate deosebind-o de berarilor de corticosteroizi ~i a leziunilor de
B. bronchiseprica. Cre~terea optima este la la nivelul timusului (25. 32).
35°C. iar la 45T mol' (] 0.32). Int1amatia epiteliului tl'aheal permite
Bacteria este strict aeroba, poseda tro- transsudarea imunoglobulinelor. ceea ce
pism pm1icu]ar pentru epiteliul ciliat traheal diminueaza propagal'ea bacteriilor. dar
~i produce 3 tipuri de toxina dermonecrotica: imunoglobulinele nu au nici un efect asupra
termolabila. termostabila ~i toxina traheala coloniilor deja formate. Ourata infeqiei este
(25.32.37). limitata de l'aspunsul imun, asociat CLIelimi-
narea bacteriilor ~i a celulelor epiteliale des-
cuamate. Cu tOaIe acestea VOl' exista intot-
Caractere epidemiologice
Gazda naturala a Bordetellei aV/lim este deauna indivizi care pot ,cauza 0 noua infec-
curca. dar a putut fi izolata ~i de la gaini. Se tie, daca imunitatea 10c~la a efectivului di-
pare ca la gaini semnele clinice sunt mai minueaza, dupa 4-8 sa~tal11ani. Aceste pa-
putin severe dedit la curci. dar cele doua sari VOl' 1'i l'esponsabile de transmiterea bolii
152 Bali in(ec,lioase ale animate/or • baclerio~e
ce In primele 10 zile de viata indica conta- nitatea pasiva de care dispun puii In primele
minarea mediului Inca de la populare. zile de viata se datoreaza infeqiei naturale
pI'in care au trecut pasarile de reproduqie
Profilaxie ~i combatere (37).
Profilaxia se bazeaza pe masuri generale. Tratamentul cu substante antimicrobiene
care vizeaza evitarea introducerii bolii In nu da rezultate, de~i B. aviu1i1 este sensibila
unitate. evitarea supraaglomeratiei In ada- ..in vitro" la mai multe substante
posturi, respectarea principiului ,Jotul plin, antimicrobiene, dar substantele
totul gol" etc. !munoprofilaxia a fost Incer- antimicrobiene au dificultati in traversarea
cata cu vaccinuri care contin tulpini inacti- epiteliului traheal, chiar daca nivelul plas-
vate ~i cu vaccinuri vii avirulente care contin matic al acestora este satisTacator. Daca se
mutante termosensibile de B. m·iu1i1. Rezul- administreaza antimicrobiene acestea VOl'
tatele obtinute cu ambele tipuri de vaccinuri aqiona totu~i benefic, limitand complicatiile
depind de varsta curcilor ~i de metoda de date de interventia lui E. coli (J 0, 24, 26,
administrare. In mod curent in efectivele de 37).
curci nu se practica imunoprofilaxia. Imu-
Este 0 boala infectocontagioasa a caini- sub 6 Iuni (9, 16). Alte bacterii
lor din crescatorii, cu etiologie (Pseudo1i1onas sp., E. coli, ~'i Klebsiella
polimicrobiana, manifestata clinic prin pneu1i1oniae) pot cauza infeqii secundare
simptome respiratorii, iar morfopatologic dupa interventia agenti10r virali. Rolul
prin intlamatii catarale ale cailor respiratorii micoplasmelor In etiologia acestei boli nu a
anterioare. care pot progresa ducand la fost Inca stabilit (25,37).
bronhopneumonii In cazul cateilor. sau la Testand 78 tulpini de B. bronchiseptica
bron~ite cronice debilitante la cainii mai in izolate de la caini, Speakman (31) a consta-
varsta. tat ca toate tulpinile au fost sensibile tata de
tetraciclina, doxicilina, enrotloxacin ~i
Etiologie amoxicilin/acid c1avulanic. In timp ce 50-
In etiologia bolii au fost ~i sunt incrimi- 80% din tulpini erau sensibile fata de ampi-
nati mai multi agemi microbieni, bacterii ~i cilina, trimethoprim sau sulfadiazin.
virusuri. Urmatoarele virusuri, sunt conside- Pe langa agentii animati, In etiologia bo-
rate agenti primari ai tusei de canisa: virusul Iii mai intervin ~i factori favorizanti (stresul,
paraintluentei canine, adenovirusul canin tip curentii reci de aer, supralncalzirea adapos-
2 (CA V -2) ~i virusul bolii lui CanSe. Pe liin- turilor, umiditatea excesiva etc.), care cresc
ga aceste virusuri au mai fost incriminate In susceptibilitatea ~i agraveaza simptomatolo-
etiologia bolii ~i alte virusuri (reovirusul gia bolii.
canin serotipul L 2 ~i 3. herpesvirusul canin
~i adenovirusul canin tip I (CA V-I), a carol' Caractere epidemiologice
implicatie, ca agenti primari In aceasta boa- Sunt receptivi cainii de toate varstele, cei
la, este discutabila (9, 25. 33, 37). Dintre mai sensibili la boala fiind cainii tineri, care
bacterii. Bordete//a bronchiseptica este con- fac ~i formele cele mal grave. Cercetari de
siderata a fi agent primar. In special la cainii data mai recenta atesta ca 0 boaJa similara,
154 Boli oie ollimolelor • haclel'/o~e
pI'in rapeluri anuale. Daca agentul primal' al grave. Se aplica apoi un tratament simpto-
bolii s-a dovedit a fi B. branchiseptiea este matic, care 1n prima faza consta 1n adminis-
necesara il11unizarea cu l111 vaccin anti trarea de antitusi ve. ulterior. 1n cazul 1n care
Bordetel!a care sa conTina ~i tulpini vii tusea este productiva, se vor administra ex-
avirulente. de preferinTa administrabil intra- pectorante. In aceasta boala nu se adminis-
naza!. Exista ~i vaccinuri anti Bordetelia treaza antibiotice, pe cale generala, dat fiind
care conTin tulpini inactivate sau anatoxina faptul ca 1n mucusul traheal nu se realizeaza
(toxina produsa de Bordetella concentratii terapeutice. Din acest motiv se
bronchiseplicaJ. dar acestea sunt mai putin recomanda ca administrarea antibioticelor sa
eficace decat vaccinul viu. Unii autori reco- se faca sub forma de aerosoli (kanamicina
manda ca imunoprofilaxia sa se faca pe cale sulfat 250 mg, sau gentamicina sulfat 50 mg,
intranazala. cu tulpini atenuate de B. diluate 1n 3 ml ser fiziologic, de doua ori pe
branchiseptiea in asociere cu tulpini atenu- zi. timp de trei zile), sau alte anibiotice (3 I)
ate de virusul paraintluenTei. la cateii mai dupa 0 prealabila adl11inistrare de
mari de 3 saptamani (9 .. 37). bronhodilatatoare. Daca nu este posibila
Daca boala a aparut. se recomanda ca administrarea antibioticelor sub forma de
animalele cu semne clinice sa fie izolate iar aerosoli. acestea se pot administra direct
tratamentul sa se faca la domiciliu avc'md in intratrahea!. cu precautiile de rigoare. Daca
vedere gradul ridicat de conragiozitate al procesul intlal11ator se extinde spre pulmon,
bolii. Se VOl' imbunatati. in masura in care este necesar ca antim icrobienele sa fi admi-
este posibi!. conditiile de adapost. hranire ~i nistrate ~i pe cale generala (24,31,33,37).
igiena. pental evitarea aparitiei forme lor
Bibliografie
1. Bercea. [ Carol-Dumitru, E. Dobre. Gh .. Headrick, G. (2001), J Am Vet Med Assoc ..
Glbarcica. R (1981), Lucr $t Med Vet Bu- 218. (3), 367
cure§ti. XXIII, 35 I U. Euzeby, J.P. (2001), Oictionnaire de bacte-
2. Brockmeier. SL. Palmer. MV, Bolin. S.R n%gie veterinaire., http://bacterio.cicUr
(2000) Am J Vet Res, 61, (8), 892 II. Groninga, K. (1997), Proceeding of the 28th
3. Brockmeier SL. Register, K.B. (2000). Vet Annual Meeting of American Association of
Microbial. 4. 73 (1), 1 Swine Practitioners, Quebec. 1-4 martie, 179
.t. Bugeac. T. Berbinschi, C., Dumitrescu, A 12. Hoskins, J.D., Williams, J., Roy, AF., Peters,
(1965) Rev. de Zoot §i Med. Vet, 9, 54 J.C., McDonough, P. (1998), Vet Immunol
~ DeRosa D.C .. Veenhuizen, M.F., Bade, D.J., Immunopathol, 65, (2-4) 173
Shryock. TR (2000). J Vet Diagn Invest. 12, 13. Ikoma, H. (1994), Proceeding of the 13th
(6).541 IPVS Congr., Bangkok. 26-30 june. 170
6. Diemen. van PM Vries Reilingh de G, 1.t. Kavanagh, NT (1994), Proceeding of the
Noordhuizen. J.P.T.M .. Parmentier, H.K. 13th IPVS Congr. Bangkok, 26-30 june, 121
(1994). Proceeding of the 13th IPVS Congr, 15. Kawai, T., Takese, K., Yamada. S (1994),
Bangkok. 26-30 june. 120 Proceeding of the 13th IPVS Congr..
Dworkin. M.S .. Sullivan. PS, Buskin, S.E., Bangkok. 26-30 June. 125
Harrington, RD. Olliffe. J .. MacArtur, R.D., 16. Kiel, 0, Fenwick, B (1998). JAVMA. 212, 2,
Lopez, C.E. (1999) Giin Infect Dis, 28 (5), 200
1095 17. Magyar. T, Glavits. R, Pullinger. G.o., Lax.
8. Elias, B. (1997), Magyar Allatorvosok lapja, 1, AJ. (2000) Acta Vet Hung. 48, (4), 397
15 18. Magyar. T. (1999) Magyar A/latorvosok lapja,
9. Ellis. JA. Haines. D,M., West. K.H., Burr, 5. 267
J.H .. Dayton. A. Townsend. HG, Kanara 19, Moga Manzat. R. (1987). Curs de bo/i infec-
EW .. Konoby. C .. Crichlow. A. Martin. K, tioase ale anima/e/or. FMV Tlmi:;;oara
156 Boll in/eetioase ale animalelor • baclerio=e
20. Ostle, A.G, Coyle, D., Frank, C., Kregness, (2000), Avian Ois, 44, 1, 197
B, Rehder, J., Welter, M. (1994), Proceeding 30.Speakman, A.J., Dawson,S., Binns, S.H,
of the 13th IPVS Congr., Bangkok. 26-30 ju- Gaskell, CJ, Hart, CA, Gaskell, RM.
ne.169 (1999), J Small Anrm Pract, 40, (6), 252
21. Pellegrini, A, Dettling. C., Thomas, U, 31. Speakmm, AJ., Dawson, S., Corkill, JE.,
Hunziker, P. (2001), Biochim Biophys Acta. Binns, SH, Hart, CA, Gaskell, RM. (2000),
1526, (2), 131 Vet Microbial, 71, (3-4), 193
22. Papa, VV, Bica-Popii, 0., Papa, M., Iliescu, 32. Spears, PA, Temple, L.M., Orndorff, P,E.
D., Alexeanu-Buttu, C. (1984), Rev. de cre§- (2000), Mol Microbial., 36, (6), 1425
terea anim, 9, 48 33. van den Hoven, R, Wagenaar, J.A., Walker,
23. Potecea, Elena, Hogg, AI .. Plrvulescu. M .. RD. (2000), J Vet Oiagn Invest, 12, (3), 218
$ofei, I. (1985), A XIV-a reuniune nationala 34. Voets, M., Kersten, A., Ree de J.M.,
de imunologie, 96 Crauwels, P, Stuurman, D. (1994),
24. Prescott, JF., Baggot, J.D. (1993). Antimi- Proceeding of the 13th IPVS Congr,
crobial Therapy in Veterinary Medicine. Bangkok. 26-30 june, 124
Blackwell Scientific Publications, Iowa State 35. Volintir. V.. Dumitrescu, A .. Retter, t.,
University, 2nd edition Prejbeanu, Gh., Grindeanu, H, Urdea, E.
25. Quinn, PJ., Carter, ME, Markey, BK., Car- (1957), Probl. zoot. §i vet, 9, 29
ter, G.R (1994), Clinical Veterinary Microbi- 36. Walgren, P.. Mattsson, 5., Stampe, M.,
ology, Wolfe Publishing, Printed in Spain by Molander, B., Lindblad, M., Wierup, M.
Grafos, SA Arte Sabre Papel (1994), Proceeding of the 13th IPVS Congr,
26. Radostits, OM, Gay, Cc, Blood, 0., Hinch- Bangkok, 26-30 june, 123
cliff, K.W (2000), Veterinary Medicine, W.B. 37. *** (1998), The Merck Veterinary Manual 8-
Saunders Company Ltd., 9'" edition. ed. Merck & Co., Inc., Whitehouse Station,
n. Register, K.B., Ducey, T.F., Brockmeier, S.L., N.J.
Dyer, D.W (2001), Infect Immun, 69, (4),
2137
28. Rimier, RB, Kunkle. RA (1998), Avian Ois,
42, (4), 752
29. Sacco, RE., Nestor, K.E .. Kunk!e, RA
Cap. 9
Boli produse de
germeni din genul
Actinobacillus
Pleuropneumonia porcului este 0 boali} tratatelor de prestigiu, aparute in acea perioada. pleu-
ropneumonia porcului niei nu era menlionata. In decc-
specifica porcului, produsa de
niul care a urmat insa (1975-1985). eu 0 repeziciune
Actinobacillus pleuropneumoniae, caracterr- surprinzatoare pleuropneumonia porcului s-a raspandit
zata prin evolutie rapida, cu febra ~i practie In toata lumea, devenind una dintre cele mai
simptome respiratorii grave, cauzate de lezi- pagubitoare, daea nu chiar eea mai pagubitoare baete-
rioza a poreului.
uni caracteristice de pneumonie hemoragico-
In tara no astra a fost obsenata in anul 1980.
necrotica sau pleuropneumonie fibrinoasa. aproapc simultan In mai multc efective, (1ira sa se Ii
putut stabili originea primara a bolii (22. 54) Se pare
Istoric Insa ca boala cxista mai demult in lara. deoarece la 0
Dupa cum atirma l\icolet in "Diseases of Swine" ancheta serologica Taeuta in anul 1980. in mai multe
(! 8). primele descrieri ale bolii au fost Tacute de unitati de crqterc a porcului. au fost gasili deja
Pattison ~i co!. in anul 1957 $i de Olander In anul reagenti, In proportie ridicata (24). In scurt timp boala
1963 in America de Nord $i de Shope, in anulI964, in s-a raspandit In toata lara. cuprinzand majoritatea com-
Argentina. plexelor de cre~tere a porcului ~i produeand pierderi
considerabile. eeea ce a determinat mai multe coleetive
In Europa. pleuropneumonia porcului a fost sem-
nalata pentru prima data de 'iicolet ~i Koenig in aIml de cercetatori sa-~i focalizeze interesul asupra diverse-
1966. in E!\e(ia (39) dar. in llfmatorii aproximativ 10 lor aspecte ale bolii etiologiee. epidemiologice.
ani pleuropneumonia poreuiui nu s-a impus ca 0 boala anatomocliniee. profilaetice (25, 26. 27. 31. 33, 34. 35,
50.55.68)
prea pagubitoare, care sa alanneze crescatorii ~i sa
trezeasca interesul speciali~tilor. astfe! ca in majoritatea
158 Bo/i ale ollinlcde!or {I boc!erio~e
Wispandire geografidi 5 luni sau chiar adultii. dupa care varsta sus-
La ora actuala pleuropneumonia porcului ceptibilitatii coboara spre 60-90 de zile.
este cunoscuta In toata lumea. Cre;;terea in- La pierderile prin mortalitate se adaugii
dustriala a porcului favorizeaza aparitia ;;i pierderile prin nerea]izarea sporului in gre-
difuzarea bolii. din care cauza boala este utate la pOl'cii cu forme cronice ;;i la porcii
raspi'mdita mai mult ;;i produce pierderi mai vindecati clinic. dar cu sechele pulmonare.
importante in tari1e In care cre;;terea indus- Medicatia pentru combaterea bolii impli-
triala a porcului reprezinta 0 ramura de baza ca alte cheltuieli. de]oc neglijabile. la care se
a zootehnicii ;;i a economiei nationale. adauga in continuare cheltuielile cu protlla-
Ceea ce difera mai mult. de la 0 zona ge- :'\ia spccifica. Omul nu este receptiv la in-
ografica la alta ;;i de la 0 tara la alta. este fectia cu A. p!clIl'opnclIiiloniac.
distributia geografica a tipurilor antigen ice
implicate In patologia pleuropneumoniei Etiologie
porcului. Distributia tipurilor antigen ice Agentul etiologic al pleuropneumoniei
poate sa direre. destul de mult. chiar de 1a un porcu lui este A ctinobacillzrs
efectiv ]a altul. T ow;;i nu este 0 raritate ca In p!clll'opnczrliloniac. denurnit anterior
aceea;;i zona. sau chiar In acela;;i efectiv. sa Haclllophillis p!cllropnezrllloniac ;;i
fie prezente simultan mai multe serotipuri. i
H acnloph !IIS pa!'a!welllol1·t iClis.
in tara noastra. in prima faza pleuropne- A. p!clll'Opnellllloniac estc 0 bacterie
umonia porcului a avut 0 evolutie Gram ncgativ2L de forma bacilara sau
epidemiologica e:'\ploziva. cuprinzand cocobacilara. cu dimensiuni de 0.3-0.5/0.6-
aproape laate mari1e efecti\ele de porcine, 1A ,Ll111.in culturile tinere prcdomina for-
producand 0 mortal itate ridicata. in faza mele cocobacilare sau chiar coco ide. Este
urmatoare s-a produs 0 temperare nesporulata. imobila. de obicei capsulatii.
epidemiologica a bolii. astfel ca in prezent, Se clllti\a bine pe medii uzuale de cultu-
chiar daca agentul etiologic e\:ista in majo- ra. oar numai in prezenra factorului de cre;;-
ritatea efectivelor de porcine. boa]a se ex- tere nicorinCllllidadcnindinlicleotida (NAD)
prima clinic sub forma de focare episodice sin. codehidraza L dcnumit factom! V sau
sau trenante, numai in efectivele in care ac- forma sa fosforilata (NADP). care este
tioneaza ;;i anumiti factori favorizanti, 1ntre codehidraza I!.
care densitatea ;;i miirimea efectivelor par Factorul V se gase;;te in:
decisive. sclngc. mai e:'\act in giobulele ro;;ii,
de unde este eliberat fie prin 1ncalzire
Importanta economica (agarul ciocolat). tIe prin digestie peptic a:
Importanta economica a pleuropneumo- extract de drojdie;
nia porcu1ui este deosebit de mare. In primul sucuri de tj'uete:
rand datorita pierderilor prin mortalitate culturi bacteriene, In special de sta-
care. in unitatile de cre;;tere industriala. ]a filococi. dar ;;i de colibaci1L salmonele etc.
categoriile de varsta cele mai susceptibile. -J. p!clll'Opnczriiloniae poate fi cultivat in
pot sa ajunga la 60-70% In primul an de 1a laborator ;;i pe agar cu sange integral de oaie
aparitie. dar ;;i in continuare, de;;i incidenta SeW bovina (neincalzit pentru caramelizare).
bolii scade mult. prevalenta ramane ridicata. in propoqie de cel putin 1 in care se
Ceea ce afecteaza foarte serios rentabilitatea gase;;te sllilcient factor V, in care caz nu este
fermei. este faptul ca in prima faza mor mai necesara 0 tulpina bacteriana doica sau 0 aha
ales grasunii cei mai frumo;;i. in varsta de 4- sursa sup1imentarii de factor V. Pe un astfe1
Boli produse de germelli din genu! Actinobacillus 159
de mediu. turn at in snat subtire in placi mai convenabil procedeu pentru diagnosticul
Petri. A. plellropnelllllonioe produce hemoli- bacteriologic de rutina a pleuropneumoniei
za completa. care este amplificata prin testul porcului (26).
CAMP. Se pot obtine culturi abundente de A.
Daca pe suprafata agarului (fara sange) plcllropnell!1loniae ~i pe alte medii (BHI.
se insamanteaZa "in gazon A. PPLO, agar triptoza) la care se adauga NAD
plellropnelllllonioe ~i se traseaza 0 banda de pulvis sau extract de drojdie.
stafilococ. actinobacilii \or cre~te. odata cu Pe medii solide A. pleliropnclIlIloniae
stafilococii. dar numai in jurul benzii de poate cre~te sub forma de:
stafilococ. respectiv numai in zona in care a a) colonii l11ici, vascoase. in cazu] tul-
difuzat factorul V din cultura de stafilococ. pinilor capsulate ~i hemolitice:
Acela~i lucru se intampla ~i daca in b) colonii cu aspect ceros, sfarami-
geloza se incorporeaza -1-°0 s21nge de oaie. cioase. date de tulpinile cu capsula redusa
deoarece 121 aceasta concentratie a sangelui sau necapsulate ~i slab hemolitice sau
nu se gase~te suficient factor V in mediu nehemolitice.
pentru a permite cre~terea co]oniilor in toata Atmosfera de cultivare imbogatita cu
placa. independent de sursa suplimentara de CO: 5-1 O~/O favorizeaza capsulogeneza ~i
factor V furnizata de stafilococ. A\antajui m ultip 1icarea.
acestui procedeu este acela ca permite. in Dintre proprietatile biochim ice ale A.
acela~i timp. izolarea ~i identificarea lui .-1 pleliropneulIlcmiae, cele mai importante
pleuropnclIIJloniae. evidentiind simultan pentru diferentierea de alte bacterii asema-
doua caractere distinctive de baza ale ger- natoare. in special fata de Haelllophilus
menului izolat: dependenta de factoru] V ~i sunt prezentate in tabelul I.
activitatea hemolitica. Acesta pare a j~ cel
Tabelul J
Ncccsitatca In Ncccsitatca
licmoliza * scrllIlIi Ia Crqtcrc pc
Specia factor dc crntere t"reaza
cllitivarc \Iac Conkc~
X I \
.-1. plcuropnCUiJl017ioe
+
H +
Specificitatea serologica de tip este con- mai slab virulente produc doar infeqii
ferita de antigenele capsulare polizaharidice. subclinice, detectabile prin teste serologice
Antigenele somatice lipopolizaharidice sunt la 30-70% sau chiar mai multi din indivizii
comune mai multor serotipuri. AstfeL all unei co]ectivitati (29, 66).
antigenele LPS comune tipurile 1.9 ~i 11: In filtratele culturilor de A.
3.6 ~i 8; 4 ~i 7 (38). Virulenta difera de la un pleuropnellli1oniae se pot pune in evidenta
serotip la altLlI. Cele mai virulente par a fi doua categorii de factorL de care depinde
serotipurile I. 5, 9, 10 ~i II. nemijlocit virulenta tulpinilor:
Patogenitatea tulpinilor de A. hemolitici fata de eritrocitele ovi-
plellropnellli1oniae variaza insa foarte mLllt nelor ~i altor specii:
~i de la 0 tulpina la alta. in cadru! citoto:;ici tata de macrofagele alve-
serotipuriloL fiind conferita de factorii de olare.
virulenta. care sunt: capsula, endoto:;ina ~i Pana nu de mult au fost identiticate ~ire-
exoto:;inele. Ultimele includ hemolizinele ~i cunoscute numai cele trei proteine responsa-
citotoxinele. Tulpinile cele mai virulente pot bile pentru activitatea hemolitica ~i citoto:;i-
sa produca pneLlmonie la porc in doza de ca la A. pleuropnellmoniae (14), prezentate
numai 102 bacterii. in timp ce tulpinile cele in tabelul 2.
Tabe/u/ :;
..\cthitatr Acti\itate
DCllumirca KDa
citotoxica hClI10litica
.\p:\ I 105 prOllUlltata prOlllllltatn
.c..p:\II 103 l110dcrata l110derata
c\p:\ III 120 pronuntata lipsa
este netransplantabil dupa numai 5-7 zile. La pore se manifesta ca boala respirato-
Rezistenta In mediul ambiant nu pare sa de- rie grava, adesea mortala, cu mare putere de
pa~easca doua saptami'mi. Se conserva bine difuziune in focar. Se imbolnavesc porcii de
In stare conge lata, In azot lichid. dar prin 40-180 de zile dar, In special in prima faza
liofilizare poate tj conservat, dupa observa- de evolutie a focarului, se imbolnavesc ~i
tiile noastre, cel putin 7 ani. porcii mai mari, chiar adulti, Insa, cu timpul,
Animalele de laboratoL injectate cu doze varsta de receptivitate maxima coboara la
moderate. pe caile obi~nuite sunt practic 40-120 zile. Intotdeauna numarul porcilor
nereceptive. care fac forme subclinice este cu mult mai
In schimb purceii SPF in varsta de 3-13 mare decat al celor care fac forme clin ice.
saptamani. pot fi infectati pe cale respirato- Starea de lntretinere nu pare sa intluente-
rie. cu numai 100 de bacterii. In care caz fac ze pre a mult receptivitatea, cazi'md victime
o infectie localizata. benigna: cu 10"-1OS In egala masura, porcii atlati Intr-o stare mai
bacterii fac 0 boaIa grava. mortala In 1-2 buna sau mai putin buna, de intretinere.
zile. iar cu 108_] 09 sfir~itul este letal In nLI- Totu~i. dupa Nicolet (19, 41), conditiile
mai 6-12 ore (42). Purceii conventionali sunt necorespunzatoare de igiena (umiditatea
mai rezistenti la infectia experimentala. Re- ridicata, ventilatia deficitara), supraaglome-
producerea experimentaIa a bolii se poate rarea ~i diver~i factori de stres intluenteaza
face cel mai u~or cu aerosoli contamina]i. defavorabil morbiditatea ~i mortalitatea.
ceva mai greu prin instilatii intranazale ~i Tehnologia de cre~tere are importanta, cre~-
destul de greu pe cale i.m. terea industriala, in mari aglomerari de ani-
Din caile respiratorii ale porcinelor. in male, care presupun un contact strans intre
afara de A. pleuropneumoniae ~i de H animale. faciliteaza transmiterea directa a
parasuis, se mai pot izola ~i late trei specii infectiei, prin aerosoli. Sezonu[ nu pare a
incadrate recent in genul Actinobacillus: A. avea mare importanta, mai ales in conditiile
porcinus. A. indolicus ~i A. minor dar, dupa cre~terii intensive. In cursul anului 1980.
cercetarile experimentale Tacute pe purcei cand se presupune ca a aparut in Romania,
gnotobiotici. Chiers ~i col. (7) ajung la con- boala a difuzat in cateva mari complexe de
cluzia ca tulpinile utilizate apartinand aces- cre~tere a porcilor In cursul verii ~i a conti-
tor specii au slaba capacitate de colonizare a nuat sa se extinda in acela~i ritm ~i in cursul
tractusului respirator superior ~i ca sunt lip- iernii. In anul urmator a fost semnalata deja,
site sau aproape lipsite de patogenitate. in multe localitati ~i In sistemul de cre~tere
gospodaresc.
Caractere epidemiologice In timpul bolii, porcii elimina cantitati
Pleuropneumonia porcului este cons ide- uria~e de germeni virulenti prin secretiile
rata 0 boala specific a porcului, de~i infectii nazale care, prin aerosolii formati In mo-
sporadice au fost observate, in foarte rare mentul tusei, infecteaza purceii cohabitanti.
cazuri ~i la alte specii (vitei, miei). Rolul In acela~i fel pot transmite infeqia, dar cu
altor specii in epidemi010gia infectiei cu A. cantitati mai mici de germeni. porcii conva-
pleuropneumoniae nu a fost Indeajuns in- lescenti ~i porcii cu forme benigne sau
vestigat. Deocamdata se pare ca porcul este asimptomatice. Persistenta germenilor In
singura specie care se imbolnave~te clinic ~i leziunile pulmonare nu este bine cunoscuta,
singura specie care reprezinta rezervoru] dar se pare ca, eel putin in tonsile ~i In leziu-
natural de infectie, In mod obi~nuit.
102 noli nj,?crio,'ls Clle Clnillwlelor' bocrerio~e
migra din vasele sangvine spre sediul leziu- asociaza ~i anticorpii care. daca sunt omo-
nii. pentru a \eni in sprijinul macrofagelor logi ~i la titruri sutlcient de ridicate. pot sto-
(66). pa dezvoltarea procesului infeqios. chiar ~i
Daca evolutia procesului patologic \a ti in cazul unor infectii masive. cu germeni
stopata in aceasta faza sau \a e\o]ua in con- foarte virulenli. Datorita anticorpilor doban-
tinuare. depinde in mare masura de eficienta dili prin colostru, purceii proveni!i din scroa-
factorilar' de \irulel1\a ai bacterrci ~i de I1U- fe imune. sunt rezisten!i tala de infeqia cu A.
marul de germeni (doza infeqioasa) care vor pleu/'opneu177oniae in primele 5-7 saptamani.
aqiona asupra macrofagelor ~i neutrotllelor.
Odata procesul patologic initial. actinobacilii Tabloul clinic
vor actiona ~i asupra endoteliului \ascular. a Tabloul clinic depinde de statusul rezis-
eritrocitelor. leucocitelor ~i celulelor alveo- tentei nespecifice a organismului. statusul
lare. rezultatul fiind cre~terea permeabilitatii imunologic, doza infeqioasa ~i virulenla
~i fragilitatii vasculare. eritroliza ~i actiunea germenilor ~i de intluenta unor tactori de
citoto:.:ica asupra macrofagelol'. Ieucocitelor. stres. Dependent de ace~ti factori. evolulia
endoteliului capilar ~i celulelor al\eolare. la pocHe tl supraacuta, acutii, cronicii sau
care se adauga ~i fenomenul de coagulare asimptomaticii. Perioada de incubalie este
intravasculara datorata aqiunii endotoxinei de 1-5 zile in formele supraacute ~i 5-10 zile
(] 9). Ca rezulmt se instaleaza intlamalia in formele cronice.
serohemoragica. hemoragiconecrotica sau Forma supraacutii, cu 0 durata de pan a
tlbrinonecrotica. dependent de forma e\olu- la :24 ore, se manifesta prin febra (41 YC),
tiva.
apatie. anorexie, dispnee ~i tuse. Animalul
\lodul in care aqioneaza actinobacilii ~i bolna\ prefera pozitia cainelui ~ezand sau
modul in care aqiunea acestora este interfe- decubitul ~i, in ultima faza, paate prezenta
rata de factorii de aparare a organismului nu respiralie bucalil ~i jetaj serosangvinolent.
a fost inca elucidata in totalitate. dar se ~tie spumos. InsuficienTa respiratorie determina
ca germenii i~i exercita puterea agresinica aparilia cianozei in regiunea capului. gatului.
prin trei categorii principale de factori: mel1lbrelor sau chiar generalizal. Tulbul'ilrile
capsula respiratorii sunt insotite ocazional de diaree
endotoxina
~i vomitari (19). Porcii sunt adesea gasili
exotoxinele (hemolizine ~1 mOrTi, fara sa fi fost observata starea de
citoto.xine) boala. Cu pUtin Inainte de l1loarte se constata
Este greu de stabilit ponderea care revine jetaj ~i salivatie spumoasa. cu tenta
fiecarui factor de virulenla in exprimarea sangvinolenta. Foarte caracteristica este pre-
patogenitatii unei tulpini de A. zenTa unui lichid serosangvinolent pe pardo-
pleli/'opnclIllIoniac. dar apare ca indubitabil sea, la locul unde animalul sucomba. in
ca tulpinile lipsite de capsula ~i de capac ita- dreptul narinelor.
tea de a produce hemolizine nu sunt patoge- Forma acuta are 0 durata de cateva zile.
ne(9. 10.23. (3). In care timp animalele sunt febrile (40.5-
La anil1lalele cu imunitate ul1lorala (anti- 41,5°C). abatute. inapetente. cu dispnee de
corpi dobandili pasiv sau ca url1lare a unei tip abdominal ~i tuse. unemi cu respiratie
infeqii anterioare sau a unei vaccinari). la bucala. Terminarea bolii poate fi trecerea in
aqiunea de aparare antibacteriana a forma cronica. vindecarea sau maartea (39).
macrofagelor alveolare ~i a granulociteloL se
164 Boli il1(ectioase ale al1imalelor • baclerio::e
In formele cronice animalele sunt exsudat serosangvinolent este mai redusa. iar
nonnoterme sau u~or subfebrile, dar au ape- leziunile au caracter mai circumscris, sub
tit diminuat ~i prezinUi 0 ramfmere In urma forma de focare, cuprinzand mai multi lo-
cu sporulln greutate. Tu~esc cu intermitenta. buli, situati mai ales pe fata costala a lobilor
mai ales dimineata ~i cand sunt puse In mi~- diafragmatici. Este yorba de focare de in-
care. Dupa Nico let (19), rareori sunt posibile tlamatie hemoragica sau hemoragico-
~i complicatii. ca artrite, endocardite ~i abce- necrotica. de consistenta ferma, proeminen-
se cu diverse localizari. Formele cronice pot te, de culoare ro~u-Inchis spre negricios. Pe
sa debuteze ca atare sau sa fie urmarea unor pleura, In special In zona focarelor. se ga-
forme acute. Unii autori afirma ca sunt posi- se~te un exsudat fibrinos sub forma de depo-
bile ~i avorturi (74). zit. De asemenea. spatiile conjunctive
La animalele mai rezistente, care se in- interlobulare apar edematiate.
fecteaza cu doze reduse de germeni. proce- Atilt in formele supraacute, dlt ~i In cele
suI intlamator cuprinde 0 zona pulmonara acute, Iimfonodurile mediastinale ~i bron~ice
restrfmsa. care nu se exteriorizeaza prin ma- sunt edematiate, suculente.
nifestari clinice evidente, dar care pot fi di- In fonnele cronice se gasesc focare de
agnosticate prin metode serologice ~i bacte- pneumonie hemoragiconecrotica sau
riologice. fibrinonecrotica, dflimitate de 0 capsula
Daca In efectiv exista infeqii ~i cu alti conjunctiva, fonnaUi ca reaqie a organis-
germeni pneumotropi, virali (intluenta, mului in tentativa de izolare a focarului in-
Aujeszky) sau bacterieni (pasteurele, tlamator. In fonnele cronice predomina fe-
micoplasme, bordetele) pot apare forme nomenele fibrinonecrotice, cu aderente
foarte grave, prin asocierea agentilor cauzali, pleuropulmonare, pleuro-pericardice ~i
cu deosebit de mari pierderi prin morbiditate pericardoepicardice. In formele cronice mai
~i mortalitate, In care caz simptomatologia vechi pot lipsi orice fel de fenomene
poate fi polimorfa. hemoragipare, iar exsudatele fibrinoase se
resorb. ramanand doar focare fibrino-
Tabloul morfopatologic necrotice Incapsulate, cu aspect de noduli
Leziunile sunt limitate In principal la cu- sau abcese ~i diverse sinechii.
tia toracica, avfmd un aspect caracteristic. In f011l1eleoculte, la examenul de abator
In cazurile cu evolutie foarte scurta, Intre se pot gasi focare pulmonare de mica Intin-
pulmon ~i peretele cutiei toracice se gase~te dere. de culoare cenu~iu-deschis, cu aderente
o cantitate mare de lichid pleural pleura Ie.
serosangvinolent, cu fire de fibrina, prezent In cazul asocierii altoI' bacterii pneumo-
uneori ~i in sacul pericardic. trope. tabloul lezional se poate diversifica,
Pulmonul este marit In volum, indurat. de corespunzator specificului acestora.
culoare ro~ie-violacee, exprimand prin seqi- In afara de leziunile din cavitatea toraci-
onare un lichid serosangvinolent spumos, ca, In pleuropneumonia porcului se mai pot
prezent In cantitate mare ~i In lumenul gasi: hiperemia ficatului ~i sp linei. exsudat
traheei ~i bronhiilor. Sunt afectati ambii serofibrinos In cavitatea peritoneala, stoma-
pulmoni, chiar daca nu simetric. Cel mai cuI lipsit de conti nut (39).
afectati sunt lobii diafragmatici. La examenul histologic, Paul (49) remar-
In cazurile acute, cu evolutie ceva mai ca In primul rand modificari drastice vascu-
lunga. leziunile sunt diferite. Cantitatea de lare. Capilarele septumurilor alveolare sunt
Bo/i pl'oduse de gel'lI/eni din genu! Actinobacillus 165
NAD-dependente ~i izolabile din caile respi- unei singure colonii. pe alta placa) se poate
ratorii de ia porcine. dar nehemolitice face in practica de diagnostic prin
In afara de confirmarea suspiciunii de seroaglutinare pe lama (19) sau. mai bine.
pleuropneumonia porcului. examenul bacte- prin seroaglutinare in tuburi cu seruri stan-
riologic mai poate se1"\i ~i pentru controlul dard sau cu seruri preparate In laborator pe
efectiveloL in scopul stabilirii statusului iepuri. cu tulpini standard (27. 33). Rezultate
bacteriologic ai unui efecti\. respecti\ de mai bune se obTin prin imunodifuzie.
ejeeth' sau "Mer" de pleuropneu- hemaglutinare indirecta ~i ELISA. ultimu]
monia porcului. test putand fi efectuat at at dupa tehnica di-
Pentru aceasta. dupa \loga ~i co1. (26; recta. cat ~i dupa tehnica indirecta (3 L 40).
este suficient2\ exam in area a 25-35 cadavre Faprul ca e~oto~inele Apx L Ap~ II ;;i Apx
de purcei in \arsta de .2-5 luni. pro\eniri din III nu au speciJicitate de tip. prezinta mare
diferite loturi. indiferent de cauzele avantaj In ELISA indirecta (eu antigen prc-
mot1aiit2\tilor. 111sama111arile se fac din pul- parat din exotoxine purificate) permiT,lnd
moni. limfonoduri traheo-bronhice;;i tonsiJe. identiilcarea anticorpilor serici. indiferent de
in acela;;i fel ca pentru diagnosticul de con- tipul de actinobacil infectant (45).
firmare. ins2\ in acest caz incubarea in atmos- L n test de diagnostic de 0 tineTe deose-
fera de CO: -1-5°0 este preferabila. bita este PCR. care se bazeaza pe amplitica-
Tot pentru stabilirea statusului unui rea genei care coditica OMP (outer mem-
efectiv. de sau inclelil!1 se pot utiliza brane protein). Este de 3 ori mai sensibil
;;i teste serologice. Dintre acestea. RFC a decat examenul bacteriologic. permitand
fost cel mai mult folosita in acest scop. fiind detectarea chiar ~i numai a L1nor structuri
apreciata ca cea mai specificzl (2. 6-1) de~i, provenite de la bacterii moarte de A.
reactii false la titruI'i ~e 11 0-1:20 se obtin ~i plcuropi7eul!loniCie (61).
prin aceasta metoda. In scapul ridicarii gra-
dului de sensibilitate ;;i specificitatea RFC in Tratament
PIP, pornind de la tehnica lu! Bradstreet ~i Pleuropneumonia porcului este 0 boalzl
Taylor (4) ;;i luand in considerare lucrarile curabi1a, daca tratamentul este instituit in
elaborate anterior pe aceasta tema ;;i de alti timp uti l. ceea ce este problematic daca se
autori (2, 44) a fost pusa la punct 0 tehnica are in \edere rapiditatea cu care evolueaza
modificata de executare a RFC ia rece. care boala. formele obi;;nuite fiind cele
a dat rezultate bune in controlul pe scara supraacute ;;i acute. Fiind infectie primm·a
mare a efectivelor de porcine din Tara noas- bacteriana. e,ista 0 gama Jarga de antibiotice
tra (28, 29). sau chimioterapice care dau rezultate bune in
Alte teste serologice, ca RAL. testul de tratament. Este util ca lntr-un efectlv in care
inhibare a cre~terii ~i inhibarea hemolizei a debutat pleuropneumonia porcului s2\ se
sunt prea putin specifice (2-1. 26). examineze clinic efectivul de doua ori pe zi.
Seroprecipitarea se preteaza mai bine pentru izolandu-se animalele cu semne clinice in
identificarea tipurilor antigenice decat pentru boxe separate in vederea tratamentului indi-
diagnosticul serologic, iar imunotluorescenTa vidual. in care caz este mai u~or de (inut
nu prezinta avantaje fat a de examenul bacte- e\idenTa repetarii administrarilor. In cazui
riologic. in afara de faptul ca poate furniza ap lieari i tratamentului individual parenteral
rezultate imediat. Serotipizarea unei tulpini 1a tiecare porc 'in box a sa. avand in vedere
(atent puriticata prin repicarea ~i pasarea imbolnavirea lor e~alonata, zilnica. este
Boli de gerllleni din gmul Actinobacillus 167
foarte dificil de ~tiut. in cazul fiecarui ani- se administrabile pe cale oral a, in furaje sau
mal. la a c2na administrare se gase~te. chiar apa de baut. In acest scop, la substanlele
daca se folose~te metoda vopsirii animalelor menlionate trebuie adaugat ~i tilmicosinul
cu culori direrite. Pe de alta parte. agitarea (Pulmotilul), mult recomandat in ultimul
zilnica a anima!elor in \ederea transterarii in timp de speciali~ti, pentru tratamentul colec-
alte boxe. daca nu se face cu grija. poate tiv curativo-profilactic (69). Tratamentelc
avea. de asemenea. unnari neplacute. curativo-profilactive colective. in apa sau
Grice tratament trebuie continuat pe du- furaje se extind pe 5-7 zile sau. pentru unele
rata a ce 1 pUtin 3 zile. daca in afara de redre- produse, conform recomandarilor firmei
sarea clinica se urmare~te ~i evirarea recidi- producatoare, pe durata a 10-20 zile.
velor. care altfel pot fi ti·ecvente.
Tratamentul mcdicamentos trebuie apli- Profilaxie
cat pe fondul redresarii conditiilor de intreti- S-a constatat ca, cel mai adesea. noile
nere. cu eliminarea factorilor t2l\orizanti sau focare de pleuropneumonia porcului apar ca
de stres. care se presupune ca au contribuit urmare a introducerii de animale purtatoare,
la aparitia ~i e\olutia bolii. achizilionate din focare active de boala sau
Sunt recomandate. in primul rand. peni- din focare vechi, temperate. Din observaliile
cdina ~i celelalte antibiotice din aceea~i gru- tacute. pe 0 perioada indelungata in lara
pa. administrate pe cale i.m. sau s.c. in doze noastra. a rezultat ca focarele de pleuropne-
relati\ ridicate. fiind preterate cele cu re- umonia porcului pot sa debuteze, cu caracter
sorbrie Ienta. exploziv chiar, ~i atunci cand se mixeaza
in afara de acestea. foarte acti\e sum animale din doua ferme, dintre care 1n nici
tetrac ic Iine Ie. cefalosporine Ie sem is intetice una nu a fost semnalata pleuropneumonia
(ceftiofur). derivalii qu inolonici porcului. in ultima vreme. Situalia este per-
(enrotloxacina), colistinuL amox)cilina. fect explicabila, ~tiindu-se ca in focarele
tluorfenicolul. sulfonamidelc. ~i foarte vechi de boala, a~a cum se Intampla In
cotrimoxazolul (1, 47, 65). Rezultate mode- perioada post-epizootica a altoI' maladii,
rat satistacatoare daL! ~i tiamulinul ~i ]ocul infectii10r clinice este ]uat de inteqiile
gentamicina (56). dar nu ~i streptomicina. subclinice dar imunizante. Ca urmare. intr-
kanamicina. spectinomicina, spiramicina ~i un asemenea efectiv pleuropneuillon ia por-
lincomicina (-1-3). cului nu se mai manifesta clinic datorita
In focarele de pleuropneumonia porcului, imunitatii rezultate ca urmare a infeqiilor
in afara de tratamentul curativ individual subclinice. ce se in la varsta
parenteral. cat mai precoce, al porcilor cu de 2-3 luni (26). cand imunita>cea mat,:rnala
semnc clinice, este necesar sa se instituie ~i fata de tipul care circula in efectiv s-a epui-
un tratament curativo-profilactic la restul zat. Daca animalele din doua efective intec-
porcilor susceptibili din efectiv, In scopul tate cu tipuri diferite de actinobacili sunt
prevenirii instalarii infecliei ~i a neutralizarii mixate, se pot produce "ruperi de imunitate"
germenilor atlati deja in perioada de incuba- ~i exprimarea clinica a bolii. deoarcce imu-
lie. In cazul acesta nu mai poate fi yorba de nizarea heteroloaga este numai paqiala. Tot
tratamente individuale. ci de tratamente co- la un nou focar se ajunge ~i daca pOlTi sa-
lective. in apa de baut sau in furaje, cu nato~i clinic. provenili dintr-un fost focal' de
substanle active. dintre cele menlionate mai pleuropneumonia porcului "controlaC dar nu
sus, pentru care exista forme medicamentoa- "eradicaf' se mixeaza cu porci provenili
168 Boli infectioase ale animalelor • bacterio::.e
dintr-un efectiv indemn de infeqia cu orice In decursul ultimelor doua decenii s-au
tip de A. plcu!'opncul11oniac. conturat trei tendinte principale (30):
Din cele expuse se subintelege utilitatea 1. Obtinerea de >'aeeinu!'i eorpuscula!'e
cunoa~terii statusului fiecarui efectiv de por- inaeti>'ate, de tip "bacterine·'.
cine, furnizor de material de prasila. in pri- 2. Obrinerea de tulpini nepatogene de
vinta existentei infeqiei cu A. A. pleuropneul11oniae, utilizabile ca vacci-
plcuropncul11oniae. Acest statut poate fi cu- nun.
noscut fie prin examene bacteriologice peri- 3. Realizarea de vaeeinuri subunitare.
odice de rutina, tIe prin examene serologice. 1. Vaecinurile inactivate. A~a cum era de
Scopul ar fi avizarea transferului de animale a~teptat, primele tentative de obtinere a unor
numai intre efective cu aceea~i situarie, pri- vaccinuri monospecifice inactivate contra
vind infeqia cu A. pleu!'opneul11oniae (in- pleuropneumoniei porcului au facut apel la
clusiv tipul infectant). procedeele c1asice de realizare a
o alta masura profilactica eficace este bacterinelor. folosindu-se in special formolul
respectarea carantinei profilactice. in care ~i caldura ca agenti inactivanti ~i hidroxidul
timp este recomandabil un tratament indivi- de aluminiu. alaunul sau uleiuri minerale. ca
dual, pe cai parenterale (preferabil) sau co- adjuvanti. Asemenea vaccinuri au fost omo-
lectiv, pe cale orala, cu unul din antibioticele logate in Danemarca (Pleurinord), SUA
considerate active. pe durata a trei zile. (Pleuroguard), Olanda (Pneumosuis,
Evitarea oricaror factori de disconf0l1, cu Desuvac Hp). In Romania a fost omologat
respectarea regulilor de zooigiena ~i a teh- un vaccin inactivat trivalent (A.
nologiilor de cre~tere elimina probabilitatea pleuropneul11oniae, Bordetella
reacutizarii focarelor mai vechi de pleurop- bronchiseptiea. Pasteurella l11ultoeida) nu-
neumonie porcina. mit Pneumosuivac (55). Aprecierile favora-
Imunoprofilaxia poate constitui un in- bile cu care aceste vaccinuri erau creditate
strument valoros in limitarea pierderilor da- de catre creatorii lor. nu au fost confirmate
torate pleuropneumoniei porcine, care se decM partial in teren, de catre utilizatorii lor
dovede~te chiar indispensabila in unitatile (Hunneman. cit. in 17). Rezultate mai pro-
mari de cre~tere a porcului, cu circuit des- mitatoare s-au obtinut cu vaccinuri inactiva-
chis. te, cu adjuvanti uleio~i, dar ~i acestea pre-
Pleuropneumonia porcului este 0 boala zinta unele neajunsuri, cum ar fi producerea
infeqioasa primara, care recunoa~te in etio- de granuloame sau abcese la locul de inocu-
logia sa (formele supraacute ~i acute) un lare. Lipsa de concordanta dintre aprecierile
singur agent etiologic, respectiv unul sau autorilor vaccinurilor ~i aprecierile utilizato-
altul dintre serotipurile speciei A. rilor s-a datorat in principal neconcordantei
pleuropncumoniae. Alte microorganisme. dintre conditiile in care s-a lucrat. Astazi se
virusuri sau bacterii, pot doar sa favorizeze cunoa~te ca pot fi a~teptate rezultate favora-
aparitia sau evolutia pleuropneumoniei cu A. bile in urma utilizarii unui vaccin inactivat
pleuropneul11oniae. contra pleuropneumoniei porcului numai
Profilaxia specifidi a acestei boli infec- daca:
tioase trebuie Tacuta cu un produs biologic exista corespondenta antigenica in-
care sa contina cel putin unele din principa- tre serotipul infectant ~i cel din vaccin;
lele fraqiuni antigen ice imunizante ale • cultivarea germenului s-a Tacut in
agentului etiologic primal'. conditii de maxima stimulare a produqiei
Bali produse de germeni din genu! Actinobacillus 169
mare complex de cre~tere a porcilor (31. 35. ~i mal recent. Utrera (70) a experimentat
50). singurlll din Tara care dispunea dl; Wate tulpina atenuata BES care. administratii in-
conditi iIe necesare pentru a produce doua tranazai a produs imunitate solida fata de
~arje de vaccin saptam{ma!. conform nevoi- infeqia de control cu tulpini patogene
lor. Vaccinui nu a putut fi realizat ~i produs homoloage ~i heteroloage. Animalele imuni-
la scara nationala. deoarece are 0 zate prezentau titruri ridicate de anticorpi
conservabilitate de nllmai 7 zile ~i tome in- antihemolizilla dar nu ~i anticapsula.
cercarile de a-I liotlliza au e~uat in 3. 'Clccil7l1rilc subul7iwrc.
J In ultimul de-
cantitaTi foarte mici (0.2-0.3 mIJ culturile ceniu literatura internaTionala dc specialitate
lichide de A. plcuropnclilllOnioc au putut tl a fost inundata de comunicari ce se inscriu
iiotllizate constant de aceia~i autori. cu 0 pe linia noii generatii de vaccinuri "subuni-
consenabilitate de eel put in 7-8 ani. tarc", care implica Investigatii de mare tlne-
In ultima perioada au fost prezentate in Te. exclusiv prin mijioace proprii ingineriei
literatura ~i aile tulpini atenuate de .~. genetice ~i biochimiei, Peste 40 de Iucrari
ell proprietaTi apropiate ~tiintitlce. cOl1lunicate la ultimele congrese
dar nu identiee eu T".l 50 I. scopul tlnal fiind internationale de p,ilologie porcina, au avut
tot obTinerea unui vaccin atenuat. utilizabil ca obiectiv tlnal perfectarea unor vaccinuri
prin aerosoli. subunitare contra pleuropneumoniei porcului
Astfe!. Cruijsen ~i coi. 1.9) obtine ~I cxpc- pc baza cunoa~terii aprofundate a principa-
rimenteaza tulpina atenuata d. ] 326 L lelor substructuri antigen Ice ~i de vlrulentii
nehemolitlca. neproducatoare de factori to- (Apx L Apx J1. Apx III ~i OMP). Rezultatele
xici Apx I ~i Apx II ~i nepatogena pc cale imunologice obtinute eu asemenea antigene
aerogena pentru pore: Rossendal eit. de puritlcate ~i concentrate au dat rezultate
Cruijsen (9) ~i descrie tulpina atenu- fom1e promitatoare, tinzand sa contureze
ala CM 5 A, de tip I: Ruben ~i co!. (61) pre- viitorul il1lunoprotllaxiei in pleuropneumo-
zinta cloua tulpinl: una nehemolitica ~i nia porcului.
nepatogena ~i alta slab hemolirica ~i slab Sunerioritatea vaceinurilor subunitare
patogena. este asigurata prin spectrul larg de cuprinde-
Pe de alta parte, Ward ~i Inzana (73) ca re antigenica. intrucat includerea inu'-un
~i Garibay ~i co1. 12) demonstreaza rolul vaccin a 2-3 din cele 4 subunitati antigen ice
determinant pe care iI au tlmbriile (factorii (col1lune speciei) elimina necesitatea stabill-
de adeziune la celulele alveolare) in patoge- rii concordantei dintre tuJpinile vaccinale ~i
nitatea germenilor. Ca dovadiL mutantele cele infectante, ceea ce constituie un mare
necapsulate obtinute cle ei in laborator sunt avantaj ("+5,62).
nepatogene, deoarece prin pasaje pe medii Cercetatorii olandezi sunt cei mai avan-
inerte. germeni i ~i-au pierdut cu repeziciune sati in aceasta competitie, cu vaccinuJ
acest factor, care a ram as prezent la mai pu- Actinoporc (Porcilis), testat deja in nume-
Tin de 3~o din bacterii deja la al doilea pasaj roase tari. ~i in Tara noastra. la care se adau-
~i care a scazut in continuare la pasajele ur- ga mai recent vaccinul Hemopig realizat in
matoare. Lipsa totala a patogenitaTii la aceste ElveTia (6). De~i nici aceste vaccinuri IlU
tu Ipin i ii determ ina pe autori sa intrevada confera rezistenta totala taTa de infecTie. ele
utilizarea posibila in viitor a acestora ca tul- determina 0 reducere substantiala atat a inci-
pini vaccinale (J2, 73). dentei cazurilor de boala. cat ~i a gravitaTii
leziuniloL ceea ce justificii economic utiliza-
30 'f produsc Actinobacillus 171
rea lor. in ciuda pretului relati\ ridicat. rea, dar de regula Tara a se ajunge la eradica-
Efectele medicale ;;i economice sum mai reo
evidente dupa 0 perioada mai indelum:ata de Pentru eradicare se impun masuri mai l'a-
utilizare (20.53.71). dicak ;;i mai costisitoare. fiIra a c:\ista ;;i
garan!ia asanarii efectivului sau a mC111ineri
Combatere indemnitatii efectivulLli. In cazul ca obiecti-
vul a fost atins.
in cazul confjrmarii diagnosticului de
Pentru eradicare au fost imaginate' pro-
pleuropneumonia porcului. se declara oficial
grame speciale, necesita evaluarea prealabila
boala. se instituie carantina de gradui II ;;i se
a preva!entei animalelor serpozitive In efec-
iau masuri Ie necesare pentru reducere:: Ti\ In efectivele eu 0 prevalenta ridicata.
derilor ;;i pre venire a difuzarii bolii in alte mC'TOda cea mai sigura ar fi depopuiarea ;;i
efecti\e. ap01 repopularea cu material biologic
Se identifica animalele boln::\e prin indemn. dupa ce s-a Tacut curatenia mecani-
examene clinice efectuate de doua ori pO' zi. ca ~l spatiilor de cazare (19).
se izolcaza porcii ~j sO' SUPUI1 Trara- Aceasta metoda implica multe inconveniente
mentului. timp de cel putin 3 zile consecuti\. de ordin C'conomic ;;i zootehnic, din care
Se identifica factorii iS2.ienici. tdmolo- (auza eSTe rareori preferata. 0alternativ8 ar
fi cre~terea izolata (la distanta) a tineretului
gici. stresanri. 3 carol' so: impune de
in fenna infectata, vaccinat ;;i tratat
urgent;},
cu antibiotice. ~i aceasta metoda este costi-
Se vaccineaza tineretui. inceoci.nd ele ia
siware. dar ar avea avantajul ca nu presupll-
v2,rsm de 30-~5 ziIe.
ne dC'sfiintarea completa a efectivului.
!e;;iri!e din efectiv se admit pe eluraw. ca- In efective cu prevalenta a
rantinei. cu destinatia abator. IntrC,rik de seropoziti\itatii sub 30% a fost realizata
anima Ie de pr21.sila Intr-un efecti\ infectat Cll eradicarea pleuropneumoniei poreuiui printi'-
.~. p!clI/'opnC1IIJlOniae sunt un program de depistare-eliminare (l 9).
tati indemne sau infectate cu consta In examinarea seroiogica a
de .~ daca au fos', \acci- scroafC'lor cu putin Inainte de ;;i
nate la furnizor;;i daca au trecut 21 zile de]a intarcarea purccilor seronegati\i la \arsta cie'
rapei. .:: sapTamani, In vedcrea cre~tcrii lor izalma
de restul efectivului. Purceii care ramcil1 ne-
Boala se declm'a stinsa dupa 6 luni de la
gativi serologic pana ia 12 pot
ultimul caz diagnosticat clinic sau
servi pentru refacerea efectinIiui. ScroafcIe
morfopatologic. dar trebuie mentionale res-
seropozitive se elimina din efectiv. pclna
trictiilC' pri\ ind transfC'rarile de animale ;;i dind Intregul efectiv de reproductie va rcac-
a\izate numai transferurile Intre unitati cu tiona negativ seroiogic. Pe toata durata era-
situatie si111ilara. privind pleuropneumonia dicarii (6-12 111ni) se asigma In furaje sau
porcului. De asC'mC'nea. trebuie respeetate apa un antibiotic sau chimioterapic activ fata
prevC'derile pri\ind sterilizarea baeteriologi- de A. pleuropneumoniae. Autorii progra-
ca cu antibiotice. in timpul carantinei profi- muilli mentionat admit ca nu In toate cazu-
lactice. rile a putut tl atins obiectivul tinaL respectiv
Pe baza acestor masuri. plC'uropneumonia eradicarea. totul depinzand de corectitudinca
;;i con;;tiinciozitatea cu care SC' indeplinc~te
porcului poate fi combatuta cu succes ;;i ti-
fiecare prevedC're din program. Coswl pro-
nuta In continuare sub control. printr-un
gramului estC' destul de ridicat ;;i el va pUlea
complex de actiuni. carC' include ;;i vaccina-
fi aplicat numai daca ;;i cand sunt asigurate
172 Boli infectioase ale animalelor • baClerio::e
premizele necesare pastrarii starii de indem- problema mai dificila decat eradicarea in
nitate, care ar putea fi, in multe cazuri, 0 sme.
Actinobaciloza taurine lor ~i ovinelor este ovine. In conditii experimentale, infeqia este
o boala infectioasa sporadica sau enzootiea, greu de reprodus, atilt la animalele de labo-
produsa de Actinobacillus lignieresii, ea- rator, cat ~i la speciile natural receptive.
racterizata prin inflamatia purulenta urmata
de fibroza limfonodurilor, a organelor ~i a Caractere epidemiologice
tesuturilor moi limitrofe acestora, loealizata Speciile cele mai receptive sunt taurinele
cu precadere in regiunea capului ~j/sau a ~i ovinele. Foarte rar s-au semnalat infeqii ~i
trenului anterior. la porc, eal, caine, ~obolan, om, iar dintre
pasari, la rate. Infectia se poate realiza en-
Istoric dogen, cu gennenii prezenti la nivelul mu-
De~i cunoscuta de multa Heme. boa]a a fost dife- coasei bucofaringiene, prin microleziunile
renliata de actinomicoza numai in anul 1902. cand
produse de furaje dure sau tepoase, cand
Lignieres ~i Spitz izoleaza ~i descriu agcntul etiologic
~i claritlca principalele caractere anatomoclinice ale boala evolueaza sporadic. La tineretul taurin
bolii. Hrumpt propune. In ]910. dcnumirea agentului infeqia se realizeaza endogen, prin interme-
etiologic de Aclinobaczllus Itgnieresil. diul apei ~i furajelar contaminate, iar boala
La noi In lara. actinobaciloza a fost semnalata
imbraca un caracter contagios. Factorii in-
pentru prima oara de Pa~tea ~i co!. (48). Studii ulte-
riome privind agentul etiologic. particularitatile ductori ai contagiozitatii sunt insa necunos-
anatomo-clinice ale bolii ~i conduita protllaxiei ~i cuti. Boala are uneari un caracter sezonier,
combaterii au mai realizat Ciurea (8). Raducanescu evoluand spre sfar~itul iernii ~i inceputul
(57), Verdc~ (72). i\lihu ~i co!. (21). Ioncscu ~i co!. primaverii.
(1967,1969), Bercea ~i Elias (3).
Patogenezu
Etiologie Germenii traverseaza mucoasa bucala
A. lignieresii se multiplica pe medii de sau faringeana, ~i se localizeaza mai intai
cultura uzuale; determina 0 turbiditate dis-
intr-un limfonod, unde se constituie 0 leziu-
creta in bulion ~i colonii neuniforme,
ne primara, reprezentata de granulomul
semitransparente, nepigmentate, pe agar.
actinobacilar, De aici infectia difuzeaza pe
Caracterele morfologice ~i culturale sunt
cale limfatica in tesutul conjunctiv subcuta-
asemanatoare cu ale pasteurelelor dar, spre
nat sau in tesutul conjunctival limbii sau
deosebire de acestea, A. lignieresii se
pulmonului, unde dezvolta un proees infla-
multiplica pe mediul Mac Conkey. Principa- mator.
Iii lor markeri metabolici sunt ureea ~i redu-
cerea albastrului de metilen. Toate tulpinile Tabloul clinic
sunt nehemolitice ~i nu produc indo!.
Perioada de incubatie variaza intre 2-3
A. lignieresii este inrudit antigenic eu
saptamani ~i mai multe luni. Boala are un
A. equuli ~i A. suis, iar in cadrul speciei,
caraeter insidios ~i cronic, durata ei fiind de
Philips (1967) a descris 6 tipuri antigenice.
ordinullunilor ~i chiar al anilor. Simptomele
A. lignieresii este un comensal al mucoa-
sunt in funqie de specie ~i de localizare.
sei cailor digestive anterioare la taurine ~i
Bali produse de germeni din genu! Actinobacillus ]73
La oaie. puroiul este mai fluid. mai albi- curararea pa;;ullilor de sp/n/ ;;i scaieri ;;i. pe
cios. iar reaeria de fibroza are 0 inrensitme car posibiL administrarea de furaje cu cat
mai redusil. mal purine ariste .
.\lodificarea histopatologica patognomo- Tratamentul se realizeazil chirurgicai 7i
nicil este granulomul acrinobacilar. CentruI medicamentos. la care. in tCJrll1ele enzootice,
accstuia este constituit dill tufa se pot asocia eventual ~i alte masuri
actinobaciiara. cu aspectul cvidentiabil prin imunoprofi lactice.
examinarea puroiului la microscop. Intre Tracamentul chirurgical consta III deschi-
lamA;;i lamela. in jurul acesteia se observa 0 derea. vidarea ;;i drenarea abceselor accesi-
intensa reaerie celulara
histiocitek 7i sinciriile
in care predominil
gigantice. nind pre-
bile ;;i e\cizia ~esuturi10r necrozate care de-
limiteazEl traiectele fistulelor.
I
zente purine limfocite;;i polimorfonucleare. Tratamelltul medicament05 trebuie ori-
entat in doua direqii: unul antiinfeqios. ba- 1
Diagnostic zat pe urilizarea chimioterapicelor ;;i antibi-
Examenul clinic pern1ite. in majoritatea
oticelor (1.3. :::]i ~i unul vizand combaterea
cazuriior stabilirea diagnosticului. care poate
reaqiei de fibroza. bazat pe folosirea prepa-
fl apoi conflrmat prin exam en bacteriologic. ratelor iodate. Dintre antibiotice, mai activa
Examenul bacteriologic nu este posibil in
fata de .~. lignicrcsii s-a dovedit
cazul leziunilor complet fibrozate. care sunt
eritromicina. aplicClta at,lt pe cale gencralil,
sterile. Examenul bacterioscopic lntrc lama
cat ;;i local. dupa aplicarea tratamentului
7i lameli\ releva prezenta tutelor cu aspect
chirurgica1. TratamenrLlI CLlpreparate iodate
asteroid. regulate. 7i cu formatiunile dispuse
se aplica pe cale generala. pentru efectul lor
radiar. asemanator petalelor de floare: frotiu-
rezoluri', ;;i antiseptic 7i cOllsta in adminis-
rile colorate IlU sum cOllcludente.
trarea orala a lodm'ii de potasiu (8- 1:2 g
actinobacilii nind mai mici 7i greu de sesizat
sau imravenos a solu~iei Uigol sau a iodurii
In masa de purol.
de sodlu (5-6 g zi 1. pana la aparitia semnelor
Izolarca In culturi ;;i identificarea permit
de iodism.
un diagnostic de certitudine. Din abcese1e
in focarele unde actinobaciloza difuzeaz2\
Inchise. A. lignieresii se izoleaza in cultura
enzootic. Raducanescu 7i co1. (57) au asociat
pura. In vederea Insamfll1rari i este bine ca
materialul patologic sa tie in prealabil tratamentul chirurgical 7i medicamentos cu
mojarat. vaccinarea cu 0 anacultura de A. lignicresii.
Din leziunile deschise prin abcedare sau Dupa \accinare, aparitia de noi cazuri s-a
tlstulizare se izoleaza ;;i alte bacterii pioge- redus considerabil. dar metoda nu a putut tl
ne. oficializata. autorii negasind 0 metoda de
control al capacitatii imunogene a vaccil1u-
Prognosticul vital este in general favo- lui. :'vlardari ;;i co1. (1969) au obtinut rezui-
rabi1. tate similare intr-un focar de actinobaciloza
la prin administrarea unui scr
Protilaxie ~icombatere hiperimLln CLlun titru ridicelt In anticorpi.
I'vlasura profilactica ce poate determina
reducerea incidentei bolii consta mai ales in
Boii pro(/use de gcrmcni din Actinobaci!lll S 175
Actinobaciloza suinelor este 0 boaJa in- na deficitare, stres etc. Cel mai frecvent sunt
fectioasa sporadica, produsa de afectati purceii de 1-6 saptamani.
Actinobacillus suis ~i ocazional de Actinobaciloza poate avea la suine ~i carac-
A ctinobaci!!us equuli, mai frecventa la pur- terul unei infectii secundare, mai ales in
ceii nou-nascuti. la care are un caracter acut pesta porcina. Cu to ate ca Okolo (1977)
septicemic ~i mai rara la grasuni ~i porci. la semnaleaza un lant epizootic constituit din
care evo]ueaza subacut sau cronic. cu local i- cal - scroara gestanta - purcel nou-nascut,
zari articulare. endocardice. renale sau rolu] cabalinelor ca sursa de infectie pentru
subcutanate. suine este discutabil. Cazurile de boala sunt,
de regula, sporadice.
Istoric
Primelc cazuri de actinobaciloza la pore au fost
descrise de catre Degen in 1907. care a izolat ~i descris
Patogeneza
agentul etiologic sub nume1e de Bacillus pofnllorphus Patrunderea ~i difuzarea germenului in
suis. lnclus mai t<lrziu In genul .4cllnobacillus. germe- organism se poate produce in timpul vietii
nul a fost incadrat taxonomic. primind J1umele de intrauterine sau dupa Tatare, la diferite var-
Actinobacillus SUIS in LIrmR propunerii Hicutc de
ste. dar cu precadere la tineret Difuzarea
Dorssen ~iJaartsveld in 1962.
infeqiei este de tip metastatic, pe cale lim-
Fatica ~i mai rar pe cale h~matogena. Bacte-
Etiologie riile se localizeaza la nivelul diferitelor or-
Actinobacillus sllis este 0 bacterie poli-
gane ~i tesuturi unde formeaza focare de
morra, imobiJa, nesporulata, Gram negativa.
necrobioza. Cele mai frecvente local izari
in medii lichide produce turbiditate mode-
raUL iar pe suprafata medii lor solide formea- sunt cele renale, articulare, endo ~i pericar-
za colonii mijlocii, vascoase, sel1liopace, dice. in forme Ie septicemice au loc embolii
nepigmentate. in jurul carora apare, dupa 72 prin mase bacteriene care obstrueaza capila-
de ore de incubatie, 0 zona mai transparenta, rele, in special cele de la nivelul
ceea ce ii confera un aspect de "oua ochi- glomerulilor renali ~i al alveolelor pulmona-
reo
uri". A. suis este 0 bacterie comensala, pre-
zenta pe mucoasele cailor digestive ~i respi-
ratori i anterioare la porc, dar poate fi izolata Tabloul clinic
uneori ~i de pe mucoasele cailor respiratorii Perioada de incubatie variaza in medie
ale cabalineloL la care produce accidental de la 2 pana la 10 zile. Simptomele sunt pu-
infectii nespecifice: abcese, l1lamite etc. tin caracteristice.
La purceii nou-nascuti boala are un ca-
Caractere epidemiologice racter septicemic ~i evo]ueaza supraacut ~i
Actinobaciloza suinelor este 0 boaIa acut. Animalele prezinta semne de abatere,
conditionata. Infectia se realizeaza de obicei anorexie, tuse. diaree, s]abesc ~i mol' in timp
endogen, cu germenii prezenti in organism, de 1-4zile.
in conditiile dil1linuarii rezistentei prin fac- Formele subacute ~i cronice, predomi-
tori debilitanti constand in furajare sau igie- nante la purceii intarcati ~i grasuni, se ex-
178 Boli infecfioase ale animalelor • bacterioze
prima clinic prin artrite ~i periartrite, pre- endocarditele verucoase ~i, mai rare, menin-
zente uneori ~i in forma acuta, localizate de goencefalitele ~i osteomielitele.
predilectie la nivelul aIticulatiilor carpiene ~i La porcii adulti, modificarea
tarsiene, abcese in diferite regiuni corporale morfopatologica cea mai des intalnita este
(indeosebi in zona gatului ~i flancului) ~i glomerulonefrita purulenta. Actinobaciloza
leziuni eritematoase la nivelul pielii. Unele porcina produsa de A. equuli nu se deose-
localizari interne cum sunt endocarditele sau be~te din punct de vedere anatomoclinic de
glomerulonefritele sunt rareori detectate cea determinata de A. suis.
clinic, fiind de cele mai multe ori surprize de
abator. Ele sunt semnalate cel mai frecvent Diagnostic
la porcii adulti. In cazul localizarilor renale, Avand in vedere faptul ca atat tabloul
animalele manifesta simptome de inapetenta, clinic cat ~i cel morfopatologic sunt putin
febra ~i hematurie. caracteristice, actinobaciloza suinelor nu
poate fi diagnosticata decat pe baza exame-
Tabloul morfopatologic nului bacteriologic, constand in izolarea. ~i
Leziunile ~i simptomele clinice au un identificarea uneia din cele doua specii pa-
grad redus de specificitate. In forme Ie septi- togene pentru suine. A. suis poate fi testat
cemice acute pre domina leziunile din punct de vedere al patogenitatii pe ~oa-
hemoragice sub forma de pete~ii la nivelul rece, producand moartea acestuia in 3-5 ore,
seroaselor, allojei renale, al zonei corticale in urma inocularii pe cale intraperitoneala.
a rinichiului, cat ~i la baza cordului. Ficatul,
splina ~i limfonodurile intestinale sunt ma- Profilaxie ~i combatere
rite in volum, iar in alte organe se observa Principalele masuri profilactice sunt de
leziuni inflamatorii ca pericardita ~i perito- natura igienica, vizand inlaturarea factorilor
nita serofibrinoasa, enterita hemoragica ~i predispozanti. Nu s-a preconizat pana in
prezent 0 conduita imunoprofilactica, avand
periartrite.
in vedere raritatea ~i caracterul sporadic al
In forma subacuta ~i cronic a a purceilor
bolii.
mai mari se pot gasi leziuni pulmonare de tip
Pentru tratament se poate folosi 0 gama
embolic ~i supurativ, abcese de diferite di-
variata de sub stante antibiotice ~i
mensiuni in pulmon, ficat, miocard ~i tesutul
chimioterapice ca streptomicina,
conjunctiv subcutanat. Relativ frecvente sunt
tetraciclinele, ampicilina, diverse sulfamide
~i trimethoprimul.
Bibliografie
1. Agerso, H., Friis, C., Haugegaard, J. (1998), Microbiol, 68, (3-4), 301
J Vet Pharmacal Ther, 21, (3), 199 6. Chiers, K., van Overbeke, I., De Laender, P.,
2. Bachmann, Ph. (1972), Schweiz. Arch. Ducatelle, R, Carel, S. et all (1998), Vet Q,
Tierheilk, 114,7,362 20, (2), 65
3. Bercea, I., Elias, E. (1970), Bul. Cere. $1. 7. Chlers, K., Haesebrouck, F., Mateusen, B.,
FMV Bucure§ti, 1, 67 van Overbeke, I., Ducatelle, R (2001), J Vet
4. Bradsereet, T. (1979), Prelucrare de V. Med B Infect Dis Vet Public Health, 48, (2),
Constantinescu Tn Buletin informativ LCSVD 127
Bucure~ti, 5, 78 8. Ciurea, V., Raducanescu, H. (1962), Morfo-
5. Chiers, K., Haesebrouck, F., van Overbeke, logia normala §i patologica, 7, 3, 273
I., Charlier, G, Ducatelle, R (1999), Vet 9. Cruijsen, T., Leengoedl, LAM., Stokhofe-
Boli produse de germeni din genul Actinobacillus 179
..,~."" ..,.f.1 1_
180 Bali infectioase ale animalelor • bacteriace
56. Prescott, J. F., Baggot, J. D. (1993), Antimi- Antimicrob Agents Chemother, 43, (9), 2138
crobial Therapy in Veterinary Medicine, vol I, 66. Stevenson, G.W. (1993), Proceedings of
Blackwell Scientific Publications, Iowa State Americans Assoc. of Swine Practitioners.,
University, 2nd edition 24th Annual Miting march 7-9,351
57. Raducanescu, H. (1962), Actinomicoza §i 67. Sulochana, S. ~i col. (1985), Indian J of
actinobaciloza. Dizertatia FMV, Bucure~ti Comparative Microbiology, Imunology and
58. Raducanescu, H., Mihailescu. D., Inf Dis., 6, 4, 181
Anghelescu, S. (1972), Rev. de Zoot. §i Med. 68. Tiitaru, Domnica, Moga, Manzat, R, Catana,
Vet., 10,54 N, Lazau, AI (1991), Lucr.§t. f.A. Timi§oara,
59. Ristic, M. ~i col (1956), Am. J Vet. Res., 17, XXV, 41
555 69. Thomson, T.D., Buck, JM., Moran, JV,
60. Ruben, IT, Rodriguez-Ferri, E.F., Gutierrez- Tonkinson, LV (1997), Proceedings of
Martin, C.B. (1994), Proceeding of the 13th Americans Assoc. of Swine Practitioners.,
Congress IPVS Banghok, Thailand 26-30 28th Annual Miting Quebec., 51
June, 177 70. Ultera, V, Pijoan, C, Molitor, T (1992), 12th
61. Savoye, C., Jobert, J.L., Berthelot-Herault, IPVS Congress, august 17-20, Hague, 213
F, Cariolet, R et all (2000), Vet Microbiol, 71. Valks, MMH, Nell, T, Bosch, J.F. (1996),
73, (4), 337 IPJV Bologna, Italy July 7-10,208,
62. Scalier, A., Kuhnert. P., de la Puente- 72. Verde~ N. ~i col (1962), Prob. Zoot. §i Vet.,
Redondo, VA, Nicolet. J, Frey, J. (2000), 6, 46
Vet Microbiol, 74, (4), 365 73. Ward. CK, Inzana, TJ. (1996), IPJV
63. Schaller. A .. Kuhn, R, Kuhnert, P., Nicolet, Bologna, Italy. July 7-10, 187
J, Anderson. T,J. et all (1999), 74 Wilson, RW .. Kierstead, M (1976),
Microbiology 145,2105 Can. Vet. Jour. , 17, 8, 222
64. Schieffer, B, Moffatt, RE .. Greenfield, J. 75. *** (1996), IntJ Syst Bacterial, 46, 951
(1974), Canad. J Compo Med .. 38, 99
65. Schoevers, E.J., van Leengoed, LA,
Verheijden, J.H, Niewold, TA (1999),
.
;-------
".
,:,.,.
,i'-·
••
,"
'I."
Cap. 10
Infectii produse de
germeni din genurile
Haemophilus ~i
Taylorella
Ervin Elias
.\!/croorganismele care fac parle din genul Hl/emopl1i1us all sliferil de-a IlInglll ani/or /11l1llemodifidiri
la:wnomice .'ii. cu loate di sunt 16 spec'ii bacleriene care apart/n acesilli gen, nllmai jumalate dintre ele jJre::inla
interes penlrllmedicina veterinara,
Speciile de in teres velerinar ale genllilli Haemopl1i1us SlI11I:H. parasuis, H. somnus, H. paracuniculus,
H. paragal!inanlm, H. agni, H. ovis, H. l1aemoglobinopl1i1us, H. piscium 'ii H. equigenitalis, Ultima specie a fost
reclasificala, la propunerea lui Taylor ''iico/ (J 983). /n genlll Taylorella, ca T. equigenitalis.
Germcnii acestlli gen sunt Gramnegali1'i, imobi/i. apardnd slIbforma de cocobaci/i, iar, in culturile mai
1'echi, pre::inla lendinla de a deveniforma!illnifilamenloase, L'nele specii Sll11lcapslliate, Necesita pen tn/ cultivare
/fefacloml de crqtere "'{Jiefaclorlll V fie all/biifaclori.
Hcmo[i/ii, cu mici exceplii, sllnt cpiji!i ai mllcoasei cai/or respimlOrii anierioare sall ai mllcoasei orga-
nelor genilale exleme, j~1declan'iarea infecliilor ell Haemopl1i1u5 5PP" lIn 1'01 imporlant il all faclorii de sires,
Sillla!ia imllnologica a efectivllilli, precllm -'iipreenla 1/1101' 1'irusuri care /~\'i au habilatul in caile respimlorii,
SjJeciile animale mai,/i-ecvent afixlale sllnl pasarile -'ii porcii -'ii. mai rar, bovine Ie, ovinele, iepllrii 'ii pq-
tii. La iapa -'i'ila cdine, se pot diagnostica oca::ionalm(ec!ii geniwle (J5),
Emilltia c/inica a bolilor prodllse de Haemopl1i1us spp. \'aria::a Ii) fimc!ie de specia afectata, /ls!rel, la
b01'ine, se pOl inldlni IlIlburari genera Ie, respimloni ''ii ncr\'Oase, la porcine - po/isero::ile .'ii arlrile, iar la pasari,
IlIlbudiri respiralorii, boalafiind clInosclIta sllb n/1/nele de coriza contl/gioas/la piisiirilor (49), La ovine, pe lang"
lulburanle respiralorii, se poate intdlni 'ii 0 septicemie a miei/or, clllln procenlmare de mortalitate (8),
.\!orfopatologic, toate infecliile cu Haemopl1ilus spp. all tendin!e le::ionaJe sllpllrati1'e, serofibrinoase
SOlifibrinopurule11lc, La bovine, sc constata le::iul1l 1'asculare de natura tromboembo/ica, leillni neaotice, encefa-
/ita -'i'imcningita, La pasari, predomina lezillnile calamle ale cailor respiratorii (,imefte, pneumonii). La porcine,
se rcmarca po/iscro::itele (15),
La 0111,boala este produsa de H. influenzae -'iise caracteri::ea::a prin tulburari re.\piratorii acule (bron-
~ite, si11lcite -'i'i pneI/1110nit), otite -'ii meningite, 10 copi!, preCl/111~i conjzlilcI/1'ita, la adul!i (19).
•
I
I
182 Bali infecfioase ale animalelor • bacterioze
Tabel1l12
insll~irile biochimice pentru gcrmenii din genul Haemoplzilus izolatc de la animale
(33,43,44,45)
"
~
-0 ,
l: + .5.,g -v'"-v.\'~
~
;;: ...
+
'7
+
.. -t;-+-"~.. 'c-+~\~'"•.T-T-+ ~~-~"'"+\++-Faetori
-v+ET+'EZi:i"::;'cT+-0T~0N•c.:0';; N"0 - --vc'"~ +•.~ -. " +
- N
" ~ .=
.5
'fJ.
-;; V
v...;.-
::l B Q0g '1.:l
f: ~
::l
~0 - W +
-,-
de :s ~
R +
H. paracuniculus
rezumate in tabelul 2. Este de retinut ca D- schimbari de nume, care mai mult au incur-
fructoza este fermentata de toate speciile de cat dedit au limpezit situatia taxonomica. In
Haemophillls ~i ca ureaza nu este produsa de momentul de fata, pentru patologia veterina-
nici 0 specie cu exceptia celei izolate de la ra ceJe mai importante specii sunt cele in-
iepure (tabelu12). sumate in tabelul I, cu mentiunea ca H.
Taxonomie. In decursul ani lor germenii eqlligenitalis se nume~te, in prezent,
genului Haemophillls au fost supu~i multor Taylorella equigenitalis (19, 33).
robe/u/l
Prin studii genetice aprofundate, s-a con- este sinonim cu H. agni ~i ca ar fi mai nime-
statat ca trei specii de Haemophyllls (H. rit ca H. agni ~i H. somnus sa fie transferate
agni, H. somnus ~i Histophillls ovis) nu pot in genu I Histophilus (19).
fi identificate distinct, avi'md acela~i genom Rezistenta. Haemophilus spp. este putin
ADN. eu toate acestea, gazdele lor de habi- rezistent in mediul exterior. la caldura. In
tat sunt afectate in mod diferit. Astfel. H. culturL moare repede la temperatura came-
SOml11lSafecteaza bovine Ie, H. ovis poate rei. In locurile reci ~i uscate este mai rezis-
imbolnavi aile, iar H. agni produce 0 septi- tent. In frigider, H. paragallinarlll11 rezista,
cemie la miei. Se pare ca Histophillls ovis
IIl/ee!ii produse de germelli dill gel1l1/'l1eHaenlOpl1i/us ~'i Taylorella 185
Este 0 boala infectioasa, care afecteaza multe tari ~i este prezenta ~i in Romania. In
purceii tineri, avand 0 evolutie sporadica. Australia, Canada ~i SUA, boala a fost mai
caracterizata anatomoclinic prin intlamatia frecvent Intalnita decat In Europa (8).
serotibrinoasa a seroaselor ~i articulatiilor.
uneori cu tulburari nervoase. Etiologie
H. parasuis este 0 bacterie Gram negati-
Istoric va. de dimensiuni mici, avand aspect
Glasser. In 1910 (26), a izolat un mic germen cocobacilar. care poate u~or sa se transforme
in forme filamentoase In culturile mai vechi.
Gram negativ. de la un purcel cu serozita fibrinoasa ~i
Necesita pentru cre~tere numai factorul V.
poliartrita. In 1931, Lewis ~i Shope (8) reu~esc sa izo-
J'v1ediul agar $ocolat, utilizat obi~nuit In
Iczc H. ll1tlllel1~ae din caile respiratorii ale un or porei
izolarea haemofili10r, nu s-a dovedit adecvat
afccta!i dc \irusul influcnlei porcilor.
pentru cultivarea lui H. parasuis. A~a dupa
In primii ani de dupa izolarea gerll1enului. au c.,is-
cum s-a vazut, utilizarea fenomenului de
tat multc dispute privind recunoa~tcrca agcntului etio-
satelitisll1 este mai potrivita pentru izolarea
logic al bolii Glasser. La Inceput, bacteria s-a nUll1it H.
lui H. parasuis. Pe agarul LevinthaL cresc
SillS, gennen izolat atat In caz de boala, cat ~i din tlora
colonii netede, avand diametrul de 0,5 mm.
normalfl a porcilor. Studiile taxonoll1icc au aratat ca
H. parasuis cre~te numai pe medii cu adaus
lulplnilc izolale ~i cunoscute sub numele de H. suis
de NAD. Nu produce hemoliza.
SUIlt. In realitale. H. parasllis (8. 49), carc difcra de a~a- H. parasuis fermenteaza cu producere de
numitul H. sllis prin faptul cfl nu sunt depcndcntc de acid urmatoarele zaharuri: glucoza, ti'uctoza,
factorul X ~i produc porljrin din acidul dclta- sucroza, riboza, ~i manoza. in medii cu ada-
aminolc\ulinic 18. 49) II parasuis este un epifjt al us de ser. Nu produce ureaza (tabelul 2).
callor respiratorii. la suinc. fjind localizat, mai ales, In Patru grupuri (A - D) au fost descrise In-
zona nasofaringiana (15) ca In 1952 pe baza studiului Intreprins asu-
pra polizaharidelor din capsula (49).
Raspandire ~i importanta H. paraslIis secreta 0 Ieucotoxina (41),
Boala lui Glasser este mai putin frec- iar un factor potential pentru virulenta ger-
menului s-a demonstrat ca II constituie
venta In Europa. de~i a fost diagnosticata In
186 Bali infecfioase ale anima/e/or • baclerioze
anorexie totaHL dispnee, tuse. Datorita afec- Histopatologic, frapeaza acelea~i infla-
tarii circulatiei periferice, apar cianoze te- matii fibrinopurulente, cu infiltratii
gumentare, edeme subcutanate, mai ales 1n neutrofilice ~i mononucleare (26).
jurul ochilor (periorbitar) ~i urechilor. Ani-
malele bolnave se ridica cu greu din a~ter- Diagnostic
nut, caka cu grija, de multe ori refuza sa Diagnosticul de probabilitate se bazeaza
mearga, prezentandu-se ca un sindrom de pe aspectele epidemiologice ~i
imobilitate. Toate acestea se datoreaza arti- anatomoclinice.
culatiilor afectate, edematoase, dureroase ~i Astfel, se va banui boala lui Glasser
calde, iar la palpare se simte un lichid fluc- atunci cand apare in efectiv 0 boala care
tuant 1ntre tendoane. 0 parte dintre porcii afecteaza purceii imediat dupa intarcare, cu
bolnavi fac 0 forma u~oara ~i se remit. Ani- o evolutie sporadica ~i cu 0 mortalitate redu-
malele cu 0 evolutie clinica acuta prezinta sa. Clinic, se va lua in considerare evolutia
artrite ~i cazuri de obstructie intestinal a cau- acuta, febra, afectarea articulatii1or: artrite,
zata de aderentele peritoneale care apar. edeme 'periarticulare ~i, uneori, prezenta
La multi purcei apar semne de meningita simptomelor nervoase.
manifestata prin nelini~te, contractii, convul- Natura leziunilor serofibrinoase - pre-
sii ~i pareze, accese spasmodice, caderi in cum ~i leziunile fibrinoase ale articulatii10r
decubit lateral (8, 26). afectate, ne ajuta in stabilirea prezumtiei de
boala lui Glasser.
Tabloul morfopatologic Diagnosticul cert se pune numai prin
Dintre leziunile constant inta.lnite la ca- examen de laborator. Acest exam en trebuie
davrele autopsiate, amintim: peritonitele efectuat cat mai repede cu putinta, din cauza
fibrinoase, pleureziile, pericarditele, artrita rezistentei scazute a germenului in mediul
~i pneumonia (8, 26). De altfel, s-a putut exterior ~i disparitiei sale rap ide din leziuni.
demonstra experimental, afinitatea lui H. Examenul direct, prin frotiuri executate
parasllis pentru tesutul pulmonar (3). din leziuni, nu este edificator.
Leziunile amintite pot fi gasite to ate pe [zolarea germenului se realizeaza pe me-
acela~i subiect iar, uneori, numai unele din- dii de cultura adecvate. Rezultate bune se
tre acestea. in diverse combinatii. Lichidul obtin utilizand agarul cu sange (sange pre le-
sinovial este tulbure, iar in jurul articulatiilor vat de la oaie, cal sau bou) ~i fenomenul de
afectate este prezenta inflamatia sau edemul satelitism. Izolarea se poate face la fel de
tesuturilor periarticulare. in cavitatea arti- bine ~i pe agar cu ser sangvin ~i 0 sursa de
culara, lichidul sinovial tulbure este vascos factor V, deoarece eritrocitele din sange nu
~i poate fi prezent un depozit fibrinos sub servesc ca sursa de factor de cre~tere ci ca
forma discoidala, neted ~i de culoare galbui- indicator al absentei hemolizinelor (prezente
verZUle. la Actinobacillus pleuropne1l7l1oniae). De
Meningita fibrinopurulenta este frecvent asemenea, se poate folosi bulionul cu adaus
constatata la necropsie, cuprinzand straturile de NAD. Dupa 48 ore de incubatie, se vor
superficiale ale creierului. in focarele de face repicaje din bulion in mediul Levinthal
boala cu porci ,,1iberi de gem1eni patogeni", - agar, unde, dupa 48 de ore de incubatie, se
peste 60% prezinta leptomeningita (26). in pot vedea colonii specifice. Identificarea
ventriculii cerebrali se pot gasi flocoane de germenului se realizeaza prin cercetarea
fibrina. 1nsu~irilor biochimice (tabelul 2).
188 Boli infectioase ale animalelor • bacterio::e
bacterioze (pasteureloza, artrita rujetica, Rezultatele cele mai bune se obtin daca
artritele streptococice, micoplasmoza cu AI. se alege antibioticul pe baza de antibiogra-
hyorhinis), care evolueaza cronic ~i cu mor- ma.
biditate scazuta. tara tulburari nervoase.
Meningita streptococica a purceilor tineri va Profilaxie ~i combatere
fi ~i ea luata in considerare, ca ~i boala de Pentru prevenirea aparitiei bolii se va
Teschen ~i Aujeszky. evita interventia factorilor favorizanti care
Diagnosticul diferential va tine seama ~i diminua rezistenta organismului. Astfel. se
de E. coli - enterotoxiemie. care evolueaza. VOl' asigura conditii optime de transport mai
de obicei. cu un procent mare. atat de im- ales pe distante lungi. Se VOl' asigura conditii
bolnaviri. cat ~i de morta1itati. favorabile pentru perioada de intarcare, pe-
rioada cea mai critica in viata purceilor. Se
Prognostic vor evita curentii de aer reci, in adaposturi.
Prognosticul este favorabil pentru purceii Profilaxia specifica consta in realizarea
tratati imediat dupa ce apar primele semne unui autovaccin inactivat cu formol, admi-
de boala ~i rezervat pentru purceii tratati mai nistrat inainte de intarcare, de doua ori con-
tarziu. secutiv, la varsta de 5 ~i, respectiv, 7 sapta-
Prognosticul este defavorabil in cazul mani. Se asigura astfel 0 imunitate solida
purceilor cu semne nervoase. purceilor. la intarcare (8, 12). S-a observat
ca tulpina vaccinala de H. parasuis poate
Tratament asigura ~i 0 imunitate incruci~ata fata de
H. parasuis este sensibilIa antibioticele infectia cu multe alte tulpini patogene de H.
cu spectru larg de actiune, dintre care tetra- parasuis, dar nu cu toate cele 15 serotipuri
ciclina este de preferat (8), fie inj ectabil, fie cunoscute pana in prezent (36).
Este 0 boala infectocontagioasa respira- stra potemia1ul sau patogen. In 1930. agentul cauzal al
corizei contagioase a pasarilor a primit denumirea de H.
torie acuta a pasarilor, care se intalne~te mai
gallil1ar1l/l1. considerandu-se ca necesita ambii t~lctori
ales la gainile in varsta de peste trei luni. de crqtere X (hemina) ~i V (NAD). In 1962. s-a con-
crescute in sistem intensiv. stat at insa ca toate tulpinile izolate din coriz.a conta-
Agentul etiologic este H gioasa necesitau. pentru dczvoltarc, doar j~lctorul de
cre~tere V. Acest aspect a' determinat propunerca con-
paragallinarum. Clinic, predomina inflama- stituirii unei specii noi, pcntru agcntul etiologic al cori-
tii1e catarale: coriza, sinuzita, edem al fetei. zei contagioase a pasarilor: 1-1. paragallil1ar1l/l1. In rest
stranut (51). cci doi genneni coincid prin toate caracteristicile lor
(10).
Recent In Africa de Sud. s-au putut izola ~i tulpini
Istoric de !-I. paragallinal'll/l1 care nu necesita, pentru crqterc,
Doua specii de Haemophillls. II paragallinal'll/l1 ~i factorul V. Autorii acestci observatii atrag lnsa aten(ia
H. avill/l1. au fost gasite In caile respiratorii, la pasari. S- asupra faptului ca luarea In considerare, pentru clasifi-
a dovedit lnsa ca H avill/l1 face parte din microt1ora carea germenului, numai neccsarul ill vitro pcntru facto-
normala a cailor respiratorii (43). ncputdndu-se demon-
/n(ectii produse de gcrllIeni din genuriie Haemophilus:;i Toy/orella 189
pot fi responsabile pentru modificarile vas- poate realiza prin adsorbtia polizaharidelor
culare severe ~i distrugerile celulare din co- antigeneloL pe particuJe de latex. AstfeL s-
riza contagioasa (J 0). au putut detecta infeqii recente, de numai
trei saptamani.
Diagnostic Datorita faptului ca 0 serie de boli, cu un
Diagnosticul prezumtiv se bazeaza pe pronunrat caracter respirator, pot evo 1 ua
aspectul contagios al bolii, CLI rata m0l1ali- concomitent, Impreuna sau separat, cu cori-
tatii scazuta. ~i pe aspectul clinic al pasarilor za contagioasa, se impune un atent diagnos-
bolnave, in care predomina aspectul cataraL tic diferential fata de urmatoarele afeqiuni:
in cazurile necomplicate. • Micoplasmoza aviara, in care pre-
Diagnosticul cerr se pune numai pI'in domina aerosaculitele ~i pneumoniile, de~i e
examenul de JaboratoL unde se pot efectua prezenta ~i coriza. Edemul fetei ~i al barbi-
urmatoare Ie procedee: ]elor, de obicei, lipsesc.
• lzolarea ~i identiticarea germenului • Difterovariola - poate evolua ati-
patogen: morfologic, cultural ~i biochimic pic, prin semne de coriza dar. in efectiv. sunt
(tabelul 2). prezente ~i pasari cu noduli variolici sau
• E:\amenul serologic: RAL; RIHA: pasari cu glosita pseudomembranoasa: exa-
reaqia de precipitare in gel agar. menul histologic ~i virusologic precizeaza
• lnfeqia experimentala pe pasari diagnosticuL
(facultativ). • Pseudopesta aviara - formele cro-
• In laboratoarele dot ate cu aparatura nice. cu
.. evolu]ie benigna, se pot confunda,
moderna, se pot realiza. in plus: uneon. cu cOrlza.
• PCR ~ specitic. fie direct din conti-
nutul sinusului afectat. de la pasarea bolna- Prognostic
va, fie dintr-o colonie de pe culturi mixte, In cazul pasarilor bolnave de coriza
pentru identificarea lui H. paraga!!inarutn. necomplicata. tratata precoce. vindecarea
Prin PCR se pot identifica ~i tulpinile NAD- poate surveni In decurs de 10 zile (51) ~i
dependente ~i cele NAD-independente, de prognosticul este favorabii. La broileri. la
H. paragallinarutn. care se pot diagnostica septicemii, prognos-
In America de Sud. s-a descris 0 boaJa cu ticul este defavorabil, ca ~i la pasarile la care
evolutie atipica, cu artrite ~i septicemie (5), boala se complica ~i cu alti agenti etiologici
unde una din bacteriile identificate a fost 0. care au un tropism comun (caile respiratorii)
rinotracheale, considerata fenotipic 0 vari- cu H. paragallinarulll.
anta a lui H. paragallinarutn (5). PCR-ul a
fost de mare utilitate pentru identificarea Tratament
cel1a a agentului etiologic (5, 32). Diverse sulfonamide ~i antibiotice s-au
Testul ELISA, de asemenea foat1e dovedit eficace in tratamentul pasarilor bol-
uti!. dar care necesita reagenti specifici. nave de coriza. Daca, in prealabil, nu se scot
• Testul anticorpilor monoclonali din lot pasarile purtatoare ~i tratamentul nu
(Mabs). pentru diferentierea structurii anti- este continuu, se observa adesea
genice a tulpinilor izolate din diferite focare. antibiorezistenta (10, 51). Tratamentul tre-
este util in prepararea vaccinurilor cu un buie aplicat cat mai precoce posibil, fie in
mozaic antigenic. apa de baut, fie in amestec cu furaj ele (51).
• Utilizarea particuJelor de latex (10) Eritromicina ~i oxitetraciclina sunt cele
1ntr-o reac]ie specifica de aglutinare, ce se doua antibiotice mai des folosite azi in tra-
Infecrii prodllse de germeni din genllrile Haemoplzilus :;i Taylorel/a 193
tamentul corizei contagioase. Cateva dintre contin cateva tulpini (pot fi chiar ~i din fo-
noile generatii de antibiotice car), deoarece serotipurile A, B ~i C nu pro-
(iluoroquinolonele, macrolidele) au dat re- tejeaza Incruci~at decat In mica masura (] 0,
zultate promitatoare (51). 13). Vaccinul se administreaza la pasarile In
Oricum, se recomanda efectuarea unei varsta de 2,5-5 luni. Doua vaccinari conse-
antibiograme, pentru tuJpina izolata din fo- cutive, la distanta de 4 saptamani, inainte ca
car. Este recomandabil a institui. de la ince- pasarile sa implineasca 5 luni, dau mai bune
put, un tratament cu antibioticul cel mai rezultate decM 0 singura vaccinare. Se pot
adecvat. folosi, atat calea subcutanata, cat ~i cea in-
tramusculara (10). Se pare ca mu~chii gam-
Profilaxie ~i com batere bei sunt preferabili mu~chilor pectorali (10).
Trebuie supravegheata atent densitatea Calea intranazala nu s-a dovedit eficace
pasarilor. stare a de umiditate a a~ternutului (l0). Calea orala s-a dovedit propice, dar
~i ventilatia (gazele nocive, de genul amoni- numarul de germeni folositi este de 100 de
acului, trebuie eliminate), cantitatea de vi- ori mai mare, decat la vaccinul utilizat pa-
tamine din furaje. renteral. Omata imunita!ii post-vaccinale
Cea mai buna cale pentru prevenirea bo- este de 9 luni:
Iii s-a dovedit a fi respectarea principiului Se recomanda ca, acolo unde serotipul B
"totul plin. totul gol". Acest sistem de po- produce 0 evolu!ie enzootica a bolii, sa se
pulare ~i depopulare a adapostului permite 0 foloseasca un autovaccin.
buna curatenie mecanica ~i dezinfectie. Re- Au fost des crise ~i vaccinuri mixte, cum
popularea, dupa dezinfeqie, se face la 3 ar fi cel compus din H. paragallinarul11 ~i M.
saptamani (10). Popularea fermei se va face gaflisepticuli1, care a protejat mulj:umitor
cu pui cu origine cunoscuta, evitandu-se efectivul de pasari de coriza contagioasa
contactul cu pasarile purtatoare de germeni. (10).
mai ales, ca starea de purtator poate fi de In zonele unde coriza evolueaza
lunga durata. Puii de 0 zi, indemni de boala, enzootic, se poate practica urmatorul proce-
se VOl' cre~te separat de pasarile adulte. pro- deu: se vaccineaza pasarile, la varsta de ] 5-
venite dintr-o sursa necunoscuta. 18 saptamani, cu un autovaccin inactivat,
Profilaxia specifidi iar, dupa doua saptamani, se expun purtato-
Au fost aplicate cateva metode de imuni- rilor de germeni vii ~i virulenti - un fel de
zare activa. folosind fie: ,.viru Iizare".
- vaccinuri inactivate prin formol sau alte Unii autori prefera un vaccin viu ~i ate-
sub stante chimice. utilizandu-se, ca nuat, de la Inceput, decat expunerea ulterioa-
adjuvant, gelul de hidroxid de aluminiu sau ra la microorganisme vii ~i virulente (10).
unele emulsii uleioase, mai putin eficace, Ca un corolar al celor expuse, privind
fie, coriza contagioasa a pasarilor, se poate spu-
- vaccinurile preparate din tulpini vii ~i ne ca un diagnostic cert ~i precoce, Intr-un
atenuate, aplicate prin inoculare direct pe efectiv de pasari, un de boala evolueaza Tara
mucoasa conjunctivala, prin picaturi, spray- complicatii cu alti agenti patogeni ~i unde
uri, aerosoli sau injectii intramusculare (37). tratamentul se aplica imediat, inclusiv pro-
Astazi s-a renun]:at Ja vaccinurile vii, filaxia specifica, boala poate fi controlata cu
preferandu-se vaccinurile inactivate, care bune rezultate.
194 Boli infecfioase ale animalelor • baclerio::e
Acestea apar in diverse combinaTii, alcatuind preputiu face posibila transmiterea bolii prin
patru grupe aglutinante (49). actul sexual (34).
La -70°C, H. SOl71nllS, prezent in secreTii, La vacile sanatoase, H. somnus se poate
sange, mucus vaginal, sperma sau lapte izola din vagin (3-76%), glandele vestibula-
poate rezista maximum doua luni. in urina, re, cervix ~i vezica urinara. La 10 - 27% din
rezista mai pUTinde 15 minute, la 20 - 37°C vaci, germenul nu produce infeqii, gasindu-
(8). Rezista mai puTin de 24 de are, in lapte, se doar ca epifit in locurile amintite. De ace-
la temperatura camerei. ea este greu de apreciat daca, in caz de vagi-
nita sau cervicita, germenul poate fi cons ide-
Caractere epidemiologice rat ca agent etiologic primal'. H. sOl71nus a
Infeqiile cu H. sOl71nus se intalnesc, cu putut fi izolat ~i din secretiile mastitelor la
precadere, ]a tineretul bovin, in varsta de 6 - vaci, Tara a se putea preciza rolul sau, alaturi
12 1uni. in Canada, boala apare obi~nuit du- de alti germeni specifici mastitelor (34).
pa aproximativ 0 luna (In medie, 0 saptama- Urina poate fi considerata ~i ea 0 sursa
na - 7 luni), de la introducerea de noi ani- secundara de infectie.
male in crescatorie. Tineretul bovin, prezent in lotul vacilor
ViTeii intarcaTi, plasaTi in conditii de ada- adulte, se poate infecta, chiarla varsta de 0
postire nefavorabile, sunt sensibili [a boala. luna, de la vacile purtatoare de germeni, Tara
Situatia imunologica a efectivului joaca sa prezinte semne c!inice. Transmiterea bolii
un rot important in apariTia bolii. se realizeaza pI'in secretiile genitale, aerosoli
S-a constatat ca ~i bizonul american ~i contact sexual. Dupa cum s-a mai arMat,
(Bison bison) este receptiv la boala. in ace- nu exista 0 concordanta intre rezultatul exa-
ea~i masura ca ~i oile ~i vacile (50). menului serologic ~i numarul cazurilor ex-
Sunt sensibile, la infeqia experimental a, primate clinic, la vacile infectate cu H.
somnus.
urmatoarele animale: oile, iepurii, cobaii ~i
~oarecii (43).
H. soml71/s se gasqte ca epifit pe mucoa- Patogeneza
sa nazala. la animalele sanatoase din cres- Unele tulpini de H. somnus pot invada
cMarie, in prepuT la masculi, ~i in vagin, la sistel11ul circulator ~i pot produce septice-
femele. mia, cu diverse localizari in Tesuturi ~i orga-
Factorii de stres, deficientele in furajare, ne (34). H. somnus este rezistent la efectul
transporturile pe distante mari, modificarile letal al fagocitelor ~i este toxic pentru celu-
bru~te de temperatura, c1ima rece, lotizarile lele endoteliale (33). in septicemii, se pro-
frecvente, aglomeratia etc. favorizeaza apa- duc leucopenii ~ineutropenii (8).
ritia M.E.T.E. H. somnus adera ]a celulele endoteliului
Modul de transmitere a bolii nu a putut fi vascular. Contraqiile ~i descuamarile ce[ula-
precizat. caci H. sOl71nus se poate izola ~i de re expun colagenul subendotelial,
la anil11ale sanatoase, din caile respiratorii producandu-se tromboze ~i vasculite, care
sau din cai[e genitale externe. La taur, ger- duc la necroza ischemica a parenchimului
menul se izoleaza din sperma ~i preput la organic (23, 34). Asemenea microleziuni se
peste 75% din taurii sanato~i (15), vezica VOl'putea constata in creier, unde se produce
urinara, glandele sexuale accesorii ~i ampu1a meningoencefalita tromboembolica.
canalului deferent. Prezenta gerl11enului in Multiplele foe are de necroza hemoragica din
196 Bali il1{ec!ioase ale animalelor • baclerio~e
creier dau un aspect clasic. din punct de ve- Starea de slabiciune generala ~i paralizia
dere clinic: depresie, pareze ~i decubite. sunt ultimele faze ale bolii (8). La tineretul
Localizarile In articulatii produc In varsta de opt luni. se poate diagnostica
polisinovite. Prezenta un or mici trombusuri. otita medie ~i meningita (8, 34).
In capilareie ficatului, splinei, rinichiului, Leziunile oculare se caracterizeaza prin
piamanuiui, inimii ~i creierului pot justifica prezenta de mici focare hemoragice pe reti-
diseminarea coagulului intravascular ~i, ca na, considerate caracteristice bolii. Apare un
atare, expl iea 0 buna pal1e din patogeneza exsudat asemanator unui ,,~omoiog mic de
bolii (34). vata", care acopera, pal'tial, retina.
lnsuficienta cardiaca acuta sau cronica, Sinovita are ca leziune destinderea cap-
constatata tot mai des In efectivele bolnave, sulei reticulare, mai frecvent, articulatia
s-a pus tot pe seama lui H. 5017111115. ca 0 coxofemuraia sau a genunchiului, dar poate
cauza a miocarditei. Patogeneza pneumoniei fi afectata ~isinovia oricarei altei aJ1iculatii.
nu este elucidata, pana In prezent (34). Une- Durerea ~i ~chiopatura sunt cele mai pre-
ori, se izoleaza In stare pura H. 5017111115. din coce semne de boala care atrag atentia. In
leziuni pulmonare supurative ori necrotice, cazul ~chiopaturilor grave, animalul bolnav
iar. alteori, Impreuna cu Pasteurella prefera decubitul, cand apar ~i hemoragiile
l71ultocida sau P. hael7101ytica, ori chiar cu musculare (34). Laringita, traheita, pleurita
virusul sincitial respirator al bovinelor (18). ~i pneumonia se pot asocia forll1ei nervoase
M.E.T.E. nu evolueaza, de obicei, conco- de boala.
mitent cu pneumonia fibrinoasa (34). Dispneea este un sill1ptom comun ~i con-
Leziuni hemoragiconecrotice se produc stant iar respiratia este rapida ~i superficia-
~i In maduva spinarii, ceea ce induce adesea la. Au fost descrise ~i cazuri croniee de
ineoordonari In mers sau chiar paralizii. orhiepididimita supurativa, la taura~i, din
La vacile gestante H. 5017111115 poate pe- care s-a putu izola H. 5017111115.
netra cervixuL ajungand la placenta. Se cre- Boala are 0 evolutie rapida ~i se termina
de ca leziunile cotiledonare care apar sunt fataL In 8-].2 ore, daca animalele bolnave nu
rezultatul, tie a acestei cai de infeqie, tie a sunt supuse tratall1entului din primul mo-
infectiei pe eale hematogena. ment.
Animalele tratate Inainte de a eadea In
Tabloul clinic decubit se vindeca, In eel mult 6-12 ore,
Boala poate evolua supraacut sau acut, aceasta tiind 0 caracteristica a afeqiunii
rareori cronic. In formele supraacute ani- (34). Complicatiile care se pot ivi la anima-
malele sunt gasite moarte, tara sa se fi ob- lele netratate sunt pneumonia ~i ulcerele
servat ca sunt bolnave. decubitale.
Forma acuta a bolii este evolutia obi~- La vacile gestante se poate produce
nuita, cand apar manifestari de meningoen- avort. Eliminarea fetusului are loc uneori eu
Intarziere, In stare autolizata.
cefal ita, traduse prin febra (41-42°C), h i-
perestezie, tahipnee, tahicardie, nistagmus
rotator, mers Intepenit, decubit lateral sau Tabloul morfopatologic
sterno-abdominal, uneori, fenomenul de Leziunea caraeteristica a M.E.T.E. se
orbire uni- sau bilaterala. Convulsiile, opis- situeaza In sistemul nervos central, unde
totonusul ~i tremuraturile museulare sunt apare infarctul hell1oragic, localizat In diver-
semne care apar frecvent la vacile bolnave. se parti ale creierului ~i maduvei spinarii (8,
In(eC{ii pl'oduse de gel'lIIeni din genurile Haemophilus 5i Taylorella 197
lzolarea lui H. somnliS in culturi pure Data fiind amploarea pe care a luat-o azi
trebuie neaparat corelata cu leziunile din fn Europa encefalita spongiforma a bovine-
care s-a izolat ~i aspectul clinic dominant in lor (ESS) se impune un diagnostic diferenti-
efectiv. al fata de aceasta boala, in principal pe baza
3. Teste serologice de diagnostic: faptului ca. M.E.T.E. afecteaza numai tine-
- Reaqia de microaglutinare. retul bovin ~i ca, la examenul bacteriologic,
- RFC. se izoleaza H. somnliS.
Reaqia de imunodifuzie in gel de Alte boli vizate de diagnosticul diferenti-
agar. alsunt:
Testul ELISA. • Meningoencefalita listerica. In
Viteii infectati cu H. somnll:j prezinta un aceasta afeqiune se constata paralizie faci-
titru ridicat de anticorpi aglutinanti in a 10 - ala unilaterala cu devierea capului ~i gatului
l4-a zi dupa infeqie, titru care apoi scade iar temperatura este normal a sau putin cres-
treptat dupa 20 de zile de la infeqie. cuta. LCR contine numeroase mononuclea-
S-a constatat ca, fntr-un focar de boala, reo Izolarea L. monocytogenes confirma di-
titrul anticorpilor cre~te adesea ~i la anima- agnosticul.
lele sanatoase, ceea ce fnseamna ca aceste • Poliencefalomalacia - exista 0 serie
animale au venit in contact cu animale bol- de semne clinice comune cu M.E.T.E.: ama-
nave ~i au contractat infeqii oculte. uroza, nistagmusul, convulsiile ~i opistoto-
o observatie interesanta este aceea ca nusul. Numai izolarea lui H. somnliS ~i situ-
viteii, care au un titru ridicat de anticorpi atia serologica a efectivului pot sa stabileas-
anti M.E.T.E. sunt mai putin predispu~i la ca diagnosticul cert.
contractarea altar boli respiratorii (29). • Hipovitaminoza A - apare la ace-
Incidenta animalelor serologic pozitive, ea~i varsta ca M.E.T.E., de 6-12 luni, cu un
de peste 77,66 % la RAL (11) atesta rolul inceput brusc de convulsii ~i sincopa de
patogen (la bovinele tinere) a lui H. somnus, scurta durata, dupa care animalul f~i revine
cu toate ca rata de izolare a germenului nu complet. Examenul bacteriologic este edifi-
se coreleaza cu proportia animalelor serolo- cator.
gic pozitive (11).
Testul PCR s-a dovedit salutar ~i in cazul Prognostic
culturilor cu H. somnllS, in sensul ca se Prognosticul la viteii aflati in decubit la-
poate pune un diagnostic cert in cazul unor teral sau sternoabdominal este nefavorabil.
culturi infectate cu diverse colonii bacterie- Un tratament instituit precoce, care sa dure-
ne, luand 0 singura colonie de H. somnliS in ze 3-4 zile, poate fi de mare folos. Daca in
prezenta a 10 UFC de P. mliitocida, dupa 48 decurs de trei zile, dupa inceperea trata-
de ore de incubatie (1). Identificarea mi- mentului, nu se obtine un raspuns favorabil,
croarganismului direct din colonia de pe se poate spune ca leziunile sunt ireversibile
suprafata agarului prin PCR-specific, este ~i prognosticul este fatal (8).
metoda cea mai precisa, dar ~i cea mai pre-
tentioasa. Tratament
Infeqia experimentala cu H. somnliS se Antibiogramele repetate pe mai multe
poate realiza pe cobai, hamsteri sau ~oareci. tulpini de H. somnus au aratat sensibilitatea
Aceste animale ~i-au dovedit sensibilitatea aeestui germ en fata de: penieilina G, ampi-
la infeqie, in funqie de' calea de inoculare ~i eilina, colistin, novobiocina, eritromicina,
de dilutia culturilor inoculate (11). tetraciclina ~i sulfamide (8, 49). De aseme-
lnfectii prodllse de germeni din genllrile Haemophilus Ji Taylorella 199
nea, H. soml11/s s-a dovedit sensibil ~i fata de economic. Se justifica numai tratamentul
enrofloxacina, spectinomicina ~i amoxicilina curativ, aplicat cat mai precoce vi1;eilor bol-
(II). Un analog al tiamfenicolului, numit navi din focar.
florfenicol s-a dovedit a fi un antibiotic ex- Profilaxia . specifidi. In America s-a
celent In tratamentul M.E.T.E. (28). Dupa 0 aplicat cu succes vaccinarea Cll un vaccin
singura injeqie cu acest antibiotic, pe cale inactivat ~i adsorb it pe gel de hidroxid de
intravenoasa, 20 mg/kg greutate vie, nivelul aluminiu. Doua vaccinari subcutane conse-
maxim In sange se mentine ~i la 9 ore dupa cutive la un interval de 2-3 saptamani au
tratament. Nivelul concentratiei minime de
redus sim!itor morbiditatea ~i mortalitatea In
inhibare a germenului persista pana la 20 de
efectiv (8). Eficacitatea este, totu~i, greu
ore (14).
Insa de dovedit In condi!ii naturale, din cau-
Oxitetraciclina, 20 mg/kg greutate vie,
za inciden1;ei relativ scazute a bolii (8). Pe de
zilnic, i.v. timp de trei zile consecutiv, este
aHa parte, nici protec!ia vi!eilor vaccina!i nu
eficace daca tratamentul se Incepe la numai
cateva ore de la debutul bolii. e completa. De aceea, vaccinarile In lotul
Dupa ce boala a fost diagnosticata Intr- vi1;eilor sanato~i, afla!i in contact cu cei bol-
un efectiv, animalele sanatoase, venite In navi, nu reduce total posibilitatea apari!iei
contact cu cele bolnave, trebuie examinate unoI' noi cazuri de boala, In efectiv. Deoare-
clinic la fiecare ~ase ore, in mmatoarele 7 - ce riscul reapari1;iei bolii in efectiv se men1;i-
10 zile. Acest examen clinic are drept scop ne ca1;ivaani consecutiv, este bine sa se rea-
depistarea cat mai precoce a semnelor clini- lizeze un plan de vaccinari care sa cuprinda
ce de boala ~i inceperea unui tratament vi1;eii cu 3 saptamani inainte de in!arcare.
energic, cat mai curand posibil. Este de preferat ca antigenul vaccinal sa fie
Tratamentul in masa a intregului efectiv preparat dintr-o tulpina chiar izolata din
prin adausul antibioticului In apa sau furaje focarul de boala (autovaccin). Astfel se va
este posibil dar nu se justifica economic. evita folosirea unei tulpini vaccinale care nu
are aceea~i antigenitate cu tulpina din focar.
Profilaxie ~i combatere Decizia de a folosi vaccinarea preventiv
Examenele serologice period ice a efecti- sau de necesitate, se va lua evaluand rata
velor se pot face In scop de supraveghere. morbidita!ii ~i mortalita!ii In focarul de
Trebuie evita1;i factorii favorizan!i ai bolii. boala cu M.E.T.E.
Nu se practica un tratament preventiv al
viteilor depistati pozitivi serologic. Nu este
Infectia experimental a se poate face nu- gita (24). Histologic se pot gasi infarcte
mai pe ~oareci sugari (43). mici, mai ales Tn ficat ~i mu~ch i, dar ~i Tn
diverse alte organe. Se pot observa ~i bacte-
Caractere epidemiologice rii care s-au multiplicat intravascular, pre-
Boala afecteaza mieii in varsta de 4-7 cum ~i embolii.
luni.
Nu se cunosc exact sursele de infeqie ~i
Diagnostic
modul de transmitere al bolii la miei (23).
Rata mare a mortalitatii, cu evolutie ful-
S-a observat ca exista 0 asociere Tntre
geratoare ~i leziunile necrotice din ficat, ar
existenta mieilor bolnavi ~i 0 alimentatie
putea sa conduca la prezumtia de infectie cu
excesiva. cu furaje de fomie buna calitate,
H. agl1t
Tnsa mecanismul aceste legaturi nu se cu-
Diagnosticul cert se pune numai prin
noa~te (23).
Rata morbiditatii este incerta. dar rata izolarea ~i identificarea lui H. agl1i. Serolo-
mortalitatii (miei morti din imbolnaviti) este gic. ar putea fi util RFC-ul, anticorpii fiind
de aproape 100%,. daca mieii bolnavi nu se decelabili pana la 3 luni dupa infectie.
supun tratamentului imediat dupa debutul in mod obligatoriu boala trebuie diferen-
clinic (8). tiata de septicemia anIta a mieilor. prod usa
de E. coli ~i de enterotoxiemiile cu anaerobi
Tabloul clinic (8).
Boala debuteaza cu febra mare (42°C), Absenta leziunilor pulmonare 0 diferen-
imobil itate datorata contracturii spastice tiaza de infeqiile septicemice eu P.
musculare (membrele Tntepenite). Aceste haeI)1O~1'tica. Tn care se pot gasi de asemenea
semne apar cu 12 ore Tnainte de moartea leziuni necrotice Tn ficat (23.34).
mieilor. Mieii care supraviewiesc mai mult
de 24 ore prezinta amite ale membrelor (8, Prognostic
23). Este fatal in cazurile supraacute ~i rezer-
vat Tn evolutia acuta.
Tabloul morfopatologic
o leziune constant intalnita este diateza Tratament
hemoragica a carcasei. Seroasele, Tara ex- Evolutia rapida a bolii lasa putine ~anse
ceptie, sunt hemoragice. Tesutul muscular de a se interveni cu un tratament (8). In ge-
este palid ~i umed. Foarie frecvent se pot neral. se pot folosi acelea~i antibiotice enu-
constata focare mici de necroza Tn ficat. des- merate in tratamentul M.E.T.E .. Dupa trece-
chise la culoare ~i Tnconjurate de un halou rea prin boa la, animalele care supravietuiesc
ro~u. Splina este marita Tn volum, cu 0 pulpa dob21l1desc 0 imunitate solida ~i durabila (8,
moale ~i suculenta. La animalele care su- 34).
pravietuiesc peste 24 ore, se pot observa
artrite fibrinopurulente, coroidita ~i men in-
Este 0 boala contagioasa a cailor, produ- la ambele sexe, care poate produce 0 scurta
sa de Taylorella (Haemophilus) perioada de infertilitate ~i mai rar avort la
equigenitalis, un epifit al mucoasei genitale, iepe.
lnfecfii produse de germeni din genurile Haemophilus :ji Taylorella 203
nate, folosite In diverse interventii obstetri- Diagnosticul cert se poate pune numai prin
cale sau ginecologice. exam en de laborator - bacteriologic ~i sero-
logic.
Dinamica epidemiologica Examel71r1 bacteriologic. Se expediaza 121
Morbiditatea M.C.E. este ridicata. boala laborator. In mediu de transport tampoane
fiind deosebit de contagioasa, dar nu este de vata sterile cu material prelevat de 121iepe
mortala. Boala se transmite Indeosebi prin din uter, cervix. fosa clitoridiana. iar de 121
contact sexual, fiind 0 boala venerica. armasar din uretra, fosa uretrala, preput ~i
M.C.E. poate afecta atat caii din cresditorii din prima secventa ejaculata (daca este posi-
pentru prasila. cat ~i caii de agrement (6). bil). Mediu! de transport Insamantat poate fi
stocat 121frigider, dar nu mai mult de 48 ore
Patogeneza de 121prelevarea materialului suspect Insa-
T eqlligenitalis poate produce mantarile se fac pe medii selective, incubate
endometrite. cervicite sau vagin ite. ca urma- 1213 TC In atmosfera de 5-10% CO2,
re a actului coital cu armasari purtatori (43). Examenlll serologic se poate face prin:
Procesul infectios se limiteaza numai 121 - RFC. anticorpii putandu-se detecta
membrana mucoasa a organelor genitale deja dupa II zile de 121infeqie (25);
afectate. t2i.ra sa patrunda in straturile pro- - T estul de imunofluorescenta indi-
funde. recta (17). mai ales pentru tulpinile care. 121
izolare in conditii de 1l1icroaerofilie pot pro-
TablOId clinic duce fenomenul de autoaglutinare prin
Boala poate evolua asimptomatic. dar in emulsifiere (47):
luna a 2-21 de gestatie. iepele pot avorta Tara - PCR. care se pare ca este specific ~i
nici un semn clinic premonitor. In alte situa- de 0 mare sensibilitate pentru diagnosticul
tii, dupa 3-4 zile de 121monta apar scurgeri rapid 211M.C.E. net superior examenului
utero-vaginaie de natura purulenta sau bacteriologic (7).
mucopurulenta, Insotite de alterarea starii
genera!e, cu febra, anorexie ~i depresie. Tratament
Uneori, boala se declan~eaza spontan 121 In general. germenul este sensibilia an-
iepele purtatoare de germen i. Tara a se putea tibiotice. chiar ~i 121cele cu un spectru de
incrimina vreo sursa de infectie. actiune mai limitat. dar efectuarea antibio-
gramei este totu~i utila. Tratamentul poate t1
TablOId morfopatologic local. sau generaL sau/~i local ~i general, In
Se pot observa endometrite fllnCtie de evolutia bolii In efectiv.
mucopurulente, cu leziuni degenerative ale
end01l1etrului ~i cervicite. In general. leziu- Profilaxie
nile endometrului sunt reversibiJe in decurs
Se vor examina periodic In crescatorie
de cateva saptamani, dar starea de purtator armasarii ~i iepele aparent sanatoase clinic,
se 1l1entine 0 lunga perioada de timp. Indeosebi in centrele de selectie sau in her-
ghelii unde s-a mai diagnosticat boala ante-
Diagnostic rior. Pllrtatorii vor t1 eliminati din efectivele
Semnele clinice TIU sunt caracteristice. de reprodllqie. Prof11axie specifica nu ex is-
aV0l1urile putand avea ~i 0 a1ta etiologie ta.
decM T eqlligenilalis (virusurL fungi ete).
/rrjectii prod1/se de germeni din gen1/rile Haemophilus "i Taylorella 205
'n
10.8. BOALA ULCEROASA A PASTRA VILOR
Se caracterizeaza prin producerea de u]- Intr-un recent studiu genetic (22) s-a con-
cere ~i intlamatii ale branhiilor ~i ale gurii la statat 0 mare asemanare 1ntre A eromonas
pastravi (33). salmonicida subsp. smithia ~i H. piscillm.
Se pare ca Hael7lophillis piscilll7l, cons i- Boa]a apare la pastravii de toate varstele,
derat agentul etiologic al bolii. 1n realitate nu sursa de infectie fiind pe~tii bolnavi, prin
ar apartine genu]ui Haemophilus, deoarece fecalele eliminate In mediullor acvatic. UI-
nu pretinde pentru izolare factorii de cre~tere cerele apar 1n cca 2 saptamani de la conta-
X sau V. dar nici nu a beneficiat de 0 alta minarea pe~tilor. Branhiile ~i gura constituie
1ncadrare. Germenul este un bacil scurt. de locul de predilectie al acestor ulcere.
0,5-0.7/2-3 )1m. imobil. Gram negativ, care Tratamentul pe~tilor bolnavi s-ar putea
necesita ca temperatura optima de incubare, face cu cloromicetina sau teramicina, 1n do-
temperaturi de 20-25'C (33). za de 2-4 mg/25 g greutate vie, 1n masura 1n
r"lediu] de cultura pentru izo]are trebuie care acest tratament este socotit econol11ic.
suplimentat cu tesut de pe~te digerat peptic Sulfanilamida, 100-250 mg la 5 1 apa, este
(33). Coloniile sunt de 1-3 mm diametn.L folosita pentru spalatul bazinelor de apa din
rotunde. convexe. de culoare nem. Pe agar crescatoriile de pastravi contaminate.
cu sill1ge germenul produce hemoliza (33).
Bibliografie
1. Angen, 0, Ahrens, P., Tegumeier, C. (1998), 12. Chang Lin, B., Cobb, S. (1994), Proceeding
Vet. Microbial., 63, (1), 39 of the 13th Congress IPVS Banghok, Thai-
2. Anzai, T., Eguchi, M., Sekizaki, T., Kamada, land 26-30 June
M, Yamamoto, K., Okuda, T. (1999), J Vet. 13 Cutler, Gregg J. (1994), Poultry International,
Med. Scl, 61, (12), 1287 33, 6, 56
3. Barigazzi, G, Valenza, F., Bolio, E, Guarda, 14. de Craem, BA, Deprez, P., D'Haese, E.,
F, Candotti, P, Raffo, A, Foni, E. (1994). Nelis, H.J., Van den Bossche, W., De
Proceeding of the 13th Congress IPVS Leenheer, P. (1997), Antimicrob. Agents
Banghok, Thailand 26-30 June Chemother, 41, (9),1991
4. Beer, J. (1980), Infektionskrankheiten der 15. Dwight C. Hirsh, Yuan Chung lee (1999),
Haustiere, Veb Gustav Fischer Verlag Jena Veterinary Microbiology, Blackwell Science,
5. Blackall, PJ (1999), Clin. Microbial. Rev., Inc., SUA, 144
12, (4), 627 16. Fox, J.G., Cohen, BJ, Loew, F.M. (1984),
6. Bleumink-Pluym, N., ter Laak, EA, van der Laboratory Animal Medicine. Chapter 8.
leyst, BA (1990), J C/in. Microbiol., 28 (9), Biology and Diseases of Rabbits, Academie
2012 Press, Inc. SUA
7. Bleuruink-Pluym. N.M, Werdler, ME, 17. Gradinaru, DA, Helmer, JM, Klein, F.
Houosers, D.J., Parlevliet, J.M., (1997), Vet. Res, 28, (1), 65
Colen brander, B. van der leigst, BA 18. Haziroglu, R, Erdeger, J, Galbahar, MY,
(1994), J Clin. Microbiol., 32 (4), 893 Kul, O. (1997), DTW Disch Tierarztl.
8. Blood, D.C., Radostits, Arundei, J.H., Gay, Wochenschr, 104, (4),150
C.C. (1989), Veterinary Medicine 7-ed, Bail- 19. Holt, J.G., Krieg, N.R, Sneath, PHA, Sta-
!iere Tindall ley, JT, Williams, ST (1994), Bergey's
9. Bragg, RR., Coetze, L.. Verschoor, JA Manual of Determinative bacteriology, IX-th
(1997), Onderstepoort J Vet Res., 64 (1), 57 Edition Williams & Wilkins,
10. Calnek, B.W. (1997), Diseases of Poultry 10- 20. lordache, Alexandrina, Rusu, V, Teu~dea,
ed, Iowa State University Press, Ames, Iowa, V., Sandulescu, St., Osiac, Irina, Manolescu,
USA N., Constantinescu, Veronica, Morariu, L.,
11. Catana. N (1998), Lucr §t Med. Vet. Ni\eanu, Veronica, Ghencea. T. (1978), Lucr.
Timi§oara, XXXI, 99 I. C. V.B. Pasteur, XIV, 117
-
206 Bali infectioase ale animalelor • bacler/Oce
21. lordache Alexandrina, Stoenescu Virginia, 36. Rapp-Gabrielson, V.J., Kocur, G,J" Muir,
Taga, M. (1971), Rev. de Zoot §i Med. Vet., SK, Clark, J.1. (1994), Proceeding of the
9, 79 13th Congress IPVS Banghok, Thailand 26-
22. Jacinta M. Thorton, Brian, DA, Austin, DA, 30 June
Powel, R. (1999), Diseases of Aquatic 37, Raducanescu, H" Togoe, I., Bica-Popii Vale-
Organisms (DAO), 35, 155 ria, Mihalache Veronica, Ile~, p, (1979), Rev.
23. Jubb, K.v.F., Kennedy, P,C" Palmer, N. de cre§terea anim., 4, 58
(1993), Pathology of Domestic Animals 4-ed, 38. Ro~ca, V, (1968), Rev. de Zoot §i Med. Vet.,
I, Academic Press, Inc. 2, 46
24. Jubb, K.v.F, Kennedy, PC., Palmer, N. 39, Sahn, S,P., Dardiri, AH. (1980), Am. J Vet.
(1993), Pathology of Domestic Animals 4-ed, Res,41, (9),1379
III, Academic Press, Inc. 40. Sandulescu, St., lordache, Alexandra (1978),
25. Katz, J.B., Evans, L.E., Hutto, D.L., Rev, de cre§terea anim., 6, 61
Schroeder-Tucker, L,C" Carew, AM., 41, Schaller, A, Kuhnert, P., de la Puente-
Donahue, JM, Hirsch, D.C. (2000), JAVMA, Redondo VA, Nicolet, J, Frey, J, (2000),
216, (12),1945 Vet. Microbial, 74, (4), 365
26. Leman, A.D., Straw, B,E" Mengeling, WL" 42. Segales, J, Domingo, Solano, M., Pijoan, G.1.
D'Allaire, S" Taylor, D,J. (1992), Diseases of (1999), Vet. Microbial., 64, (4), 287
Swine, 7-ed, Iowa State University Press, 43. Sneath, P.H., Mair, N.S., Sharpe, M.E.
Ames, Iowa, USA (1984), Bergey's manulal of Systematic Bac-
27. Lichtensteiger, CA, Vimr, E.R (1997), teriology, Williams &Wilkins Baltimore, Lon-
FEMS Microbial. Lell., 152, (2),269 don, Los Angeles, Sydney, 9th edition
28. Macinnes, J,I., Desrosiers, R (1999), Can. 44. Targowski, S, Targowski, H. (1979), J Clin.
J Vet. Res., 63, (2), 83 Microbial., 9, (1), 33
29. Martin, S.W., Harland, RJ" Bateman, K.G., 45. Taylor, C,E., Rosenthal, RO" Brown, D.F.,
Nagy, E, (1998), Can. J Vet. Res, 62, (4), Lapage, SP., Hill, L.R, Legros, RM (1978),
262 Equine Vet. J, 10, (3), 136
30. Matsuda, M., Miyazawa, T., Anzai, 1. (1999), 46. Tegtmeier, C., Uttenthal, A., FrUs, N.F.,
J Basic, Microbial., 39, (2), 127 Jensen, N.E., Jensen, H.E. (1999), Zentrall
31. Matsuda, M, Miyazawa, 1., Moore, J.E., Veterinarmed (B), 46, (10), 693
Buckley, TC, Thomas, LA (1998), Vet. 47. Ter Laak, EA, Wagenaars, C.M. (1990),
Res. Commun, 22, (4), 217 Rev. Vet. SCi.,49, (1), 117
32. Miflin, J.K .. Chen, X., Bragg, RR, 48, Timoney, P.J. (1996), Camp Immunol.
Welgemoed, J,M" Greyling, J.M., Horner, Microbial, Infect. Dis" 19, (3), 199
R.F., Blackall, PJ. (1999), Onderstepoort J 49, Timoney, J,F., Gillespie, J.H., Scott, F,W.,
Vet. Res" 66, (1),55 Barlough, J,E, (1988), Hagan and Bruner's
33. Quinn, P.J., Carter, M.E" Markey, B.K., Car- Microbiology and Infectious Diseases of Do-
ter, G.R (1994), Clinical Veterinary Microbi- mestic Animals, Eighth Edition,Cornell Uni-
ology, Wolfe Publishing, Printed in Spain by versity Press
Grafos, SA Arte Sobre Papel, 50. Ward, AC, Dyer, NW, Corbeil, L.B. (1999),
34. Radostits, O.M., Gay, C.C, Blood, DC., Can. J Vet. Res., 63, (3), 166
Hinchcliff, K.W (2000), Veterinary Medicine. 51 *** (1998), The Merck Veterinary Manual 8-
A text book of the Diseases of Cattle, Sheep, ed, Merck & Co., Inc., Whitehouse Station,
Pigs, Goats and Horses, Ninth edition, W.B, N.J,
Saunders Company Ltd. SUA
35. Rafiee, M., Blackall, P.J. (2000), Aust. Vet. J.
783, 172
Cap. 11 Boli produse de
germeni din genul
Burkholderia
Genul Burklzolderia a fast constilllil relatir recent. la propllnerea Illi Yablilichi §i col. (1993) §i Gillis §i
col. (!995). prin tran~ferllilinor specii din genul Pseudomonas. aldlllri de nllmeroase specii nOli identificate. Pen-
trll patologia reterinard sunt importante specide Burklzolderia mallei ~i Burklzolderia pseudomallei, agentii
etiologici ai morvei ~i respectiv melioidozei. ambele patogene atdt pentl'll animale. cdt ~i pentru am.
Blirkhoideriile Slln! bactaii Gram negall1-e. sirict aerobe. calalazo-pozitive, capabile de a acidifia pe cale
oxidatird ~isall de a lItiliza ca surse de carbon .Ji energie. in afard de monozaharide, dizaharidele ~i polialcoolii.
MORVA
11.1.
crificati sute de cai descoperiti prin astfel de Bacilulmorvei cre~te bine. Insa incet, in
aqiuni. Ultimele cazuri de morya aufost conditii de aerobioza, la 3TC, pe medii
lichidate in Romania, in intervalul 1958- obi~nuite, Cre~terea este favorizata daca la
1960. mediile de cultura se adauga glicerina.
Un mediu selectiv pentru izolarea baci-
Importanta economica ~i sanitara lului morvei, propus de Xie ~i co1. citati de
Morva a produs in trecut mari pierderi Timoney ~i co1. (24) contine. pe langa medi-
economice dar, in prezent, acestea sunt mult ul de baza (agar tripticaza din soia) ~i
mai reduse, corespunzator ariei mult mai polimixina B (10 Ul/ml), bacitracina (12,5
restranse de raspandire actual a a bolii. In Ul/ml) ~i actidione (2,5 flg/ml). Pe mediu
tarile in care morya nu mai evolueaza. im- solid produce colonii mici, rotunde, conve-
plicatiile economice se rezuma la costul xe, de culoare galbui, care cu timpul cresc ~i
aqiunilor de depistare prin examene alergice se pigmenteaza In cafeniu spre bruno In pre-
~i serologice ~i la interdiqia accesului In tara zenta glicerinei coloniile se aseamana cu
a cailor din tarile In care boala mai exista. picaturile de miere ~i pot contlua.
lmpolianta morvei rezida insa ~i din u~u- Are slaba activitate zaharolitica, nu li-
rinta cu care se poate trans mite la om, la chefiaza gelatina, nu produce indol ~i nu este
care produce 0 boala fomie grava, adesea hemolitic.
letala. Este una dintre cele mai temute zoo- Burkholderia mallei prezinta anti gene
noze, care a facut multe victime printre comune cu Burkholderia pseudomallei ~i
medicii veterinari ~i crescatorii de cai, din Actinobacillus lignieresi.
care cauza se inscrie printre cele mai im- Rezistenta germenului fata de actiunea
pOliante boli profesionale. factorilor externi este scazuta, fiind repede
distrus de uscaciune. lumina solara directa.
caldura. La 56-60'C este inactivat In 10 mi-
Etiologie
nute. iar la 100'C este distrus In cateva
Agentul etiologic al morvei este
Burkholderia mallei (28) pana nu demult secunde. In mediul ambiant, Inglobat In
denumit Pseudomonas mallei (sin. materiale patoJogice, rezista cel mult 0 luna.
Actinobacillus mallei, sin. Malleomyces Este sensibilIa numeroase antibiotice ~i
sulfamide. dar sensibilitatea sa in vivo este
mallei).
Burkholderia mallei este 0 bacterie Gram cu mult mai mica dedit in vitro, datorita
negativa dar, datorita prezentei parazitismului intrace1ular.
intracitoplasmatice a unoI' granule de Dintre antibioticele ~i sulfamidele deve-
polibetahidroxibutirat, care se coloreaza nite clasice, cele mai active sunt tetraciclina,
eritromocina. novobiocina, oleandomicina.
metacromatic, poate prezenta un aspect gra-
nulat. Are fonna bacilara in culturile tinere kanamicina. streptomicina (l 9) iar dintre
~i pleomorra in culturile vechi, cu dimensi- sulfamide. sensibilitatea fata de bacilulmor-
uni de 0,3-0,5/0,7-5,0 flm. Este nesporulata vei a fost semnalata inca de Muntiu in anul
~i, dupa aproape toate sursele de informare - 1943 (13). Dintre antibioticele ~i sulfamidele
necapsulata. Prin studii electrono- mai noi. ciprotloxacina, otloxacina,
microscopice, Popov ~i co1. (17) gasesc Insa gentamicina, doxiciclina, biseptolul ~i
sulfamonomethoxina sunt foarte active. In
ca bacilii implicati In infeqii experimentale
la cobai produc totu~i capsula, ca organit cu timp ce nortloxacina ~i cefalosporinele s-au
dovedit ineficiente. Semnalarile de dobandi-
funqii defensive.
Bali produse de germeni din genu! Burkholderia 209
urmare a ulcerarii, dar la periferie domina un In afara de aceasta, testele a1ergice ~i se-
tesut de granu]atie nespecifica. ro10gice au 0 larga utiJizare In cadrul
3. Granlliomlli morvos matur calcificat programelor nationa1e de supraveghere sa-
reprezinta 0 faza mai avansata dedit prece- nitara veterinara a efectivelor de solipede, cu
dentuL in care are loc 0 calcificare partiala scopu1 depistari i precoce a infeqiilor mor-
centrala ~i 0 tendinta de fibrozare periferica voase, inainte de exprimarea lor clinica.
(14). Pentru depistarea sau confirmarea infec-
In cazul localizarii pulmonare, in afara tiei morvoase la anima1ele in viata, in tara
de nodu1ii morvo~i, aflati in diverse stadii de noastra au fost oficializate:
evo1utie ~i care sunt e1ementul comun tutu- examenul alergic prin maleinare
ror Jeziunilor morvoase, indiferent de intradermopalpebrala ~i subcutanata:
localizare, se pot gasi ~i aspecte extreme: reaqia de fixare a complementuJui
cu predominarea noduli1or tineri, Acelea~i teste clinice sunt recomandate
de dimensiuni foarte mici, in morya puJmo- ~iin Manllallli de standarde pentrll teste de
nara miliara acuta, inta1nita mai ales la diagnostic al DIE (30). ~i alte teste, cum
magari: este testul de hemaglutinare indirecta ~i
leziuni de bronhopneumonie croni- ELISA, au fost experimentate cu bune re-
ca, cu predominarea zone lor difuze zultate ~i chiar recomandate de unii autori sa
exsudativnecrotice care, prin eliminarea substituie RFC (8). ELISA, pe langa alte
mase10r necrozate, pot 1asa in loc caverne. avantaje, cum ar fi deosebita specificitate ~i
reproductibilitate, are ~i avantajul ca permite
Diagnostic ~i examinarea serurilor anticomplementare ~i
Manifestarile clinice ~i leziunile consta- hemolizate.
tate pot sa conduca uneori 1a suspicionarea 1. Examenul alergic
morvei. Aceasta trebuie diferentiata de alte Examenul alergic se face cu maleina, ca-
boli cu care se aseamana, cum este gurma, in re este un derivat proteic purificat (PPO)
care insa nodurile limfatice submandibulare standardizat, obtinut din culturi de
abcedeaza: lim(angita epizootica, In care Burkholderia mallei. Ca surse de maleina
este posibila evidentierea agentului etiologic standardizata, recunoscute international de
(Criptococclls larciminosus) in frotiurile din OlE, sunt nominalizate numai institutele de
puroi: de limlangita 1I1ceroasa, in care 1ezi- profil din Olanda ~i Romania.
unile sunt limitate la membrele posterioare, Maleinarea intradermopalpebrala (IDP)
Tara cuprinderea limfonodurilor ~i, in mod se face prin inocularea i.d. a 0,] mt maleina
deosebit trebuie deosebita de melioidoza, in pleoapa inferioara, la jumatatea distantei
care astazi are 0 arie de raspandire ~i inci- dintre unghiul intern ~i extern a1 ochiu1ui, la
denta mai mari decat morya ~i fata de care cativa mm de marginea 1ibera a pleoapei.
prezinta nu numai asemanari anatomo- Rezultatul se cite~te dupa 24 ore (dupa alte
clinice ci ~i inrudiri ale agentilor lor etiolo- tehnici, din alte tari, la 48 ore sau la 24 ~i 48
gIC!. ore), prin aprecierea reaqiei locale. In cazu-
Pentru confirmarea diagnosticului de rile pozitive se constata edemul pleoapei
morya ~i diferentierea de alte maladii, In inoculata ~i conjunctivita mucopurulenta,
toata lumea se folosesc cu prioritate teste eventual cu coarda limfatica, limfonodita
alergice ~i sero10gice ~i mu]t mai rar exame- regional a, extinderea edemului ~i reaqie
nul bacteriologic, bioproba ~i examenu1 genera1a. In cazuri1e dubioase apare un
histopatologic. edem putin pronuntat al pleoapei, fara reac-
2]2 Boli inJectioase ale animalelor • oaclerio=e
tie conjunctivala sau cu reaqie redusa orele 12, 18 ~i 22, odata cu ultima
seromucoasa. in cazurile negative nu apare termometrare radindu-se ~i inocularea
niei 0 modifieare 10eala, sau apare numai un maleinei. A doua zi, incepand de 1a ora 6
edem mic, delimitat, ]{mga marginea libera a dimineata, se repeta termometrarile din doua
pleoapei. in doua ore, pana la orele 22. A treia zi se
Oaca rezultatul este neconcludent, se mai fac trei termometrari, la orele 6, 12, 18.
poate repeta maleinarea la celalalt ochi, in Interpretarea rezultatului se face pe baza
ziua citirii rezultatului la maleinarea IDP.
curbei tennice, a reaqiei locale, genera Ie ~i
In generaL maleinarea IDP este specifi- focale (12).
ca, dar sunt posibile ~i reaqii false, insa
In generaL reactiile pOZltlve la
literatura de specialitate este fomie parcimo-
maleinarea s.c. sunt specifice de~i, a~a cum
nioasa in referiri la acestea ~i la cauzele
s-a mentionat mai sus, reaqii fa1s pozitive
acestora. In anu1 1980 Moga'~i Garoiu (11)
sunt posibile. Daca rezultatul ma1einarii s.c.
au Tacut observatii intr-un efectiv de 20 de
este dubios, se poate repeta testu1 dupa 28 de
cai, apartinand la SDE a lAT, in care 1a 0
zile.
ma1einare lOP au reaqionat pozitiv sau du-
bios 9 caL dintre care 4 au reaqionat apoi 2. Examel11rl se/'Ologic. Cel mai apreciat
pozitiv ~i la maleinarea subcutanata. Unul test serologic continua sa fie RFC. Oe~i ceva
dintre ace~tia a fost sacrificat ~i examinat mai putin sensibil decat testele alergice,
minutios prin toate metodele posibile RFC este apreciat in special pentru specifi-
(morfopato1ogic, bacteriologic. histologic, citatea sa, pentru precocitatea pozitivarii in
test biologic). in final diagnosticul de morya infeqia morvoasa ~i pentru simplitatea ma-
fiind definitiv infirmat, De altfeL in de curs noperei in teren, motiv pentru care RFC este
de 1-2 ani, reaqiile alergice au disparut recomandata in multe tari in locul testului
treptat, la toti caii. Cauza reaqiilor alergice s.c. ~i nu ca un test complementar.
fals pozitive inregistrate cu acea ocazie au In episodul relatat, de la SO a IAT (ll)
ramas neelucidate. toti caii pozitivi sau dubio~i 1a testele alergi-
Maleinarea oftalmica consta din instila- ce erau negativi la RFC ~i, cu toate ca in
rea a diteva picaturi de ma1eina in sacul teren au fost semnalate in rare cazuri ~i
conjunctival, reactii1e pozitive reaqii fals pozitive la RFC, acest test trebuie
manifestandu-se prin bJefarita ~i conjuncti- considerat ca avand 0 deosebita valoare de
vita. Este mai u~or de executat decat diagnostic.
maleinarea lOP, dar ~i mai putin sensibila.
Pentru medicul practician este impOliant
Maleinarea subeutanatiJ se executa dupa
sa nu piarda din vedere ca sange 1e pentru
3-5 zile de la maleinarea lOP, la toate ani-
RFC trebuie recoltat de la caii cu reactii
malele reactjonate pozjtjv sau dubios Ja
pozitive ~i dubjoase la maleinarea JDP in
maleinarea lOP, care nu prezinta simptome
ziua citirii reactiei, deoarece mai tarziu san-
de morya (cele pozitive la maleinarea IDP
care prezinta ~i simptome de morya sunt gele pentru RFC nu mai poate fi recoltat
considerate morvoase ~i se procedeaza cu decat dupa 30 de zile de 1a maleinarea lOP
ele in eonseeinta). ~i 60 de zile de ]a maleinarea s.c.
Maleinarea s.c. consta din inocularea s.c. Deeizia finaJii privind diagnostieul de
a 1 ml maleina, pe latura gatului, in mijloeul morya ~i declararea oficiala a bolii pot fi
unui patrat de 15/15 cm, in prealabil tuns ~i intreprinse pe baza unui tabel, in care se iau
dezinfectat, Se termometreazaanimalele la in considerare, prin coroborare, toate com-
Bo/i prodllse de germeni din genII! BurkllO!deria 213
declararii oficiale a bolii ~i a instituirii ca- recontrolate dupa 30 zile. Animalele sus-
rantinei de gradul II. pecte de contaminare se mentin sub
Animalele bolnave se ucid, iar cadavrele supraveghere ~i VOl'fi recontrolate serologic
lor se distrug. Categorisirea individuala a ~i alergic, dupa 30 zile.
animalelor ca morvoase, suspecte de morya Pe toata durata carantinei se executa
sau sanatoase, in focarele declarate de boala, dezinfeqii riguroase ale adaposturilor, har-
se face pe baza aspectului clinic ~i a rezul- na~amentelor, ustensilelor etc.
tatelor obtinute prin examene alergice ~i Stingerea bolii ~i ridicarea masurilor de
serologice. In prezent exista pretutindeni carantina se face dilpa 60 zile de la ultimul
tendinta de a se renunta la maleinarea caz de moarte sau ucidere, daca a fost efec-
subcutanata, considerandu-se suficienta co- tuata dezinfectia finaJa ~i nu mai exista
roborarea rezultatelor testelor !DP ~i RFC animale in observatie, dar din efectiv nu VOl'
(30). Animalele a carol' situatie ramane ne- mai putea fi scoase solipede timp de inca 6
clara in urma coroborarii examenelor luni, de la stingerea bolii.
clinice, serologice ~i alergice, pot fi
11.2. MELIOIDOZA
(Melioidosis)
-~:
Bali praduse de germeni din genul Burkholderia 217
Bibliografie
1. Ahmed, K., Enciso, H.D., Masaki, H., Tao, M. 14. Paul, I. (1996), Etiamarfapatolagie veterinara,
et all (1999), Am J Trop Med Hyg, 60, (1), 90 Editura ALL BucLlre~ti
2. Batmanov, V.B. (1991), Antibiot Khimioter, 15. Pongsunk, S., Ekpo, P., Dharakul, T. (1996),
36, 9, 31 Asian Pac J Allergy Immunal, 14, (1),43
3. Batmanov, V.P., lIiukhin, V.I., Lozovaia, NA, 16. Pongsunk, S., Thirawattanasuk, N.,
lakovlev, AT. (1996), Antibiot Khimioter, 41, Piyasangthong, N., Ekpo, P. (1999), J C/in
5, 30 Microbial, 37, (11), 3662
4. Brett, P.J., Deshazer, D., Woods, DE. 17. Popov, SF, Melnikov, B.I., Lagutin, M.P.,
(1997), Epidemiollnfect, 118, (2),137 Kurilov, V.1. (1991), Mikrobiol Zh, 53,1,90
5. Dance, DA (2000), Acta Trop, 74, (2-3), 159 18. Popovici, I., Stamatin, L. (1968), Bolile in-
6. Dharakul, T., Songivilai, S., Smithikarn, S., fectiaase ale animalelar damesstice, Ed.
Thepthai, C. (1999), Am J Trop Med Hyg, 61, Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti
4, 658 19. Rapuntean, Gh., Rapuntean, S. (1999),
7. Haase, A, Janzen, J., Barrett, S., Currie, B. Bacterialogie speciala Tipo
veterinara,
(1997), J Med Microbial, 46, (7), 557 Agronomia, Cluj-Napoca
8. Katz, J, Dewald, R., Nicholson, J. (2000), J 20. Russel, P., Eley, S.M., Ellis, J., Green, M,
Vet Diagn Invest, 12, 1,46 Bell, D.L., Kenny, D.J., Titball, R.W (2000), J
9. Manzeniuk, I.N, Manzeniuk, 0.1., Filonov, Antimicrab Chemater, 45, 6, 813
AV, Stepanshin, lu.G., Svetoch, EA (1995), 21. Russell, P., Eley, S.M., Ellis, J., Green, M. et
Antibiot Khimioter, 40, 11-12, 40 all (2000), J Antimicrob Chemother, 45, (6),
10. Manzeniuk, I.N., Stepanshin, I.G., Svetoch, 813
EA (1994), Antiblot Khimioter, 39, 7, 30 22. Sirisinha, S., Anuntagool, N., Intachote, P. et
11. Moga Manzat, R., Garoiu, M. (1980), Obser- all (1998), Microbiallmmunol, 42, (11), 731
vatii epidemiologice nepublicate 23. Sura, T., Smith, M.D., Cowan, G.M., Walsh,
12. Moga Manzat, R., Herman, V., Ramneantu, AL. et all (1997), Diagn Microbial Infect Dis,
M. (2000), Diagnasticul in bali infectiaase 29, (3), 1210
camune mai multor speed de mamifere Ed. 24. Timoney, J.F, Gillespie, J.H., Scott, F.W.,
Brumar Timi~oara Barlough, J.E. (1988), Hagan and Bruner's
13. Mun\iu, N. (1949), Rev.de Zaot.§i Med. Vet., Microbiology and Infectious Diseases of 00-
9-10, 1
218 Boli infecfioase ale animalelor • hacleriaze
mestic Animals, Eighth Edition, Cornell Uni- Sermswarn, R.w. (2000), Acta Trop, 74, (2-
versity Press, 3), 193
25. Veljanov, D., Vesselinova, A., Nicolova, S., 28. Yabuuch si col. (1993), In!. J Syst. Bacterial.,
Kussovski, V., et. all. (1994), Proceeding of 43
the 13th IPVS Congr., Bangkok, 26-30 june, 29. Zanetti, F, De Luca, G., Stampi, S. (2000), Int
236 J Food Microbial, 59, (1-2), 67
26. Volintir, V. (1969), Bolile infectioase ale ani- 30. *** OlE Manual of Standards for Diagnostic
malelor domestice - bacterioze, Lito IAT Tests and Vaccines (1992), 2nd edition
27. Wongratanacheewin, S., Komutrin, K.,
Cap. 12
Infectii produse de
germeni din genul
Moraxella
Viorel Herman
Genul jfor!V:ellaface parle dinfanL Jl10raxellaceae .ii cuprillde fll pre::ent unnul11ar de 16 spec ii, izolale
de /a om selll de /a anil11a/e (4, 18. 20). Genu/ elfoNv:ella a fosl diri:::at fn anu/ 1984 fn doua subgenuri:
Branllamella (Catlin /970). care cuprillde numai coci Ji subgenu/ Mor!V:ella (Lll'Ojf 1939), care cuprinde numai
bacili 14. 6). Unl1llmar de 7 specii pre:::illta importal1la numai pentru medlcina umana, deoarece nu se izoleaza de /a
anima/e 15. II. 12. l4). Pentru medicina veterinara pre:::illta imporral1la ill primu/ rand M. bovis, deocamdata sin-
gura specie considerala agent etiologic a/zmez entita/i nos%gice distillcle. bine comura/a clinic Ji epidemiologic,
numita keraroconjunclirita il7fec(ioasa a bonlle/or. /a care se adauga a/te 8 specii de mai mica importan/a, izo/abile
din di1'erse il£fec(ii sporadice sau de /a di"erse specii de anima/e. purtatoare asimptoma/ice: M. equi, M. ovis, /1-'1.
phenylpyruvicl/, elf. caprae, .~f. boevrei, 11. cl/vil/e, ell. cuniculi. ell. canis.
Bacterii/e din genu/ Jforaxelli/ aufol'ma cocobaci/ara sau de baci/i scurli de 1-2 Jim, se coloreaza Gram
negalir. sunt oxida:::anegali1'e Ji ne:::aharolilice.
Tacut K.LB. (Punch. citat de Moga Manzat - teriilor la cornee ~i initierea infeqiei, prote-
13). jand bacteria de aqiunea de 'indepartare
exercitata de catre secretiile 1acrimale ~i de
Etiologie aqiunea mecanica a clipitului. ~ hemolizi-
Exista mai multe microorganisme care nele sunt citotoxice ~i produc leziuni corne-
pot sa produca keratoconjunctiviUi la bovine. ene. Tulpinile ce contin fimbrii de tip I, re-
cu 'imbolnavirea in masa a animale lor ~i cu produc cu greu boala, 'in timp ce tulpinile
manifestari care nu difera. sau difera foarte nefimbriate nu produc de loc boala. Germe-
putin. 'in funqie de agentul etiologic (2, 13, nul este lipsit de proprietati zaharolitice,
19). Din aceasta cauza unii considera K.LB. lichefiaza gelatina ~i semI coagulat ~i nu
ca un sindrom ~i nu ca 0 boala specifica. produce in doL hidrogen sulfurat ~i ureaza (3,
Printre germenii mai frecvent incriminati in 6.20,23).
etiologia K.LB. sunt: AIoraxella bUFis. viru- Se cultiva pe bulion ~i agar cu sange sau
suI rinotraheitei infeqioase a bovinelor. ser sanguin. dand 'in 24-48 ore, la 37°C,
adenovirusurL micoplasme, diverse bacterii colonii mici "S" sau ,.R", dupa cum este
~i parazitul Thela::ia (13, 19, 26). Dintre yorba de tulpini fimbriate sau nu (13, 23).
acestea singurul care satisface postulatele lui Germenul este foarte putin rezistent in
Kock este 'insa MOrClxe1la bovis. 'in sensul ca mediul exterior. Rezista cel mult 24 ore la
numai cu acesta se poate ~i reproduce siste- temperaturi sub 15°C ~i cel mult 4 zile pe
matic boala prin infeqie experimentala. De picioarele ~i aripile mu~telor (19, 20). De
aceea, in literatura de specialitate cand se aceea germenul nu este raspandit 'in mediul
vorbe~te de K.LB. se sub'intelege ca este ambiant ~i de regula nu se gase~te nici ca
yorba de infeqia produsa de JIorClxel1a epifit la animalele sanatoase, dar ramane
bovis, afara de cazul cand se face mentiunea Iocalizat in fundul de ochi. la animalele vin-
special a ca este yorba de infeqia cu un alt decate, pana la 1 an de zile. Este sensibilIa
germen. unele antibiotice (3. 17, 26). Unele tulpini
MOrClxella bovis este 0 bacterie aeroba. sunt rezistente la eritromicina ~i ti lozina ~i
strict parazita, de forma cocobacilara sau chiar la peniciline (19, 23).
sub forma de baci1i scuIti, cu dimensiuni de
1,5-2/0,5-1 flm dispu~i 'in campul microsco- Caractere epidemiologice
pic izolat, grupati cate doi sau 'in lanturi Se pare ca infeqia cu MOrClxel1a bovis
scurte. Este un germen Gram negativ, este specifica bovinelor, infeqia la ovine,
nesporulat ~i neciliat dar capsulat (4, 6, 18, caprine, cabaline ~i alte specii de animale
21). fiind data de alti germeni, din genul
Germenul prezinta tulpini hemolitice ~i MOrClxella. sau din alte genuri (6, 7, 8, 9,
fimbriate, care sunt patogene ~i diferentiate 10).
din punct de vedere antigenic ~i tulpini K. LB. este mai frecvenra al bovinele sub
nehemolitice ~i nefimbriate. care sunt varsta de 2 ani, forme Ie cele mai grave fiind
nepatogene (19, 22). Factorii de virulenta la intalnite la varsta de 3-6 luni. Taurinele (Bos
lvforClxella bovis sunt: ~ hemolizinele, taurus) sunt mai receptive decat bubaline
fimbriile (pili). leucotoxinele ~i proteazele. (Bos indicZls), iar rasele cu pleoapa
Daca se iau in considerare antigenele nepigmentata mai sensibile decat rasele cu
fimbriate exista 7 serogrupuri distincte.
pleoapa pigmentata. Prevalenta bolii, gravi-
Germenul poseda doua tipuri de fimbrii: I ~i
tatea ~i proportia infeqiilor bilaterale sunt
Q. Fimbriile de tip Q mediaza aderarea bac-
liifecrii produse de germeni din genu! Mor{L,ella 221
corneean, urmata sau nu de alte complicati zinta tocmai achizitionarea de astfel de ani-
oculare. male ~i introducerea lor intr-un efectiv
Diagnosticul diferential vizeaza: indemn. Evitarea acestei situatii s-ar putea
• keratoconjunctivitele prin fotosen- reaJiza prin tratamentuJ preventiv aJ anima-
sibilizare, care sunt insotite de semne de lelor achizitionate, in timpuJ carantinei pro-
fotosensibilizare ~i pe alte mucoase ~i pie Ie, filactice (Blobel ~i Schliesser, 198J, citati de
fiind consecutive consumarii de pojarnita, Moga Manzat - 13).
hri~ca sau administrarii de fenotiazina: Daca boala a aparut, se recomanda izola-
• infeqiile cu tulpini de virus IBR rea imediata a primelor cazuri intr-un spatiu
adaptate la mucoasa conjunctivala sau cu intunecos ~i lini~tit, ferit de praf sau mu~te,
adenovirusuri, care produc leziuni limitate ~i tratarea lor. Efectuarea de dezmu~tizari
mai mult la mucoasa conjunctivala, iar cand repetate diminua difuzarea bolii (22).
este afectat globul ocular, Jeziunile sunt mai TratamentuJ vizeaza distrugerea germe-
putin severe (opacifierea corneei); nilor, atenuarea durerii ~i evitarea complica-
coriza gangrenoasa a bovine lor, ca- tiilor. In acest scop se recomandii pomezile
re este 0 boala sporadica: cu antibiotice pe baza de tetraciclina, neo-
keratoconjunctivita cu Thelazia, ca- micina, penicilina, sau gentamicina, singure
re se identifica prin evidentierea parazituJui sau, 1n formele incipiente, asociate cu
in sacul conjunctival. corticoizi ~i vitamina A, administrate 10caJ 0
Daca se dore~te precizarea diagnosticului singura data (3, 13, l7, 22). Pe cale generala
etiologic, ca probe pentru examenul de Jabo- se poate administra oxitetraciclina injeqii
rator se trim it secretii oculare (20). Germe- (20 mg/kg im), sau oxitetracicJina LA (200
nul poate fi izolat pe medii de cultura adec- mg/m 1 la 72 ore), tesutul corneean concen-
vate, daca incubatia se realizeaza intr-un treaza oxitetracicJina, ceea ce are efect tera-
timp sCUli de la prelevarea materialului pa- peutic benefic (19, 26).
tologic. Rezultate mai bune se obtin prin In formele avansate, cu uJcer corneean,
imunofluorescenta. Poate fi foJosita de ase- se contraindica corticoizii, dar se repeta tra-
menea seroprecipitarea in geJ de agar (anti- tamentullocal de mai multe ori (13,26).
corpii precipitanti apar la 2-3 saptamani de In multe tari sunt comercializate vacci-
Ja aparitia bolii). Tehnica imunoenzimatica a nuri mono sau polivalente contra KJ.B. dar,
fost folosita numai in cercetari experimen- eficacitatea lor este inconstanta, din cauza
tale (J 9). heterogenitati i antigenice a tulpinilor de
Moraxella 60vis. Rezultate mai sigure se pot
Profilaxie ~i combatere obtine cu autovaccinuri inactivate. Chiar
Pentru prevenirea aparitie K.l.B. se re- daca vaccinul nu opre~te aparitia boJii, to-
comanda evitarea contactului cu bovine bol- tu~i, la animalele imunizate afectate este
nave sau trecute recent prin boala. 0 moda- redusa severitatea ~i durata infeqiei (19, 22,
litate obi~nuitii de aparitie a bolii 0 repre- 26).
Infectii produse de germeni din genullVloraxeIa 223
Bibliografie
1. Beer, J. (1980), Infektionskrankheiten der catarrhal is as a respiratory pathogen in
Haustiere, Veb Gustav Fischer Verlag Jena children. Acta Paediatr., 81 :993
2. Bercea, I, Mardari, N, Moga Manzat R., 12. Mahon CR., Manuselis, G. (1995), Textbook
Pop, M., Popoviciu A (1981). Bali infectio- of diagnostic microbiology, W.B. Saunders
ase ale animalelor, Ed. Did. ~i Ped., Bu- Company; Philadelphia, USA
cure~ti 13. Moga Manzat, R. (1987), Bali infectioase ale
3 Carter, G.R., Chengappa, M.M. (1993), Mi- animalelor - Bacterioze, Fac. de Med. Vet
crobial Diseases, Iowa State University Timi~oara
Press/Ames 14. Owen RJ, Snell J.J. (1976), J Gen Microbiol,
4. Euzeby, JP. (2000), Dictionnaire de bacte- 93, (1), 89
riologie veterinaire, http://www.bacterio.cicUr/ 15. Perianu, 1. (1996), Bolile infectioase ale ani-
bacdico/garde.html. malelor - I., Ed. Fundajia Chemarea, la~i
5. Holt J.G., Krieg, NR (1984), Bergey's ma- 16. Popoviciu, A (1979), Culeg.de Med. Vet,
nual of systematic bacteriology Vol. 1. The 4,153
Williams & Wilkins Co.; Baltimore, Md. 17. Prescott, J.F., Baggot, J.D. (1993), Antimi-
6. Holt, JG. Krieg, N.R., Sneath, P.HA, crobial Therapy in Veterinary Medicine,
Staley, JT, Williams. S.T. (1994), Bergey's Blackwell Scientific Publications, Iowa State
Manual of Determinative bacteriology. IX-th University, 2nd edition
Edition Williams & Wilkins 18. Quinn, P.J., Carter, M.E., Markey, B.K., Car-
7. Hughes DE, Pugh-GW, Jr. (1970), Am. J. ter, G.R. (1994), Clinical Veterinary Microbi-
Vet Res. 31. 457 ology, Wolfe Publishing, Printed in Spain by
8. Jannes G, Vaneechoutte M, Lannoa M, Gillis Grafos, SA Arte Sobre Papel
M. Vancanneyt M, Vandamme P, 19. Radostits, O.M., Gay, C.C., Blood, D., Hinch-
Verschraegen G, Van Heuverswyn H, cliff, K,W. (2000), Veterinary Medicine, W.B.
Rossau R. (1993), Int J Syst Bacterial, 43, Saunders Company Ltd., 9th edition
(3),438 20. Rapuntean, Gh, Rapuntean, S. (1999),
9. Kodjo A, Tonjum, T., Richard, Y., Bavre, K. Bacteriologie speciala veterinara, Tipo
(1995), Int.J SystBacteriol. , 45, 467 Agronomia, Cluj-Napoca
10. Kodjo A, Y. Richard, 1. Tonjum (1997), Int J. 21. Rolle-Mayr, A, Bachmann, Peter A, Gedek,
Syst Bacterial, 47, 115 Brigitte, Mahnel, H., Schels, H. (1984),
11. Korppi M, Katila ML, Jaaskelainen J. (1992), Medizinische Mikrobiologie, Infektions und
Leinonen M. Role of Moraxella (Branhamella)
224 Bali infectioase ale animalelor • bacterioze
Seuchen/ehre, vol. I, Ferdinand Enke Verlag 24. Volintir, V. (1975), Bo/ile infectioase ale ani-
Stuttgart malelor domestice, Ed. Did. ~i Ped., Bu-
22. Scanlan, C.M. (1988), Introduction on Veteri- cure~ti
nary Bacteriology, Iowa State University 25. Volintir, V., Moga Manzat, R., Popescu, I.,
Press/Ames Constantinescu, S. (1971), Rev. de zoot. §i
23. Timoney, J.F., Gillespie, J.H., Scott, F.W., med. vet., 10,65
Barlough, J.E. (1988), Hagan and Bruner's 26. *** (1998), The Merck Veterinary Manual, 8-
Microbiology and Infectious Diseases of Do- ed, Merck & Co., Inc., Whitehouse Station,
mestic Animals, Eighth Edition, Cornell Uni- N.J.
versity Press
Cap. 13
Boli produse de
germeni din genul
Leptospira
Radu Moga Manzat
13.1. LEPTOSPIROZELE
(Leptospirosis)
Leptospirozele sunt boli infectioase co- reia I1Ui-au putut determina etiologia dar care a ramas
mune omului ~i mai multor specii de ani- In literatura sub denumirea de boala lui Wcil-Vasiliev.
male domestice ~i salbatice, produse de Etiologia bolii a fost elucidata aproape concomitent
(1915-1916) ~i independent de un grup de cercetatori
Leptospira il1terrogal1s, avand evolu!ie en- japonezi (Inada, Ido ~i cola b.) ~i doua colective de
demica-epidemica, inaparente clinic sau cercetatori germani (l'hlenhuth ~i Fromme pe de 0
caracterizate, in principaL prin forme acute parte ~i Hubener ~i Reiter, pe de alta parte), prin izola-
~i cronice, cu febra, cu icter, anemie, hemo- rea unoI' germeni spirochetomorfL pentru care :'ioguchi
globinurie, nefrite ~iavorturi. propune In 1917 denumirea de gen "Leptospira",
Cam In aceea~i perioada a fost izolata 0 tulpina de
leptospire de la un ~oarece de camp ~i, mai tilrziu, de la
Istorie
~obolani ~i alte rozatoare salbatice, atragandu-se atenlia
In anul 1886, Weil, In Germania ~i independent de asupra rezeIYorului animal de germeni,
acesta. Vasiliev. In Rusia. au descris 0 boala la om Dintre animalele domestice. boala a fost descrisa
caracterizata prin icter, anemie ~i leziuni splenice, ca- pentru prima datil la caini, sub numele de tifosul canin
226 Boli infeefioase ale animale/or • baeteria:e
de Hofer, In ar1ll1 I 852 ~i apoi sub numele de boala de Importanta economid ~i sanitara
Stllttgart de Klet, In 1898, dupa numele ora~ului unde
aparuse 1a cainii dintr-o expozilie. Etiologia bolii la
In lipsa masurilor imunoprofilactice,
caine a tost elucidata insa numai In anul 1933 de leptospiroza poate sa produca pierderi deo-
Klarcnbcck ~i Shuffner. iar la celelalte specii domesti· sebit de importante, mai ales la specia porci-
cc ~i mai tarziu
In lara noastra, studiul sistematic al leptospirozelor
na, prin avorturi sau mortalitate. Leptospiro-
a fost Inceput In anul 1915, In cadrul institutului "Dr. za este ~i una din cele mai impOliante zoo-
Cantacuzino'·. de un colecti\' de cercetatori condu~i de noze, boala transmitfmdu-se intotdeauna de
profesorul Combiescu (12, 13, I-t, 15) dar cazuri izo- la animale la om ~i nu invers. Transmiterea
late de leptospiroza la animale aumai tost des crise mult
mai devreme. de Poenaru, Udrischi, Ciurea ~i a1tii. se face fie direct ("boala porcariJor", infec-
Cercetari laborioase privind leptospirozele anima- tiile contractate de macelari in abatoare etc.),
lelor au lost Iacute in lara no astra dupa anul 1955. fie indirect, prin intermediul apelor de su-
Numeroase colective de cercctatori. conduse de presti-
gio~i oameni de ~tiinla. printre care Surdan, Leluliu,
prafata contaminate, transmiterea Iacandu-se
Volintir, Gluhovschi, Topciu, Bcrcea, Ji\'oin, Blirzoi cel mai adesea transcutanat, in timpul scal-
~i al(ii, ~i-au adus 0 prelioasa contribulie la cunoa~terea datului. a muncii in orezarii etc (1 L 14, 15).
acestor entitali, sub toate aspectele ,2, -I. 7. 17. 19. 22.
2-1.3-1.35.36.371
Etiologie
Agentii etiologici ai bolii fac pmie din
Raspandire geografid familia
Leptospirozele au fost identificate ~i sunt ordinul Spirochaetales,
raspandite pe toate continentele, de~i nu in Leptospiraceae, genuJ Leptospira.
egala masura ~inu cu acelea~i serotipuri. 1n ultima editie a determinatorului
In tarile cu clima rece. cum sunt tarile "Bergey's Manual of Determinative
scandinave, leptospiroza este mai rara la Bacteriology" (editia a-IX-a, 1994) sunt
animale ~i fomie rara la om, deoarece lep- mentionate 10 specii de leptospire, dar se
tospirele nu rezista la frig. In schimb, in face precizarea ca dintre acestea numai doua
tarile cu c1ima calda, leptospiroza este frec- erau validate de Comitetul International
venta ca infectie hidrica transcutanata, atat pentru Taxonomie Bacteriana ~i pe acesta
la om cat ~i la animale. baza au putut fi incluse in manual, ca:
Leptospiroza este 0 boala cu focalitate -Leptospira interrogans, care cuprinde
naturala, rezervorul de infectie fiind repre- tulpinile patogene;
zentat de animalele salbatice pentru majori- -Leptospira biflexa, care cuprinde lep-
tatea serotipurilor, dar poate imbraca un tospirele saprofite, cu habitat in apele de
caracter stationar ~i la porcine ~i caini, care suprafata. Ulterior, lista speciilor de Leptos-
sunt gazde naturale pentru anumite pira, publicata in Int, 1. Syst, Bacterio1. s-a
serotipuri. extins Ja 14. Clasificarea are la baza analiza
1n tara noastra, infeqia leptospirica genetica a AND. Cele 14 genomospecii
subclinica este foarte frecventa la porcine ~i sunt: L. alexanderi, L. alstoni, L. biflexa, L.
canide, insa este mai rar inregistrata ca boa- borgpetersenii, L. fainei, L. hardjo, L.
la, gratie masurilor eficiente de inadai. 1. interrogans, L. kirschneri. L.
imunoprofilaxie care se aplica (4,8,24). meyeri, L. noguchii, L. parva, 1. santarosai,
La celelalte specii de animale se Inregis- 1. weilii. Conform acestei c1asificari, leptos-
treaza mai rar, atat ca infectie subclinica, cat pirele patogene nu mai sunt incadrate exclu-
~ica focare de boala. siv In specia L. interrogans sensu stricto, ci
sunt distribuite in diverse specii.
Boli produse de germeni din genul Leptospira 227
horinc(ln(l
Clasificarea traditionaIa a leptospirelor,
Ilehclo///oclis
utilizata ~i In prezent In practica diagnosti- jules
cului de laboratoL este cea bazata pe structu- kahlfro
Hehdomadi.\' kOlllhale
ra antigenica a leptospirelor ~i cuprinde krClIlas{os
peste 220 serovaruri (varietati serologice, moru
nona
serotipuri), grupate In 30 serogrupe, dintre
H}orsf()ldi
care cele patogene sunt cuprinse In tabelul I. birkinl
Tabelull copenaghcni
dakota
Clasificarea leptospirelor patogene dupa structura
antigenica ictel'o!iaefllOf'J'agiac
monkar.";()
Scrogru Serovar
Juerohm':JI!o/'f'ogiae lIHvOgO/O
(Ills/rolis
nawn
hralis/ol'o
.filgi.~ ndalwlllhukl!/e
.-iwl!'a/i.\ hawaill ndamhari
jalna .\'/llIlhi
fora
{onkiJli
lJ/llenchen
a/ice cey/onica
coxi
aull/lllnalis
jal'onica
hangkinong .1u\'Cli7ico
pOI
hulgarica sqji(t
hulclJlho
sorexja/na
Al/lulII/lalis car/os /Ollisiol/O
ermaCl.!fOUnfi !.ou/siona
orleans
jhrthragg gcorglO
lJlooris mlill
,\//Jli
roehl/lOti
pel'(J/llele,<';
H'ccrasingilc sZlvaji::ak
ha/lum Fonuliw 'a/Willa
Hol/1I1II
castell()Jli,~ !J1ozdok
balaviae
pOIllOJI((
djalzi
tl'o(Jica
kohhe :;:O})O!1{
x1idjall er0l7.\!
RU17af'1l1l1
hajoni rononflll
be/~jam/l}i sar!l7fJ7
hlnd/el .\'amlin lrac.;kltrin
hroom! wearer!
canico/a halcolllca
Conic% canico/a
ge.l"OH'eera
jOJ/SfS
!/(/rc(jo
komi/ugo mcclane/Isis
ma!aya JI.ran::a
schuejfneri p%nico
sl/mner!
)m!!ii
ce//edoJ1j
('e!ledoili olcllO!Ct/ayo
whitcomh; oflamut
(,~l'fl()nleri (l'flo{J/cri /Joken
((jus/ii/an hr(f1'o
j~jasiJilaJ7 }CII'OSSO\'!
",'cil/of
kallp
cOJlol:oJlae kisuha
grippo/yphosa larassovi
Ciripf7o{Jp!losu !'CI(JIUplfra \'lIghia
rolblc:!
l'mw'er/1oedi!-!li
228 Bali infectioase ale animalelor • bacterio::e
saxkoebing ~.a., pentru care nu este dedit animale, infectia dispare spontan. Porcul
gazda facultativa, accidentala. este deci gazda naturala pentru serovarurile
Sunt considerate gazde naturale (prine i- pomona ~i tarassovi ~i gazda facultativa
pale sau definitive), pentru un anumit (accidentala) pentru alte serovaruri.
serovar de leptospire, acele specii de ani- Cainele este gazda naturala pentru L.
male care sunt foarte receptive la serotipu! canicola, ~obolanul pentru L.
respectiv ~i care sunt capabile sa-~i transmita icterohaemorrhagiae, iar diverse specii de
infeqia intraspecific, mentinand-o In cadrul ~oareci sunt gazde naturale pentru L.
populatiei (efectivului) pe 0 durata de timp grippotyphosa, hebdomadis,
nedeterminata. lnfeqia cu pomona sau icterohaeorrhagiae etc.
tarassovi, 0 data patrunse intr-un efectiv de Corelatia dintre specia de animale gazda
porcine, nu dispar de la sine. Daca Insa in naturaJa, gazdele facultative ~i tipurile de
efectiv a patruns infectia cu canicola sau alt leptospire infectante poate fi urmarita in
serovar, dupa ce se Imbolnavesc 0 parte din tabelul2.
Tabel1l12
Cele mai importante spccii de animale gazdii pentru principalele serovaruri de Leptospira interrogans
seljoe )>:i unele sp. de ~oareci porcinele, taurinele, cabalincle, cainek. ariciuL
sa.ykoebillg unele sp. de ~oarcci.
In generaL animalele gazde principale ra] lung) care depinde de specia de animal
sunt izvorul de infeqie cu serovarurile res- infectat ~i tipul de leptospire infectante.
pective de leptospire pentru celelalte specii Astfel, rozatoarele, care in general se re-
de anrmale. dar transmiterea infectiei se rea- simt foarte putin de pe urma infeqiei
lizeaza, In mai mica masura ~i Intre speciile leptospirice, pot sa ramana leptospirurice
sau In cadrul speciilor considerate gazde toata viata, cainele pana la 700 zile, porci-
facultative pentru un anumit serovar. nele ~i taurinele 6 luni.
Animalele infectate ram an purtatoare de Animalele bolnave elimina leptospire
leptospire In rinichi (tubii contorti) ~i elimi- timp de cateva zile prin diverse secretii ~i
natoare prin urina, un timp variabil (In gene- excretii dar dupa trecerea prin boala elimina
leptospire numai prin urina, contaminand
230 Boli infectioase ale animalelor • bacterio::e
mediul ambiant. Leptospirele rezista foarte nand cre~terea temperaturii. Pirexia este
putin in urina cu pH acid, cum este cea a maxima dupa 3-6 zile, atunci cand ~i con-
carnivore lor ~i rezista ceva mai mult in urina centratia leptospirelor din sange (septicemia)
omnivorelor ~i ierbivorelor. Daca insa urina este maxima, dupa care ambele scad pana in
ajunge, la scurt timp dupa ce a fost elimina- jurul zilei a 8-a de la infectie, dind leptospi-
ta, in diverse ape de suprafata (ape rezidua- rele dispar din sange, iar temperatura revine
Ie, ba1ti, niuri, lacuri) sau cel putin intr-un la normal, ca urmare a aparitiei ~i cre~terii
mediu umed, supravietuirea leptospirelor titrului de anticorpi din sange (intre a 5-a ~i
este asigurata pentru 0 durata de timp invers a 8-a zi de la infeqie). Dupa trecerea pe-
propOr1;ionala cu gradul de impurificare rioadei septicemice, leptospirele se mai
chimica sau biologica al acestora ~i cu gra- mentin putin timp in ficat ~i se cantoneaza in
dul de deviere a pH-ului de la valoarea neu- rinichi, unde rezista 0 perioada indelungata
tra (28). ~i chiar se multiplica in tubii contorti, la
Leptospirele din astfel de medii sunt sur- adapost de aqiunea bactericida a anticorpi-
sa de infeqie obi~nuita pentru animale ~i lor din sange. de unde sunt eliminate in-
om. Infectia se transmite pe cale termitent sau continuu, 0 data cu urina.
transcutanata, prin so]utii de continuitate, In timpul septicemiei, leptospirele se ga-
sau pe calea mucoaselor chiar ~i intacte (bu- sesc in tesuturile ~i organele, dar i~i exercita
cala, faringeana, esofageana, conjunctivala, aqiunea patogena in special asupra ficatului,
genitala). lngerate 0 data cu apa sau ali- rinichilor, eritrocitelor ~i vaselor sanguine.
mente Ie, leptospirele pot sa ajunga pana in De aceea icterul, care este 0 manifestare
stomac, unde sunt distruse din cauza pH-ului caracteristica in infectia cu anumite
acid. La animalele gestante, in special la serovarurilor de leptospire, este atat de natu-
porcine, leptospire Ie se transmit ~i ra hepatica, cat ~i hemolitica.
transplacental', inss. numai daca infectia se Rinichii sunt afectati atilt prin actiunea
produce In a doua jumatate a perioadei de directa a leptospirelor cat ~i prin aqiunea
gestatie. Pentru carnivore ~i pentru om, sursa corpilor toxici din organism, care nu au pu-
de infectie poate fi reprezentata ~i de ani- tut fi neutralizati datorita afectarii ficatului.
malele bolnave, leptospiremice. Moartea poate sa survina in faza septicemi-
Transmiterea leptospirelor se realizeaza ca, prin colaps circulator, sau mai tarziu,
mai bine in perioadele calde ~i umede ale prin coma uremica.
anului, cand leptospire Ie gasesc conditii mai Avortul apare ca 0 consecinta a traversa-
bune de supravietuire in mediul ambiant ~i rii placentei de catre leptospire (animale cu
cand contactul animalelor ~i al omului cu placenta epiteliocoreala, cum este scroafa ~i
apele infectate se realizeaza in mai mare vaca, aflate in a doua jumatate a perioadei
masura. de gestatie) sau a actiunii directe a toxinelor
De regula leptospirozele evolueaza en- asupra fetusului.
demic, cu caracter stational' sau episodic, cu Exista unele deosebiri in patogeneza bo-
o incidenta variabila, dependenta de Iii care depind de specia animalului infectat
serovarul de leptospire infectant. ~i de tipul de leptospire infectant. A~a de
exemplu, 1. hardjo produce septicemie dar
Patogeneza nu ~i hemoliza, are afinitate pentru uterul
De la poarta de intrare, reprezentata de gestant ~i mamela, dar nu produce nefrita
mucoase sau pie lea lezata leptospire Ie ajung interstitiala ~i nu se cantoneaza in tubii
repede in sange, unde se multiplica determi- contorti pentru lungi perioade de timp, ceea
Boli produse de germeni din genul Leptospira 231
-
232 Boli infec?ioase a/e anima/e/or • bacterioze
Este raspandita in toata lumea, dar mai leptospiric, la fel de frecvent sau, chiar mai
mult in Australia, America, Asia, producand frecvent decat pomona.
pierderi insemnate in special in tarile in care Fiind legata de pa~unat, leptospiroza tau-
se practica cre~terea extensiva. rinelor are caracter sezonier pronuntat. Te-
In tara noastra au fost semnalate relativ renurile ~i apele din zone Ie de pa~unat sunt
putine focare de boala dar prin examene contaminate fie prin purinul sau apele uzuale
serologice s-a constatat ca in unele zone provenite din fermele de porcine sau de bo-
pana la 33% din bovine trec prin infeqii vine, fie de catre animalele salbatice, in spe-
leptospirice, in marea majoritate a cazurilor cial rozatoare. 1nfeqia poate sa se transmita
infeqia fiind asimptomatica (27). pe cale orala, transcutanata sau prin monta,
L. interrogans, serovarurile pomona, naturala sau artificiala (daca sperma este
grippotyphosa, urmate de netratata cu antibiotice ~i necongelata).
icterohaemorrhagiae, canicola, serj6e, Apare rar in stabulatie ~i numai sub for-
sCLckoebing, tarassovi, ~.a. au fost conside- ma de mici endemii sau cazuri izolate.
rate cele mai frecvente serotipuri de leptos-
pire la taurine dar, in ultima vreme, Tabloul clinic
serovarul hardjo a fost tot mai des semnalat, Perioada de incubatie este de 3-14 zile.
astfel ca in prezent este considerat in multe Tabloul clinic este foarte variat. Se pot
tari ca agent etiologic al avortului intalni, de la forme inaparente clinic sau in
Boli produse de germeni din genu! Leptospira ?33
care singura manifestare este avortul, pana cantitativ, este colorata in ro~ietic sau oranj
la forme clinice grave, chiar mortale, cu la toate compartimentele, dar Tara modificari
manifestari caracteristice, prezente 1ndeosebi clinice evidente ale parenchimului mamar.
la tineret. Icterul ~i hemoglobinuria apar la sfaqitu1
In forma supaacuHi, 1ntalnita mai ales primei saptamani, iar sfar~itul bolii este letal
la vitei, infeqia cu serovarul pomona se numai 1n 20-30% din cazuri, dupa 10-16 zile
constata: febra, apatie, anorexie, tahicardie, de la debut.
tahipnee, atonia rumenului, icter, hemoglo- Formele crooice produse de serovarul
binurie, po1akiurie, stari de depresiune care pomona, apar la sfar~itul epidemiei, debu-
alterneaza cu stari de excitatie nervoasa. La tand ca atare sau ca urmare a formelor acute.
examenu1 sange1ui se constata: eritropenie, Anima1e1e bolnave prezinta semne discrete
scaderea hemoglobinei, leucocitoza cu de anemie, icter, subfebrilitate ~i hematurie.
neutrofi1ie. Sfar~itul bolji este moar1ea, 1n Animalele aflate 1n ultima treime a perioadei
rastimp de 12-36 ore. de gestatie pot sa avorteze. Animalele
Forma acuta intalnita mai frecvent 1a lactante pot prezenta modificari ale secretiei,
vitei infectati cu L. pomona, se manifesta ca in forma subacuta. 0 buna parte din ani-
prin: febra (40-41 ,5°C), prostratie, anorexie, male fac infeqii asimptomatice ~i se
tahicardie, tahipnee, tulburari digestive. pozitiveaza serologic.
anemie, hemoglobinurie, polakiurie, 1a care Forma atipic3 apare la animalele mai
se pot adauga: conjunctivite, edemul. necro- rezistente. Manifestarile c1inice sunt ~terse
za ~i apoi exfolierea tegumentu1ui de pe bot, (subfebrilitate, anemie) sau lipsesc. ~i 1n
necroze ale pielii de diverse intinderi, in aceasta forma este posibil avortul.
special 1n regiunile cu pie Ie fina, urmate de In cazu1 celorlalte serovaruri ale speciei
exfolieri sau eliminarea sub forma de L. interrogans, tabloul clinic este asemana-
lambouri, cu aspect pergamentos. Alteori tor cu cel descris pentru serovarul pomona,
predomina manifestarile nervoase, depresiu- cu excePtia serovarului hardjo care prezinta
ne care altemeaza cu excitatie sau chiar ac- unele diferente. Aceasta infeqie se intal-
cese de furie. La vacile cu gestatie avansata ne~te numai la femelele gestante sau
este posibil avortul. Mastitele leptospirice nu lactante, datorata afinitatii sale limitata ]a
sunt rare. Secretia lactata scade, este colo- uterul gestant ~i mamela lactanta. Se mani-
rata in ro~u sau contine cheaguri de sange. festa prin abatere, febra, anorexie ~i
La examenu1 sangelui se constata: scaderea agalaxie. Secretia lactata devine ro~ietica
numarului de eritrocite pana la 1,5-2,5 mi- sau oranj, in toate patru compar1imentele,
lioane/mm3 ~i a hemoglobinei la jumatate, scade cantitativ ~i contine un numar crescut
cre~terea numarului de leucocite pana la 13- de leucocite. Mame1a nu este imflamata ci,
ISOOO/mm3, cu neutrofilie ~i monocitoza, din contra, apare flasca pe durata bolii, pu-
dar cu limfopenie. Durata bolii este de 4-6 tand sa revina la normal dupa circa doua
zile pana la 10-15 zi1e. saptamani. A vortu1 cu serovaru1 hardjo
Forma subacuta se intalne~te mai mult poate sa succeada aceste manifestari, dupa
la anima1e1e adulte, infectate cu L. pomona. cateva saptamani sau sa se instaleze ca pri-
Simptomatologia este asemanatoare cu cea ma sau singura manifestare a bolii. Multe
din forma acuta, dar mai ~tearsa. Febra este animale fac infeqii asimptomatice, se imu-
nizeaza ~i in viitor vor avorta numai, sau
mai mica (39-40,S°C) sau de tip remitent.
aproape numai primiparele.
Animalele gestante pot avorta, dar numai
dupa 2-4 saptamani. Secretia mamara scade
234 Boli infectioase ale animalelor • hacterio::e
ell toate ca ovinele $i caprinele prezinta forme supraacute, acute sau cronice, cu ma-
o receptivitate remarcabila fala de infeqia nifestari foarte asemanatoare cu cele intal-
leptospirica, numarul focarelor declarate de nite la viTei, la care se adauga cMerea lanii
leptospira la aceste specii, cel pUTin in tara de pe anumite zone cutanate, dupa doua
noastra. este extrem de redus. saptamani de la debutul bolii (22).
Se imbolnavesc cu acelea$i serotipuri ca Tabloul morfopatologic nu prezinta par-
$i taurine Ie, in special la pa$une, prin in- ticularitati fata de vitei.
termediul apelor de suprafata contaminate Diagnosticul diferential trebuie Tacut fata
de catre porcine, caini, rozatoare sau in de babezioza, antrax, pasteureloza $i unele
contact direct cu acestea. intoxicaTii.
Oile adulte fac de regula infeqii Se previne $i se combate prin masuri
inaparente $i mai rar forme exprimate clinic, similare cu cele prezentate la taurine.
dar la miei se poate manifesta gray, prin
La cabaline a fost dovedita infeqia cu un mai ales sub forma de cazuri izolate sau mici
numar foarte mare de serotipuri de leptospi- enzootii.
re, cele mai frecvente fiind insa ace lea intal- Infeqia se realizeaza la pa$une, prin in-
nite $i ]a rumegatoare. termediul terenurilor umede $i al ape lor
Prin examene serologice se constata ca contaminate de alte specii de animale (por-
numarul reagentilor asimptomatici este cine, taurine, rozatoare) sall prin contact
foarte mare (peste 30-40%) dar numarul strans cu acestea, transmiterea intraspecifica
cazurilor clinice este mult mai mic. Apare fiind Tara importanta practica.
236 Bali in(ectioase ale animalelor • bacterio=e
•
Boli produse de germeni din genul Leptospira 237
Prin larga sa raspandire in lume, prin in- supt astfel incat ace$tia vor dobandi titruri
cidenTa ridicata $i pierderile deosebite pe aglutinante de anticorpi chiar $i superioare
care Ie poate produce, inclusiy prin cheltu- celor din sangele mamelor, care protejeaza
ielile permanente cu profiJaxia specific a, purceii fata de infectia leptospirica iminenta,
leptospiroza porcina este considerata cea (eventual chiar de la mama) daca se are In
mai imp0l1anta dintre infeqiile leptospirice. vedere numarul mare al porcilor
Pagubele economice pe care Ie produce se leptospirurici. Aceste titruri scad Insa pana
datoreaza in cea mai mare parte aV0l1urilor sub valorile minime considerate protective
(pana la 50%) $i mortalitaTii la purceii su- (I: 100-1:200). in rastimp de 30-60 de zile
gan. (3.7.29).
Este foarte raspandita in toate 1ariIe Eu- Sunt deosebit de receptivi deci, in primul
ropei (cu excepTia Tarilor Scandinave) $i ale rand purceii nou-nascuti care provin din
Americii. in care se practica cre$terea inten- mame lipsite de imunitate postinfectioasa
siva a porcilor. dar este destul de raspandita sau postvaccinala ~i in al doilea rand purceii
$i pe celelalte continente. mai mari, in jurul varstei de intarcare, pe
masura epuizarii imunitatii maternale.
Etiologie IntJ'-un efectiv indemn, infeqia
In marea majoritate a cazurilor porcii se leptospirica este introdusa prin contact cu
infecteaza cu serovarurile pomona ~i porcii infectati sau urina acestora, in cazul
tarassovi, pentru care sunt $i gazde perma- serovarului tarassovi. Seroyarul pomona
nente. Enzootiile cu aceste serovaruri la por- poate fi introdus prin achizitionare de porci
cine a caracter staTionar ~i nu dispar in mod leptospirurici sau prin intermediul altoI' spe-
spontan. deoarece tineretul se infecteaza cii de animale, in timp ce infeqia cu cele-
permanent de la porcii adulti. Efectivele lalte serovaruri este introdusa aproape ex-
infectate cu serovarurile canicola. clusiv prin contact cu alte specii de animale
icterohaemorrhagiae, hardjo, seljde, sau cu urina acestora (~obolani, $oareci, cai-
saxkoebing. grippothyphosa ~i altele sunt ni, alte animale domestice ~i salbatice). In
rare. iar incidenta imbolnayirilor este mai acela$i timp porcul poate fi considerat rezer-
mica. Sunt posibile infeqiile mixte, Cll 2-3 yorul natural de infectie cu serotipurile
serovaruri la acela~i indiyid. pomona ~i tarassovi pentru celelalte specii
de animale.
Caractere epidemiologice Cre~terea intensiva of era conditii optime
Sunt receptive porcinele de toate varste- difuzarii rapide a leptospirozei in efectiv
Ie, dar purceii sugari $i scroafele gestante au prin contactul strans dintre animale. mi$ca-
o sensibilitate mai mare. rile frecvente $i reproductia intensa.
Purceii se nasc Tara anticorpi Transmiterea infectiei se face prin pielea
antileptospirici dar. daca scroafele mame lezionata. prin mucoasa buco-faringiana.
poseda anticorpi dobiinditi anterior, esofagiana, conjunctivala ~i genitala. in spe-
postinfectios sau postvaccinal. vor transmite cial in timpul montei $i transplacental', in a
anticorpi $i nou-nascutilor. 0 data cu primul doua jumatate a gestaTiei. Porcii infecta1i cu
238 Boli infectioase ale animalelor· bacterioze
serovarurile pomona ~i tarassov! raman mai ales ca urmare a unor modificari dege-
purtatori ~i eliminatori timp de 6 luni sau nerative, determinare tot de leptospire; aqi-
ehiar mai mult. unea toxinelor asupra eritrocitelor fetusului.
Cand apare pentru prima data intr-un
efeetiv, infeqia leptospirica se manifesta TablouI clinic
exploziv, cu avorturi ~i mortalitate mare la Purceii sugari, neprotejati de anticorpi
nou-nascuti. Dupa mai multe saptamani sau prin colostru, prezinta 0 receptivitate invers
luni, foearele aeute se tempereaza, incidenta proportionaJa cu varsta, cei aflati In primele
1mbolnavirilor scazand considerabil, deoare- zile de viata mcand forme regulat mortale.
ee marea majoritate a feme Ielor contracteaza Dad! infeqia s-a produs transplacentar, In
infeqia ~i se imunizeaza 1nainte de varsta ultimele zile de gestatie, purceii pot sa pre-
primei gestatii, evitandu-se astfel atilt avor- zinte semne de boala ~i sa moara chiar In
tul cat ~i mortalitatea nou-nascutilor, care prima zi de viata sau In primele 4 zile. Daca
vor fi protejati prin amicorpii din eolostru. infectia s-a produs postpm1um, boala apare
Imunitatea colostrala se epuizeaza Insa In dupa 0 incubatie de 2-5 zile (la purceii nou-
jurul varstei de doua luni, cand purceii rede- nascuti) pana la 5-10 ziJe (la purceii mai
vin receptivi la infeqia leptospirica. La mari). Semnele clinice sunt destul de
aeeasta varsta ei prezinta 1nsa 0 rezisten~a necaracteristice: sunt febrili, se tin greu pe
naturala crescuta, care ii ajuta sa treaca prin picioare preferand decubitu1, refuza suptul,
infectie Tara a avea pre a mult de suferit, sunt apatici. Pie lea ~i mucoasele pot fi nor-
practie adesea Tara manifestari cliniee. Pe male, anemice, subicterice sau chiar icterice.
masura ce contracareaza infeqia, ace~ti pur- Frecvent au diaree, uneori vomit a ~i prezinta
eei dobandesc imunitate activa ~i 1n acela~i tremuraturi musculare. Cu toate ca exista 0
timp raman eliminatori de leptospire pentru scadere drastica a numarului de eritrocite. la
o durata de timp variabiliL in generallunga. porcine hemoglobinuria este absenta sa
in focarele vechi de boala, pe efective foarte slab exprimata. La purceii sugari de 3-
nevaccinate, se pot Inregistra avorturi spora- 6 saptamani simptomele sunt mai ~terse ~i
dice, in special la scrofi!ele care fie ca nu au terminarea bolii poate fi moartea sau vinde-
contractat infeqia leptospirica pana la varsta carea. dupa 6-8 zile.
gestatiei, fie ca au contractat-o, dar foarte Purceii intarcati, In jurul varstei de 2-4
timpuriu ~i imunitatea s-a epuizat pana la luni. fac forme subacute, in care la manifes-
aceasta varsta. lnfeqia cu serovarul pomona tarile mentionate la sugari se pot adauga
difuzeaza mai repede, cuprinzand tot efecti- simptome nervoase (tulburari de ecbilibru,
vul in aproximativ 0 luna, pe cand infeqia pozitii anormale ale capului ~i gatului, pare-
cu serovarul tarassov! difuzeaza mai lent, ze, paralizi i) ~i dermatite crustoase sau
respectiv in cateva luni (30). necrozante, cu eliminarea de lambouri intin-
se de tegument necrozat. Sfar~itul poate fi
Patogeneza mortal in 50% din cazuri (6).
A vortul, cea mai importanta manifestare La grasuni ~i porcii adulti se inregistrea-
a leptospirozei porcine, este rezultatul actiu- za de regula numai febra pasagera, inape-
nii conjugate a mai multor factori: recepti- tenta ~i eventual necroze cutanate, In special
vitatea maxima fata de infeqia leptospirica a la nivelul urechilor ~i a cozii, terminarea
scroafelor cu gestatie avansata, cre~terea fiind aproape intotdeauna vindecarea (37).
permeabilitatii placentei In aceasta faza La scroafele gestante, avortul leptospiric
pentru leptospire (dar nu ~i pentru anticorpi) poate sa se produca incepand din a 10-a
Boli produse de germeni din genul Leptospira 239
saptamana de gestatie. A vortul leptospiric se autoliza sau de macerare, uneori fiind chiar
produce dupa 2-3 saptamani de la infeqie, mumifiati, ca In bruceloza ~i sindromul
nu este precedat de semne prodromale, este SMEDI.
complet (sunt eliminati toti fetu~ii cu Inve-
litori cu tot) ~i de regula nu este urmat de Diagnostic
complicatii. Uneori ratarea are loc la termen, In aVOltul leptospiric, diagnosticul dife-
dar purceii sunt neviabili, morti sau mumifi- rential trebuie sa aiba In vedere: aVOltul
ati. Proportia purceilor ratati vii este cu atat brucelic, boala lui Aujeszky ~i sindromul
mai mare cu cat infeqia s-a produs mai SMEDI. In leptospiroza purceilor, diagnos-
aproape de termenul de ratare. Avortul ticul diferential se face fata de boala lui
leptospiric este Insotit de hipo- sau agalaxie Aujeszky, gastroenteritele virotice, pesta
(37). pOl'cina, infeqia cu Eperythrozoon, carenta
in fieL hipoglicemie, intoxicatii etc.
Tabloul morfopatologic Deoarece manifestarile clinice ~i leziu-
Leziunile depind de virulenta germeni- nile in leptospiroza porcina sunt de obicei,
lor, de rezistenta animalului, ca ~i de doza putin caracteristice, diagnosticul de labora-
infectanta ~i serotipul infectant. Intotdeauna tor este indispensabil. In caz de avort, exa-
sunt prezente hemoragii pete~iale sau sufu- menu] serologic prin reaqia de aglutinare-
ziuni pe mucoase (bucala, intestinala. vezica liza este edificatoL Probele de sange pot fi
urinara) ~i seroase (pleural a, peritoneala recoltate In zilele imediat urmatoare avor-
etc.). In intestin hemoragiile sunt prezente tului, deoarece datorita expulzarii tardive a
pe un fond de inflamatie catarala. Splina aVOItului in aceasta boala, in momentul
prezinta hipertrofie de staza sau u~oara hi- avortului scroafele posed a deja anticorpi la
perplazie. Limfonodurile prezinta inflamarie titruri de cel putin 1:1600. Examinarea unor
serocatarala. Leziuni degenerative se gasesc probe perechi, recoltate imediat dupa aVOlt
In ficat. miocard, pancreas ~i rinichi ~i dupa 10 zile de la avort, este ~i mai con-
(glomerulonefrita ~i nefrita interstitial a In ciudenta. In cazul purceilor este recomanda-
focare). In ficat se pot gasi ~i necroze milia- bila evidentierea leptospire lor printr-una din
reo metodele prezentate la partea generala. Evi-
Icterul este prezent inconstant, In special dentierea leptospirelor In aVOltoni este difi-
In cazul infeqiei cu serovaruri icterogene cila ~i nu da totdeauna rezultate din cauza ca
(icterohaemorrhagiae ~i canicola, mai purin In momentul expulzarii leptospirele sunt
pomona, deloc tarassovi). deja lizate.
Avortonii prezinta edeme ale resutului Pentru controlul serologic al unui efectiv
conjunctiv subcutanat. pielea apare Ingro~a- de porcine In care se practica vaccinarea
ta. In cavitatile seroase se gasesc lichide antipasteurelica, cu scopu] stabilirii prezen-
serosangvinolente. Tesutul conjunctiv tei infeqiei leptospirice, Colson ~i Marshall
subcutanat. seroasele ~i organele parenchi- (10) recomanda controlul grasunilor atlati in
matoase sunt uneori colorate icteric dar de preajma sacrificarii, prin reaqia de aglutina-
cele mai multe ori sunt anemice. 0 leziune re-liza, Lipsa reaqiilor pozitive denota ab-
caracteristica. dar nu intotdeauna prezenta, senta infeqiilor leptospirice, respectiv ca
este reprezentata de necrozele hepatice. efectivul este bine imunizat. (Autorii reco-
Din cauza intarzierii cu care se produce manda prima vaccinare la varsta de 10 sap-
expulzarea fetu~ilor in infeqia leptospirica, tamani, cu repetare dupa 0 luna). Depistarea
avortonii prezinta adesea diverse grade de unor reaqii razlete, la titruri relativ ridicate
240 Boli infectioase ale animalelor • bacterioze
raturii la normal, apare icterul. Mucoasa ureei (400-800 mg% fata de 20-50 rng%
bucala este uscata, icterica, cu echimoze ~i norn1al) ~i creatininei.
uneori cu ulcere pe gingii. Concomitent pot In ambele forme se constata leucopenie
apare epistaxis ~i icterul mucoasei 'in faza leptospiremica a bolii ~i leucocitoza
conjunctivale iar mai t<irziu apare colorata j'n faza urmatoare, leptospirurica, numarul
icteric pielea din regiunea abdominala ~i fata leucocitelor/~l ajungand la 20.000-40.000.
intern a a coapselor. Regiunea hepatica ~i
renala sunt sensibile la palpatie. Urina, eli- Tabloul morfopatologic
minata 'in cantitati mici, este de culoare bru- Leziunile sunt asemanatoare 'in ambele
na ~i contine albumina, leucocite, eritrocite, forme, cu deosebirea principala ca 'in forma
celule renale, cilindrii ~i urobilina. icterica predomina icterulla nivelul tesutului
Ourata bolii este de 3-6 zile (forma acu- conjunctiv subcutanat, a mucoaselor, seroa-
I
ta), pi'ma la 10- 5 zile (forma subacuta) ~i se selor ~i organelor interne, 'in special al fica-
termina'in peste 50% din cazuri cu moartea. I
tul ui, pe cand j'n forma urem ica icteru lip-
Animalele care supravietuiesc se refac cu se~te sau este slab exprimat. Mucoasele ~i
greu, dupa 0 lunga perioada de con vales- seroasele sunt presarate eu hemoragii
centa. pete~iale sau sufuziuni. Pe mucoasa digesti-
Forma uremica. anictenca sau va se pot gasi ulceratii sau neeroze de diver-
subicteric a, 'intalnita mai ales la adulti decat se dimensiuni. In cavitatile seroase se acu-
la carei, debuteaza tot cu febra pronuntata muleaza un liehid seros sau
care dureaza 1-2 zile, j'nsolita de apatie ~i serosangvinolent. Ficatul este hiPertro fiat,
urmata de somnolenla, inapetenta, vomizari congestion at. eu zone degenerative sau de
frecvente, polidipsie pronunrata ~i diaree culoare galbena. Rinichii sunt fie
continua, uneori hemoragica. Mucoasele hiperemiati, fie anemici, fie degenerati, de
aparente prezinta 0 coloratie ro~ie-murdara euloare galbena, prezentand leziuni de
spre bruno Pe mucoasa bucala pot apare ero- glomerulonefrita, eu degenerarea sau neero-
ziuni care se transforma apoi 'in ulcere, une- za tubilor eontoqi ~i reactie interstitiala
ori sangerande, acoperite de tesut necrozat. periglomerulara. Splina ~i limfonodurile
Din gura animalului exala un miros fetid, de prezinta 0 u~oara marire 'in volum ~i leziuni
urina. Regiunea lombara este sensibila la hemoragice.
palpare.
Vorna continua ~i diareea apoasa duc j'n Diagnostic
majoritatea cazurilor la epuizarea animalului In formele tipice de boala, diagnosticul
~i moartea 'in hipotennie, cu stare de leptospiroza poate fi stabilit printr-un
comatoasa, dupa 2-4 zile (forma examen clinic atent, completat cu unele
supraacuta), pana la 6-10 zile (forma acuta) examene paraclinice. Pentru diagnosticul
~i mai rar doua saptamani (forma cronica). diferenrial se are 'in vedere boala lui Carre,
Au fost descrise ~i tulburari nervoase, de hepatita contagioasa, toxoplasmoza, septi-
la tremuraturi ale unoI' grupe musculare pana cemia streptococica (prezinta hemoglobinu-
la fenomene grave meningo- rie evidenta), piroplasmoza (hematurie pro-
encefalomielitice. nuntata), diverse intoxicarii, nefrite ~i ure-
La examenu\ urinei se constata, ca ~i j'n mia de alta natura, parvoviroza, avitaminoza
forma icterica, albumine, pigmenti biliari, PP etc.
celule renale, cilindri ~i elemente figurate. In Prin examenele paraclinice se determina
sange se constata 0 cre~tere pronuntata a numarul elementelor figurate ~i formula
Boli prodllse de germeni din genul Leptospira 243
Bibliografie
1. Alt, D.P., Bolin, CA (1996), Am. j vel. Res .. 21. Jivoin, P., Lelutiu, C., Sotiriu, E., Vladeanu,
57, 59 S., Barzoi, D., lftimovici, R, Suciu, M.,
2. Barzoi, D. (1965), Rev. de Zoot §i Med. Vet, Boiciu, G. (1967), Archiva Veterinaria, 3, 147
2,45 22. Jivoin, P., Nicolescu, AI., Lelutiu, C.,
3. Beer, J. (1980), Infektionskrankheiten der Paunescu, Gh., Sotiriu, E., Mocanu, V.,
Haustiere, Veb Gustav Fischer Verlag Jena Pufulescu, D. (1961), Probl. Zoot. §i vet" 8,
4. Bercea, I. (1969), Leptospirozele animalelor 41
domestice, Ed. Agro-silvica Bucure~ti 23. Jivoin, P., Nicolescu, AI., Lelu\iu, C., Sotiriu,
5. Bercea, I., Carol-Dumitriu Emilia, Lupan E., Draghici, D., Cheregi, 1., Dinca, Gh.,
Eleonora, Dobre, Gh., Costandache, I. Pop, C., Saranciuc, D. (1958), Anuarul
(1983), Rev. de cre§terea anim, 5, 38 IP/A, 3, 23
6. Bercea, I., Mardari, AI., Moga Manzat, R, 24. Lelu\iu, Casandra, (1953), Anuarul IPIA,
Pop, M., Popoviciu, A (1981), Boli infectioa- 4, 238
se ale animalelor, Ed. Did. ~i Ped., Bucure~ti 25. Lelu\iu, Casandra, Sotiriu, Ecaterina,
7. Bercea, I., Sotiriu Ecaterina (1974), Rev. de Anghel, V (1963), Lucr. §t. ale IPIA, XII,
cre§terea anim., 9, 68 177
8. Bercea, I., DObre, G. (1988), Spirochetoze 26. Lelu\iu, Casandra, Sotiriu, Ecaterina (1965),
suine, Ed.Ceres Bucure~ti Lucr. IC. V.B. Pasteur, IV, 1-2,249
9. Carter, GR, Chengappa, M.M. (1993), 27. Moga Manzat, R (1974), Teza de doctorat,
Microbial Diseases, Iowa State University FMV Timisoara,
Press/Ames 28. Moga Manzat, R, Tomescu, V. (1975),
10. Colson, M., Marshall, R (1995), Prepared Archiv. Fur Experimentelle Veterinarmedizin,
for the Pig Vet. Soc. Of New Zealand Vet. 29,4,557
Assoc. POB 459. Sustained in 22.11.1996 29. Moga Manzat, R., Tomescu, V., Topciu, VI.,
11. Combiescu, D., Angelescu, I., Botez, V. Kelciov, B., Panaitescu Sanda (1975), Simp.
(1953), Studii §i cercel. de inframicrobiol., 3- 'Leptospirosis., leptospira and other
4,483 Spirochaeta" Bucure§ti, 209
12. Combiescu, D., Botez, V., Sturza, N., 30. Moga Manzat R, Volintir, V., Kelciov, B.,
Dragoi, I. (1953), Studii §i cercet. de Panaitescu Sanda (1977), Simp. "Probleme
inframicrobiol., 3-4,477 de patolog. Vet." Timi§oara, 371
13. Combiescu, D., Botez, V., Sturza, N., 31. Moga Manzat, R., Tomescu, V., Bui Qui
Mun\iu, N. (1953), Studii §i cercel. de Xiem (1972), Simp. "Actualitati in epidemio-
inframicrobiol., 3-4, 480 logia antropozoonozelor" Timi§oara, 13
14. Combiescu, D., Sturza, N., Tupa-Russ, A, 32. Sotiriu, Ecaterina, Lelu\iu, Casandra, Dabija,
Panaitescu, G., Sefer, M., Voiculescu, M., Gh. (1966), Lucr. I.c. VB. Pasteur, V, 307
Zamfirescu, I., Negreanu, V. (1953), Studii §i 33. Stoenescu, A, Minascurta Cecilia., (1966),
cercel. de inframicrobiol., 3-4, 495 Rev. de Zoot §i Med. Vet., 8, 49
15. Combiescu, D., Stutza, N., Tupa-Russ, A, 34. Stoienescu, V. (1953), Probl. Zoo I. §i vet.,
Sefer, M., Neuman, M., Ro~ca, M., Caruntu, 10,61
F., Benedict, J., Negreanu, V. (1953), Studii 35. Porche, 1., Surdan, C., Stoenescu, V.,
§i cercel. de inframicrobiol., 3-4,499 Grigore, C., Lelu\iu, C., Nicolescu, AL.
16. Gluhovschi, N., Topciu, V., Ne\a, I., Glavan, (1955), Probl. Zoot. §i vet., 3, 55
B., Elias, M., Lu~trea, V. (1956), Probl. vet.,
36. Topciu, VI., Marin, I., Cucuruz, L., Elias, I.M.,
1, 10
Reichrath, Frasinel, N. (1957), Studii §i
17. Gluhovschi, N., Topciu, V., Ne\a, I., Glavan, cercet. de inframicrobiol., 1, 115
B., Lu~trea, V., (1957), Probl. vel., 3, 16
36. Volintir, V., Munteanu, N. (1954), Probl.
18. Gussenhoven, G,C., Vanderhoor, MA
Zoot. §i vet., 10, 90
(1997), J Clin. Microbiol, 35, 92
37. **** Int. J Syst. Bacteriol (1982),32,461
19. Jivoin, P. (1970), Rev. de Zoot §i Med. Vel.,
8, 55
20. Jivoin, P., Barzoi, D., Lelu\iu, C., Paunescu,
Gh., Sotiriu, E., Berindan, E., Moldovan, G.
(1963), Lucr. §t. ale IPIA, XII, 159
Cap. 14
Infectii produse de
, :~3nu,
M"
'47
germeni din genurile
C,'
V"
Borrelia ~i
8,
: ::'riu,
Treponema
3h"
- - _arul
Radu Moga Manzat
Genul Borreliaface parte dinfam Spirochaetaceae, ord. Spirochaetales, alaturi de genurile Treponema,
, ::35), Brevinema, Cristispira. Spirochaeta ~i Spironema, Din genul Borrelia, speciile cele mai importante pentru medici-
no veterinara sunt: B. anserina (borelioza aviara), B. burgdorferi (boola de Lyme), B. theileri (spirochetoza bovi-
,: ::Jrat, na de capu~e) ~i B. coriaceae (m'ort epizootic 10 bovine).
Boreliile sunt bacterii spirochetomo(fe, transmisibile prin artropode, in mod deosebit prin capu~e, care re-
::75), prezinta principalul rezervor de germeni pentru animale. Se coloreaza slab prin metoda Gram dol' se coloreaza
c:zin, bine prin metoda May Grzil11l'ald-Giemsa, Se cultiva cu dificultate, necesitdnd in condi{ii de anaerobioza medii
speciale cu adaus de galbem'~ de ou, temperaturi de 28-30 'C ~i pH 7,2,
VI., Genul Treponema cuprinde un numar de microorganisme spirochetomoife, in marea lor majoritate pato-
::mp, gene pentru am, de la care se izoleaza mai ales din cavitatea bucala ~i din intestin. Dintre speciile izolabile de la
: 'her i
anima Ie, singura careia se atribuie la ora actuala 0 boata infeC{ioasa primara, bine conturata anatomoclinic, este
Treponema paraluiscuniculi (Jacobsthal, 1920), care produce treponemoza sou sifilisul iepurelui,
B" Agentul etiologic al dizenteriei porcului, incadrat in trecut in genul Treponema, afost transferat in anul
_: ?me 1992 in genul Serpulina ~i reciasificat in 1996 in genul Brachyspira (B. hyodysenteriae).
Este foarte mobiEi, avfmd mai multi flageli raje contaminate cu fecale virulente, nUl11ai
periplasmici. la lotul de gaini la care autorii au creat arti-
Boreliile se coloreaza prin metoda May ficial porti de intrare pentru borelii, prin
GrUnwald-Giemsa, In roz, sau numai prin lezionarea l11ucoasei bucale, dar au reu~it sa
Giemsa, dar pot fi examinate bine ~i In stare transl11ita boala In serie cu foarfeca
nativa, necolorate, la microscopul cu camp (nedezinfectata) cu care se taia varful crestei
Intunecat sau 1n contrast de faza. Executarea pentm recoltare de sange pentru testul de
frotiurilor se face de preferinta din sange, hemaglutinare rapida pe lama, pentru diag-
sp Iina sau ficat. nosticul puJorozei.
B. anserina este microaerofila. Se cultiva Rezistenta boreliilor fata de agentii fizici
cu oarecare dificu]tate pe medii inerte, bo- ~i chimici este redusa. Se conserva bine la
gate In proteine, cum este mediul Barbour- temperaturi scazute: 31 zile la OGC In carca-
Stoener-Kelly, sau pe medii speciale cu al- se, 28 zile In ser la 4°C. Pentru perioade mai
bu~ de ou ~i, mai ales, pe oua embrionate lungi se pastreaza la - 70°C sau In sange
inoculate intravitelin. Dupa cateva pasaje pe glicerinat 10 - 15% (Ginavi ~i co1. ~i
medii inerte. B. anserina l~i pierde virulenta. McNeil ~i co1. citati In Diseases of Poultry -
Pentru a avea la dispozitie B. anserina In 9).
lucn'irile de laborator, pentru 0 perioada mai
Indelungata. se prefera fie pastrarea capu~e- Caractere epidemiologice
lor infectate, fie efectuarea de pasaje repe- Sunt receptive la borelioza gainile, cur-
tate la intervale de 3-5 zile, de sange virulent cile, fazanii, ga~tele, ratele, canarii, vrabiile,
la pui de gaina, fie efectuarea de pasaje papagalii ~i alte specii. La porumbei
intraviteline la embrioni de gaina sau de borelioza nu a fost semnalata. dar au fost
curca, In varsta de 6- I0 zi Ie. depistati reagenti serologici In proportie ~i la
Printre tulpinile de B. anserina din teren titruri ridicate (15).
exista, In mod cert. 0 mare diversitate anti- Puii tineri sunt cu mult mai receptivi de-
genica ~i de virulenta, dar 0 clasificare a cat pasarile adulte. Rasele perfeqionate sunt
tulpinilor pe baza acestor criterii Inca nu a mai sensibile decat rasele rustice.
fost adoptata. Transmiterea bo lii de la pasari Ie bo lnave
in mod experimental, cu B. anserina pot la cele sanatoase se poate face, In conditii
fi infectate 0 mare varietate de specii de pa- naturale, pe mai multe cai. Cea mai eficienta
sari, pe multiple caL inclusiv prin pielea modalitate 0 reprezinta transmiterea prin
intact a, dar nu pot fi infectate, dintre mami- intermediul sangelui virulent. Aceasta se
fere, decat ~oarecii ~i iepurii, Insa ~i ace~tia poate realiza fie prin intermediul unor artro-
cu greutate ~i numai pentru 2-3 pasaje. pode hematofage, fie prin ciugulire, In efec-
Celan ~i col. (2 I) au demonstrat posibi- tivele cu canibalism, fie cu acul de seringa
litatea transmiterii spirochetozei cu sange sau seringa nedezinfectate. Cei mai frecventi
virulent de ga~te la gaini, atilt prin inoculare agenti transmitatori sunt capu~ele din genul
i.m. cat ~i prin administrare In furaje. De Argas. In special A. persiclts ~i A. reflex ltS, ~i
asemenea. autorii au transmis boala la gainL genu I Omithodorlts. Mai rar a fost incrimi-
introducandu-le In cloaca materii fecale de nat Dermanysslts gallinae (32). in primele
la ga~te bolnave. ore dupa ce capu~ele sug sangele virulent, 0
Nu la acelea~i concluzii au ajuns pm1e din borelii traverseaza peretele intesti-
Simionescu ~i co1. (32), care au reu~it sa nal ~i ajung In hemolimfa capu~ei, unde se
transmita B.A. la gaini per os. cu apa ~i fu- pare ca se multiplica, patrund apoi In diverse
Jnfec(ii prodllse de germem din genllrile Borrelia :ji Treponema 247
!esuturi, inclusiv In glandele salivare ~i In splina ~i, In decurs de cateva zile, In sange ~i
gonade, unde pot sa persiste cel pUj:in doua alte organe. Cre~terea numarului de bore Iii
luni. In acest interval de timp capu~a poate In sange are loc simultan cu scaderea numa-
transmite borelioza prin Inj:epare ~i rului de eritrocite, ceea ce conduce la 0 gra-
transovarian. In continuare, infeC!ia se va anemie, cu toate consecin!ele acesteia.
transmite transstadial, de la larva la adult ~i B.A. este cunoscuta ca 0 boala de tip
apoi la 0 noua genera!ie de capu~e. 0 capu~a enzootic sta!ionar, cu pronunj:at caracter
care a supt sange virulent devine infectanta sezonier. legat de perioada de activitate ma-
dupa 7 zile ~i ramane astfel timp de aproxi- xima a agen!ilor transmij:atori. In j:ara noas-
mativ 488 zile (Knowles, citat de Barnes In tra au fost Insa mai multe semnalari ale apa-
9). Atat larvele cat ~i nimfele ~i adultii pot rij:iei bolii In toate anotimpurile, cu pierderea
supravie!ui mai multe luni ~i chiar ani, rara caracterului ciclic, sezonier, ceea ce a pus la
sa se hraneasca. Activitatea lor Incepe In Indoiala teoria transmiterii bolii aproape
jurul temperaturii de 18°C (32) ~i cre~te. In exclusiv In sezoanele de activitate a capu-
toate stadiile, In anotimpul umed ~i calduros ~elor (3).
(peste 35°C). dar borelioza poate sa apara ~i
In alte sezoane, deoarece transmiterea bolii Tabloul clinic
se poate face ~i pe cale orala, prin ingerarea In cazul infectiei naturale, perioada de
de dejecj:ii, furaje sau apa contaminate, sau incubaj:ie variaza Intre 3-12 zile, dependent
chiar prin ingerarea de capu~e infectate. de numarul ~i virulenj:a germenilor inocula!i.
Pasarile nu raman purtatoare ~i elimina- Pasarile bolnave sunt febrile, au 0 stare
toare de borelii. Acestea se debaraseaza de general a profund alterata, sunt anorexice dar
germeni imediat dupa ce Inceteaza septice- polidipsice, au pie lea ~i mucoasele palide,
mia. creasta ~i barbij:ele sunt cianotice, penele
In afara de capu~e, B.A. poate fi transmi- sunt zbarlite, sunt adinamice, somnolente ~i
sa ~i de alte artropode respectiv de anumite prezinta 0 diaree profuza de culoare verzuie
specii de j:anj:ari sau de paduchi (7, 39), dar sau galben-verzuie (datorita conj:inutului In
cu mai mica eficien!a. Haroviuc ~i lonescu bila) ~i mor. In majoritatea cazurilor, In ras-
(20) au descris un focar de spirochetoza timp de 1-2 zile, pana la 4-5 zile. Adinamia,
aviara aparuta toamna, Intr-un efectiv observata mai ales In forme Ie mai de durata,
neparazitat cu capu~e ~i au concluzionat ca, se datoreaza artralgiilor. Pasarile bolnave
In acel caz. transmiterea infeC!iei s-ar fi ra- prefera pozi!ia decubital a sterno-
cut pe cale digestiva, fapt confirm at indirect abdominala, pe jarete, ~i se deplaseaza ane-
~i de Cio1ca ~i col. (10), care au reprodus voie, mai mult sarind. In ultima faza a bolii
boala la gaini, infectandu-le pe cale bucaJa, temperatura scade sub valorile normale ~i
ca saliva proven ita de la pasari bolnave. survine parapareza sau paraplegia. In cazu-
In corpul argasidelor se pare ca boreliile rile relativ rare de vindecare. refacerea
sufera 0 transformare morfologica, luand morfofunc!ionala se face anevoios.
forma unor granule, care au fost interpretate Examenul sangelui releva modificari im-
de unii autori ca "forme de rezistenj:a" a portante: scaderea drastica a numarului de
boreliilor. Acestea pot fi identificate prin eritrocite, a hematocritului ~i a hemoglobi-
I.F. ~i se dovedesc a fi infectante prin ino- nei, dar rara eritroliza intravasculara. pre-
culare la pasari receptive. cum ~i 0 cre~tere pronunj:ata a YSH-ului. Se
Dupa infeC!ia naturala sau artificiala, crede ca eritrocitele sunt fagocitate de
spirochetele pot fi detectate prima data In macrofage, In special In splina, dupa ce au
248 Boli infecfioase ale animalelor • bacterioze
Boala de Lyme (B.L.) este 0 boala infec- Manned au reu~it sa cultive B. burgdOiferi
tioasa intalnita la om, caine, pisica ~i alte pe 0 mixtura de celule somatice cultivate
specii de animale dome stice ~i salbatice, (limfoide, epiteliale, sinoviale s.a.) intr-un
produsa de Borrelia burgdOiferi, transmisa lichid nutritiv special, cu rezultate net su-
prin capu~e ~i manifestata in principal prin perioare procedeelor deja cunoscute (14).
dermatite, artrite, meningoencefalite ~i tul-
burari generale. Caractere epidemiologice
A fost descrisa pentru prima data in Pana in prezent B.L. a fost diagnosticata
SUA, In regiunea Lyme din statui la oameni ~i la un mare numar de specii de
Connecticut (36) ~i recunoscuta apoi, pe animale domestice ~i salbatice, uneori ex-
langa aproape tot teritoriul SUA ~i in Euro- primata clinic dar de cele mai mult ori sub
pa, Australia ~i Asia, dar se suspecteaza pre- forma de infectii subclinice. Dat fiind faptul
zenta bolii ~i in America de Sud ~i Africa. ca B.L. a fost identificata ~i conturata ca
B.L. este 0 zoonoza, ~i inca una a carei entitate morbida relativ recent, lista speciilor
incidenta ~i importanta, atat la om cat ~i la receptive inca nu a fost completata, iar ta-
animale, este in cre~tere, transmiterea la om bloul simptomatologic inca nu este suficient
~i intre animale radindu-se prin intermediul cunoscut.
unor speci i de capu~e (16). Deocamdata, B.L. a fost identificata cli-
nic sau numai serologic, la majoritatea ani-
Etiologie malelor domestice, la numeroase mamifere
Agentul etiologic al B.L. a fost identifi- salbatice, unele specii de pasari ~i chiar la
cat de Johnson ~i col. in 1984 in SUA, ca ~oparle.
fiind Borrelia burgdOiferi. Ulterior, s-a con- Diritre mamiferele domestice B.L. a fost
statat ca intre agentul etiologic al B.L. izolat identificata la ciiine, pisica, bovine, cai ~i oi.
in SUA ~i cei izolati din boala cu aceea~i Dintre animalele salbatice B.L. a fost
simptomatologie in Europa ~i Asia exista identificata la cateva specii de ierbivore ~i
uneJe diferente privind compozitia chimica a canide, precum ~i la cateva specii de roza-
lipoproteinei continuta in membrana extema toare (~oareci, ~obolani), ultimele avand un
~i in structura acizilor lor nucleici, ceea ce a important rol de rezervor In circuitul
determinat reconsiderarea taxonomica a eti- boreliilor in natura.
ologiei B.L. Astfel, pentru agentii izolati Posibilitatea transmiterii B.L. la oameni
initial in SUA s-a rezervat denumirea de B. de la animalele domestice prin contact di-
burgorferi sensu stricto (sau grup I), in timp rect. precum ~i intre animalele bolnave ~i
ce agentii izolati ulterior in Europa, Asia ~i cele sanatoase, in absenta unor agenti
Japonia au fost denumiti B. garinii sau grup transmitatori, este 0 problema controversata.
2 (23, 31), B. a/ielii sau grup 3 (23, 31) ~i B. Exista parerea di mamiferele infectate eli-
japonico sau grup 4 (18, 24). Pentru to ate mina boreliile prin urina ~i, prin intermediul
cele patru grupe s-a propus ~i denumirea acesteia este posibiIa infectarea animalelor
generica de B. burgdorferi sensu lata. cohabitante. Ipoteza cel mai larg acreditata
B. burgdOiferi se cultiva cu dificultate ~i este insa ca in aparitia B.L. la om ~i anima-
numai pe medii speciale (2). Foarte recent, lele domestice este implicat un rezervor de
speciali~tii de la Centrul spatial Johnson germeni, reprezentat in special de cateva
In/eetii prodZlse de germeni din genZlriie Borrelia "~I Treponema 251
este ceva mai rapid dar ~i ceva mai putin Profilaxie §i combatere
specific. A vand in vedere ca B. L. este 0 boala cu
Dadi valoarea de diagnostic individual al focalitate naturala, profilaxia generala este
teste/or ELISA ~i IFI este reJativa, in schimb greu de realizat, cu atat mai mult cu cat intre
valoarea celor doua teste pentru screening rezervorul natural, reprezentat de rozatoare
este incontestabila. sau ierbivore salbatice ~i victimele acestora,
De mai mare valoare in sustinerea suspi- respectiv oamenii ~i animalele domestice, se
ciunii de B.L. este demonstrarea existentei interpune cel putin un gen de capu~e, capa-
parazitismului cu capu~e ~i rezultatul favo- bile sa conserve germenii un timp indelun-
rabil rapid al tratamentului antimicrobian gat.
(diagnostic terapeutic). La nivelul primei verigi a lantului
La examenul paraclinic se pot sesiza epidemiologic - rezervorul reprezentat de
modificari importante dar nu patognomoni- rozatoare ~i ierbivore salbatice (caprioare) -
ceo In lichidul cerebrospinaL lichidul sinovi- nu se poate interveni in nici un fel. La nive-
al ~i urina se pot contata modificari ce de- lul verigii epidemiologice intermediare, re-
nota existenta unei inf1amatii. Astfel, in li- prezentata de agentii transmitatori, in princi-
chidul sinovial la caine se pot gasi pana la pal capu~e, se poate interveni, dar cu multe
50.000-100.000 celule. dintre care peste precautii. Dificultatile sunt legate de faptul
95% neutrofile (19). ca ixodidele au un ciclu de viata bianual, in
care timp pot parazita, in fiecare stadiu pe
Tratament un alt animal, din aceea~i specie, sau aparti-
Este cunoscut faptul ca efectul trata- nand chiar la specii diferite. In aceasta situ-
mentului B.L. cu antibiotice, in special in atie este greu de imaginat 0 dezinseqie ge-
fazele incipiente este evident. uneori chiar nerala, care sa distruga toate capu~ele din
spectaculos, in prime Ie 24-48 ore de trata- mediul ambiant ~i de pe animalele-rezervor,
ment. Pentru a evita recrudescentele sau Tara a mai pune la socoteala riscurile ~i
recidivele este necesar insa ca tratamentu1 sa dezechilibrele ecologice pe care 0 asemenea
se extinda pe durata a 15-30 de zile sau mai aqiune Ie poate provo ca. Ceea ce se poate
mult, dar Tara ca, in acest fel, sa se asigure face practic, este dezinseqia cu permetrin,
sterilizarea microbio10gica a animalului. amitraz, fipronil sau alte substante, a cainilor
Formele cronice sunt mult mai greu curabi- sau altoI' animale din imediata vecinatate a
Ie. oameniloL dar eficacitatea acestei aqiuni
Pentru tratamentul formelor clinice au este mica, daca nu are caracter permanent.
fost utilizate cu succes ~i recOlmindate la Dupa 1990 au aparut, in cateva tari, mai
animale sau la om: amoxicilina, doxicilina, multe vaccinuri contra B.L., toate inactivate,
tertraciclina, oxitetraciclina, procain penici- destinate imunoprofilaxiei bolii la caini.
lina, ampicilina, eritromicina ~i multe alte Rezultatele obtinute cu bacterine, preparate
antibiotice de ultima generatie. dupa metoda clasica, au fost bune dar numai
Aminoglicosidele ~i quinolonele sunt inacti- in cazul identitatii antigenice dintre tulpina
ve fata de B. burgdorferi. In aprecierea efi- vaccinaIa ~i cea infectanta. Proteqia obti-
cacitatii tratamentului Cll antibiotice a B.L. nuta nu este totala, iar animalele vaccinate,
trebuie sa se aiba in vedere ca in aceasta timp de 1-2 ani nu mai pot fi controlate se-
boaIa apar uneori ~i vindecari spontane, in rologic pentru B.L. Cu 0 incidenta scazuta,
absenta oricarui tratament, urmate sau nu de in cazul vaccinuri10r corpuscuJare pot sa
recidive. apara reaqii a1ergice.
lnfec{ii produse de germeni din genurile Borrelia :;i Treponema 255
Dupa 1996 au aparut mai multe vacci- membranei externe a B. burgdorferi. Se ad-
2U nuri subunitare adjuvantate, avand ca ministreaza prima data 1a varsta de 9 sapta-
substrat antigenic proteine1e de tip A ~i Bale ffiilni ~i se repeta dupa 3 saptamani.
TREPONEMOZA IEPURELUI
14.3.
Prevenirea aparitiei bolii in crescatariile stare a c1inica, varsta ~i sex, se poate ajunge
de iepuri se face prin controlul clinic al iepu- nu numai la vindecarea clinica a tuturor ie-
rilor nou achizitionati, care sa provina numai purilor bolnavi, dar chiar la eradicarea bolii
din efective supravegheate sanitar veterinar. din efectiv. Iepurii vindecati vor putea fi
in caz de aparitie, T.!. poate fi tratata cu apoi folositi la reproduqie, Tara restriqii
rezultate bune, cu antibiotice sau (12,25). Ca urmare a tratamentului intensiv
chimioterapice. cu penicilina, poate apare ca efect secundar
Se pare ca cele mai bune rezultate se ob- nedorit sterilizarea iepurilor de flora Gram
tin cu benzatin penicilina G, 42.000 Ui/kg pozitiva ~i proliferarea in schimb a florei
greutate vie, sau 0 combinatie de benzatin bacteriene concurente Gram negative din
penicilina G cu procainpenicilina G, s.c., de intestin, cu declan~area consecutiva a diare-
trei ori consecutiv, la intervale de 0 sapta- ei, care va trebui tratata in continuare, ca
mana (33, 38). Dad! se trateaza concomitent arice enterita diareica, dar neaparat introdu-
tot efecti vul de reproduqie, indiferent de cand in alimentatie ~i fanul, la discretie.
Bibliografie
1. Anderson, J.F., Johnoson, RC .. Magnarelli, Other Spirochetal & Tick Borne New York
LA (1986), Infect Immun, 51, (2), 394 15. Fabbi, M., Sambri, V., Marangoni, A, Magn-
2. Anderson, J.F .. Magnarelli, LA (1992), Ann ino, S., Solari Basano, F., Cevenini, R,
NY Acad Sci, 653, 52 Genchi, C (1995), J Vet Med Ser B, 42, 503
3. Antonie, St., lIie, Paula, Becheanu Alexan- 16. Fell, E. (2000), Nurse Pract, 25, (10), 43
drina, Rotaru, M. (1971), Rev. de Zoot §i 17. Fryer, K. (1995), http://www.rabbitweb.
Med. Vet., 3, 70 net/hea Ith-p roblems. asp
4. Beer, J. (1980), Infektionskrankheiten del' 18. Fukunaga, M., Okada, K., Nakao, M.,
Haustiere, Veb Gustav Fischer Verlag Jena Konishi, T, Sato, Y. (1996), Int Syst
5. Biester, H.E., Schwarte, L.H. (1965), Dis- Bacterial, 46, (4), 898
eases of Poultry, The Iowa State University 19. Greene, C.E. (1998), Infectious Diseases of
Press, 5th edition the Dog and Cat 2-ed, by W.B. Saunders
6. Bosler, E. (1998), 11th International Scientific Company
Conference on Lyme Disease and Other 20. Haroviuc, S., lonescu, V. (1963), Rev. de
Spirochetal & Tick-Borne New York Zoot. §i Med. Vet., 4, 79
7. Burgdorfer, W. (1998), 11th International 21. lonescu, S. (1955), Probl. zoot. ~i vet., 1, 88,
Scientific Conference on Lyme Disease and 131
Other Spirochetal & Tick Borne New York 22. James, T Sheet, Cyntia, A, Rossi Brian, J.
8. Bushmich, Sandra (1998), 11th International Kearney, George, E. Moore (2000), JA VMA,
Scientific Conference on Lyme Disease and 216,9,1418
Other Spirochetal & Tick Borne New York 23. Li, M., Masuzawa, T, Takada, N., Ishiguro,
9. Calnek, B.W. (1997), Diseases of Poultry 10- F., Fujita, H. et all (1998), Appl Environ
ed, Iowa State University Press, Ames, Iowa, Microbial, 64, (7), 2705
USA 24. Masuzawa, T., Suzuki, H., Kawabata, H.,
10. Ciolca, A (1963), Rev. de Zoot.§i Med. Vet., 4, Ishiguro, F., Takada, N., Yano, Y (1995), J
82 C/in Microbial, 33, (5), 1392
11. Clipsham, R.C. (1991),
25. Mendlowitz, L. (1998), http://www.radil.
http://www.geocities.com/Hea rtl andN alley 111 m isso uri.ed u/RAD ILinfo/d ora/RAB BPAG EI
55/disease.html
rabbit.html
12. Cunliffe-Beamer, T.L., Fox, R.R (1981), Lab
26. Nakao, M., Miyamoto, K., Fukunaga, M.
Anim Sci, 31, (4), 379
13. Cunliffe-Beamer, TL., Fox, RR (1981), Lab (1994), J Infect ois, 170, (4), 878
Anim Sci, 31, (4), 366 27. Negru, D., May, I., Marica, D., Mussar, H.,
14. Duray, P.H., Hatfill, S., Marques, Adriana, Mussar, L. (1963), Probl. zoot. §i vet., 5, 69
Margolis, L. (1998), 11th International 28. Paul, I. (1996), Etiomorfopatologie veterinara,
Scientific Conference on Lyme disease and Editura ALL, Bucure~ti
Jnfecfii produse de germeni din gem/rile Borrelia :ji Treponema 257
_ .mge 29. Piesman, J. (1989), Exp Appl Acarol, 7, (1), (1995), Clin Infect Dis, 21, (3), 380
.: ,. le- 71 35. Superkar, P.G. (1989), Poultry, 5, 40
::c 20lii 30. Radostits, O.M., Gay,C.C., Blood D., Hinch- 36. $tefan, N. (2000), Diagnosticul §i prevenirea
cliff, KW. (2000), Veterinary Medicine, W.B. zoonozelor, Editura funda\iei Romania de
':1 fi Saunders Company Ltd., 9th edition maine, Bucure~ti
:';qii 31. Sato, Y., Miyamoto, K., Iwaki, A., Masuzawa, 37. Umemoto, T., Inada, I., Furuoka, H., Matsui,
':'lS!V T et all (1996), Appl Environ Microbial, 62, T., Kimura, K., Fujii, N., Isogai, E., Isogai, H.,
, ,:ldar (10),3887 Namikawa, I. (1996), Zentralblat
32. Simionescu, E., Pu~ca~iu Dellia, Oprescu Veterinarmed, 43, (5), 267
..:-ram
Doina (1965), Lucr. §t. Seria Medicina Veteri- 38. *** (1998), The Merck Veterinary Manual 8-
-. Jre! nara, 8, 341 ed, Merck & Co., Inc., Whitehouse Station,
_ din . 33. Stahl, R. (1999), http://www.showbunny. N.J .
:C:1re- coml hutchburn. asp 39. *** (1999), American Soybean Association,
34. Strle, F., Cheng, Y., Cimperman, J., http://www.pacweb.sg/asa
.. ca Maraspin, V., Lotric-Furlan, S., Nelson, J.A.
--:du-
, =2n-
R.,
_ ::3
je
:8.
:, 'J.
':.'1
',1.
Cap. IS
Infectii produse de
germeni din genul
Brachyspira
Radu Moga Mdnzat
Genul Brach)'spira face parte din Jam Brachyspiraceae. orrL Spirochaetales. Genul Braclu·spira. in
componen,ta sa actllala. a re::lIltat prin IInificarea genllrilor Serpulina 'Ji Braclz)'spira. Ii? 1997. la propllnerea llii
Ochiai si col. (22). Cliprinde bacterii Gram negative, mobile. splrochetomor[e. Cll spire largi. avdnd IInlil sau mai
mul!ijlageli periplasmatici. pretell!ioase la condi!iile de cliitivare: unele prodllc hemoh:::a pe agar-sdnge.
Speciile genului Brachyspira si implica.tiile lor in patologia animala sunt:
B. Izyodysenteriae. agentul etiologic al dizenteriei porcl/lui
B. pilosicoli, incriminat in spiroclzetoza intestinalii aviaN) si spirochetoza intestinalii a porcllilli
B. intermedia. ineriminat in spirochetoza intestinalii aviarii si colita spirocheticii a porclill/i
B. aiviniplilli. i::olat din entente ale puilor
B. il/nocens. cu implicatii patologice incerte
B. /llllrdocizii Cll implica!i! patologice incerte
B. aalborgi i::olata din intestin de la oamen!.
Spiroclzetoza intestinalii aviarii si spiroclzetoza intestinalii a porclill/i necesitd inca studii Sliplimen tare
inainte de a puteafi considerate cnti/a!i morbide distincte, bine conturate din pIiI1Ctde vedere etiopalogenic (24).
DIZENTERlA PORCULUI
15 L
Dizenteria poreului (D.P.), eunoseuta ~i gic. Doua deeenii mai tiirziu. Doyle izoleaza de la por-
sub denumirea de colita eii bolnavi 0 baeterie. I'ibrio coli. pe care 0 considera
agentul etiologic al D.P. de~i. reproducerea experimen-
hemoragiconecrotica sau diareea neagra a tala cu culturi pure de r: coli nu a fost posibiHi. Alti
porcului este 0 boala infeqioasa enzootiea a autori. citati de Volintir (36), au atribuit rolu] etiologic
poreilor produsa de Brachyspira principal altor cauze: Balantidium coli singur sau asoci-
at eu un virus sau eu un vibrion, unor leptospire sau
hyodysenteriae, eu partieiparea seeundara ~i
altor m icroorganisme spirochetomorfe.
a altor baeterii, earaeterizata prin produeerea in tara noastra. prima semnalare a bolii a fost fa-
unei eolite hemoragiee sau cuta de Volintir. In 1955. care a evidentiat In frotiurile
hemoragieoneerotiee grave la tineretul por- tacute de pe mucoasa colonului. colorate argentic. ni~te
microorganisme spirochetomorfe pe care, la fel ca ~i
ein 'intare at ~i la grasuni.
Csontos ~i Hirt in Ungaria, le-a considerat a fi leptos-
pire. ~i care a presuplts ca sunt agentii etiologici ai bolii
Istoric (35). La concluzii asemanatoare au ajuns Papa ~i Zeicu
Prima descriere a bolii a fast facuta in aIm! 1921. (26) doi ani mai tarziu. Ulterior D. P. a mai fost studiata
de Whiting, Doyle ~i Spray in SUA. sub nume!e de In tara noastra de Bugeac (4) care atribuia etiologia
dizenteria porcului, dar boala era cunoseuta mai de- bolii lui Vibrio coli. de Bcrbinschi ~i col. (2) care atri-
mult de creseatori. sub numele de diareea neagra sau buiau etiologia bolii Treponemei hyodysenteriae. pre-
diueea sangvinolcnta. Tot Whiting ~i col. dovedese cum ~i de alti autori, care recunosc In etiologia bolii
transmisibilitatea bolii eu fecale provenite de la poreii acela~i agent. dar reclasificat ca Serpulina ~i, mai re-
bolnavt. dar tara a plttea sa stabileasca agentul etiolo- cent. ca Brachyspira hyodysenteriae.
Infectii produse de germeni din genu! Brachyspira 259
de /a nive/u/ colonu/ui, induc un ~oc toxic cu cu dejectii )i 112 zile fn dejectii, la tempe-
coagu/are intravascu/ara diseminata ~i carora ratura de lOoe, jar B. ptlosicoli, in ace/ea)i
Ii se datoreaza simptomele $i leziunile ca- conditii supravietuie$te 0 perioada de timp
racteristice In D.P. cel putin dubla (3). In stare congelata
Sinergic cu B. hyodysenteriae I$i exercita brachispirele supravietuiesc peste 10 ani, dar
patogenitatea $i alte specii bacteriene ale rezista mai greu Ja decongelare.
florei comensale anaerobe sau aerobe, din Sunt sensibile fata de sub stante Ie dezin-
colon, dar singurul element care asigura fectante uzuale in eoncentratii uzuale.
contagiozitatea bolii ramane B. De asemenea, sunt sensibile fata de 0
hyodysenteriae. gama larga de sub stante antibiotice ~i
Initial au fost identificate 4 serotipuri de chimioterapice. Fara a se putea face 0 ierar-
brachispire, fata de care organismele infec- hizare a acestora dupa activitatea inhibitorie
tate prezinta anticorpi aglutinanti la titruri fata de brachispire, pentru ca aceasta difera
Inalte dupa 4-6 saptamani ~i care se mentin de la 0 tulpina la alta ~i este inconstanta In
la un nivel ridicat timp de 8-10 saptamani. timp chiar fata de aceea~i tulpina de
Cercetarile care au urmat au aratat ca brachispire (27), se poate afirma, totu~i, ca
brachispirele au 0 structura antigenica destul arsenilatul de sodiu, tylosina,
de complexa, numarul grupelor sau varian- dimetridazolul, ronidazolul ~i lincomicina au
telor identificabile In cadrul genului ~i spe- fost apreciate, la un moment dat, ca cele mai
ciei fiind, In ultima instanta, dependente de eficace, la care s-au adaugat apoi tiamulinul
metoda de investigatie utilizata (aglutinare, ~i carbadoxul, dar fat a de fiecare din acestea
imunodifuzie, imunelectroforeza, PCR). au fost semnalate ~i tulpini rezistente (27).
Fara a include In studiu un numar prea mare Alte sub stante recomandate pentru inactiva-
de tulpini, din toate zone le geografiee, rea B. hyodysenteriae au fost: bacitracina,
Hampson ~i col. citati de Harris ~i col. (15) gentamicina. virginamicina ~i monezinul.
au identificat In 1997, 11 serogrupuri, fieca- Pentru a ilustra labilitatea sensibilitatii
re eu mai multe serovaruri. brachispirelor fata de anumite substante, se
Rezistenta brachispirelor, fata de diver~i poate evoca perioada de la mijlocul secolu-
agenti fizici ~i chimici cu aqiune noeiva, lui trecut cand se recomanda "diagnosticul
este redusa. Sunt sensibile in special fata de terapeutic" al D.P. prin tratarea cu arsenilat,
lumina solara directa, uscaciune ~i oxigenul cu interpretarea ca vindecarea rapida ~i
atmosferic dar, In fecalele diareice, mai ales completa a lotului tratat confirma diagnosti-
daea acestea au ajuns in balti sau diverse alte cuI de D.P., In timp ce insuccesul tratamen-
ape de suprafata, supravietuirea este asigu- tului infirm a diagnosticul de D.P. Astazi se
rata pentru mai multe saptamani. Supravie- recurge la tratamentul cu arsenilat, din cauza
tuirea este mai Indelungata la temperatura de eficacitatii reduse, numai In lipsa altor me-
refrigerare ~i mai scurta la temperatura labo- dicatii.
ratorului. Dupa unii autori. brachispirele Prin infeqia experimental a a purceilor
supravietuiese In fecale mai putin de 0 zi la SPF sau HPCDlR se poate reproduce D.P.
3TC, 7 zile la 25°C ~i 48 zile la 0-1 O"C, dar Activitatea patogena a toxinelor
daca fecalele sunt diluate I: I 0 cu apa, su- enteropatogene ~i a hemo Iizinei poate fi
pravietuirea la 5°C se prelunge~te la 61 de testata pe animale de laborator prin testul
zile (28). Dupa alte surse, rezistenta B. ansei ligaturate, oarecum similar cu cel din
hyodysenteriae In diverse medii naturale enterita colibacilara, dar efectuat de prefe-
este chiar mai mare: 10 zile In sol amestecat rinta pe colon. Trott ~i Hampson (33) au
Infectii produse de germeni din genul Brachyspira 261
nului gros devine fluid, de culoare brun- ma lor, ajungand pana in lamina propria ~i in
ro~ietica sau caramizie. Celulele epiteliului lumenul intestinal.
mucos se necrozeaza iar eritrocitele extrava-
zeaza, ajungi'md in lumen. Prin cronicizare Diagnostic
se reduce fenomenul edematos de la nivelul In mod obi~nuit, medicii practicieni re-
peretelui colonului, dar se accentueaza for- cunosc cu u~urinta D.P., pe baza datelor
marea unor false membrane mucofibrinoase anamnetice, a manifestarilor clinice ~i a le-
la suprafata epiteliului. Inflamatia ziunilor macroscopice.
hemoragica poate sa cuprinda numai 0 parte In anumite circum stante insa, stabilirea
din intestinul gros, sub forma de plaje, care certa a diagnosticului este mai dificila ~i
au tendinta de a se extinde prin confluare, la sunt necesare unele examene complementare
tot intestinul gros, insa nu ~i in intestinul de confirmare: histologic, bacterioscopic,
subtire. Prin invechire, leziunile bacteriologic.
cataralhemoragice sunt substituite de leziuni Achizitionarea recenta de animale, mai
hemoragiconecrotice ~iapoi fibrinonecrotice. ales daca provin din efective in care este
Stomacul este adesea plin cu continut prezenta D.P., sau interventia unor factori de
alimentar, cu mucoasa congestionata pe ma- stres legati de regimul furajer, microclimat,
rea curbura, iar ficatul poate fi congestionat mi~cari de animale, pot sa atraga suspiciu-
insa acestea nu sunt leziuni obligatorii sau nea de D.P. in cazul aparitiei unei boli dia-
caracteristice pentru D.P. reice cu frecventa maxima la porcii de 2-5
La examenul histopatologic, leziunile ca- luni ~i cu aspect caracteristic al fecalelor
racteristice se gasesc tot in intestinul gros. pentru D.P. Tabloul lezional, sediul ~i ca-
Se constata ingro~area peretelui intestinului racterul leziunilor constatate, In cazurile
gros, in special a colonului, datorita ectaziei tipice, acute, permit stabilirea diagnosticului
vasculare, plasmoragiei ~i infiltratiei leuco- necesar in practica curenta, daca nu exista ~i
citare, in special in lamina propria. alte leziuni, care pledeaza pentru alte boli,
Mucoasa cecumului ~i colonului este fata de care trebuie facut diagnostic diferen-
hiperplaziata, impregnata cu mult mucus. Ca tial (complexul adenomatozei intestinale,
urmare a coagularii intravasculare disemi- salmoneloza, necrobaciloza). Foarte caracte-
nate se produc numeroase mici trombusuri la ristice sunt considerate limitarea leziunilor
nivel capilar. Numeroase elemente figurate la intestinul gros ~i prezenta de exsudat
ale sangelui extravazeaza, infiltrandu-se in mucofibrinos ~i de sange in lumenul intesti-
spatiile tisulare limitrofe ~i ajungand pana in nului gros.
lumenul intestinal. Punerea in evidenta a brachispirelor prin
In formele cronice predomina leziunile examen microscopic direct este posibila prin
efectuarea de frotiuri din mucoasa colonica
de inflamatie fibrinonecrotica, cu prezenta
elementelor figurate extravazate dar cu es- sau din continutul colonului diluat 1:5 -
1:10 ~i examinarea lor fie In stare nativa, in
tomparea fenomenelor congestive.
camp Intunecat sau in contrast de faza, fie
In seqiunile histologice prin peretele
dupa colorare prin metoda Gram, Giemsa
colonului cu leziuni recente, pot fi vizuali-
sau impregnare argentica. Neajunsul exame-
zate brachispire in numar mare, dispuse liber
nului bacterioscopic consta in faptul ca, in
printre celulele criptelor intestinale, la su-
acest fel, nu obtinem informatii privind vi-
prafata lumenala a acestora sau in citoplas- rulenta germenilor evidentiati ~i exista ~i
posibilitatea confuziei cu alte microorga-
264 Bali infecfioase ale animalelor • bacterioze
nisme spirochetomorfe, une1e chiar din ge- 5% sange :;i spectinomicina, la care se pot
nul Brachyspira (B. pi/osicolI: B. inter/ne- adauga :;i alte antibiotice (colistin,
d/a) dar de mai mica imp ortan ta vancomicin, spiramicina) fata de care B.
epidemio10gica. Dupa Hommez ~i col. (18) !~J'odysenteriae este insensibil.
pentru diagnosticul de rutina al D.P. :;i dife- Materialul patologic din care se tac in-
rentierea B. hyodysenteriae de B. innocens, samantari1e este constituit din mucoasa co-
B. pi/osicoli ~i B. intermedia ar fi de ajuns 10nului sau continutu1 acestuia, care vor fi
dad! s-ar Iua in considerare dimensiunea mai mentinute de la prelevare :;i pana Ia insa-
mare a lui B. hyodysenteriae, evidentiabila mantare intr-un me diu special pentru
in frotiurile directe din fecale sau continutul transport, sau in tampon fosfat salin, 1a tem-
colonic (prin cultivare pe medii de cultura peratura frigiderului. Incubarea se face intr-
acest caracter se estompeaza), precum ~i un anaerostat, cu atmosfera compusa din N2
capacitatea hemolitica mai pronuntata a lui sau H2 ~i CO2 Ia 37-42°C, in prezenta unui
B. hyodysenteriae, la care se pot eventual agent reducator ~i a unui indicator de anae-
adauga 2-3 teste enzimatice simple. robioza. Prezenta B. hyodysenteriae este
Barcellos ~i col. (I) atrag atentia ca din indicata de 0 zona larga de hemoliza beta, in
enteritele purceilor intarcati se pot izola jurul coloniilor. Dupa repicare, transplantare
multe bacterii spirochetomorfe hemolitice ~i obtinerea de culturi pure se face identifi-
diferite de B. hyodysenteriae. Dintre cele 29 carea B. hyodysenteriae, prin unul din ur-
tulpini spirochetomorfe beta-hemolitice, matoarele teste: reaqia de IF cu anticorpi
izolate de autor din 17 fernle cu manifestari absorbiti sau cu anticorpi monoclonali,
suspecte de D.P., numai 8 s-au dovedit pI'in reaqia de aglutinare rapida, pe lama, testul
PCR a fi fost B. h.-vodysenteriae, in timp ce de inhibare a cre~terii, testul de
15 tulpini au fost tipate ca B. pi/osicoli, iar imunodifuzie, un minim de teste biochimice,
alte 6 au ramas neidentificate. Iuandu-se in considerare in mod obligatoriu
De mai mare utilitate pentru confirmarea ~i capacitatea de a produce hemolizine (15).
diagnosticului este imunofluorescenta indi- Calderaro ~i col. (6) recomanda pentru
recta sau directa, in special daca se lucreaza izolarea lui B. hyodysenteriae un mediul
cu seruri specifice absorbite cu antigenele special selectiv, de agar cu sange, cu adaus
unor specii asemanatoare morfologic cu B. de spectinomycin ~i rifampin, mediu utilizat
hyodysenteriae, ceea ce permite diferentie- curent in laboratoarele din Italia pentru izo-
rea de acestea, concomitent cu stabilirea larea B. pilosicoli de origine umana. Dupa
numarului ~i sediului B. hyodysenteriae. Un Waldmann :;i col. (37), posibilitatile actua1e
pas inainte a fost Iacut recent prin utilizarea de diagnostic ~i tratament a D.P. sunt, In
in IF a unor seruri specifice absorbite cu general, nesatisIacatoare. Examenul bacteri-
tulpini slab hemolitice, ceea ce permite ologic permite tipizarea germenilor din ge-
aprecierea ~i a virulentei germenilor vizuali- nul Brachyspira dupa izolare ~i testarea re-
zati in dimpul microscopic, precum ~i prin zistentei fata de produsele antimicrobiene,
efectuarea testului de IF sau a testului dar inconvenientul acestui examen consta In
ELISA, cu anticorpi monoclonali (15). rata ridicata a rezultatelor fals pozitive, pe
Pentru confirmarea diagnosticului de care autorii Ie pun mai ales pe seama inacti-
D.P. prin examen bacteriologic este necesara varii germenilor din probe in timpul
izolarea agentului etiologic pe un me diu transportului spre laborator. Pentru sesizarea
special selectiv, cum este mediul propus de faptului ca 0 parte din probe sunt negative,
Songer ~i col. (30), cu agar tripticaza soia, din cauza ca s-au inactivat germenii in tim-
InfecJii produse de germeni din genu! Brachyspira 265
pul transportului, autorii recomanda dedu- se face in masa, prin administrarea colectiva
blarea examenului bacteriologic cu examina- in furaje sau in apa de baut a unui antibiotic
rea prin imunofluorescenta a fiecarei probe, sau chimioterapic activo
test pe care autorii 11 apreciaza ca foarte Avand in vedere ca doze Ie curative sunt
convenabil, simplu, rapid ~i sensibil (>90%). intotdeauna de 2-4 ori mai mari decat dozele
Animalele bolnave de D.P. poseda, in administrate in scop preventiv sau cele pe
mucoasa colonului sau in continutul sau care Ie necesita subiectii aflati in perioada de
fecal, un mare numar de brachispire, a caror incubatie, ideala ar fi separarea animalelar
concentratie poate fi de 108 - 109/g, in timp in doua categorii: bolnave ~i sanatoase, ur-
ce porcii infectati asimptomatic sau aflati mand ca animalele din fiecare categorie sa
sub tratament poseda un numar incompara- fie tratate cu doze ~i pe cai corespunzatoare.
bil mai redus de germeni, uneori sub limita Acest lucru nu este insa posibil in practica
inferioara detectabila prin metodele obi~nu- curenta, din mai multe motive, care nu mai
ite. Pentru probele cu un numar mic de ger- trebuie detaliate, fiind u~ar de imaginat.
meni, rezultate bune se pot obtine prin reac- Pe de alta parte, in instituirea unui trata-
tia de polimerizare in lant (PCR) pe culturi ment eficace contra D.P. trebuie sa se tin a
primare (7). Aplicata direct pe probe de fe- seama ca porcii sanato~i consuma 0 ratie
cale, reactia da rezultate incerte, din cauza furajera corespunzatoare greutatii lor dar,
unor inhibitori nespecifici, prezenti in fecale cand apar primele semne de boala, apetitul
(15,24). lor diminua, astfel ca, in cazul administrarii
Testele serologice pentru identificarea farmaconului in furaje, animalele bolnave
reagentilor suntde mica utilitate pentru di- vor beneficia de 0 doza terapeutica diminu-
agnosticul curent, deoarece in faza de stare a ata corespunzator consumului, deci mai re-
bolii inca nu exista titruri semnificative de dusa decat a animalelar sanatoase, al caror
anticorpi. Utilitatea testelor serologice ar fi consum de furaje ($i implicit de medica-
neindoielnica pentru stabilirea statusului ment) ramane normala. In schimb, animalele
unui efectiv, prin examinarea unui pro cent bolnave consuma 0 cantitate sporita de apa,
de probe din fiecare lot, prelevate random i- comparativ cu animalele sanatoase. In con-
zat sau de la parci certamente trecuti prin secinta, este recomandabila aplicarea medi-
boala, cu 10-15 zile in urma. Cu toate ca IF, catii10r contra D.P. in furaje, la animalele
ELISA, lD ~i alte teste s-au dovedit capabile sanatoase, in scop preventiv $i in apa, la
sa detecteze reagentii seropozitivi, acestea animalele bolnave. La animalele cu forme
nu au fost oficializate inca, pentru practica severe de dizenterie este recomandabil ca
curenta, ca metode de control ~i atestare a primele administrari medicamentoase sa se
indemnitatii unui efectiv, deoarece exista faca individual, pe cai parenterale, urmatoa-
dubii privind specificitatea raspunsului rele administrari sa se faca in apa ~i numai
imun, dubii generate ~i de faptul ca inca nu a dupa ce diareea inceteaza sa se continue
fost preparat un antigen purificat, cu specifi- tratamentul in furaje, pentru 0 perioada de
citate de specie. pana la 3 saptamani, cu doze profilactice,
pentru a preveni recrudescentele.
Tratament Dupa 0 sinteza Iacuta de Harris ~i col.
Tratamentul individual al porcilor bol- (15), antibioticele, caile de administrare,
navi, pe cai parenterale, este posibil numai dozele ~i duratele administrarilor in scop
in efectivele foarte mici, crescute in sistem curativ sau preventiv, aprobate pentru utili-
gospodaresc. In efectivele mari, tratamentul zare in SUA, $i in general cele mai apreciate
266 Boli infectioase ale animalelor • bacterio::.e
Bacitracina 7 - 14
Gentamicina 3 3
Lincomicina II mg/kg 100 g/t 3' - 21"
Tiamlllin 10-15 mg/kg 200 g/t 14 7
o singura data
Tylosin 8.8 mg/kg 66 mg/kg 3* - 10** 2
de doua ori pe zi
Virginiamicina 100 g/t 14
Seop preventiv
Bacitracina 250 g/t
Carbadox 50 g/t 30 42
Lincomicina 40 g/t
Tiamlllin 35 g/t 2
Tylosin 100 g/t 2: 3 saptamani
Virginiamicina 25-50 glt pana la greutatea
de 54 kg
••••
lnfectii produse de germeni din genu! Brachyspira 267
~je
_~:ete
adjuvantate au determinat nu 0 scadere ci 0 grad de proteqie fata de infeqia ulterioara
___
2a
inexplicabila cre~tere a sensibilitatii fata de cu 0 tulpina virulenta, in sensul ca reduce
D.P. a porcilor vaccinati, comparativ cu cei numarul imbolnavirilor, gravitate a evolutiei
::5a
-:-je nevaccinati. bolii ~i a leziunilor. De asemenea, numarul
Huurne ~i co!. (20) au obtinut 0 mutanta purtatorilor ~i durata de eliminare a tulpinii
care, administrata per os la porcine coJoni- virulente, scad foarte mult.
~~l-
:'U
zeaza intestinul gros, conferind un anum it
nal sa fie valabile, in linii generale, ~i pentru de gaini, ei ~i din ferme de porci sau din
S.LA. crescatorii de struti. lntroducerea bolii se
Profilaxia S.LA. se realizeaza numai prin poate face prin contact eu animalele purta-
masuri generale, care tin de respectarea cu toare, dar ~i prin intermediul dejeqiilor pro-
strictete a regulilor de igiena, sanitatie ~i a venite de la aeestea, vehieulate de vizitatori
tehnologiei de cre~tere. Trebuie avuta per- pe incaltammte, pe rotile vehiculelor, eu
manent in vedere, posibilitatea introducerii ustensile, utilaje etc.
bolii, nu numai din alte efective de pui sau Nu exista profilaxie specifica.
Bibliografie
1. Barcellos, D.E., Mathiesen, M.R, de Uzeda, 17. Henderson, RT., Spicer, E.M. (1994), Pro-
M., Kader, II, Duhamel, G.E. (2000), Vet ceeding of the 13th IPVS Congr., Bangkok,
Rec, 146, (14), 398 26-30 june, 343
2. Berbinschi, C., Cironeanu, I" Faur Carina, 18. Hommez, J., Castryck, F., Haesebrouck, F.,
Nicolae, St. (1980), Rev. de cre$terea anim., Devriese, L.A. (1998), Vet Microbiol, 62, (2),
3, 54 163
3. Boye, M., Baloda, S.B., Leser, T.D., Moller, 19. Hutto, D.L, Wannemuehler, M.J. (1999), Vet
K (2001), Vet Microbiol, 81, (1), 33 Pathol, 36, (5), 412
4. Bugeac, 1. (1967), Rev. de Zoot $i Med. Vet., 20. Huurne ter, AAH.M., Hyatt, DR., Joens, L.,
1,54 Ree de J.M. (1994), Proceeding of the 13th
5. Busse, F.W. (1994), Proceeding of the 13th IPVS Congr, Bangkok, 26-30 june, 150
IPVS Congr., Bangkok, 26-30 june, 202 21. Mikosza, AS., La, 1., de Boer, W,B.,
6. Calderaro, A, Merialdi, G., Perini, S., Ragni, Hampson, D.J. (2001), J Clin Microbiol, 39,
P, Guegan, R .. Dettori. G .. Chezzi, C. (1),347
(2001), Vet Microbiol, 80, (i), 47 22. Ochiai, S, Adachi, Y., Mori, K. (1997), Micro-
7. Combs, B.G., Atyelo, RF., Hampson, D.J. biollmmuno/, 41, (6), 445
(1994), Proceeding of the 13th /PVS Congr., 23. On\anu, Gh, Lupescu, C (1984), Cui. De
Bangkok, 26-30 june, 148 Med. Vet, 11. 160
8. Davelaar, F.G, Smit, H.F., Hovind-Hougen, 24. Park, N.Y .. Chung, C.Y. McLaren, AJ.,
K., Dwars, RM., van der Valk, P.C. (1986), Atyeo, RF, Hampson, D.J. (1994), Pro-
Avian Pathol, 15,247 ceeding of the 13th IPVS Congr, Bangkok,
9. Diego, R, Lanza, I., Rodenbach, C., Carva- 26-30 june, 197
jal, A, Munoz, M., et. all (1994), Proceeding 25. Pluske, J.R, Durmic, Z., Pethrick, D.W.,
of the 13th IPVS Congr., Bangkok, 26-30 Mullan, BP., Hampson, D.J. (1999), J Nutr,
june, 201 128, (2), 1737
10. Diego, R, Ortega, L.M., Lanza, I, Carvajal, 26. Popa, O. Zeicu, N. (1957), Probl. zoot. $i
A, Rubio, P., Carmenes, P. (1994), Pro- vet., 8, 31
ceeding of the 13th /PVS Congr., Bangkok, 27. Prescott, J.F., Baggot, J.D. (1993), Antimi-
26-30 june, 200 crobial Therapy in Veterinary Medicine, vol I,
11. Dwars, RM., Smit, H.F. Davelaar, F.G. Blackwell Scientific Publications, Iowa State
(1990), Vet Q, 12, 51 University, 2nd edition
12. Dwars, RM., Davelaar, F.G., Smit, H.F. 28. Radostits, O.M, Gay, C.C., Blood, Duglas,
(1992), Avian Pathol, 21, 261 Hinchcliff, KW. (2000), Veterinary Medicine,
13. Dwars, RM., Davelaar, F.G" Smit. H.F WB. Saunders Company Ltd. ,9th edition
(1992), Avian Pathol, 21, 559 29 Rapuntean, Gh., Rapuntean, S. (1999),
14. Dwars, RM., Davelaar, F.G., Smit, H.F. Bacteri%gie speciala veterinara, Tipo
(1993), Avian Pathol, 23, 693 Agronomia, Cluj-Napoca
15. Harris, D.L., Hampson, D.J, Glock, RD. 30. Songer, J.G., Kinyon, J.M., Harris, D.L.
(1999), In: Diseases of Swine, ed. By Straw, (1976), J Clin Microbiol, 4, 57
B., Dallaire, S., Mengeling, W.L., Taylor, D.J., 31 Stanton, 1.8., Fournie-Amazouz, E., Postic,
8th edition, Iowa Stale, 579 D., Trott, D.J., Grimont, PA., Hampson, D.J.
16. Henderson, RT. (1994), Proceeding of the (1997), int J of Syst Bacteriol, 47, 1007
13th IPVS Congr., Bangkok, 26-30 june, 342 32. Stanton, T.B. (1992), Int J Syst Bacteriol, 42,
189
lnfectii produse de germeni din genul Brachyspira 271
33. Trott, D.J., Hampson, D.J. (1998), J Comp 36. Volintir, V. (1975), Bolile infectioase ale ani-
Palho/, 118, (4), 365 male/or domeslice Ed. Didactica ~i peda-
se
34. Turcsanyi, I., Hommez, J. (1999), Hungarian gogica, Bucure~ti
Vel Journa/, june, 337 37. Waldman, K.H, Wendt, M., Amtsberg, G.
35. Volintir, V. (1955), Prab/. zool. §ivel., 2, 66 (2000), Disch Tierarzl/ Wochenschr, 107,
(12),486
Cap. 16
Infectii produse de
germeni din genuriIe
Campylobacter ~j
Lawsonia
Tudor Perianu
Gel/lI! Campy!obaeter .lace parte din .lam Campy!obaeteriaeeae. Cuprinde bad!i Gram negativi fini. cu
la{imea de 0.2-0.5 fl. incurba{i in forma de S sau chiar de sPII·ale. lIIobili datoritii ul1lliflagel polar. Sunt oxida::d-
pozitivi. neferlllentativi.
Cele lIIai lI71portame specii pentru patologia veterinara sunt: C. fetus (eu subsp. fetus ~i veneralis). C.
jejllni (eu subsp.jejul/i ~i doylei). C. Ityointestinalis (cu subsp.ltyointestinalis ~iImvsonii). C. Splllorll/l1 (eu subsp.
sputomm ~ibubulus). C. mueosalis, C. coli, C. Itelvetieus ~iC. upsaliensis (82).
C. fetus produce avorturi la O1'ine§i bovine, iar celelalte specii §i subspecii se izoleaza din diverse afec(i-
uni digestive, la mai multe specii de animale, sau ca germeni comensali, in tubul diges/iv alunor animale sana/oa-
se.
Lawsonia in/raeellularis este 0 specie noua, singura specie a genuliii Lawsonia, validata la propzlI1erea lui
McOrist .ii col din anul J 995 (49). pe baza unui studiu fenotipic ii genotipic. Este 0 bac/erie Gram negativa.
necapsulata. nesporula/a. neciliata. de forma incurba/a, dimensiuni foarte mici. necultivabila pe medii iner/e de
cultura. L intraeellularis es/e 0 "pro/eobaeterie ", parazi/ intracelular obliga/oriu cu ii10lta specificitate pentru
mucoasa ileala a speciei porcine. Es/e agentul etiologic al enteritei proliferative porcine (sin. adenomatoza intesti-
nalit porcinit).
Campylobacterioza genital a a taurinelor, co!.. studii complexe tlind ulterior facute de Volintir
(80) ~iGrigore (33).
cunoscuta in literatura de specialitate mai
veche sub denumirea de vibrioza genitala,
este 0 boala infeqioasa, caracterizata clinic Importanta economica
prin afectarea organelor genitale, avort, ste- Campylobacterioza este considerata una
rilitate temporara sau permanenta. din cele mai importante cauze ale sterilitatii
de natura infeqioasa. Boala determina pier-
Istoric deri prin:
Boala a fost descrisa in SUA de Smith Th. in avorturi fetale;
1918. iar ulterior aproape In toate tarile, tlind astazi • infecunditate (avorturi ovulare ~]
eonsiderata ubievitara. Extindcrea insamantarilor artitl- embrionare );
ciale ~i controlul serologic ~i bacteriologic al taurilor de
• complicatii dupa avort (femele
reprodue(ie a redus eonsiderabil ineidenta bolii. in tara
no astra. eampylobaeterioza genitala a fost initial identi- compromise pentru reproduqie);
ficata la vacile din import in anul 1953 de Stamatin ~i • scaderea greutatii ~i productivitatii;
fn(ectii produse de germeni din genuri!e Campyfobacter:ji Lawson/a 273
tin biotipului intermedius ~i care determina aqiunea indirecta este mai importanta ~i a~a
acelea~i infeqii la nivel genital ~i intestinal. s-ar explica, pana la un punct fatarea nor-
De asemenea, difuziunea infeqiei mai este mala la femelele infectate. in funqie de vi-
favorizaUi de conditiile deficitare de ada- rulenta, germenul ar aqiona asupra uterului,
postire ~i de factorii stresanri: excesul de nu asupra fatului, moartea acestuia fiind
porumb Insilozat carente mineralo- consecinta tulburarilor anatomofunqionaJe
vitaminice etc. (64). grave ale mucoasei uterine. Producerea
Dinamica epizootica este diferita. in fun- avortului depinde deci de posibilitatea ger-
ctie de vechimea bolii In efectiv. Astfel, menului de a leza placenta ~i de infecta fa-
incidenta maxima a infectiei se constata in tu!' de a produce tulburari morfofunqionale
primul an de la parrunderea ei In efectiv. ale mucoasei uterine.
Dupa aparitia infectiei ~i mersul enzootic al La femele. infeqia este urmata de insta-
avorturilor ~i infecunditatii. unneaza 0 pe- larea unei imunitati locale, se determina
rioada de mai multi ani. in care morbiditatea autosterilizarea In 3-4 luni. La masculi, ger-
scade, iar avorturile sum sporadice, dupa menul se multiplica In sacul preputial ~i in
care infectia trece In stare de latenta. regiunea anterioara a uretrei. Infectia nu se
Totu~i. aceasta forma latenta, cu aspect manifesta clinic ~i nu este urmata de imuni-
deosebit de insidios este considerata drept tate locala ~i de autosterilizare.
cauza a cel putin 15-30% din cazurile de
sterilitate. Daca Insa. Intr-un asemenea efec- Tabloul clinic
tiv cu infectie latenta se introduc alte ani- La femele, debutul poate trece neobser-
male provenite din localitati indemne, avor- vat, sau boala se manifesta prin vaginita ~i
turile reapar In masa. cervicita catarala. Mucoasa cervicala devine
ro~ie, tumefiata ~i prezinta ni~te formatiuni
Patogenez:i nodulare proeminente, mai ales In jul'llJ cli-
Germenii. odat2i ajun~i pe mucoasa torisului. Ulterior, Jeziunile Imbraca aspectul
cervico-vaginala, prin actul montei sau prin mucopurulent. La femelele negestante, dupa
Insamantare artificiala se multiplica In pri- cateva zile de la infeqie, apare un catar al
mele 5-6 zile, apoi trec in uter. Din uter, mucoasei vaginale ~i al gatuJui uterin. Se-
germenii trec In oviduct unde pot supravietui cretia mucoasei este uneori abundenta ~i
~i se pot multiplica timp de pana la 20 zile ~i poate sa aiba un caracter clar sau purulent.
chiar mai mull. Daca s-a produs nidarea se La unele femele negestante, secretia genitala
poate Intampla ca uterul sa se debaraseze de poate persista chiar 3-4 luni.
germeni; ramane Insa infectat vaginul, de Frecvent. vacile infectate manifesta tul-
unde germenii pot patrunde din nou in uter, burari ale ciclului sexual, caracterizate prin
sa afecteze endometrul ~i sa actioneze asu- cicluri sexuale mai prelungite (25-40 zile) ~i
pra prime lor faze de dezvoltare ale embrio- prin calduri care depa~esc durata fiziologica.
nului, producand moartea, resorbtia acestuia. La femelele gestante, germenii patl'lln~i In
infertilitate ~i avort. Fatarea normala nu este organism se Inmultesc la nivelul placentei ~i
o dovada a absentei germenului, ci a impo- datorita faptului ca sunt angiotropi produc la
sibilitatii acestuia de a infecta fatuI, ori de a nivelul placentei 0 vascularita necrotica.
produce lezarea placentei, care sa duca la Ulterior, germenii trec la fat ~i determina
avort. Germenii aqioneaza fie direct asupra bacteriemia care afecteaza vitalitatea aces-
celulelor sexuale, sau a embrionului, fie tuia. Concomitent, este modificat ~i chimis-
indirect, asupra cailor genitale. Se pare ca mul intrauterin ~i, in consecinta, schimburile
•~",_._,.I~_."",_. •
Infeclii prodllse de germeni din genllrile Campylobacter !ii Lawsonia 275
nutritive dintre mama ~i fat sunt stanjenite, nodulare ~i rare chistizari ale glandelor ute-
fatui moare ~i este expulzat. In general, nne.
avortul apare in a doua jumatate a gestatiei, Masy cit. de Paul (56) observa ca leziu-
mai frecvent in a cincea luna. Avorturile nile placentei sunt mult mai importante,
precoce pot trece neobservate. Dupa avortu- germenii avand predileqie pentru cotiledoa-
rile tarzii ~i chiar dupa fatarile nonnale, se ne. Aceste sunt edematiate, hemoragice la
produc retentii placentare, metrite ~i sterili- suprafata ~i acoperite cu depozite albicioase,
tate. Daca gestatia este dusa la capat. fetu~ii cenu~ii sau galbui, iar la baza au aspect ge-
pot fi debili ~i neviabili. latinos. Spatii1e intercotiledonate sunt
De~i se admite ca dupa infeqie se insta- edematiate ~i acoperite cu depozite granula-
leaza 0 stare de imunitate locala, totu~i mai re, cenu~ii (56). Adesea placenta este
pot avea loc avorturi la mai multe gestatii autolizata, moartea fetusului producandu-se
consecutive. Astfel, Grigore (33) semnalea- cu cateva zile inainte de expulzare.
za cateva focare in care avortul Avol'tonii sunt edematiati, cu exsudate
campylobacterian s-a produs de 2-3 ori con- sangvinolente in marile cavitati, cu depozite
secutiv. De fapt. la feme la, stare a de purtator fibrinoase ~i hemoragice pe suprafata orga-
(3-4 luni, uneori ~i peste 10 luni), poate de- nelor ~i pe seroase, in general, sau avortonii
veni 0 infectie clinica atunci cand integrita- sunt aparent normali, dar autolizati. Cheagul
tea anatomo-funqionala a organismului, in are un continut lichid maroniu, cu flocoane
general ~i a aparatului de reproduqie, in fibrinoase sau galbui, tulbure. Uneori, ficatul
special este perturbata de diferite cauze este marit ~i contine in parenchim focare
favorizante. Actul reproduqiei reprezinta 0 miliare, galbui, constituite histologic dintr-o
perioada fiziologica critica ce poate scoate la zona de necroza de coagulare, inconjurata de
iveala infeqia campylobacteriana latenta. granulocite neutrofile ~i eozinofile (46).
La taliI', infeqia este asimptomatica, cu
localizarea germenului in pliurile mucoasei Diagnostic
preputiale ~i penisului, ca ~i in partea ante- Oatele epidemiologice, clinice ~i
rioara a uretrei. Din aceasta cauza. taurii lezionale permit un diagnostic prezumtiv.
tineri pana la varsta de 4-5 ani, care nu au Confirmarea suspiciunii de avort
faldurile mucoasei sacului preputial dezvol- campylobacterian se face prin examen de
tate, nu sunt considerati purtatori cronici de laborator (bacterioscopic, bacteriologic, se-
germeni. Sperma este neinfectata, deoarece rologic). In acest scop la laborator se expe-
germenii nu se gasesc in testicul. Macrosco- diaza avortoni, portiuni de invelitori ~i lichi-
pic' sperma taurilor infectati nu este modifi- de de spalare a sacului preputial de la tauri.
cata, de~i la examenul macroscopic se ob- Punerea in evidenta, prin examen mi-
serva 0 scadere a viabilitatii spermatozoizi- croscopic direct a germenului in cotiledoa-
lor ~i chiar necrospermie. nele lezate, in continutul stomacal al avot10-
nilor sau in alte organe, este considerata
Tabloul morfopatologic drept criteriu sigur de diagnostic. Examenul
La femele se observa leziuni de vaginita lichidului de spalare al furoului, datorita
~i cervicita catarala. uneori cu aspect puru- mascarii germenilor de catre flora bacteriani'l
lent. In caz de avorturi se produc retentii contaminanta, di'lrareori rezultate pozitive.
placentare ~i inflamatia endometrului. Rezultatele cele mai sigure se obtin prin
Leziunile endometrului sunt moderate ~i izolarea germenului in culturi din organele
constau in infiltratii limfoide difuze sau proaspete ale avortonului ca ~i din materialul
276 Boli infecfloase a/e anima/e/or • bacterio=e
seminal. In acest scop, pentru izolare se fo- efectiv ~i mai putin pentru diagnosticul indi-
lose~te mediul Skirro\v ~i agarul cu 7% san- vidual.
ge, repartizate j'n placi Petri (36), atunci Bioproba pe juninci impubere care se
cand j'nsamantarea se face timp de 6 ore de executa pentru depistarea taurilor infectati
la recoltarea probelor. Cand nu este posibila este 0 metoda costisitoare ~i de durata, 1n
j'nsamantarea, pentru mentinerea viabilitatii zilele noastre rareori folosita.
germenilor se folosesc medii speciale de Pentru decelarea infeqiei la taurii de re-
transport ~i 1mbogatire, care sporesc j'n mod produqie se poate utiliza, cu foarte bune
selectiv numarul de bacterii. tinand j'n ace- rezultate. testl.d de imunofiuorescenta.
la~i timp sub control dezvoltarea germenilor
contaminanti. Dintre acestea, se pot mentio- Prognostic
na mediile Weybridge ~i Australian TEM ~i, Din punct de vedere clinic, prognosticul
1n SUA, mediile de transport Foley ~i Clark. este rezervat. mai ales la tauri. la care vinde-
Examenul serologic permite identificarea carea este dificila.
anticorpilor aglutinanti. In acest scop se fo-
losesc testul de aglutinare a mucusului vagi- Profilaxie ~i combatere
nal ~i testul imunoenzimatic (ELISA). Prevenirea aparitiei bolii se bazeaza pe
Mucoaglutinarea. prin decelarea respectarea masurilor nespecifice. Astfel.
aglutininelor din mucusul vaginal, este su- pentru pastrarea indemnitatii unui efectiv
perioara seroaglutinarii, mai ales ca metoda sunt necesare:
de mas a ~i nu pentru identificarea individu- • preclzarea naturii etiologice a ori-
ala a animalelor infectate Cll Campylobaeter carLliavon:
fetus. Testul da eele mai bune rezultate daca folosirea insamantarilor artificiale
probele de mucus se recolteaza la 37-70 zile cu material seminal de la tauri verifieati 10
dupa infeetie, dar prezenta anticorpilor poate preal21biL
fi decelata timp de eel putin 3-4 luni. Unele urmarirea permanenta ~i riguroasa a
vaci pot ramane pozitive timp de mai multi aetivitatii tauriloL a montelor. Tatarilor. sta-
ani, In timp ce altele pot deveni negative In bilirea cauzei avorturilor ~i luarea de masuri
interval de 2 luni. In 6 luni aproximativ 50% corespunzatoare in caz de repetari;
din animalele pozitive se pot negativa. igiena taurilor din centrele de 1n-
Testul ELISA a fost folosit de Husu ~i samantari artificiale:
co1. (37), In scopul detectarii IgA-antigen controlul taurilor din centrele de 1n-
specifice, din mucusul vaginal. dupa avortul samantari artificiale, de 4 ori pe an (trimes-
cu Campylobaeter fetus subsp. veneralis ~i trial), iar al taurilor importati, de 2 ori la
pare a fi util In diagnostieul bolii. Totodata interval de 20 zile, 1n perioada de carantina.
Corbeil ~i co1. eit. de Husu ~i eo1. (37) con- Imunoprofilaxia, prin folosirea de vacei-
stata ea IgA persista in mueusul vaginal pa- nmi vii, atenuate sau inactivate cu formol.
na la 10 luni dupa infeqia experimentala, fenol ~i caldura a dat rezultate satisTacatoare.
ceea ce sugereaza ca avortlll cauzat de Vaccinul preparat din Campy/obaeter fetus
Campvlobaeter fetus poate fi diagnosticat subsp. fetus confera imunitate contra
prin testul ELISA, timp de cateva luni dupa Campylobaeter fetus subsp. veneralis deoa-
producerea lui. Testul este mai sensibil decat reee ambele subspecii au antigeni comuni
testele de aglutinare ale mucusului vaginal, (antigeni "0" somatici, antigeni "H"
dar se utilizeaza pentru diagnosticul de fiagelari ~i un antigen capsular "K"). De
asemenea, este descrisa prezenta a 4-5
Jnfeetii produse de germeni din genllrile Campy/obaeter ~i Lawsollia 277
Campy/abaeter fetus contine doua proteine dupa Volintir (81), asoeierea acestui germen
majore ale membranei externe de 45 ~i 47 eu alte specij ~i 1n special cu Salmonella
kDa, iar la unele tulpini este prezenta ~i 0 abortuso"is ~i Chlamydia psittaei, este un
microcapsula glicoproteica antigenic a (44). fenomen free vent 1ntalnit. In aceste cazuri,
Glicoproteinele externe, care includ capsula, ineidenra aVOl1urilor poate deveni foal1e
s-au dovedit imunodominante ~i cu proprie- mare ~i este greu sa se preeizeze eontributia
tati antifagocitare. Cercetarile u 1terioare. proportionala a fieearuia din germeni.
efectuate de Blaser ~i co!. (9). au demonstrat
ca rezistenta serica ~i la fagocitoza a tipului Caractere epidemiologice
salbatec de Campy/obaererferus se datore~te Avortul eampylobaeterian afeeteaza oile
unei proteine de suprafata cu greutate mare, gestante de toate varstele. Aparitia bolii 1n
denumita SAP (surface arry protein layer) efective pare a nu fi legata de introdueerea
sau stratul "S". Prezenta stratului "S" inhiba de animale infectate sau de contacte eu tur-
legarea fraqiunii "C" a complementului me 1n care exista boala. Campylobacterioza
organismului gazda de celula bacteriana ~i la ovine nu este 0 boala venerica. nu se
aceasta explica serum-rezistenta ~i transmite pI'in actul montei, deci berbecii nu
opsonizarea imperfecta. De asemenea, s-au au nici un rol 1n transmiterea infeqiei, iar
studiat corelarii1e existente 1ntre multiple Ie germenul nu a putut fi izolat din materialul
forme ale stratului "S", preeum ~i proteinele semina!. chiar ~i de la acei berbeci care au
stratului "S" cu greutari moleeulare diferite. coabitat cu oile care au aV0l1at. Obi~nuit,
Aceste eonstatari, dupa Dubrueil ~i eo!. cit. infeqia se realizeaza pe cale digestiva prin
de Eaglesome ~j Garcia (21) ajuta la expli- furajele ~i apa contaminate. La oile trecute
carea variatiei antigenice a speciei prin boala, ca ~i la mieii care se nasc din
Campy/obaeter fetus "in vitro" ~i "in vivo", mame infectate, germenii se gasesc 1n tubul
ca ~i a dificultarilor 1ntalnite 1n serotipizare. digestiv unde persista timp 1ndelungat. Caile
Pe baza antigenelor lipopolizaharidice de eliminare a germenilor, prin intermediul
(LPB) cu greutate moleculara mare, tulpinile carora bacteriile ajung 1n furaje ~i apa, sunt
de Campy/obaeter fetlls, subspecia fetus au reprezentate de secreriile vaginale,
fost impartite 1n trei serogrupe: A, B ~i AB. preputiale ~i de fecale. Persistenra agentului
Serogrupul A este antigenic omogen ~i con- etiologic 1n organismul animalelor infectate
stituit din tulpini "smooth", bogate 1n este remarcabila. Astfel, dupa Hiepe cit. de
lipopolizaharide de greutate moleculara ma- Perianu (58), germenul se izoleaza din mu-
re, frecvent izolate din infeqiile umane, dar cusul vaginal al oilor care au avortat dupa
~i de la animale. AstfeL Varga (79), studiind 12-18 luni, iar la miei se gase~te 1n continu-
tulpini de Campy/obaeter fetlls, din care 7 tul stomacal, pana la 6 luni dupa na~tere.
izolate din avortoni ovini ~i una din avorton Oile infectate raman insa purtatori de ger-
de bovina, constata ca, din cele 7 tulpini de meni, la nivelul tubului digestiv, creand po-
origine ovina, 6 au apartinut serogrupului B sibilitatea difuzarii infeqiei 1n efectivele
~i una serogrupului A. Tulpina izolata din indemne. Transmiterea campylobacteriozei
avorton de bovina, a apartinut serogrupului de la taurine la ovine ~i invers este proble-
A. matica.
Din continutul stomacului glandular ~i Avortul campylobacterian evolueaza
din placenta 1nvelitorilor fetale, alaturi de enzootic, interesand pana la 20 - 40% din
Campy/obaeter fetus subsp. fetus. se poate oile gestante (58). Observariile
izola ~i Campy/obaeterjejzlI1i. De asemenea, epidemiologice au aratat ca, la oi. avol1ul
In(ectii prodllse de germeni din genllrile Campylobacter:ji Lawsonia 279
bolii. Rezultatul este concludent numai daca chiar serotipurile incriminate In infeqie.
se folose~te ca antigen 0 tulpina identica cu Aceste rezultate duc la concluzia ca In indu-
serogrupul prezent in focar. cerea raspunsului imun este implicat un an-
Avortul campylobacterian al oilor nu tigen de suprafata termolabil.
of era aspecte epidemiologice ~i Astazi se folosesc vaccinuri ce contin
anatomoclinice caracteristice care sa-l dife- fraqiuni antigenice de CamJ7.vlobaeter fctus
rentieze tran~ant de celelalte avorturi infec- subsp. fetus, similare cu cele preparate cu
tioase (listeric, salmonelie, chlamydian. Campylobacterfetus subsp. veneralis pentru
brucelic etc.) ~i neinfeqioase (alimentare, bovine. Aceste fi'aqiuni subcelulare sunt
toxice, traumatice etc.). Pentru diferentiere reprezentate de microcapsula glicoproteica
se impune ca, in to ate cazurile de avoI1, sa antigenica (22).
se efectueze investigatii complete In scopul Succesiv. au fost preparate mai multe ti-
confirmarii sau infirmarii naturii puri de vaccinuri mono-. bi- sau trivalente.
campyJobacteriene. Se pare ca pentru protejarea oilor gestante,
cele mai eficiente vaccinuri sunt cele care
Enterita proliferativa porcina este 0 tul- tere a porcilor etiologia tLJlburarilor entericc, autorii
eonstata ca enteropatia proliferaliva are 0 incidenta de
burare enterica, caracterizata prin hiperpla- 33% din cazurile de boala. Totodata, autorii reu~esc sa
zia mai mult sau mai putin accentuata a mu- izoleze din leziunile intestinale specia Campy/abaeteI'
coasei intestinale (ileon, cecum ~i colon) ~i hyaintestinalis pe eare a considera agentul etiologic al
moditicarilor entcrice.
prezenta in citoplasma enterocitelor afectate
a agentului patogen. Enterita proliferativa, de~i a aparut in
conditii diferite de cre~tere. a prezentat ace-
Istoric lea~i modificari patologice - jngro~area mu-
Enterita prolilerativa porcina (prE), a fost obser- coasei intestinului subiire ~i cateodata a il1-
vata pcntru prima oara in anul 193 I. In abatoarele ame- testinului gros, ca urmare a proliferarii
ricane Ulterior. boala a fast senmalata ~i studiata In enterocitelor. Aceasta leziul1e primm"a se
multe tari, de pe cele cinei continente.
In tara noaSlra. boala a fast identificata de mal1ifesta printr-o varietate de simptome
Carai\an ~ico!. (16). Studiind in doua unitati de cre~- c!inice, dependente de varsta animalului ~i
282 Boli i1lf'ec.tioose ole ol1illlolelor • bacteria::e
de prezenta sau nu a anumitor leziuni ale ral. Reiese ca. de~i exista un numar mare de
mucoasei afectate. Numele dat in conditiile tulpini de Campylobacter spp., care pot fi
aparitiei unei proliferari tara comp I icatii izolate din leziuni de enterita proliferativa,
este de adenomatoza intestinala porcina nici una nu a fost gas ita capabila sa reprodu-
(A.I.P.) sau de enterita proliferativa (E.P.). ca leziunile specifice (50). Mai mulL spec i-
Leziunea primara se poate complica ~i sa ile de Campylobaeter izolate mai frecvent
apara: enterita necrozanta (E.N.). ileita din leziunile de enterita proliferativa FlU se
regionala (l.R.) sau enteropatia multiplica in enterocite ~i nu reproduc boala
hemoragica proliferativa (E.H.P.). De ace- in conditii experimentale. De aceea, atentia
ea, in funqie de gravitate a leziunilor ~i de cercetatorilor s-a indreptat spre un nou
segmentul intestinal afectat. boaia ce evolu- agent. inclus in grupa Proteobaeteriilor, care a
eaza sub forma unor sindroame enterice oa- primit denumirea de ileal svmbiont
recum diferite (62), a fost descrisa in Iitera- intraeellularis sau I.s. intraeellularis (31).
tura de specialitate internationala sub mai In aceea~i perioada, Alderton ~i co!. (1) au
multe denumiri (A.l.P., E.N., I.R., E.H.P.). izolat din ileonul de porc cu leziuni de ente-
Toate aceste denumiri au fost asamblate de rita proliferativa 0 corinebacterie notata ini-
catre Baker ~i VanDreumel (5) in a~a- tial RM IT 32A. Ulterior, alte tulpini asema-
numitul "complex al adenomatozei intesti- natoare cu tulpina RM IT 32A au fost izolate
nale a porcului". Holyoake ~i col. (34) con- de !a porci bolnavi. ceea ce a permis descrie-
sidera insa ca enterita proliferativa (E.P.) a rea unei noi specii: Campylobacter hyoilei
porcilor este 0 boala enterica obi~l1Uita in (2).
crescatoriile din Australia distincta de ente- Astazi. agentul cauzal al enteritei
rita proliferativa hemoragica (E.H.P.). Prima proliferative este considerat Lawsonia
apare la varsta de 6-14 saptamani. iar a 2-a intracellularis (simbiont aJ ileonului), 0
la 16-38 saptamani. bacterie strict intracel ulara, asemanatoare
morfologic campylobacteriilor izolate de
Etiologie Lawson ~i col. (42). Lawsonia
In etiologia enteritei proliferative, un rol intraeellularis a fost omologata ca specie
important a fost atribuit mai multor specii de Doua. a noului gen Lawsonia constituit la
bacterii din genu! Campylobaeter. Dintre propunerea lui McOrist ~i co!. din 1995 (49).
acestea, initial, au fost incriminati ca agenti Lmrsonia intracellularis este acceptat in
cauzali Campylobaeter mueosalis - anterior prezent tara rezerve ca stand a baza etiologi-
Campylobaeter sputorum subsp. mueosalis ei E.P .. pe baza observatiilor ~i presupune-
(42) ~i Campylobaeter hvointestinalis (31). rilor tacute de McOrist ~i co\. (49), care au
Ulterior, din organe1e cu leziuni specifice, reu~it sa ~i reproduca experimental enter ita
au mai fost izolate ~i alte specii ale genului: proliferativa cu L. intracellularis cultivat de
Campylobaeter coli ~iCampylobacterjejuni ei in cocultura cu 0 cultura tisulara epiteliala
(16). Totu~i, administrarea orala. la purcei de ~obolan. satistacand astfel postulatele lui
gnotobiotici sau conventionali, de culturi din Koch. In lucrare nu se fac referiri la etiolo-
aceste specii bacteriene nu au dus la repro- gia forme]or complicate ale enteritei
ducerea leziunilor specifice bolii (10). proliferative porcine (sin. adenomatoza il1-
Mapother ~i co!. cit. de McOrist (50) au pu- testinala), respectiv E.N., sau E.H.P.
tut reproduce enter ita proliferativa numai L. intraeellularis este 0 bacterie Gram
prin administrarea orala la purcei a tritura- negativa, nesporulaUl, necapsulata, l1eciliata,
telor din mucoasa intestinala afectata natu- bacilara, Cll dimensiuni de 1,5/0,35 j..lm ~i
fll/eetii prodllse de gerl1lelli dill gel1l1rile Campy/obaeter 'ii Lawsonia 283
forma incurbata sau de fonna literei S. de stres, cum sunt: transportul animalelor,
Nu se cultiva pe medii ine11e fiind un pa- constituirea (regruparea) loturilor, schimba-
razit obligatoriu In celulele epiteliale ale rea ratiilor furajere, variatiile temperaturii In
ileonului de porc. In laborator se poate culti- adaposturi, folosirea irationaJa a antibioti-
va pe mucoasa intestinala de ~obolan. Se celor In ratiile furajere etc.
coloreaza mai bine prin metoda Ziehl-
Neelsen modificata sau prin impregnare Tabloul clinic
argentica. 111 vitro este sensibila la unele In general, enter ita proliferativa evoluea-
antibiotice (eritromicina, tetraciclinele, za ca un sindrom gastroenteric de 0 gravitate
virginamicina, difloxacinul, penicilina), dar diferita, in functie de stadiul ~i intinderea
in vivo acestea se dovedesc putin eficace, leziunilor. Manifestarile clinice, de obicei,
din cauza parazitismului obligatoriu intra- se IntaJnesc la purceii recent Intarcati, In
celular al bacteriei. varsta de aproximativ 6 saptamani. Ele apar
Cercetarile intreprinse de McOrist ~i col., dupa 0 perioada de incubatie de 3-6 sapta-
(51) privind unele enterovirusuri izolate din mani. Manifestarile clinice difera de la sim-
leziunile porcilor, presupuse a fi implicate In pIa diaree apoasa sau pastoasa, pana la for-
enteropatia proliferativa (virusuri normal me grave, cu tulburari generale, diaree
prezente In intestinul porcilor), sau unele hemoragica sau fibrin one erotica, cu morta-
rotavirusuri. au aratat ca acestea nu au nici 0 litate crescuta ~i cazuri de cronicizare, In
semnificatie etiologica. functie de aspectul morfoclinic Intalnit:
adenomatoza intestinaJa, enterita
Caractere epidemiologice proliferativa hemoragica, enterita necrotica
Enterita proliferativa afecteaza toate ca- ~i ileita regionala (terminala). Astfel, in faza
tegoriile de varsta, ale speciei porcine. To- primara de proliferare celulara
tu~i. manifestarile clinice se observa cel mai adenomatoza intestinala - semnele clinice
adesea la purceii In varsta de 6-20 sapta- sunt slab exprimate. Adeseori, nu se observa
mani, dupa intarcare. eu material patologic decat 0 fntarziere In dezvoltare ~i refuzul
recoltat de la porcii bolnavi, s-a putut repro- hranei. Diareea nu reprezinta 0 caracteristica
duce leziunea proliferativa ~i la hamster. a adenomatozei intestinale, chiar ~i atunci
fiind posibil ca agentul sa fie cauza bolii la cand aceasta este endemica. Totu~i, cazurile
ambele specii. frecvente de slabire corporal a, din cauza
Se cunosc putine date privitor la modul anorexiei ~i a diareei intermitente, sunt in-
de difuziune a infectiei. In unele cazuri, sotite de inflamatii de diferite intensitati ~i
bacteriile intracelulare ar putea fi eliminate de necroza mucoasei intestinale (stadiul de
prin materii fecale. In acest caz, la un animal adenomatoza complicata). In acest stadiu,
cu manifestari clinice de boala, agentul pa- modificarile mucoasei ileonului (ileita regi-
togen este prezent In materiile fecale. De onala), sunt Insotite adeseori de numeroase
asemenea, ar putea sa elimine agentul pato- perforatii ale peretelui ileal hipertrofiat, ceea
gen ~i animalele Tara manifestari c1inice, din ce determina aparitia peritonitei generaliza-
lotui contaminat. Transmiterea infectiei este te, cu sfaqit letal.
posibila cu apa ~i furajele contaminate de Adenomatoza intestinal a complicata, sub
materiile fecale. Prezenta purtatorilor de forma de enteropatie hemoragica
germeni nu este fnca rezolvata. proliferativa (P .H.E.), se intalne~te la tine-
La aparitia cazurilor de enter ita retul pore in din Ingra~atorii ~i se manifesta
proliferativa, un 1'01 important il au factorii clinic ca 0 anemie hemoragica acuta. De
284 Bali ill/ecriaase ale allillla/e/O,. • bacterio~e
Campylobacterioza aviara este 0 boala ini, iar de Ungureanu ~i col. 1a strut in 1978,
infeqioasa intalnita la mai multe specii de dar rara a fi Tacute studii de stabi1ire a iden-
pasari, manifestata prin tu1burari generale ~i titatii dintre agentul vibrio-like izo1at ~i
scaderea produqiei de oua. iar Camp)'! abaeter jejzlI1ii.
morfopatologic prin prezenta de focare Boala evolueaza concomitent cu alte
necrotice in ficat. afeqiuni (infeqioase, parazitare, de nutritie
etc.), ceea ce face dificila aprecierea morbi-
Istoric ditatii ~i mortalitatii. implicit a dinamicii
in anlll 1888 Gamaleia a descris, pentru prima da- epizootice. Totu~i, observatiile efectuate de
ta. 0 boala intaInita la gaini. in regillnea Odes a, asema- Elias (23). par a atesta ca entitatea
natoare eu holera a\'iara (pasteurelicaL dar produsa de
(campylobacterioza) este 0 boala de purtator
un gem1en \'ibriomorf denumit ulterior Vibrio
mersehniko1'ii. in anil care au Ufmat aeeasta boala. care, de obicei. apare spontan, rara 0 sursa
denumita de unii ho/era vibrianieo oviaro a tost remar- exterioara, determiniind un procent foarte
eata ~i in numeroase alte tari dar. dupa 1950 nu a mai redus de exprimari clinice ~i 0 mortalitate
fost \azuta deeM il1 LRSS ~i Bulgaria iar mai tarziu l1iei
care, de regula, poate atinge 1-5%, Tara a
acolo. Locul aeesteia a fost luat insa de 0 alta boala,
foarte asemana\oare. semnalata pentru prima data de depa~i 10%.
Delaplane ~i co!. (20). care au descris-o pel1tru prima Infeqia cu C jejunii prezinta ~i imp 01'-
datu in anul 1955, sub numele de hepatita vibrionieo tanta sanitara, omul fiind receptiv la acest
aviaro. Agentul etiologic. foarte asemanator dar nu
germen.
identic cu ". melscl1l1ikavii, nu a putut fi incadrat taxo-
nomic ~i de aceea a fost denumit pro\'izoriu "vibrio-like
organism" (VLO). Retrospecti\'. a fos\ identitieat de Etiologie
l>eckham (eit in 14) cu Campy/abaeter jejunii, dar alIi
Agentul cauzal este Campylabaeter
au\ori eonsidera insuticiente argumentele in sprijinul
aeestei incadrari (14). jejuni IVibrio Obi~nuit se pre-
hepatieus).
zinta sub forma asemanatoare virgulei sau
Raspandire ~i importanta literei "S". Se intalnesc insa ~i forme mai
Dupa ce, in perioada 1960-1975 boala a lungi, l11ultispiralate, ca ~i forme scurte,
fost semnalata \'n aproape toate tarile din cocoide. Este mobil, nesporulat, necapsulat,
Europa ~i America, fie sub numele de hepa- Gram negativ. Se dezvolta pe medii de cul-
tita vibrionica aviara, fie sub numele de he- tura obi~t1Uite,\'mbogatite prin adaos de san-
patita infeqioasa aviara, fie sub numele de ge defibrinat ~i unii acizi aminati, in care, ca
campilobacterioza aviara, \'n continuare a substante inhibitorii pentru restLll florei
cunoscut 0 dinamica epidemiologica simila- bacteriene se inglobeaza bacitracina (25
ra cu cea a ho1erei vibrionice aviare. \'n sen- Uiml), polimizina B sulfat (20 Uiml) sau
suI restriingerii incidentei ~i ariei de raspiin- novobiocina (0,025 mgiml). Germenul se
dire. cultiva, de asemenea, in vitelusul embrio-
In tara noastra, boa1a a fost diagnosticata nului de gaina in varsta de 5-8 zile, determi-
de Moga Manzat (53) ~i de Elias (23) la ga- nand moartea acestora, in decms de 4-7 zile.
Infeetii pl'odllse de gel'meni din genlll'ile Campy/obaeter!ii Lawsonia 287
La Campy/obacter jejzmi exista doua pasarile ~i, in special, puii reprezinta cea mai
categorii moleculare de lipopolizaharide importanta. sursa de infeqie. Exista astfel
(LPS) parietale. Prima cuprinde LPS de gre- studii care arata ca multe serotipuri izolate
utate moleculara mare cuprinsa intre 4,5 ~i 5 de la pui sunt asociate unOI' infeqii umane
kDa. Aceste LPS au 0 structura comparabila (3). Prezenta masiva a lui Campy/obaeter
cu a tulpinilor de tip "R" de jejuni in intestinul pasarilor poate fi expli-
Enterobacteriaceae. A doua categorie de cata prin atractia pe care bacteria 0 are fata
LPS parietale este reprezentata de compo- de mucina, care este principalul constituient
nenti de greutate moleculara mare, a carol' al mucusului. Mucina constituie, de aseme-
structura este asemanatoare cu LPS de la nea, un substrat de cre~tere pentru
tulpinile de tip "S" (Smooth) de la Campy/ahaeterjejuni.
Enterobacteriaceae (40). Transmiterea infeqiei se poate face prin
In cadrul acestor doua categorii de LPS. contactul cu animalele purtatoare - pasari
exista 0 mare diversitate structurala ~i anti- salbatice, pasari de curte, bovine, ovine,
genica. care se reflecta in numarul mare de porci, dlini ~i pisici - sau prin contactul cu
grupe prezentat in sistemul de tipaj bazat pe mediul contaminat de fecalele (66). Mai
antigenul "0" termostabil. Astfel, dupa mult, transmiterea mai rapida a infeqiei
Euzeby (25) la Campy/abacter s-au identifi- printre pasari poate fi datorata ~i
cat 63 de serovarietati - dupa schema propu- coprofe.giei, deoarece s-a demonstrat ca vi-
sa de Lior. Dintre acestea, biotipul I este rulenta unei tulpini de Campy/obaeter jejuni
implicat in leziunile intestinale (enterita cre~te odata cu pasajul prin corpul pasarilor.
campylobacteriana), iar biotipul II, respon- Transmiterea prin oua (vertical) este pu-
sabil de a~a-numita "hepatita vibrionica", tin probabila. Dupa unii autori,
respectiv. hepatita campylobacteriana. Campy/ahaeter jejuni nu poate traversa
Campy/abaeter jejuni este sensibil la ac- coaja oualor (3), in timp ce Moustafa (54)
tiunea unoI' antibiotice (tetraciclina, strep- semnaleaza izolarea lui Campy/obaeter
tomicina) ~i chimioterapice, dar nu ~i la ac- jejzlIJi la 2% din ouale examinate de pe coa-
tiunea polimixinei, bacitracinei ~i ja, la 6% din membrane ~i4% din albu~.
novobiocinei. Aparitia bolii este conditionata de exis-
tenta unoI' factori favorizanti cum sunt ca-
Caractere epidemiologice rente Ie alimentare, conditiile
In conditii naturale sunt receptive galina- nesatisTacatoare de igiena, transporturile,
ceele ~i. in speciaL gainile tinere in varsta de epuizarea consecutiv ouatului intens etc.
3-4 luni. Infectii cu Campy/ohaeter jejzlIJi au
mai fostidentificate Ia curca, bibilica, po- TablouI clinic
tarniche, dropie, rata, cioara, strutul ameri- In cele mai multe cazun,
can Nandu. Germenul este un epifit a carui campylobacterioza aviara evolueaza
principala ni~a ecologica este intestinul, de inaparent clinic sau cu 0 simptomatologie
unde este constant eliminat cu fecalele. Pa- ~tearsa, neconcludenta. De fapt, prin infeqii
sarile reprezinta principalul purtator de experimentale, s-a aratat ca puii de 0 zi sunt
Campy/obaeter jejllni, portajul acestui ger- u~or colonizati Tara sa apara semne de boa-
men fiind de 34-92% la gaini (56), 35-88% la. Dupa colonizare, puii nu prezinta semne
la rate ~i pana la 100% la curci (45). Un sin- de boala ~i, de aceea, se presupune ca
gur pui infectat in eclozionator poate conta- Campy/obaeter jejuni are relatii comensale
mina 70% din pui in 24 ore (21). Ca urmare, cu flora autohtona din tubul intestinal al
288 Boli infectioase all' clI1illwlelor • baclerio~e
Bibliografie
1. Alderton. MR, Borland. R, Coloe, P.J. 19. Clark, B.I (1971), Austra Vet Jour, 47,103
(1992), Journal of Comparative Pathology. 20. Delaphane, J.P., Smith, HA, Moore, RW.
106, 159 (1955), The Southwestern Vet, 316
2. Alderton, MR, Korolik, V., Coloe, PJ., De- 21. Eaglesome, MD, Garcia, M.M. (1992), Vet-
whirst, FE, Paster, B.J. (1995), Int J of erinary Bull, 62, 8,758
Syst. Bacteriol, 45, 61 22. EI-Sukhan, SM., Abu-Hartiel, N. (1991), Vet
3. Ancha, N.P, Szyfres, B (1989), Office Inter Med Journal (Jordan), 25, 115
des epizooties, Paris 23. Elias, E. (1973), Rev. Zoot. §i Med. Vet., 2,
4. Arjen, van de Giessen, Sylvie-Isabelle, Mazu- 74
rier, Wilma, Jacobs-Reitsma, Jansen, W., 24. Ene, L. (1994), Preocupari actuale in
Berkers, P. Wilma Ritmeester, Wernars, K. domeniul microbiologiei aHmentare, 81
(1992), Appl. Environ Microbiol, 58, 25 Euzeby, PJ (1992), Le Point vet., 24, 423
June.1913 26. Euzeby, PJ (1995), Revue Med. Vet, 146,
5. Baker, RC. ~i col. (1995), Poultry 10,623
International, 34, 13, 46 27. Euzeby, PJ (1998), Revue Med Vet., 149, 1,
6. Baie~, I, Bran. L (1971), Bolile infectioase 15
ale animalelor domestice. Ed. Did. ~i Ped. 28. Firehammer, B.D., Myers, L.L (1981), Ameri-
Bucure~ti can Journal of Veterinary Research, 42, 918
7. Biilbiiie. V., Pozsgi, N. (1985), - Bacteriologie 29. Fleming, M.P (1983), Veterinary Record,
medicala. VoUI, Ed. Medicala, Bucure~ti 113,372
8. Biolatti, B., Pau, S. (1989), Patologia em- 30. Florent, A. (1960), Inst Natn Rech UCCLE, 1
brionaria e fetale. Aborii in traltato di Anato- 31. Gebhart, J. Connie, Edmonds, P., Kurtz, HJ.,
mia Patologica Veterinaria, edt. di Guarda F. Brenned, D.J. (1985), Journal of Clinical Mi-
Mandelli G., UTET, Torino crobiology, 5, 715
9. Blaser, M.J. Moss. C.W., Weaver, RE. 32. Gluhovschi, N. (1977), Prevenirea avor/urilor
(1980), Journal of Clinical Microbiol., 448 la animale. Ed. Ceres, Bucure~ti
10. Boosinger, R R, Powe, TA (1985), Journ 33. Grigore C. (1961), Probleme zooteh. §i
Am Vet Res. 49, 456 medicina veterinara, II, 61
11. Boukraa, L Messier, S., Robinson, Y. 34. Holyoake, KP Cutler, Caple WI. (1994),
(1997), Avian Diseases, 35, 714 Australian Vet. Journal, 71, 9 , 308
12. Bronicka, A, Dembinski. I (1992), Rev. Vet. 35. Hum, S, Quinn, C, Kennedy, F. (1994).
Bul., 63,6 Aust. Vet. Journal, 71, 5, 140
13. Bulgin, M.S., Ward, A.C.S., .Sriranganathan, 36. Hum, S, Brunner J, McJanes, A., Mendoza,
N., Saras, P. (1984), American Journal of G .. Strphens, J. (1994), Australian Veter.
Veterinary Research, 45, 555 Journal, 71, 6, 184
14. Calnek, B.W, (1997), Diseases of Poultry. 37. Husu, J., Syyaola, E.I, Aloha-Luttilla, H,
10th ed. Iowa State University Press Kalsta, H, Sivecax, S. (1993), journal of Ap-
15. Caraivan, I., Potecea, Elena, Draghici, D. plied Bacter, 74, 564
(1992), Studii §i cercetari de.medicina vet- 38. Jones, G.F., Ward, G.E., Collins, J.E.,
erinara, I, I, 9 Gebhart, C.J. (1993), American Journal of
16. Caraivan, I., Potecea, Elena, Draghici, D., Veterinary Research, 54, 1256
Macovei, Nicoleta, Bucur, E. (1988), 39. Jubb, K.v.F., Kennedy, CP., Palmer, N.
Zootehnie §i medicina veterinara, 3, 58 (1993), - Pathology of Domestic Animals.
17. Carp-Carare, M., Sindilar, E., Guguianu, E. Fourth Edition, I, Academic Press Inc., San
(1991), Lucr. §t. Univ. Agronomica la§i, Diego, California
vo1.33-34 40. Kuan, S.K.C., Coloe, P.J., Albertom, MR
18. Castaneda, Vasquez H., Silva, Magana L. (1992), Microbiol and Immunol, 36, 791
(1992), Veterinario Mexico, 9, 325 41. Lam, K.M., Damassa, A.J., Morishita, T.Y.,
1I1fectiiprodllse de germeni din gel1l1rile Campylobacter!ji Lawsonia 291
Bickford, AA (1992), Avian Disease, 32, 359 63. Rowland, AC., Lawson, G.HK (1986),
42, Lawson, G.HK, Rowland, A.C., Wooding, P. Diseases of swine, 6th ed. Ames Iowa State
(1975), Research in Vet. Scien, 18, 121 University Press
43. Leman, DH (1992), Diseases of swine, ih 64. Ro;;ca, V. (1963), Rev. de zooteh §i
ed, London; Wolfe med. veterinara, 9, 87
44. LeMinor, L" Veron, M. (1989), Bacteriologie 65. Rusu, V., Paicu, L., Dorobat, 0., Zaharia, V.
medicala, Flammarion, Paris (1992), Arch Roum Path Exp Microb, 41, 303
45, Luechtefeld, NW" Reller, L.B" Blasser, M., 66. Saeed, A.M., Harris, NV, Digiacomo, R.F.
Wang, WL.L. (1982), Journal Clinical Micro- (1993), American Journal of Epidemiology,
biology, 15, 53 137,1,108
46. Mandelli, G., Finazzi, M. (1989), Cute e sot- 67. Schultze, F. (1992), Deutsche Tierarztliche
tocutte. In trattato di Anatomia Patologica Wochenschrift Rev. Vet, Bull., 8, 458
Veterinaria, ed. ~uarda F.M. Mandelli G .. 68. Sebald, M., Veron, M. (1963), Ann Inst Pas-
UTET, Torino teur (Paris), 105, 897
47. Marian, A, Adame;;teanu, C., Moraru, Gh. 69. Simbert, R.M. (1974), "Campylobacter" in
(1956), Probl. zoot. §i vet., 3,55 Bergey's Manula of Determinative Bacteriol-
48. Matasaru, S., Ene, L., Filea, 0, Lerescu, D., ogy, ed. By Buchanan and NE Gibbons B'h
Minea, L. (1994), 124 ed. Ed. Williams and Wilkins, Baltimore
49. McOrist, S., Gebhart, C.J., Boid, R., Barns. 70. Sindilar, R., Carp-Carare, M., Bondoc, I.
S.M. (1995), Int J Syst Bacteriol, 45, (4),820 (1994), AI VI-lea Congres National de Medi-
50. McOrist, S., Lawson, K.HG., Roy, J.D., Boid, cina Veterinara, Sinaia
R. (1990), FEMS Microbiology Letters, 69. 71. Skirrow, M.B. (1994), Journal Comp ..Pathol.
189 111,113
51. McOrist, S, Lawson, G.H.K. (1993), Rec. 72. Skirrow, M.B. (1991), Inter. Journal of Food
Med. Vet., 169 (8/9),697 Microbiology, 12, 9
52 McOrist, S., Stokes, CR., Lawson, K.H.G. 73. Stamatin, N., Ungureanu, C., Patra;;canu, L.
(1992), Infections and Immunity, 60, 4184 (1953), Anuarul IPIA, 4, 243
53 Moga-Manzat, R. (1969), Rev. Zoot. §i Med. 74. Thies, L.F., Hartung, PH, Giegerich, G.
Vet., 9, 61 (1998,) FEMS Microbi Letters, 165, (2), 329
54. Moustafa, S. (1993), Assiut Veterinary Jour- 75. Timofte, Dorina (1998), Teza de doctorat,
nal, 28, 56, 186 Univer. A gr. §i de Med. Veterinara la§i
55. Nielsen Miller, Eva, Engberg, J., Madsen, M. 76. Torre, Elvira, Tello, M. (1993), Amm. Journal
(1997), FEMS Imnunology and Medical Mi- VetRes., 54, 2, 260
crobiology, 19, (1), 47 77. Tudoriu, C. ;;i col. (1954), Probleme de
56. Paul, I. (1996), Etiomorfopatologie Veteri- epizootologie §i microbiologie, IPIA, 5, 40
nara. Editura "ALL", Bucure;;ti 78 Valiente, C., Fruganti, G., gardaros, P.,
57. Pellerin, J.L. (1981), Revue Med. Vet, 132, 11, Ciorba, A (1991), Archi Veterinario Italiano,
717 42,3,130
58. Perianu, 1. (1996), Bolile infectioase ale ani- 79. Varga, J. (1991), Journal of Vet Med, 38, 7,
malelor Bacterioze, Vol.I, Editura Fundatiei 497
"Chemarea" la;;i 80. Volintir, V. (1956), Probleme zooteh. §i ve-
59. Rapuntean, Gh., Rapuntean, S. (1999), terinare, 7, 86
Bacteriologie speciala veterinara. Tipo. 81. Volintir, V. (1975), Bolile infectioase ale
Agronomia Cluj-Napoca animalelor domestice, Ed. Did. ;;i Ped.,
60. Roberts, L. (1979). Vet Rec, 104, 366 Bucure;;ti
61. Roslanawski, K., Szpryngiel, I., Wyszanow- 82. *** (1993), Int. J. Syst. Bacteriol
ski, J., Kaptur, J. (1982), Bul! Vet Inst Pifawy, 83. *** (1991), The Merck Veterinary Manual,
25,1-4,8 Seventh Edition, Merck & Co., Inc Rahway
62. Rowland, AC., Lawson, G.H.K. (1975), Vet N.J., USA
Rec, 97, 178
Cap. 17
Infectii produse de
bacterii din gen ul
Fusobacterium
Iulian Togoe
1;/ cadml genului Fusobacterium au foO'l descrise pana /il preen I pesle J 8 specii. din Ire care. pentru pa-
lologia animala preiliia inleres door specia F. necropllOrum, Cll cele doua subspecii: F. necropltorum subspecia
necropllOrum Ji F. necropllOrum subspecia fill1duliforme. AceaSla baclene delerm/na 10 majorilalea speciilor
animale. dol' mai ales 10 rumegatoare. infecti/ primare sail sec/lI1dare. lIumile necrobaci/o::.e. imre care mai impor-
Ian Ie SUI1l:pododermalita infecrioasll a bovinelor, abcesul (fIegmonul) piciorului ,1'/ dernwtita interdigitaltt la
ovine, difleria vireilor, abcesele hepatice, necroza fetall1la bovine }'i m7ei, necroza post parturirie a vaginului $i
uterului la vacll $i oaie, rinila necroticll a porcului elc.
Bacleri/le incadrale ill genul Fusobacterium se pre::.ima co bacili polimo/fi. Gram lIegalivi. nesporogelli.
lIeciliaii, obligal aerobi. care dalorila exigen(elor lor nulrilive Ji inlolerameifata de oxigell. se i::.olea::.afoarle greu
in culiuri pure. Se considera ca specia F. necropllOrumface parle dill.f7ora norll1ala a lubului digesliv almullor
specii de allimale. dol' illmodji'ecvenl se poole izola din rumell, ca\'ilalea bUCCila~'ilraclusulurogenilal 01 aceslora.
Esle larg raspalldil inmediile naturale. ullde poole rezisla mai mulle ::.tlesou saplamal1l.
Diferelilierea speci/lor ce apartill genului Fusobacterium Ii/Ire ele, sou fata de aile baclerii allaerobe
Gram negati\'e neworogene, seface prill examene bacleriologice complexe, dol' mai ales pe ba::.aproprielali/or lor
biochimice Ji, in mod parlicular. pe ba::.aeviden(ierii produc(iei de aci::.igraJi mlalili dupa cull/\'CIrea lor in bulion
Cllpeplona, exlracl de le1'lln Ji gluco::.a.folosind ana!l::.a cromafogrC{fica.
Specii/e apartillalld genului Fusobacterium produc man CCilillia{ide aCid bUliric. cani/liiti mai reduse de
acid acetic Ji laclic. foane PU{i1iacid propionic, slIccinic Jifl/maric.
17.1. NECROBACILOZELE
(Necrobacilosis)
Denumirea de necrobaciloza este utili- cele mai importante, ca frecventa ~i pierderi
zata pentru a desemna orice infectie deter- economice, sunt cele care apar la bovine,
minata de F. necrophoJ'ZllJI. Necrobacilozele ovine, caprine, cabaline, suine ~i iepure.
sunt boli infectioase, unele contagioase, Acestea poarta denumiri diferite, In functie
produse de F. necrophorlllJl singur sau In de localizarea dominanta: dermatita interdi-
asociatie cu alte bacterii, cu 0 evolutie obi~- gitala a ovinelor, abcesul piciorului la oaie,
nuit cronica, Intiilnite relativ frecvent la difteria viteilor, rinita necrotic a a porcului,
ierbivorele domestice ~i salbatice. abcesele hepatice ale bovine lor ~i ovinelor,
Anatomoclinic se manifesta prin intlamatii vaginita ~i metrita necrotica etc.
necrotice sau necroticopurulente, localizate
la nivelul acropodiului, pielii, mucoaseior ~i Istoric
mai rar la niveiul organelor interne. Prime]e relatari asupra unei afec]iuni prod use de
bacilu] necrozci au fast facute la vitei. de catre
lnfeqii generate de F. lJecrophorlllJl au
Dammann, In ] 877. afec(iune ce se caracteriza prin
fost descrise ia multe specii de animale, dar
Infect!! produse de germen! din genul Fusobacterium 293
intlamalii necroticc, cu aspect difteroid. situate ]a ni- 1958, Baie~ ~i col. 1n 1956, V olintir ~i eol. In 1960.
velul cavitatii bucalc. Stoenescu ~i eol. In 1963, LJngureanu In 1965, Coman
1mplicaliile acestei bacterii In patologia animala au Em. ~icol. In 1967, Togoe, In 1977, Verde~, In 1995 ~i
fost stabilite cu certitudine abia dupa cc Bang, In 1890 1998. Seea~ill ~i col. In 1980 ~i 2000, Papue ~i eol. In
~i apoi Schmorl. In 1891, reu~esc sa izoleze bacilul 1995 ~i 1998 ~i al(ii.
necrozei in cultura pura de la iepurii unci crescatorii In
care boala evolua endemic. Ulterior. specia F.
necrophorl/m. a fost implicata In determinarea un or Raspandire ~i importanta
infec(ii la m~ioritatea speciilor de mamiferc ~i numai Necrobacilozele au fost descrise ~i sunt
accidentalla pasari. cunoscute in toata lumea, dar incidenta ~i
La bovinele adulte au fost descrise infec(ii la nive-
raspandirea lor, la speciile animale de inte-
lul ong]oanelor. rumenului, vaginului ~i uteruilli, fica-
tului. iar la vilei la nivelul cavilalii bucale ~i pulmonu- res economic, este influentata in pril11ul rand
lui. de cre~terea intensiva a animalelor, mai ales
Literatura cstc foartc bogata In date, deseori con- atunci cand conditiile de zooigiena sunt pre-
tradictorii ~i uneori conttlZe, privind rolul speciei F. care, iar presiunea infeqioasa este mare.
necrophorl/m in infec(iile ovinelor. In mod cert aceasta
bacterie este responsabila de aparilia hepatitei nodulare Distributia geografica a necrobacilozelor
a micilor. aceasta flind dc cclc mai multe ori consecinla este influentata, in mare masura, pe langa
patrundcrii bacteriei pc la nivelul bontului ombilical. agentii determinanti, de interventia unor
unde se multiplica initial ~i apoi difuzeaza la nivellll
faetori favorizanti, cum ar fi: conditiile pe-
ficatuilli. La ovincle adulte, F. necrophorum deten11ina
dcrmatita interdigitala ovina iar, In asociere Cll doclimatice ~i meteorologice, tipul de furaja-
Arcanobacterillm (Actinomyces) pyogenes, produce re, !ipsa de curatenie, excesul de umiditate,
abceslIl sau flegmonlll interdigital (foot abeess). dar stabulatia prelungita (lipsa mi~carii), trau-
intemne ~l in patogeneza pododermatitei infeclioase
matizarea unor tesuturi eu producerea de
a ovinelor (foot rot).
Necrobaciloza podala a oilor a fost descrisa pentrll microleziuni, prezenta unor paraziti cu ci-
prima data In !talia (! 808), apoi In Germania (18 I 5) ~i cluri de migrare (prin travers area pielii in-
In Franta (1871). Celmai complet stlldiu asupra acestei tacte) din l11ediul exterior spre anumite te-
boli a fost realizat Insa de Beveridge ~i col., In perioada
suturi, sau de la nivelul tubului digestiv spre
1936-1956, prin publicarea mai multor Illcrari ~tiinlifi-
ceo prin care demonstreaza natura infeclioasa a bolii, ficat ~i pulmon, prezenta unor leziuni provo-
precllm ~i rollli lui F. necrophorllm de coparticipant la cate de alte bacterii sau de virusuri,
ctiologia pododcnnatitei infeqioase a oilor, alaturi de nerespeetarea tehnologiilor de cre~tere etc.
Diche/obacter nodoslis. cu care aclioneaza sinergic ~i
Pierderile eeonomice pe care Ie generea-
caruia i se datoreaza contagiozitatea bolii.
La capre infeqiilc produse de F. necrophorllll1 sunt za sunt deosebit de il11portante, indiferent de
mai rare ~i mai pulin importante deciH la ovine (10). loealizarea procesului infeqios ~i de numa-
La caL infectii produse de bacilul nccrozei all fost rul animalelor afectate. Pe langa suferinta pe
rclatate de Lassen'e. in i 935, sub forma de funiculite ~i
care 0 creaza animalelor, prin evolutia lor
sinovite. precum ~i de Sehoop, In 1943 cu localizare la
nive]lIl coroanei ~i cu prinderea tendoanelor, articulall- obi~nuit cronica, determina degradarea ~i
Ilor. adesea terminate prin metastaze pulmonare. deprecierea tesuturilor afeetate cu repercusi-
Zaharov, in 1952 izoleaza bacilul necrozei din fistula uni grave pentru dezvoltarea normala a or-
grebanului. leziuni ale buzelor ~I din osteomiellte.
ganismului ~i exprimarea potentialului lor
J'vlanjii se imbolna\esc mai rar de necrobaciloza, iar
loca]izarlle sunt in mod obi~nuit la nivelul tubului dl- productiv.
gestiv. pulmonului sau limfonodurllor, a~a cum a ob- La oameni, bacilul necrozei poate fi gasit
servat Britton. Inca In ] 947. ca germen comensal pe mucoasa
La porc, infectiile datorate speciei F necrophorum
orofaringeana, de unde poate difuza produ-
apar in special la tineret ~i sunt localizate la nivelul
pielii, a ratului, a cavitalilor nazale ~i complica trecvent eand infectii periodontale, tonsilite, pneu-
Icziunile intestinaie provocate de virusul pestei porcine. monii sau alte infeqii localizate, inclusiv in
Cateva dintre contributiile cercetatorilor romani la creier (25).
cunoa~terea acestor afeqiuni sunt lucrarile publicate de
Glllhovschi ~i col. in 1949, Celan ~i co! 1n 1956 ~i
294 Bali infectioase ale animalelor • baclerio::e
vent s-au constatat ~i infeqii ale tegumen- mucoasele intacte, care constituie 0 bariera
tului interdigital. de aparare eficace in fata acestor germeni,
In general, animalele tinere sunt mai re- cat timp dispun de integritate
ceptive decat animalele adulte. morfofunctiona]a.
F. necrophorui1l este un comensal al tu- Daca survine 0 degradare a acestei inte-
bului digestiv la animalele sanatoase. fiind gritati, ca unnare a unor leziuni accidentare,
eliminat cu intermitenta prin fecale, din care inflamatorii sau alterative, tegumentele de-
cauza mediul in care traiesc animalele este vin penetrabile. respectiv devin porti de in-
contaminat cu acest germ en. eu germenii trare pentru bacilul necrozei. De proportia in
din mediul ambiant se contamineaza pielea care indivizii unei populatii de animale sufe-
~i mucoasele aparente ale animaleloL dar ra asemenea lezionari depinde apoi incidenta
Tara urmari patologice, deoarece F. ~i prevalenta bolii. care va evo]ua sporadic
necrophorui1l nu poate traversa pielea ~i sau enzootic, dar niciodata epizootic.
Difteria viteilor (D.V.) este 0 boala in- adaposturi nelglenice. 1ncidenta maXIma a
feqioasa, prod usa de Fusobacterium cazurilor se inregistreaza toamna, iarna ~i
necrophorui1l, caracterizata prin febra, dis- primavara, in conditii de umiditate crescuta
pnee inspiratorie ~i inflamatii necrotice sau ~i temperaturi scazllte.
fibrinonecrotice ale mucoasei bucale, mu- La vitei boala debuteaza prin simptome
coasei laringiene, sau mucoasei faringiene. necaracteristice: adinamie, indispozitie, ina-
Boala a fost descrisa mai frecvent ]a vi- petenta. insotite de eruptii congestive ia ni-
teii mai mici de 3 luni, dar poate evolua ~i la velul mucoasei bucale ~i febra. Ulterior,
anima]e ce au depa~it varsta de 2 ani. Are 0 focarele congestive se acopera de membrane
evolutie sporadica, numarul animalelor de cllloare cenu~iu-murdar sau bruna. ade-
afectate dintr-un efectiv nedepa~ind 1-2%. rente. cu aspect concentric, ce pot conflua,
In aparitia acestei afectiuni, un rol im- inconjurate de zone congestiv-hemoragice.
portant revine factorilor favorizanti, repre- In urma deta~arii membrane lor se pun in
zentati de traumatisme ale mucoasei bucale, evidenta ulcere care sangereaza U~OL In
ce permit grefarea bacteriei, sau existenta aceasta faza, animalele manifesta jena in
unor leziuni produse de a]te microorganis- prehensillne ~i masticatie, salivatie abun-
me, la care se asociaza deficiente alimentare, denta ~i exala un miros respingator, caracte-
carenta In vitamina A, rezistenta scazuta a ristic.
organismelor tinere. intretinerea viteilor in
••••••••
Infectii prodllse de germeni din genII! Fusobacterium 297
Prevalenta lor este mai mare in tarile in care rita concentratiei crescute de glicogen ~i a
bovinele sunt supuse unui regim de ingra~a- anaerobiozei, se multiplica ~i produc initial
re rapida, pe baza de ratii bogate in proteine mici focare de necroza, ce VOl' evolua spre
~i glucide. Boala apare mai constant atunci abcese hepatice (17). Originea rumenala a
cand se face trecerea rapida de la 0 alimen- bacteriilor (F. necrophorum) izolate din
tatie cu nutreturi fibroase. la cea cu nutreturi abcesele hepatice a fost demon strata de
concentrate cando la nivelul rumenului. dato- N arayanan ~i co 1. (18) prin teste de identitate
rita acidozei, se produc ulceratii ce sunt ra- genetica.
pid colonizate cu F. necrophorum, compo- S-a demonstrat ca F. necrophorum poate
nent obi~nuit al tlorei normale a rumenului, ajunge in ficat ~i in cazul animalelor cu
care. prin leucotoxina pe care 0 sintetizeaza reticulita sau al viteilor cu omfalotlebita.
impiedica interventia macrofagelor (17). In Tulpinile apartinand subspeciei
detenninarea acestei afectiuni. un rol im- necrophomm au fost izolate din aproximativ
p0l1ant il pot avea larvele unor paraziti, cu 85% din abcese. de regula in culturi pure, in
cicluri de migrare ~i localizare hepatica, care timp ce, cele care apartineau subspeciei
traverseaza pie lea intacta sau mucoasa tu- fill1duliforme. s-au izolat numai din 15% din
bului digestiv ~i care insamanteaza tesuturile abcese, ~i intotdeauna in culturi mixte. fie cu
lezionate cu F. necrophomm, prezent in subspecia necrophorum, fie cu A. pyogenes
mediul natural sau in tubul digestiv. ~i mai rar cu statilococi, streptococi sau cu
Bacteroides.
Patogeneza
Fusobacterium necrophorum se gase~te Simptome ~i leziuni
in mod normal in rumenul bovinelor (31), Animalele cu abcese hepatice rareori ex-
care-i of era conditii optime de multiplicare prima semne clinice. dar in marea lor majo-
(anaerobioza ~i prezenta majoritatii ritate au un randament productiv scazut. care
substantelor nutritive necesare metabolis- poate fi cu 5-15% mai redus decat al ani-
mului sau) cu cele doua subspecii implicate male lor sanatoase.
in producerea afeqiunilor necrotice: subspe- Examenul atent al bovinelor cu abcese
cia necrophorum (fostul biotip A) ~i hepatice poate evidentia sensibilitate sau
subspeciafill1duliforme (fostul biotip B). In jena la palparea ficatului, animalele evita sa
cazul bovine lor supuse ingra~arii, hranite cu se culce sau se ridica greu. In fazele incipi-
furaje concentrate, bogate in proteine ~i in ente pot fi surprinse puseuri febrile ~i chiar
glucide, mai ales in perioada de fasonare inapetenta. Examenele paraclinice evidenti-
ci'md se face trecerea brusca de la ratiile cu aza 0 cre~tere a proteinelor serice ~i a con-
fibroase, la cele cu concentrate, din cauza centratiei de acid sialic din ser.
acidozei rumen ale care se instaleaza rapid, Cand abcesele hepatice se gasesc in nu-
se produc ulceratii ale mucoasei, pe care mar mare cre~te concentratia de fibrinogen,
bacteria se grefeaza u~or sintetizand iar formula leucocitara evidentiaza
leucotoxina ce impiedica atluxul de leuco- neutrofilie. Daca abcesele se deschid in ca-
cite in leziunile create ~i favorizeaza grefa- vitatea peritoneaJa se produce peritonita.
rea pe asemenea leziuni ~i a altor bacterii Uneori survine moartea rapida prin ~oc to-
existente in rumen (A. pyogenes, de exem- xic, daca abcesele se deschid in vasele de
plu). Bacteriile prezente in leziunile sange hepatice. Alteori se constata trombo-
rumenale, invadeaza apoi sistemul venos flebite cu tromboembolii ale venei cave
portal ~i sunt transportate in ficat unde, dato- posterioare, endocardita, tromboembolii
h(t'ectii produse de germeni din genu! Fusobacterium 299
1
::.1
pulmonare, abcese multiple pulmonare ~i Profilaxie ~icombatere
pneumonie cronica supurativa. Tromboza Pentru prevenirea aparitiei abceselor he-
venei hepatice caudale poate de asemenea patice. animalelor supuse ingra~arii Ii se
a
determina hipertensiune p0l1ala. cu exprima- administreaza in furaj, mai ales in perioada
rea sindromului de hepatomegal ie. ascita ~i de finisaj, antibiotice care reduc semnificativ
chiar diaree. numarul animalelor cu abcese hepatice ~i
LeziuniJe constatate la nivelul ficatului asigura cre~terea in greutate. Cel mai frec-
difera in funqie de vechimea lor. Unele sunt vent ~i cu cele mai bune rezultate se utili-
dispuse superficial, altele dimpotriva sunt zeaza tylosina ~i tetraciclinele administrate
dispuse in profunzime. Initial, cand au mai in furajele concentrate, pe termen lung, care
pUTin de 6 zile de la aparitie, sunt de dim en- pot reduce incidenta abceselor hepatice cu
::1
siuni reduse, circulare, cu contur neregulat. 40-50~o (13,17).
de culoare galben pal. Leziunile vechi sunt Concomitent se introduc in furaj diferite
organizate sub forma unor abcese incapsu- substante chimice ce tamponeaza acidoza
late, de dimensiuni variabile, ce pot atinge rumenala ~i impiedica aparitia ulcerelor la
4-6 cm in diametru, cu un conTi nut nivelul mllcoasei. De asemenea, trebuie
necrotico-purulent, de consistenta variabila. acordata 0 atentie deosebita compozitiei
Unele regreseaza. se fibrozeaza ~i formeaza ratiei in perioada de trecere de la furajarea
cicatrice ce se autosterilizeaza. Altele se pot pe baza de fibroase la cea pe baza de con-
deschide ~i determina peritonite, sau creaza. centrate. in aceasta etapa trecerea sa se faca
prin metastazare, abcese in alte tesuturi sau cat mai lent. tainurile sa fie cat mai dese,
organe. intr-un ficat afectat pot exista in pentru a cre~te durata procesului de masti-
mod obi~]1Uit 3, pana la 10 abcese de dimen- caTie ~i implicit cantitatea de saliva, ce va
siuni marL dar se pot inralni ~i mult mai tampona lichidul rumen ai, in care caz ~i
numeroase abcese, insa de dimensiuni mai procesele de fermentatie se VOl'realiza lent.
mici. in SUA. aproximativ 10% din anima- Au fost experimentate, uneari cu rezul-
lele supuse ingra~arii pot prezenta abcese tate slabe. alteori cu rezultate bune, prep a-
hepatice, dupa taiere. rate din culturi inactivate sau numai din fil-
trate ale acestora, continand leucotoxoid
(26).
in mod obi~nuit, boala apare dupa partu- mai multi bizoni, aflati in stare de libertate,
riTie. in cazul ratarilor distocice, sau atunci in Polonia.
cand, in urma manoperelor obstetricale se Afeqiunea este rar intalnita in efectivele
produc traumatizari ale mucoasei. Leziunile de taurine, dar uneori poate avea 0 evolutie
pot fi canton ate numai la nivelul vaginului ~i endemica, cu un evident caracter de
vulvei sau, prin extindere, pot afecta ~i mu- contagiozitate.
coasa uterina, provocand endometrite ~i me- Vaginita necrobacilara mai este denu-
trite. A fost descrisa ~i la masculi, manifes- mita ~i vaginita difteroida, difterica sau
tata prin leziuni ulceronecroice pe gland ~i necrotica, datorita aspectului caracteristic al
tegumentul preputial. Jakob ~i co!. (12) au leziunilor. in localizarea exclusiv
descris aceasta forma de manifestare ~i la vulvovaginala evolutia este benigna, iar
boala debuteaza prin congestii ale mucoasei
300 Bali infectioase ale allimale/or • baclerio::e
vaginale, insotite de edem al vulvei. Dupa 1- Tratamentul trebuie instituit cat mai cu-
2 zile apar eroziuni de diferite dimensiuni, rand dupa debutul bolii ~i consta in inde-
ce se acopera cu membrane de culoare cenu- paliarea cat mai completa a materialului
~iu-galbuie sau uneori maronie. uscate, necroticopuru]ent ~i a tesuturilor neCl'ozate,
fomie aderente la tesutul subiacent. In cazul urmat de Javaje cu apa oxigenata sau per-
extinderii leziunilor ~i la mucoasa uterina, manganat de potasiu ~i administrarea unor
evo]utia este grava deoarece inflamatia pomezi cu antibiotice sau sulfamide. Trata-
necrotica difuzeaza in profunzimea peretelui mentul se aplica zilnic, timp de 4-5 zile sau
uterin, pe care-l poate perfora. determinfmd pana la vindecarea completa.
peritonita, urmata de moartea animalului.
In formele grave. tratamentul local tre-
In formele benigne stare a generala a
buie completat cu administrarea de antibio-
animalelor este putin afectata, animalele
tice cu spectru larg sau sulfamide, pe cale
urineaza des, iar In cazul manoperelor ex-
generala.
ploratorii se constata 0 sensibilitate crescuta
Profilaxia generaL} urmarqte Inlaturarea
la contactul cu mucoasa vaginala. In formele
grave starea generala a animalelor este pu- tuturor factorilor ce favorizeaza apariria
ternic afectata. acestea sunt febrile. mani- necrobacilozei genitale: igiena adaposturiloL
festa apetit capricios sau refuza hrana, sunt a~ternut curat ~i uscat, realizarea periodica a
abatute ~i urineaza frecvent. dezinfeqiiloL igiena montei ~i a tatarilor,
In materialul necroticopurulent prelevat pregatirea corespunzatoare a vacilor inainte
se evidentiaza, prin examen bacteriologic, de parturitie prin transferulln adaposturile in
prezenta speciilor F. necrophorllm ~i A. care au loc ratarile, asistenta cu personal
pyogenes. calificat a parturitiei pentru a preveni trau-
matismele la nivelul mucoasei genitale.
--.....J
Infeeiii produse de germeni din genul FusobacteriulIl 303
tos. Plaga sangeranda este acoperita cu Pe plan mondial au fost utilizate diferite
substante cu aqiune antimicrobiana (pulberi, tipuri de vaccinuri inactivate, unele pe baza
oase pomezi, aerosoli, solutii etc.). Bune reDlltate de ulei mineral ca adjuvant, altele pe baza de
. _~2 an- se obtin dupa aplicarea hemopansamentului gel de hidroxid de aluminiu, care contineau
. '~enul sulfamidat 20% sau a pomezilor ce contin ca anti gene celule intregi de F. necrophorlll71
: ~;ato- antibiotice cu spectru larg. Derivatii sau fraqiuni obtinute din acestea, pre cum ~i
mtre crezolici (lotagen, crezogal etc.) sunt de vaccinuri inactivate conti nand D. nodoslls,
:erdi- asemenea folositi, cu bune rezultate. Pentru dar Tara ca acestea sa of ere mai mult de
oglc administrare pe cale general a s-au obtinut 60% proteqie, comparativ cu loturile
:area rezultate satisTacatoare dupa utilizarea sul- nevaccinate. Se pare ca rezultate satisTaca-
famidelor. a penicilinei G (22.000 U.Ukg, to are pot fi obtinute numai cu vaccinuri
, .
-.0: ~1 de 2 ori pe zi) sau a oxitetraciclinei (10 inactivate in care sa fie prezente exotoxinele
.e ale mg/kg) . pe care F. necrophorllm Ie produce in timpul
metabolismului.
Jl
si'mge, F. necrophorum ~i A. pyogenes ajung saj moderat, urmata de irigatii cu substante
PJd
u~or in si'mge ~i determina septicemie. antiseptice neiritante (cel mai frecvent se
o
Zonele afectate sunt initial edematiate, folose~te apa oxigenata care distruge rapid
c :}-
sensibile la palpare, iar prin acumularea pu- bacteriile anaerobe, iar prin efectul ei spu-
roiului se produce autoliza ~i macerarea pie- mant Indeparteaza puroiul ~i tesuturile ne-
Iii cu formarea de fistule prin care acesta se crozate ).
elimina. In mod obi~nuit, continutul abce- In cazurile grave se recomanda exereza
selor are un aspect consistent, cremos, de tesuturilor necrozate prin chiuretare. Indife-
culoare ro~ietica, Tara miros. Frecvent orifi- rent de gravitatea bolii, dupa il'igatii se re-
ciile fistulelor se acopera cu cruste cafenii comanda introducerea In interiorul fistulelor
negricioase. Cand sunt afectate ligamentele a unguentelor cu antibiotice pe baza de te-
J- traciclina. asocilin sau sulfonamide.
de la nivelul articulatiei interfalangiene
distale, degetul afectat are 0 mobilitate exa- Tratamentul complex trebuie instituit
gerata. zilnic pana la vindecarea completa a anima-
:u lului.
Starea generala a animalelor este in cele
:1-
mai multe cazuri modificata, semnele clinice Tratamentul general se realizeaza cu sul-
fiind mai severe atunci cand sunt afectate famide ~i antibiotice cu spectru larg, cu efect
:n
articulatiile ~iligamentele sau tendoanele. bactericid, active atilt fata de F.
.. l1t
Diagnosticul este u~or de precizat iar necrophorum, cat ~i fata de A. pyogenes
examenul radiografic poate da indicatii pre- (penicilina, streptomicina, tetraciclina etc.).
tioase asupra extinderii procesului infectios. In urma aplicarii corecte a tratamentului
Prin examen bacteriologic se urmare~te evi- se poate obtine vindecarea completa, dupa
. = :a. dentierea speciilor F. necrophorum ~i A. 3-4 saptamani de la instituirea acestuia.
, :,:'e
pyogenes. Profilaxia bolii se face prin respectarea
Prognosticul este in general rezervat, tehnologiilor de cre~tere a oilor, asociata cu
datorita complicatiilor ce pot aparea In cur- Indepartarea tuturor factorilor implicati In
suI evolutiei procesului infectios. producerea de leziuni pe care sa se grefeze
Tratamentul este diferit In functie de cele doua bacterii raspunzatoare de aparitia
gravitatea ~i localizarea leziunilor. In mod abcesului piciorului.
obi~nuit se face un tratament local, iar cand Oile bolnave se izoleaza ~i se mentin pa-
starea general a a animalului este modificata na la vindecarea completa pe a~ternut curat,
se impune ~i un tratament pe cale generalS.. uscat ~i VOl' fi hranite cu furaje de buna ca-
:11
Daca infectia a cuprins articulatiile ~i ten- litate.
~:1t doanele. tratamentul are 0 valoare limitata Pentru profilaxia specifica a bolii au fost
:~t
(3, 11). utilizate diferite tipuri de vaccinuri inacti
Terapia locala urmare~te conservarea vate, dar Tara ca rezultatele obtinute sa justi-
- -j
integritatii ligamentelor articulare ~i consta fice cheltuielile pe care Ie antreneaza
In deschiderea precoce a abceselor ~i evacu- imunoprofilaxia.
area fortata a continutului acestora prin ma-
306 Boh ale (ulima/clor e bacterio~e
17 13 l\"ECROBACILOZA SUI~ELOR
Este 0 boala infeqioasa. uneori conta- general a a animalelor cu rinita necrotica este
gioasa. obi;;nuit cu evolurie endemica. destul afectata. purceii pierd rapid il1 greutate. ma-
de rasp and ita in efectivele de suine. ce se nifesta apet!t capricios sau refuza hrana. iar
exprima anatomoclinic prin mai multe 10ca- boaia se termina de regula prin moarte.
lizari: dermatita, rinita, stomatiti'i ;;i ente- Instituirea precoce a unui tratament pc
rita cu caracter necrotic ;;i pododermatite. baza de su]famide (sulfametazina) ;;i aplica-
Poate evolua ca boala primara. sau sa rea [ocala a unor antiseptice. dupa indeparta-
complice leziunile produse de a]te microor- rea resuturilor necrozate. se poate solda CLl
ganisme. ca boa][\ secundara. \indecarea mu]tor purcei afectafi.
In mod obi;;nuit afecteaza pUl'ceii de 4-5 Stomatita necrobaciiara. Boala mai
saptamani. ]a care are 0 evolurie grava. dar a este cunoscuta ~i sub denumirea de stomati-
fost descrisa ;;i 1a purceli de 2-4 luni sau la ta difteroida sau difteria purceiior. Este
animalele adulte. La purcei pierderile prin favorizata de conditiile necorespunzatoare
monalitate sunt uneori mari. putand ajunge de intretinere. a\itaminoza A ;;i L
taierea
la 40-50% din purceii cu semne clinice. co lri lor cu instrumente necorespLlnzatoare.
Apariria ;;i evoluria bo]i] este favorizata de care traumatizeaza gingia san arice alte lezi-
conditiile nefavorabile de 1ntrefinere, uni pe care se poate grefa F. nccl'Ophol'ulJ1.
nerespectarea tehnologiilor de cre;;tere, avi- Debuteaza prin apariria un or congestii. in
taminoze. infestatii cu paraziri. traumatisme, locul carora se instaleaza rapid infJamatia
taierea necorespunzatoare a caniniloL necrotica a mucoasei bucale. Intlamaria se
microleziuni create de insecte hematofage extinde in resuturi Ie profunde. se formcaza
etc. m1ci ulcere care se acopera cu membrane de
Rinita necrotica (Bullnose) este 0 culoare cenu~iLl-galbuie sau maronie ce ade-
boala sporadic a ce apare mai frecvent la ra la Tesutul subiacent. \lasticatia ;;i degluti-
purceii tineri. cunoscuta ;;i sub denumirea de tia se realizeaza cu dificultate. Dupa cateva
nas de taur. motiv pentru care poate fi une- zile. intlamaria se e:;tinde la nivelul gingiilor
ori confundata cu rinita atrofica. sau spre l11ucoasa faringiana ;;i laringiana.
Anatomoclinic se manifesta prin inflamatia Poate ti afectat ;;i tesutul osoS. cand se pro-
necrotica sau supurat]\'-necrotica a mucoasei duc osteite. rupturi sau perforari ale ma:;ila-
nazale. 1n urma careia se formeaza uleere ce mlui.
se pot extinde in profunzime afectand cani- Tesutul necrozat e:;al[l un miros ichoros.
lajele ;;i tesutul osos. Din leziuni ;;i din mate- caracteristic. Pe intreaga perioada de evolu-
rialul necrotic se izoleaza F. l7ecrophorll711. tie a bolii animalele sunt apatice. prezinta
care este considerat agentu] etiologic al bo- inapetenta. febra ~i mor in :20-60°0 din ca-
Iii, de;;i se pun in evidenfa ;;i alte bacterii ZUl'!.
Gram negative ~i Gram pozitive. Animalele Dermatita necrobacilara evolueaza
bolnave prezinta jetaj mucopurulent ameste- de obicei sporadic. dar uneori cuprinde un
cat cu fragmente de resut necrozat. stranuta n1ll11ar mare sau foarte mare de animale. in
des pentru degajarea narilor: uneori jetajul special tineret. Se manifesta prin inflamatii
este hemoragic. Frecvent se constata edemul necrotice ale pielii de ]a nivelul urechilor.
;;i deformarea fetei. edem ocular cu lac rima- cozii. abdomenuiui, capului. gatului ~i tora-
reo Cand sunt afectate oasele nasulu! ;;i ale ce lui. Se datoreaza contaminarii
fetei. capul are un aspect caracteristic. Starea microleziunilOi' provocatc de unele insecte
de gel'meni din genu! FusobacteriuiJl 307
Boala este cunoscuta sub denumirea ele In cazul localizarii bucale. leziunile
boala iui Schmor!. dupa numele eelui care a necrotice sunt situate la )livelul buzelor si
descris-o pentru prima oara. In mod obi~nuit limbii ~i se manifest!', prin aDun-
apare la de crescatorie sub forma de denta ~i prezenta membranelor difteroide
cazmi sporadice $i se manifesta prin intla- situate mai ales pe limoa. Dupa 1-2 zile ie-
necrotice cu diferite localizari: la pie- purii mol'. in cazui ce]orialte iocalizari.
lea $i tesuturi k profunde de la nivelul fetei, evolutia este mai SiC produc metasta-
la nivelul cavitz,tii bucale ~i mai rar la nive- ze in diferite alte resulelr! ~i organe. alllma-
lul con.1uncti\ subclnanat. cand se lele slabesc $i iTiOL
CODstituie abcese
308 Boli infec,tioase ale animale/or • bacterioze
Bibliografie
1. Amoako, K.K., Goto, Y, Shinjo, T (1993), J. RD. (1997), Appl Environ Microbial, 63, (12),
Clin. Microbial., 31, 2244 4671
2. Bailey, G.D, Love, D.N. (1993), Int. J Syst 19. One\, E., Cristea, I, Cociu, AI. (1982), Rev.
Bacterial, 43, 819 de cre§terea anim., 4,53
3. Baie?, I, Baie?, A., Popovici, A., Mircescu, 20. Papuc, C., Pop, A, $erban, M., (1998), Rev.
Gh, Leancu, M, Cre\eanu, C. (1956), Probl. Rom. Biochimie, 35, 25
vet., 1, 29 21. Papuc, C., Pop, A, Togoe, I, $erban, M.
4. Celan, B., Haroviuc, S., Cucu, S. (1956), (1995), Rev. Rom. Biochimie, 32, 67
Probl. zoot. §i vet., 8,73 22. Papuc, C, Pop, A., Togoe, I,$erban, M.,
5. Celan, B., Horoviuc, S. (1958), Probl. zoot. §i Cornila, N., Diaconescu, L. (1997-1998),
vet, 8, 56 Lucr. §t. USAMV Bucure§ti, seria C, XL-XLI,
6. Coman, Em., Chivu, H., Bre.beanu, M. (1967), 99
Rev. Zoot. §i Med. Vet, 8, 62 23. Papuc, P.C. (1998), Teza de doctorat, FMV
7. Egerton, J.R, Parsonson, 1M. (1966), Bucure?ti
Aust. Vet. J., 42, 425 24. Parsonson, 1M., Egerton, J.R, Roberts, D.S.
8. Fales, W.H., Teresa, G.w. (1972), Am. J. (1967), J. Camp. Path., 77, 309
Vet. Res., 33, 2317 25. Roberts, G.L (2000), Br J Blamed Sci, 57,
9. Feivez, L. (1963), Etude comparee des (2),156
souches de Sphaerophorum necrophorum 26. Saginala, S., Nagaraja, T.G., Lechtenberg,
isolee chez /'homme et /'animal. Brussells, K.F., Chengappa, M.M, Kemp, K.E., Hine,
Presses Academiques Europeenes P.M. (1997), J Anim Sci, 75, (4), 1160
10. Gluhovski, N., Rauchbach, D., Talle- 27. Seca?iu, V., Codreanu, C., lordache, 0,
Rahoveanu, A (1949), Rev. de Med. Vet. §i Dimutru, M., Cerni, I (2000), Lucr. §t. a Fac.
Zoot., 4-6, 96 de Silv. §i Expl. Forest. Bra?ov
11. Huzum, V., Adascali\i, V. (1982), Rev. de 28. Seca?iu, V., Duma, D., Stoica, Gh., Slmpetru,
cre§terea anim., 4, 48 C. (1980), Lucr. Simp. "Probleme de amelio-
12. Jakob, W., Schroder, H.D., Rudolph, M., rare, tehnologie, cre§tere §i patologie la tau-
Krasinski, Z.A., Krasinska, M., Wolf, O. et all rine" Cluj Napoca 16-17 mai, 235
(2000), J Wild! Dis, 36, (2), 248 29. Shinjo, T., Fujisawa, T., Mitsuoka, 1. (1991),
13. Lechtenberg, K.F., Nagaraja, T.G., Chen- Int. J Syst Bacterial., 41 , 395
gappa, MM. (1998), Am J Vet Res, 59, (1), 30. Stoenescu, A., Mlnascurta, C., Cefranov, N.,
44 Urma, Gh. (1963), Lucr. §t. IPIA, XII, 121
14. Lepadat, T.M. (1961), Probl. Zoot §i Vet., 4, 31. Takayama, Y., Kanoe, M., Maeda, K., Okada,
60 Y., Kai, K. (2000), Let! Appl Microbial, 30, (4),
15. Moldovan, M., Moga, Manzat, R, Bolte, S., 308
Domnica, Tataru (1986), Lucr.$t. IA 32. Tweedie, D. (2000), Web by the Newfound-
Timi§oara, XXI, 99 land and Labrador Department of Agriculture,
16. Moga Manzat, R, Moldovan, M., Vintila, http://vetgate.ac. uk
Cornelia (1984), Pododermatitele infectioase 33. Togoe, I (1977), Teza de doctorat, Inst. Agr.
ale rumegatoarelor, Ed. Ceres Bucure?ti "N. Balcescu", Bucure~ti
17. Ngaraja, T.G., Chengappa, M.M. (1998), J 34. Ungureanu, St. (1965), Rev. de Zoot. §i Med.
Anim Sci, 76, (1), 287 Vet., 4, 63
18. Narayanan, S., Nagaraja, T.G., Okwumabua, 35. Volintir, V., Prejbeanu, G., Grindeanu, H.
0., Staats, J., Chengappa, M.M., Oberst, (1960), Probl. Zoot, §i Vet., 3,63
- :iU Cap. 18
-~~11- Infectii produse de
Dichelobacter
nodosus
2),
'.t, Diche/obacter nodosus este noua denumire prop usa de Dewhirst ~i col. (] 990) pentru specia Bacteroides
: =3). Ilodosus (Beveridge. 1941) sinonim Fusiformis nodosus sinonim Ristella nodosa (Beveridge, 1941).
_.<LI, D. nodosus este singura specie a genului Dichelobacter. care este singurul gen al familiei
Cardiobacteriaceae.
='.lV D. nodosus este 0 bacterie Gram negativa anaembCi. imobila. nesporulata, in forma de bacil cu unul sau
ambele capete dilatate, ceea ce ii imprima liI1 aspect caracteristic de haltera. Necesita medii speciale pentru culti-
:: s. vare. este ncaharolitica. nehemolitica, neindoligena ~i intens proteoliticafala de cazeina.
Este implicata in etiologia pododermatitei inj"eclioase a oilor. in sinergism cu Fusobacterium
571 Ilecrophorum.
economice pe care Ie produce sunt totu~i etiologic al P,LO, de~i nu au reu~it reprodu-
foarte Insemnate datorita slabirii, deprecierii cerea experimentala a bolii cu acest germen,
calitative a lanii, scaderii produqiei de lapte Larvele de Strongyloides, incriminate ia un
~i uneori a pierderii, din aceasta cauza, a moment dat, eel putin ca factori participanti
mieilor. Animalele b01nave au rezistenta jn etiologia polifactoriala a P,LO, s-au do-
scazuta la infeqii ~i creeaza probleme In vedit jn cele din urma ca avand doar 0 pre-
timpLlI transhLlmanrei, La acestea se adaLlga' zenta aleatorie ~i nesemnificativa pentru
cheltuielile legate de prevenirea ~i combate- etiologia P,LO, In schimb, Fusiformis
rea bolii, l1odosus (astlzi reclasificat taxonomic ca
Facand 0 estimare a pierderilor Inregis- Dichelobacter nodosus), incriminat pentru
trate In 1\oLla Zeelanda, Cooper (12) evalu- prima data In 1941 de Beveridge, a fost tot
eaza aceste pierderi la 6 dolarill 00 oi mai larg recunoscut de cercetatori ca avand
~chioape, ceea ce Insemneaza cam doua mi- un rol determinant in etiologia bolii, dar tara
lioane anua!. pe Intreaga tara, reprezentate a se nega nici roiul care i-ar reveni lui
numai de costul tratamentelor. Fusobacterium necrophorul!1 ~i altor ger-
Anghel (I) estimeaza ca pierderile de la- meni prezenti in leziunile PJ,O,
na, datorate P,LO" variaza aproximativ Intre Conceptia care a ca~tigat tot mai multi
21-39°0, cu repercusiuni negative ~i asupra adepti, fiind sustinuta de cateva mad perso-
cal itati i 12111 ii, pentru 0 lunga perioada de nalitati in domeniu (19,51), dar ~i contestata
ti m p, de a!tii (27), a fost aceea care considera
Baie~ ~i co!. (4) apreciaza ca produqia P,LO, ca 0 boala cu etiologie complexa, la
de lapte este mai mica la oile CLl P,LO, cu care participa mai multi factori biotici ~i
24,5-40%, iar greutatea corporala este mai abiotici, dar in care rolul determinant revine
redusa cu 10,3'%, la care se adauga ~i alte aqiunii sinergice a doi factori microbieni:
pierderi, Dupa Vintila Cornelia (70) scaderea Diche/obacter l1odosus ~i Fusobacterium
In greutate a oilor CLlP,LO, poate fi de 8-1 Okg, necrophorllll1, prezenta ambilor germeni
Din to ate datele furnizate de literatura se fiind indispensabila pentru reproducerea
desprinde cu certitudine idea ca pierderile experimental a a unei boli identice cu boala
datorate P,LO, sunt foarte mari ~i justifica aparuta in conditii naturale, La aqiunea ce-
economic costurile antrenate de masurile de lor doua bacterii, cu rol primar in producerea
profila:\ie ~i combatere, bolii, se adauga In faza urmatoare aqiunea
mai multoI' bacterii, considerate de infeqie
Etiologic secundara, aerobe, majoritatea cu actiune
Etiologia P,LO, a fost, In decursul tim- piogena, necrotica sau gangrenoasa, care
pului, jndelung controversata, fiind pusa pe desavar~esc procesul patologic,
seama unei diversitati de cauze dar, pana la Cu toate acestea, in literatura de specia-
Beveridge, fara argumentatii solide, A~a Utate cea mai recenta (20, 25, 26, 32, 33, 46,
cum a afirmat Katitch (27), etiologia P,LO, 65, 73, 75), cu rare exceptii, la etiologia
s-a do\edit a fi una dintre cele mai compli- P,LO, este mentionat un singLll" germen:
cate probleme ale patologiei veterinare, Tara Dichelohacter l7odoSIlS, toti ceilal!i germeni
echivalent ca etiopatogenie, printre celelalte bacterieni fiind considerati oportuni~ti,
boli ale animalelor, Caracterizarea specici Diclze!obacter
In prima jumatate a secolului XX, mal 1I0dOSliS. Beveridge a descris in 1941 bacte-
multi autori au considerat ca Fusobacterium ria considerata ca agent etiologic principal al
necrophorulii poate fi considerat agentul P,LO, sub numele de Fusiformis l1odoSIlS,
312 Boli infectioase ale animale/or • bacterio::.e
~
/nfectii produse de Dichelobacter nodoslls 313
germenilor. Se pare ca, dintre toate mediile, ca, care induc formarea de anticorpi agluti-
rezultatele cele mai bune se obtin pe mediul nanti specifici de tip. Dupa Liu ~i Yong (32)
recomandat de Skerman (56), cunoscut sub teste Ie clasice de identificare a D. /JOdOSZiS,
numele abreviat de TAS (tripticaza, argini- cum sunt testul elastazei sau lichefierea ge-
na, serina), cu mai multe variante: lichide latinei, sunt greoaie ~i furnizoare de rezu]-
sau solide, pentru izo]are sau pentm pasaje. tate inconstante, comparativ cu noile teste,
lncubarea se face in anaerostate. cu 90% H2 intre care PCR, testul genetic ~i EL1SA cu
~i ]0% CO2. anticorpi monoclonali care, inevitabil, tind
Un alt procedeu (mediu ~i metodologie) sa Ie substituie pe primele (32).
eficace pentru izolarea ~i cultivarea lui D. Testul care se impune in prezent, ca su-
:'i nodoslis a fost propus de Thorley, cit. de perior in ceea ce prive~te specificitatea ~i
Moga Manzat ~i co!. (38). Aspectul colonii- acuratetea, fata de toate eelelalte teste, este
- ~1 lor obtinute prin aceste procedeu este putin PCR, cu atilt mai mult eu cat aeesta permite
diferit ~i permite diferentierea coloniilor identificarea atilt a speciei, cat ~i a tipului
produse de bacteriile fimbriate de cele pro- antigenic (26)
duse de bacteriile nefimbriate, proprietate Pe baza antigenelor fimbriale, in cadrul
corelabila, inrr-o anumita masura, cu vim- speciei D. l1odoSIiS au fost identifieate mai
lenta tulpinilor. muite serotipuri (serovamri) notate eu ma-
Pentm identificarea speciei D. nodosZis, juscule A, B, C, D, E, F, G, H, I. Exista tul-
conform determinatorului "Bergey" este pini netipabile, pentm ca sunt nefimbriate ~i
suficient daca se iau in considerare urmatoa- in consecinta nevirulente (75).
rele caractere biochimice: nu produce pig- Exista 0 mare diversitate antigenica
ment negru pe agar cu sange, nu fermentea- printre tulpinile de D. nodoslIs izolate din
za substantele hidrocarbonate, nu produce diverse zone geografice, dar ~i din aeeea~i
indo 1 ~i nu reduce nitratii in nitriti, dar pro- zona, tara ~i chiar din aeeea$i leziune a ace-
duce H2S ~i jichefiaza gelatina. Produce 0 luia$i animal (25, 73). Totu$i, se pare ca
enzima proteolitica foarte activa fat a de ca- tipul Beste mUlt mai raspandit pe glob decat
zein a ~i substantele proteice din fanere, de celelalte serotipuri (73, 75). Aeeasta diver-
care depinde capacitatea sa de a penetra epi- sitate antigenic a ridica mari probleme in
derma, pana la tesutul podofilos. Dupa realizarea unui produs imunobiologic efica-
Egerton ~i co!. (18) capacitatea proteoli- ce, deoarece serotipurile K nu se acopera
tica a unei tulpini se coreleaza stri'ms cu imunologic reciproc. In SUA, Canada $i
patogenitatea tulpinii ~i cu gravitatea evolu- Europa. cercetarile au relevat 0 situatie ase-
Tie P.l.O. in turmele de ovine. Indicele pro- manatoare, dar s-au identificat ~i cateva
teolitic se determina dupa 0 anumita tehnica, serotipuri in plus fata de cele australiene (7,
pe placi cu agar cu cazeina (18) sau cu lapte 53,68).
ecremat (63). Un test alternativ pentru testa- D. l7odoSZiS, aflat in afara leziunilor
rea patogenitaTii lui D. nodosus este testul podale, este foarte sensibilia aqiunea facto-
elastazei, propus de Stewart ~i co!. (59). rilor fizici ~i chimici nocivi. Oxigenul at-
Acest test este pozitiv la marea majoritate a mosferic inactiveaza germenii din culturile
tulpinilor de origine ovina ~i este negativ la pe medii solide, in mai putin de 24 ore (38).
toate tulpinile de origine bovina. Dupa doua zile de pastrare la temperatura
D. 170dOSZiS poseda antigene "0" somati- laboratoruluL D. nodoslis nu mai poate fi
ce de natura lipopolizaharidica comune spe- jzolat nici din materialu! patologic (38). Nu
ciei ~i antigene tlmbriale K de natura protei- supravietuie~te mai mult de doua zile nici
314 Boh /lI,fec'{ic)os'e ale cm/nlllicior • baclerio::e
daca este diseminat in mediul ambiant. de la considerati de cei mai multi autori ca fiind
total inofellsivi.
locui leziunilor podale. Poate fi insa conser-
vat timp de cel putin doi ani prin liofilizare Spirochaeta penortha a fost initial con-
siderat agent etiologic primar. pentru ca se
(38).
D. llodos1IS este sensibil fata de substan- izoleaza aproape constant din leziunile de
P.LO .. dar el nu se dezvolta dedit In tesutu-
tele dezinfectante. In concentratii uzuale.
Fusobacteriul11 necroplzoflllll (sin. rile deja alterate. prin ac1;iunea prealabila a
Spherophorlls necrophorlls). cel de-a] doilea
celorlalti germeni. Este 0 bacterie
gennen incriminat ca panicipant la etiologia spirochetomorfa de 6-10/0.25-0.35 ~lIn,
Gram negativa. mobiia. care se poate izola
primm'a a P.1.0. care. dupa opinia multor
autori actioneaza sinergic cu D. nodos1Is. pe acelea~i medii ~i in acelea~i conditii ca ~i
numit In vorbirea curenta ~i "bacilul necro- D. nodoslis.
zei". a fost prezentat deja In capitolul anteri- Fusoeillus pedipedis se aseamana mor-
or intitulat "Boli produse de Fusobacterium fologic Cll D. nodosZls ~i se poate izola pe
necrophorum". Este tot 0 bacterie anaeroba, acelea~i medii de cultura.in acelea~i condi-
Gram negativa. nesporulata. de forma baci- tii. dar este lipsit de patogenitate ~i nu coa-
lara. dar tara nodozitati la capete ~i cu alte guleaza laptele (-1--1-).
anaerostate. cu amestec reducator (38). sau nu trebuie ignorate de la exereza unele cre-
In tennen de cel mult 2-3 ore de la insa- \ase, In care agenTii etiologici ai P.l.O. pot
manTare (36). Anaerostatul poate 1'i deschis, ramane cantonaTi. sustragandu-se antisepsi-
pentru repicari ~i transplantari dup[\ 3--1-zile ei. Cat de impOliantri. este etapa antisepsiei
de incubare la 3TC (38). Examinarea pla- mecanice au dovedit-o observaTiile Illi Tigu
cdor pentrll recunoa~terea coloniilor de D. (6-1-1.care a obtinut vindecare completa In 58
nodolus. extrem de caracteristice. se face cu la suta din cazurile In care singurul trata-
lupa stereoscopica. mem aplicat a fost antisepsia mecanica rigu-
in P.l.O. nu se practica In mod obi~nuit roasa. dar Cll condiTia menTinerii animalelor
diagnosticul serologic, deoarece anticorpi tratate pe un a~ternut uscat. Cll alte cuvinte,
contra D. nodoslis se gasesc numai incon- in mai mult de jumatate din cazmi se poate
stant ~i la titruri scazute, fara semnifica!ie obrine vindecarea prin simpla exereza, cu
diagnostica dar. daca antigenele specifice se expunere la aer a zone lor infectate.
inoculeaza parenteral i.m. sau S.C.. se induce Dupa terminarea antisepsiei mecanice.
apariria anticorpilor aglutinanTi ~i tixatori de e:-:clzate ~i locul un de s-a lucrat
complement. la titruri ridicate. trebuie decontaminate. preferabil prin arde-
Totu~i. Whittington ~i Egerton sunt reo
tii. Pentru evitarea riscurilor, unii autori re- utilizarea bandajelor sau chiar a unoI' panto-
comanda ca preferabila concentratia de 3% fiori, confeqionati special In acest scop, care
(54). In nici un caz trecerea prin baile de se pot indeparta dupa 3-4 zile. De cea mai
picioare sa nu se faca la intrarea in saivan ci mare importanta este asigurarea unui mediu
la ie~ire. Au fost concepute ~i recomandate uscat. pentru animalele tratate.
~i bili de picioare tricompartimentate, conti- in pofida a ceea ce se credea mai demult,
nand in ordine: detergent, apa ~i formol. ca tratamentul P.l.O. pe cale parenterala nu
Cu rezultate bune se poate utiliza in locul poate avea perspective de succes, din cauza
formolulu1, pentru bai de picioare, sulfatul imposibilitatii vehicularii medicamentului
de cupru 10-20%, Are avantajul ca nu mi- de catre sange, In mas a necrozata, cercetarile
roase, dar ~i unele dezavantaje: coloreaza experimentale care au urmat au demonstrat
lana, determina intarirea excesiva a contrariul. Primul a fost Egerton (17) care a
ongloanelor, poate genera intoxicatii, este dovedit ca doze Ie mari de antibiotice admi-
inactivat de substantele organice af1ate in nistrate parenteral stopeaza evolutia proce-
cantitate mare In baie. sului infeqios, oferind ~i explicatia: D.
In multe tari, solutia dezinfectanta prefe- nodosus ~i F. necrophorum aqioneaza la
rata pentru bai de picioare este suifatuI de limita tesutului sanatos cu cel necrozat, zona
zinc 10%, pentru ca nu este toxica, nu patea- in care antibioticele au acces, prin interme-
za ~i nu are miros iritant, dar este mai costi- diul sangelui. Cele mai bune rezultate au
sitoaJ'e ~i necesita un timp de contact de cel fost obtinute cu penicilina ~i streptomicina,
putin 30 minute (65). in doze de 70.000 U.L ~i respectiv 70 mg/kg,
In forme Ie mai grave care au necesitat o singura administrare. Rezultatele sunt
excizarea unui volum mai mare de tesut foarte bune mai ales daca tratamentul pa-
afectat. este necesar sa se faca ~i un trata- renteral este precedat de exereza local a ~i
ment local individual. este urmat de asigurarea unui a~ternut uscat,
Se poate folosi in acest scop cloromice- eel putin pe durata a 1-2 zile ~i, eventual,
tina 10% in alcool metilic, aplicata local 0 trecerea 0 singura data printr-o baie de pi-
data sau de doua 01'1,la interval de 1-2 sap- cioare cu 5% formol. $i alte sub stante
tamani, sau sulfatul de zinc 10% in aplicatii (eritromicina, tetracic1ina, sulfamide) admi-
locale individual, dar ~i sub forma de bai de nistrate parenteral in doze mari, pot furniza
picioare, repetate de mai multe 01'1. rezultate favorabile.
Cresogalul ;;i formolul 10%, aplicate dupa Literatura de specialitate consemneaza ~i
antisepsia mecanica, dau rezultate la fel de numeroase alte conduite terapeutice (38)
bune, cu vindecari in proportie de aproxi- dar, oricare ar fi acestea, este important ea
mativ 90% (64). Rezultate ceva mai slabe se pentru tratamentuI eu succes al P.LO. sa se
obtin cu oxitetracic1ina. In afara de cresogal, prefere sezoanele calduroase ~i uscate.
rezultate foarte bune ill tratamentul local al
P,LO, se pot obtine ~i cu unguentele de pro- Profilaxie ~i combatere
ductie romaneasca mai recenta: pododerm in Profilaxia P.LO. se face exclusiv prin
~i c1orodin. Lotagenul ~i cetavlonul, de ase- masuri generale, cu excePtia catorva tari ca
menea s-au dovedit eficace. Aplicatiile lo- Australia, Noua Zeelanda, Franta ~i Anglia,
cale cu iodoform prezinta avantajul ca inde- in care masurile generale sunt completate
parteaza mu~tele. uneori cu masuri specifice, de
Pentru protejarea tesuturilor vii, descope- imunoprofilaxie.
rite prin exereza masiva, este recomandabila
i.ili
I
lizfec[ii prodllse de Dichelobacter /lodosus 321
in fine, trebuie ~tiut ciL in practici:L in- tatelor obtinute ~i costul ridicat al masel
demnizarea unui efectiv de ovine cu P.l.O. antigen ice .
(1n forma virulenta) este mai putin proble- A fost remarcat faptul ca ovinele vacci-
matica dedit mentinerea ulterioara a starii de nate. chiar daca se imbolnavesc uneori fac
indemnitate (forma benigna nu poate fi era- forme mai u~oare de boala ~i raspund mult
dicata), respectiv decat profilaxia bolii ex- mai bine la tratament decat oile nevaccinate
clusiv prin masuri generale (24. 31). Acesta (35). Unii autori au mers mai departe, obti-
este motivul pentru care in unele tari. alaturi nand vaccinuri monovalente sau polivalente,
de masurile generale de profilaxie se folo- dar ob!igatoriu cu participarea D. nodos1is,
se~te. ca 0 masura complementara, cu un larg evantai de cuprindere antigenica,
imunoprotilaxia cu diverse tipuri de vacci- din tulpini selectate dupa capacitatea de a
nuri inactivate. produce pili. cu apartenenta antigenica si-
Vaccinurile corpusculare dau rezultate, milara tulpinilor virulente din zona sau tara
alaturi de celelalte masuri. daca exista co- respectiva (42, 48). Dupa unii autori. nive-
respondenta intre tipurile infectante de D. lul proteqiei incruci~ate intre diverse
nodos1is ~i cele din vaccin. Un asemenea serotipuri de D. nodoslls este aproape nul
vaccin a fost preparat ~i in tara noastra de dar. dupa altii. exista 0 proteqie incruci~ata
Moga Manzat ~i co\. (39) dupa ce, acela~i partiala. destul de importanta, bazata insa pe
colectiv a reu~it. pentru prima oara in tara alte structuri antigen ice de suprafata decat
noastra izolarea ~i cultivarea speciei D. pilii (42). Vaccinurile moderne contin pana
nodos1is (36. 37). Vaccinu\. preparat cu tul- la 10 tipuri antigen ice diferite de pili, repre-
pini de D. nodos1is ~i F. necrophorum izo- zentative pentru zona sau tara respectiva
late de la ovinele din zona. inactivate en (47). Unele dintre acestea sunt debarasate de
formol 2,5%0, avand 0 densitate de 2 x ] 08 corpii bacterienL continand doar amestecuri
D. nodos1is ~i 5 x 1OS F. necrophor1il11, a fost de pili. de la diverse tipuri antigenice de D.
alaunat 1,5% ~i aplicat in doua reprize, cu 4 nodoslls. Tacand parte din categoria a~a-
+ 4 ml, la interval de 0 luna. Vaccinarea a numitelor vaccinuri subunitare po!ivalente
avut ca rezultat scaderea frecventei cazurilor (46). Chiar ~i cele mai noi ~i sofisticate vac-
de boala de 5,6 ori. respectiv de la 8,5% la cinuri contra P.LO. nu inlatura riscul apariti-
],5% (39), dar nu in to ate turmele vaccinate ei unor accidente postvaccinale, cum ar fi
rezultatele au fost la fel de bune, probabil reaqiile de tip anafilactic ~i. in cazu]
din cauza unor diferente antigen ice intre adjuvamilor uleio~i, a reaqiilor intlamatorii
tuJpinile implicate (39). Imunogenitatea la locul de inoculare. cu tendinta de
vaccinului a fost relevata ~i de cre~terile abcedare (65. 71), la care se adauga scaderea
semnificative ale titrurilor RAL ~i RFC in- produqiei de lapte.
registrate dupa doua saptamani de la a doua Indiferent de tipul de vaccin folosit. toti
vaccinare, fata de ambele antigene incluse in autorii sunt de acord ca imunoprotilaxia nu
vaCCll1. trebuie privita decat ca 0 masura comple-
Rezultate similare au fost obtinute ~i in mentara a programului de protilaxie sau
alte cateva tari, cu vaccinuri inactivate, cu combatere a P.l.O., menita sa ii sporeasca
aiti adjuvanti (Freund. diverse uleiuri mine- eficienta.
rale sau vegetale), neajunsurile semnaiate Dupa Stewart (61), luand in calcul toate
fiind acelea~i: !ipsa de uniformitate a rezul- avantajele ~i dezavantajele utilizarii vaccina-
-~ .. _.~
rii'in P.LO .. aceasta pare a fi justificata eco- P.LO., dar nu ~i 'in cazul utilizarii strict pro-
nomic 'in cadrul programelor de combatere a filactice, 'in efective indenme.
Bibliografie
1. Anghel, Gh. C. (1969), Teza, Inst. Agron. "Dr. 26. John, G.H., Smith, R., Abraham, KJ., Ellis,
P. Groza", Cluj-Napoca RP (1999), Mol Cell Probes, 13, (1), 61
2. Arkhangel'skii, 1.1., Laushkin, AV, Karaev. 27. Katitch, R.V. (1976), Vet. Glas, (6), 507
YU.D (1976), Veterinariya, Mosc., 2 28 Katitch, R.V., Cvetkovitch, L.J .. Jacimovic, S.
3. Banting, A. Delsaux, J.M., Dupeux, D .. (1977), Bull. Off. Int. Epiz, 88, 639
Jacques, M. (1978), Rev Med. Vet .. 129. 29. Katitch, R.V., Cvetkovitch, LJ .. Vou-
(12),1657 kitchevitch, Z. (1967), Bull. Off. Int. Epiz., 67,
4. Baie:?, I.. Baie:?, A, Popovici, A, Mircescu. (11-12) 1603
Gh, Leancu, M, Cre\eanu, C (1956) Probl 30. Lepi3dat T. M (1961), Probl. zoot. §i vet, 4,
vet.. 1 29 60
5. Baie:?, I.. Pop, M, One\, E., Klemm, W. 31 Littlejohn, A. (1961), Vet. Rec., 73, (32), 773
Vucescu, I., Antal, A. (1969), Rev de Zoot §i 32 Liu, D, Young, WK. (1997), Vet J, 153, (1),
Med Vet., 10, 38 99
6. Benito. M (1974), Rev. Med. Vet, 611 33. Liu. D .. Roycroft, C., Samuel, J., Webber, J.
7. Beveridge, W.I.B. (1936), Austral. Expl. BioI. (1994), Vet Microbial. 42, (4), 373
Med. SCi., (14), 307 34 Marian, A .. Moraru, Gh .. lonescu Voicana
8. Beveridge, WI.B. (1963), Bull. Off. Int Epiz Dan, Cotiga, O. (1958), Probl. zoot. §i vet., 3,
59.9-10.1537 18
9. Butozan, V., Mihajlovich, S. (1960), Bull Off. 35. Martin. W B. Gilmour, N.J.L., Angus, K.W.,
Int. Epiz, L1V, 475 Sharp J.M, Spence, J., Buxton, D., Snod-
10. Celan, B., Horoviuc, S. (1958), Probl. zoot. §i grass. DR.. Joyner, L.P, Mitchell, B., Stamp,
vet, , 8, 56 JT, Reid. HW, Barlow, R.M., (1983), Dis-
11 Claxton, D (1981), Sydney University 16 eases of Sheep. Blackwell Scientific Publica-
12 Cooper, B.S. (1972), 35th Sheep farmers tions
Meeting, Massey, University 36. Moga Manzat. R., Vintila Cornelia (1980),
13. Cross, F.R. (1978), Amer. Vet. Med. Ass .. Rev. de cre§terea anim., 7, 53
173, (12),1567 37. Moga Manzat. R., Vintila, Cornelia (1980),
14. Cross, F.R. (1978), JAVMA, 173, (12),1569 Lucr §t IA T, XVII, 159
15. Egerton, JR (1974), Austral. Vet. J, 50, (2), 38. Moga Manzat, R., Moldovan, M., Vintila,
59 Cornelia (1984), Pododermatitele infectioase
16. Egerton, J.R (1981), Band III, Herausgege- ale rumegatoarelor, Ed. Ceres Bucure:?ti
ben von H Blobel und T. Schliesser, 627 39. Moga, Manzat, R., Vintila, Cornelia, Tataru,
17. Egerton, JR (1966), Wool Techn. And Domnica, Catana, N. (1984), Lucr $t. IA
Sheep Breeding, XIII, (II), 90 Timi§oara, XIX, 69
18. Egerton, JR, Parsonson, I.M., Graham, 40. Moldovan, M., Moga, Manzat, R., Bolte, S.,
N.PH (1969). Austral. Vet. J, 44, (6), 275 Domnica, Tataru (1986), Lucr $t IA
19. Egerton, JR., Roberts, D.S., Parsonson, I.M. Timi§oara, XXI, 99
(1969), J Camp. Path, 79, 207 41 Moldovan, M., Moga, Manzat, R., Bolte, S ..
20. Ghimire, S.c. Egerton, J.R., Dhungyel, O.P. Domnica, Tataru (1988), Rev. De Zoot. §i
(1999), Aust Vet J, 77, (7), 450 Med Vet .. 11.5
21. Grisaev, N.E (1970). Veterinaryia, 11, 110 42. Morek, DW, Gard, M.S, Olson, ME. (1994),
22. Grisaev, N.E. (1973), Veterinaryia, Mosc., Can J Vet Res. 58, (2), 122
(3),60 43. Parsonson, I.M., Egerton, J.R., Roberts, DS.
23. Hardefeldt, K. (1979), Agnate Depart. Of (1967), J. Comp Path, 77, 309
agric., 343, 79 44. Prevot, AR (1963), Bull. Off. Int. Epiz., 50,
24 Hayman, R.H. Triffitt, LK (1964), Austral. (9-10),1527
Vet, 40, 300 45. Prevot, AR., Turpin, A, Kaiser, P. (1967),
25. Jelinek, P.D .. Depiazzi, L.J., Galvin, DA, Les bacteries anaerobies, Dunod. Ed. Paris
Spicer. IT. Palmer. MA. Pitma, DR 46. Raadsma, HW, McEwan, J.C. Stear, M.J.,
(2000), Aust VetJ 78, (4), 273 Crawford, AM (1999). Vet Immunol Immu-
nolpathol. 15, (1-2), 219
324 Boli infeetioase ale animalelor • baelerio::e
47. Radostits, OM, Gay, C.C, Blood, Duglas, 61. Stewart, D.J. (1989), citat in Veterinary Medi-
Hinchcliff, K,W. (2000), Veterinary Medicine, cine,de Radostits ~i col. W.B. Saunders
WB, Saunders Company Ltd.,9.th edition Company Ltd.,9.th edition
48. Reed, GA, Shephrd, G.E" Astill, KJ, 62. Thomas, J.H. (1958), Austra. Vet. J, 33
Liardet, D.M. (1981), Workshop Meeting held 63. Thol'ley, .M. (1976), J Appl Bact, 40, 301
at the University of Sydney in May, 118 64, Tigu, I. (1977), Lucrare de diploma, I.AT
49. Ribeiro, LAO. (1981), Workshop Meeting 65. Tweedie, D. (2000), Web by the Newfound-
held at the University of Sydney in May, 35 land and Labrador Department of Agriculture
50. Ricci-Bitti, G, Togoe, I. (1972), Veterinaria - http://vetgate.ac. uk
Italiana, XXIII, 3 66. Togoe, I. (1977), Teza, Inst. Agr "N. Ba/-
51. Roberts, D.S., Egerton, J.R (1969), . Compo cescu", Bucure~ti
Path ,79 217 67. Ureche, L (1962), Probl. zoot $i vet , 7, 64
52. Roberts, DS. Walker, P.D. (1973), Vet. 68. Valder, von WA, Bachmann, G., Reuss, V,
Rec., 70 Zettl, K. (1980), Deut Tierarztl Wschr., 87,
53. Schmitz, JA. Gradin, J.L. (1980), Can. J (5),168
Camp. Med, 44, 440 69. Vintila, Cornelia (1979), Lucr $t. Inst
54. Scholaut, W (1970), Tierarztl. Umsch. RFG, Agr. Timi$oara, XIV, 117
25,( 5),243 70. Vintila, Cornelia (1980), Teza, Ins\. Agr.
55, Shenman, G. (1962), Austral Vet. J, 38, 306 Timi~oara
56. Skerman, T.M. (1975), J Gen. Microbial, 87, 71. Walduck, AK, Opdebeeck, J.P. (1996),
107 Aust VetJ. 74, 451
57. Skerman, T.M., Cairney, I.M. (1972), New 72. Walker, P.O., Short, J., Thomson, RO., Rob-
Zeal Vet. J, 20, (376), 205 erts, D.S. (1973), J Gen. Microbial, 77, 351
58. Skerman, T.M .. Erasmuson, K.S., Morrison, 73. Zhou. H., Hickford, J.G. (2000), Vet Microbiol,
L. (1982), New Zeal. Vet J., (30), 27 71, (1-2),113
59. Steward, D.F., Clark, B.L., Peterson, J,E., 74. Whittington, RJ., Egerton, J.R (1994), Vet
Griffits, DA (1979), Res. Vet. Sci, 27, 99 Microbial, 41, (1-2),147
60. Steward, D.F., Clark, B.L., Peterson, J.E., 75. Younan, M, Both, H., Muller, W, Steng, G.
Griffits, DA (1982), Res. Vet. Sci., 32, (2), (1999), Dtsch Tierarztl Wochenschr, 106, (2),
140 66
76. *** (1990), Int J Syst Bacterial, 40, 426
•••••
'",w -
Cap. 19
Infectii produse de
germeni din genul
Staphylococcus
Nicolae Catana
Gellul Staphylococcus afost separar din fosta familie Jlicrococacceae, arglllnentele separarii fiind coni i-
nutul diferir al ba=elor ADN, compozilia pererellII celular, diferenlele imunologice ale catala=elor etc, in cadrul
genului exiSla specii patogene pentru om, pentl'll om ~i anima Ie, pentl'll animale ~i specii nepatogene, Specia tip a
acestui gen esle considerata Staphylococcus aureus.
Speciile de stafilococi implicate in parologia animala sunr: S. au reus subsp, mueus, S. au reus subsp
anaerobius, S. hycus subsp. hycus /Ii S. intermedius. Tol de la animale se mai pOI i=ola /II specii }lepatogene, sau 0
carorpalogenitale este greu de demonstrat, a~a cum este S. epidermidish
Eacleride din genul Staphylococcus SUl1lroll/llde, Gram po=iril'e, dispuse i=olal sau in ciorchine, imobile ~i
nesporulate, Srajilocoeii aclioneaza prin virlilenta ~I prilllr-1!n arsenal defaclon de agresivitate ~i loxicitate,
Stalilocoeii produc la om /II animale bolr infectioase dislincle, sail infecrii localr=are, dar pot inrerveni /Ii ca
agellIi eliologici secundarl, dupa unele viro=e,
191 STAFILOCOCIILE
I .- ."-~
,d
Id
+.S-\V-d·w
--
..-d
NO ;"'li'
cl
-rt-w-fells
...
s.d+
d
{w}
q)/de
-ddgallinarum
T - -~
d +w
I I d rill Idi.~
subsp
-+. .-
-II- >:.
!
d
aurells - NDd S li7fernledlliS
i +
-
sllbsp.
I . i]0, .\'. I
FenllCIlt3rea mal to- HCllloliza
Fosfat<lza Ialcalina
I :)":~~ I i
Lreaza I
Legcndii: - = >9000 tlllpini pozitive; - = >90% tulpini negative; d = 11-89% tlllpini pozitive: \\ = weak reaction'
\\ = negative to weak reaction; + w = pozitive to weak reaction: ( ) = reaqic tardiva: ND = ((
nedetcrminat
Exista sisteme microtest, pentru identiti- panditi in mediu. eu toate ca sunt bacterii
carea rapida a stafilococilor, cu citire vizua1a nesporu1ate, in mediul exterior au 0 rezis-
sau automata, reactivi comerciali de agluti- ten!a remarcabila. Rezista la antiseptice1e
nare indirecta. teste de identificare cu sonde uzuale, fiind distru~i numai de catre dezin-
ADN ~i teste imunoenzimatice bazate pe fectantele puternice. Stafilococii sunt sensi-
anticorpi monoclonali (7). bili la numero~i bacteriofagi, 1izotipia fiind
Stafilococii sunt bacterii c0l11ensa1e ale fo10sita in mod curent in diagnosticul infec-
pielii ~i mucoaselor. ia om ~ianil11ale, dar se tiilor stafilococice umane.
pot izola ~i din apa, soL aer. fiind foarte ras-
328 Boli il!fec{ioase ale animalelor • bacterio=e
asemenea, mulgatorii se VOl' spala ~i dezin- stalatia de muls trebuie sa fie regulat spalata
fecta pe maini inainte ~i dupa muls, iar in- ~i dezinfectata.
culturi celulare. Boala poate fi reprodusa fenomenele cutanate exsudative, iar crustele
experimental pe purcei gnotobiotici, fie cu sunt mai bine evidentiate ~i cuprind 0 su-
cultura bacteriana integral a, fie cu toxina prafata cutanata mai extinsa. Purceii slabesc
exfoliativa purificata partial. Purceii con- progresiv, iar pe leziunile cutanate existente
ventionali pot uneori sa reziste la infeqia se grefeaza alte bacterii care complica evo-
experimental a cu cultura bacteriana, datorita lutia ~i exprimarea clinica a bolii. Aceasta
imunitatii sau datorit colonizarii prealabile a forma se termina de regula prin moarte.
pielii cu alti stafilococi (30, 32). FormeIe subacute ~i cronice sunt mai
Moga Mfmzat ~i col. (25) a reu~it sa re- rare ~i afecteaza purceii in varsta de 6-10
produca boala cu 0 tulpina de focal', la pur- saptamani. Evolutia clinica este mai u~oara,
cei indemni, de 6 saptamani ~i respectiv 9 boala finalizandu-se de obicei prin vindeca-
saptamani. Initial simptomele au aparut la reo Predomina crustele ~i hiperplazia
locul badijonarii, iar generalizarea demmlui.
simptomelor s-a produs dupa 15 zile. In toate formele clinice ale bolii pruritul
este absent. iar febra lipse~te.
Tabloul clinic
Epidermita exsudativa evolueaza Tabloul morfopatologic
supraacut, acut, subacut sau cronic, for- Cadavrele purceilor sunt deshidratate ~i
mele evolutive fiind dependente de varsta emaciate, iar limfonodurile superficiale sunt
purceiloL Evolutia clinica a bolii este obser- edematiate ~i destul de proeminente.
vata la purcei, incepand cu a 4-a zi de viata, Leziunea macroscopica initiala este re-
pana la varsta de 5 saptamani, iar intre 6 ~i prezentata de papule mici albicioase, incon-
10 saptamani boala este mai rar intalnita (2, jurate de inele hiperemice ~i de exsudat ma-
32, 39). roniu acumulat la baza fire lor de par. Papu-
Forma supraacuHi apare la purceii su- lele se transfonna in vezicule, care se sparg
gari dupa primele 4-6 zile de viata, debutea- rapid, rezultand eroziuni epidermice cu ex-
za brusc. iar evolutia clinica este de numai sudatie seroasa continua. Urmeaza apoi
24-48 ore. crustizarea, sub care procesul exsudativ
Pielea este caIda, cu sensibilitate cres- continua (16.29).
cuta ;;i prezinta un eritem intens, localizat pe La purceii mai in varsta leziunea cuta-
p1eoape, urechi. abdomen ~i fata interna a nata are 0 culoare ro~ietica, cu un burelet
coapseIor. In zone Ie cu eritem apare un ex- periferic albicios ~i cu un diametru de 1-4
sudat uleios (grasos). abundent, brun- cm (29).
cenu~iu, care agJutineaza parul. Prin uscare La deschiderea cadavrelor se constata:
exsudatul se transforma in cruste de culoare stomac lipsit de continut, pielonefrita, pleu-
bruna, urat mirositoare, localizate mai ales rite. bronhopneumonii, edemul sistemului
periocular, periauricular ~i pe abdomen. nervos central. glosita ~i stomatita
Purceii prezinta abatere, adinamie, anorexie, ulcerativa.
deshidratare accentuata ~i stare de ~oc. In Lez:unile histologice sunt prezente la pi-
aceasta forma clinica boala se finalizeaza ele ~i la rinichi. La piele se observa foliculi-
prin moarte, dupa 24-48 ore. ta, dermatita perivasculara hipercheratozica
Forma acuHi evolueaza la purceii peste ~i congestia papilelor dermice, iar la rinichi
varsta de 3 saptamani, cu simptome asema- sunt prezente: edemul interstitial, distrofia
natoare celor descrise la forma supraacuta, epiteliului tubilor uriniferL descuamare ce-
insa cu 0 durata de 5-10 zile. Predomina
Infec!ii produse de germeni din genul Staphylococclls 337
Impetigo se manifesta clinic prin pustule formeaza cruste. Uneori, se manifesta ~i sub
mici ~i numeroase situate pe fata ventral a a forma de foliculite diseminate pe zone Intin-
abdomenului ~i uneori pe tegumentul glan- se: gat torace, fata interna a coapseloL pre-
dei mamare ~i a mameloanelor. Intlamatia put( 16, 32).
nu afecteaza foliculii pilo~i (32). Botriomicoza este 0 infectie stafilococi-
Dermatita acropodiala este localizata ca cu evolutie pm1iculara, produsa de
pe pielea treimii inferioare a membrelor. Pe Staphylococcus aureus subsp. aureus, Intal-
pielea glabra a bureletului coronal' ~i a spa- nita la cabaline. Apare consecutiv castrarii
tiilor interdigitale apar cruste groase, iar In armasarilor ~i se caracterizeaza printr-o in-
sinusul bitlex este prezenta 0 intlamatie pu- tlamatie de tip piogranulomatos (16, 29).
rulenta. Botriomico:::a de castratie se dezvolta la
Dermatita prod usa de Staphylococcus nivelul plagii de castratie ~i se caracterizeaza
XylOSliS este localizata pe abdomen (zona printr-o masa de tesut conjunctiv de
ventrala). fat a interna a coapselor, fata ven- neoformatie. avand in structura sa
trala a gatului ~i at1iculatii. Se caracterizeaza piogranu10ame ~i zone de supuratie.
prin hiperplazii epiteliale pseudotumorale, FZlI1iculila bOlriomicolica este consecinta
foliculita, perifoliculita supurativa, eroziuni extinderii infeqiei stafilococice de la plaga
~i ulcere superficiale (32). de castratie 1a cordonul testicular. care se
La capre, spre deosebire de oi, dermatita ingroa~a prin proliferare piogranulomatoasa.
stafilococica este localizata initial pe tegu- BOlriomico:::a generali:::ata este continua-
mentul mamar. de unde se poate extinde ~i rea funiculitei ~i se caracterizeaza prin in-
In alte regiuni. tlamatia seroasei peritoneale. Pe aceasta
Dermatita stafilococica a taurinelor seroasa apar mase piogranulomatoase cu
denumita ~i furunculoza stafilococica sau aspect fungoid (noduli) cu centrul purulent.
furunculoza perineala este produsa de Uneori ace~ti noduli pot fi prezenti ~i pe
Staphr/ococclis allrells subsp. aureus, fiind seroasa pericardica.
localizata la baza cozii, regiunea perineaIa ~i o forma particulara de evolutie a
regiunea crupei. botrimicozei este paniculira bOlriomicolica
Boala debuteaza cu papule, pustule sau 10calizata la nivelul pielii. Procesul intla-
noduli localizati 1a foliculii pilo~i. Pustulele mator apare consecutiv unor plagi ~i cuprin-
se sparg ~i apar cruste, iar foliculii intlamati de tesutul conjunctiv subcutanat ~i muscu-
pot fistuliza. latura sub forma unei paniculite
La vacile cu mamiUl stafilococica a fost piogranulomatoase. Initial apar noduli mici
descrisa 0 dermatita exsudativa cu locali- cu centrul purulent, care se extind ~i
zare pe mameloane sau pe pielea glandei contlueaza. Puroiul este vascos, galbui-
mamare, exprimata clinic prin pustule cu un ro~ietic. cu mici granule, respectiv
diametru de 2-4 mm. piogranuloame stafilococice.
Infectii stafilococice intalnite la ca- Infectii stafilococice intalnite la
baline suine
Dermatita stafilococica a cabalinelor La suine, In afara de epidermita
este produsa tot de Staphylococcus aurells exsudativa a purceilor, mai sunt descrise ~i
subsp. aureus ~i evolueaza mai frecvent in alte infeqii stafilococice. dar cu semnificatie
lunile de vara. lntlamatia pielii este obser- patologica mai redusa. La scroafele adulte
vata mai ales in regiunea lombara, sub forma este semnalata dermatita ulcerativa carac-
unor papule ~i pustule care, prin spargere, terizat2l prin intlamatia pielii toracelui, ab-
hzfectii produse de germeni din genul Staphylococcus 341
Este 0 boala infeqioasa care poate evo- Stafilococia aviara este inUiinita in toata
lua acut. septicemic, sau ca infectie local i- lumea, la tineret ~i la adulte, producand pa-
zata la articularii. burse seroase. piele ~i or- gube prin mortalitate, deprecierea Cal"Case-
gane interne. lor, cheltuieli cu terapia ~i combaterea. Pre-
342 Bali in/ec!ioase ale animalelor • baclerio::e
cavitati, hemoragii pe seroase, hiperplazia ile de incubatie ~i din ferme trebuie control at
splinei, asociate cu enterita catarala sau periodic, fiind excluse de la munca persoa-
hemoragica, hemoragii sau necroze hepatice nele cu infectii stafilococice.
~j artrite serohemoragice sau serofibrinoase In ultimii ani au fost Incercate ~i masuri
(35). imunoprofilactice. Vaccinurile inactivate,
In fonnele cronice se Intalnesc artrite ~i preparate din tulpini de S. a1lre1ls nu au dat
tenosinovite purulente, spondilite, osteomi- rezultatele scontate. In schimb vaccinurile
elite ~i gangrena umeda a aripilor la puii de vii, preparate din tulpini de stafilococi
came. nepatogeni au dat rezultate Incurajatoare.
La curcile crescute pentru carne, Ia var- La curci, vaccinul viu preparat dintr-o
sta sacrificarii se constata ca ficatul este tulpina coagulaza negativa de
colorat In verde, aceasta leziune fiind asoci- Staphylococc1Is epidermidis (tulpina lIS),
ata cu prezenta tenosinovitei, artritei ~i oste- administrat sub forma de aerosoli In primele
omielitei (35). zile de viata ~i la 4-6 saptamani a redus con-
Histologic, In ficat, splina ~i pulmoni siderabil prevalenta bolii. Administrat ~i la
sunt evidentiate focare cu caracter gaini, dupa aceea~i schema, a dat rezultate
granulomatos In formele cronice ~i cu similare. Utilizarea acestui vaccin viu are la
substrat heterofilic In formele acute. baza principiul interferentei bacteriene: tul-
pina nepatogena coionizeaza mucoasa respi-
Diagnostic ratorie, prevenind astfel aderenta stafiloco-
Confirmarea bolii se face prin examen cilor patogeni ~i, in acela~i timp, secreta
bacteriologic. Insamantarile trebuie Tacute In bacteriocine care pot inhiba tulpinile pato-
bulion ~i pe agar, sau pe agar cu sange gene de S. a1lre1ls (35).
defibrinat 5% de ovine sau bovine. din os In combaterea acestei boli se recomanda
lung, ficat, splina, articulatii ~i din vitelusul folosirea tratamentelor curativo-profilactice,
neresorbit. Identificarea stafilococilor izo lati asociate cu masuri generale. Pasarile cu
se face pe baza caracterelor descrise la etio- forme cranice, localizate, trebuie depistate ~i
logie. eliminate din efectiv ~i, In acela~i timp, tre-
Stafilococia pasarilor trebuie diferentiata buie depistati ~i Inlaturati factorii
de holera aviara, tifoza aviara, favorizanti. Concomitent, trebuie Imbunata-
colisepticemie, streptococie, sinovita tite conditiile de igiena ~i alimentatie ale
micoplasmica ~i anemia infectioasa a puilor pasarilor.
de gaina. In terapia bolii se recomanda:
amoxicilina, tetraciclinele. eritrOlTIlCma,
Profilaxie ~i combatere lincomicina, spectinomicina ~i suifamidele
Stafilococia aviara poate fi prevenita prin potentate cu trimethoprim, administrate In
masuri genera Ie asociate cu evitarea facto- apa de baut, in asociere cu complexe
rilor favorizanti igienici. tehnologici ~i ali- polivitaminice. Rezultate mai bune se obtin
mentari, evitarea stresului ~i a unor boli vi- daca tratamentul se instituie pe baza rezul-
rotice imunodepresive. Personalul din stati- tatelor antibiogramei.
344 Bali infecfioase ale animalelor • bacterio::e
Bibliografie
1. Baba, AI. (1996), Diagnostic necropsic vete- I., Frehe, J. (1998), Int J Syst Bacteriol, 48, 3-
rinar, Ed. Ceres Bucure$ti 4.1049
2. Bercea, I., Mardari, AI., Moga Manzat, R., 22. Mocu\a N. (1991), Rev .Rom. de Med. Vet.,
Pop, M, Popoviciu, A (1981), Boli infectio- 1,4,52
ase ale animale/or, Ed. Did. $i Ped., Bu- 23 Moga Manzat R, Herman V., Zecheru,
cure$ti Loredana, Saracu\, N., Florea, D. (1998),
3. Burkett, G, Frank, Linda (1998), JAVMA, Proceedings of 3rd International Symposium
213, 2, 232 Interdisciplinary Regional Research (Hun-
4. Cappuro, A, Concha, C., Nilsson, L., gary, Romania, Yugoslavia), Novi Sad,
Osrensson, K. (1999), Acta Vet Scand. 40. Yugoslavia, 703
4,315 24. Moga Manzat, R, Burghelea, Victori\a, Her-
5. Catana N., Nequlescu, M, Herman, V .. man, V., Zecheru, Loredana, Mutu, F.,
Lazau, AI., Tataru, D. (1994), Simp. Int. "Zo- Pascu, Corina (2000), Lucr. $t. Med. Vet.
onoze §i actualitati in terapia boli/or infectioa- Timi§oara, XXXIII, 283
se", Tg. Mure$10-11 iunie, 197 25. Moga, Manzat, R, Decun, M., Urdareanu, Z,
6. Chaffer, M., Leither, G., Winkler, M., Saran, Szalay, B. (1978), Lucr. $t I.A Timi§oara,
A. (1998), Vet. Rec., 143, 21, 592 XV. 145
7. Codi\a, Irina (2000), Identificarea stafiloco- 26. Moga, Manzat, R, Volintir, V., Panaitescu,
cilor in 'Tratat de microbiologie clinica", sub Sanda, Jivanescu, I., Kelikov, B., Cretu, E.
red. Buiuc D., Negu\, M., Ed. Medicala Bu- (1977), Lucr.$t IA Timi§oara, XIV, 141
cure$ti 27. Obritzhauser, W. (1995), Proceedings of
8. Cox, H.U. (1998), Staphylococcol Infectious Symp with internat participations "Pathology
in Infectious Diseases of the Dog and Cat, in ruminants", VI, 1-3, 21
Green, E.C. 2nd ed., W.B. Saunders Comp., 28. Orwin, P.M., Leung, DY.. Donahue, H.L.,
Philadelphia Hovick, RP. (2001), Infect Immun, 69, 1, 360
9. Darabu$, Gh., Catana. N (1996), Bolile in- 29 Paul. I. (1996), Etiomorfopatologie veterinara,
fectioase §i parazitare ale iepurilor, Ed. Bru- Editura ALL Bucure$ti
mar Timi$oara 30. Perianu,T. (1996), Bolile infectioase ale ani-
10. Euzeby, J.P. (2000), Dictionnaire de bacte- malelor - bacterioze, vol. I, Ed. Funda\iei
riologie veterinaire, Chemarea, la$i
http://'hww.bacterio.cict.fr/bacd ico/qarde. htlm 31. Quinn, PJ., Carter, ME., Markey, B.K., Car-
11. Fizgerald, IR., Monday, SR., Foster, 1.1., ter, G.R (1994), Clinical Veterinary Microbi-
Bohach, GA (2001), I. Bacteriol, 183, 1, 63 ology Wolfe Publishing, Printed in Spain by
12. G6rz, M, Rohde, I., Amsberg, G. (1999), Grafos, SA
Kleitierpraxis, 44, 5, 5 32. Radostits, OM., Gay, C.C., Blood, D., Hinch-
13. G6rz, M., Rohde. I.. Amsberg, G. (1999), cliff KW (2000), Veterinary Medicine, W.B.
Kleitierpraxis, 44, 2, 77 Saunders Company Ltd., 9'" ed.
14. Holt, J.G., Krieg, N.R, Sneath, P.HA, Sta- 33. Raducanescu, Helgomar, Bica-Popii, Valeria
ley, J.T., Williams, S.T. (1994), Bergey's (1986), Bacteriologie veterinara, Ed Ceres,
Manual of Determinative bacteriology, IX-th Bucure$ti
Edition Williams & Wilkins 34. Rapuntean, Gh., Rapuntean, S (1999),
15. leremia, T. (1985), Genul Staphylococcus in Bacteriologie speciala veterinara, Tipo
Bacteriologie medicala sub redac\ia Bilbiie, Agronomia, Cluj-Napoca
V., Pozsgi, N., Ed. Medicala Bucure$ti 35. Skeeles, K.1. (1997), Staphylococcosis in
16. Jubb, KVF., Kennedy, PC, Palmer, N Diseases of Poultry, ed. By Calnek, BW,
(1993), Pathology of Domestic Animals 4-ed. Iowa State Univeristy Press, USA
II, Academic Press, Inc. 36. Solcan, G. (1995), Rev. Rom. Med Vet, 5,4
17. Kloos, WE., Lambe, D.W (1996), Buletin de 37. Solcan, G. (1998), Teza de doctorat, FMV
informare §tiintifica, 1, 1 la$i
18. Kr61, I. (1998), Zycie Weterynaryine, 1, 389 38. Tanner, M.A., Everett, C.L., Youvan, D.C.
19. Leither, G., Shoshahi, E., Krifucks, 0.. (2000), J Clin Microbiol, 38,4, 1628
Chaffer, M., Saran, A (2000), J Vet Med B 39. Timoney, J.F., Gillespie, J.H., Scott, F.W ..
Infect Dis Vet Public Healt, 47, 8, 581 Barlough, J.E. (1988), Hagan and Bruner's
20. Mcewan, M.A. (2000), Res Vet SCi, 68, 3, Microbiology and Infectious Diseases of Do-
279 mestic Animals, Eighth Edition, Cornell Uni-
21 Mendoza, M., Meughier. H., Bes, M., Etienne, versity Press
liifecrii prodllse de germeni din genlll Staphylococcus 345
40. Tollersrud, T., Kenny, K., Caugant, DA. 43. Volintir, V., Moga Manzat, R., Popescu, I.,
Lund, A (2000), APMIS, 108, 9, 565 Tomi, E. (1967), Lucr ;;>t. I. A. Timi§oara, X,
41. Ungureanu, C, Minciuna, V (1983), Afecti- 225
unile glandei mamare la vaci, Ed. Ceres Bu- 44. Wallace, L.R., Qeen, G.w. Hoblet, K.H.,
cure~ti Hogan, S.J. (1998), JA VMA, 213, 3, 394
42. Volintir, V. (1975), Bolile infectioase ale ani- 45. Youhis, A, Leither, G., Heller, DE, Samra,
malelor domestice, Ed. Did. ~i Ped. Bucure~ti Z. et. all (2000), J Vet Med B Infect Dis Vet
Public Heal!, 47, 8, 591
Cap. 20
Infectii produse de
germeni din genul
Streptococcus
Nicolae Catana
Genul Streptococcus face parte din familia Streptococcaceae. 1n cadrul genului exista specii patogene
pentru om sou pentm animale §i specii nepatogene. Speeia tip a aeesiui gen este eonsiderata Streptococcus
pyogenes.
Streptoeoeii sunt baeterii Gram po~itive, rotunde, grupate in lanturi, serofile, care i§i exereita patogenita-
tea prin vimlenta §i cu ajlltorulzmor secretii agresinice sou toxice.
Streptoeoeii produc 10 animale entltatl nosologice distinete, sou Infectii loca!t::ate, dar pot intervenl §i co
agenti etiologici secundari, dupa unele viro~e, sou asociali cu alte baeterii in il,reetii supurative mixte,
20, I, STREPTOCOCIILE
Sub aceasta denumire sunt reunite boli rului in greutate scontat, scaderea produqiei,
infeqioase bine conturate ca entitati clinice, tararea animalelor ~i cheltuieli cu terapia,
intalnite la mai multe specii de animale. In profilaxia ~i combaterea.
acela~i timp streptococii pot produce ~i in- Unele specii de streptococi izolate de la
fectii localizate cu caracter supuratiy (otite, animale sunt patogene ~i pentru oameni, la
endometrite, dermatite, peritonite, conjunc- care pot produce infeqii localizate, menin-
tiyite) sau boli cu mecanism autoimun (ana- gite ~i reumatism articular.
sarca, reumatismul articular acut).
Etiologie
Istoric Streptococii au forma rotunda sau oyala,
Unele boli produse de streptococi au fost cunoscute cu diametrul sub 2 J..1.m,grupati in lanturi de
din vechime, ca de exemplu gum1a, al direi agent etio-
logic a lost pus In evidenta de catre Rivolta, In anul
lungime yariabiJa. Sunt necilia!i,
1873, Studiul streptococilor. precum ~i al bolilor produ- nesporulati, Gram pozitiyi, unele specii fiind
se de aceste bacterii a preocupat In decursul timpului pe capsulate. Majoritatea speciilor sunt serofile,
multi cercetatori: Listcr, Rivolta. Bill roth, Pasteur, necesitand pentru cre~tere ser sau sange. Pot
Koch, Roscnbach, Lancefield,
fi aerobi, microaerofili sau anaerobi tole-
In Romania au lost efectuate cercetari ample pri-
vind streptocociile animalelor, contributii importante ran!i. In bulionul cu ser produc turbiditate,
fiind aduse de Jivoin, Mitroi, Cernea, Popoviciu. flocoane sau granule, iar pe mediile solide
Bercea ~i altii. formeaza colonii mici, semitransparente, cu
marginile regulate.
Importanta economica ~i sanitara Streptococii manifesta 0 actiyitate
Streptocociile produc la animale pagube glucidolitica diferita, majoritatea speciilor
economice importante prin mortalitate, sa- fermentand glucoza. Pentru diferentierea
crificari de necesitate, neinregistrarea spo-
-
Infectii produse de germeni din genu! StreptococCllS 347
20.1.1.1 GURMA
Gurma este 0 boala infeqioasa specifica cuhuri lor prim are. Acest streptococ are in
solipedelor, produsa de S. equi, cu evolutie structura sa antigene polizaharidice ~i pro-
enzootica ~i manifestata anatomoclinic prin teice (de tip R ~i M). Tulpinile europene ~i
febra, inflamatie purulenta a mucoasei cailor americane sunt identice antigenic (31).
respiratorii anterioare ~i a limfonodurilor In materialul patologic Qetaj, puroi) se
submandibulare ~i retrofaringiene, Popular gase~te sub forma de lanturi lungi. evidentiat
este cunoscuta sub denumirile de buba man- u~or pe frotiuri colorate Gram. Este sensibil
zului ~i gutunare, la antibiotice (penicilina), sulfamide ~i
dezinfectante uzuale. In mediul extern re-
Istoric zista 18-22 zile pe paie ~i fan, 72 zile in ba-
Gurma a fost cunoscuta din vechime, Viborg legal' ~i6 luni pe peretii adapostului.
dcmonstrandu-i natura infeqioasa in anul 1802, iar
La un moment dat in etiologia bolii a
Rimlta a pus in cvidenra agentul etiologic in anul
1873. Ulterior au fast facute studii ample ale acestei
fost incriminat ~i un virus, ca posibil factor
boli de catre numero~i ecreetatori. in tara no astra initiator al procesului patologic.
cviden]iindu-se cercetarile lui Jivoin ~i \Iitroi. Gurma poate fi reprodusa experimental
la cabaline prin depunerea culturii de S. equi
Raspandire geografid ~i impor- pe mucoasa nazala scarificata. Culturile ino-
tanta cconomid culate pe cale subcutanata produc abcese la
Gurma este 0 boala raspandita in toata locul de inoculare. insotite de limforeticulita
lumea, fiind semnalata oficial in peste 50 de regionala.
tari de pe to ate continentele, In tara no astra
boala este mai raspandita in nord-vest, Caractere epidemiologice
prevalenta fiind legata de numarul de caba- La infeqia naturala sunt sensibile solipe-
line existent. Astfel. Mitroi a aratat ca in dele. cele mai receptive fiind cabalinele intre
perioada 1958-1959 au fost inregistrate 4491 3 luni ~i2 ani. receptivitatea scazand pana la
cabaline bolnave de gurma, varsta de 4-5 ani. Peste aceasta varsta im-
Boala produce pierderi economice prin bolnavirile sunt extrem de rare. Receptivi-
mortalitate, tararea animalelor trecute prin tatea este influentata de 0 serie de factori
boala ~i cheltuieli cu tratamentele, profilaxia favorizanti: alimentatia carentata, adapostu-
~i combaterea, rile reci ~i umede. curentii de aer. transpor-
turile obositore. supraaglomerarile, care
Etiologie diminua rezistenta generala a organismului.
Agentul etiologic al bolii este Gurma este mai frecventa primavara ~i
Streptococcus equi subsp. equi, incadrat In toamna, cand sunt variatii bru~te de tempe-
grupul serologic C. Este un streptococ cap- ratura ~i cand aqiunea factorilor favorizanti
sulat, ~-hemolitic, adaptat strict ca epifit al este mai pronuntata.
mucoasei nasofaringiene la cabaline, Produ- Sursa primara de in(eC{ie cea mai im-
ce enzime cu caracter agresinic (hemolizine, portanta 0 reprezinta animalul bolnav. care
fibrinolizine, hialuronidaza, ribo- ~i elimina cantitati mari de streptococi viru-
dezoxiribonucleaza). Pe medii solide for- lenti prin jetajul mucopurulent ~i prin puro-
meaza colonii mucoide mai ales in cazul iul abceselor. Caii convalescenti raman 0
In(ecrii produse de germeni din genul Streptococcus 349
perioada lunga de timp purtatori ~i elimina- toxinelor prod use de ace~tia. Tot pe cale
tori de germenL reprezentand un izvor per- limfatica streptococii pot ~junge ~i in alte
manent de infeqie. Caii sanato~i, Tara ante- limfonoduri, producand limforeticulite pu-
cedente de gurma, pot fi de asemenea pur- rulente. Dupa ce patrund in circulatia san-
tatori, explicandu-se astfel aparitia bolii Tara guina, streptococii vehiculati de catre sange
ca infeqia sa fie introdusa din afara efecti- ajung in organele interne, unde formeaza
vului. Boala se poate transmite ~i prin in- abcese metastatice, care, prin deschiderea in
termediul sZlrselor secZll1dare. reprezentate cavitati produc pleurite ~i peritonite mortale
de apa ~i furajele contaminate. (3 I).
Cciile de il1j'ectie sunt reprezentate de La caii bolnavi de gurma este prezenta
calea respiratorie ~i digestiva. In infeqia leucocitoza cu neutrofilie, foarte accentuata
exogena. contaminarea directa se realizeaza inainte de abcedarea spontana a
pe cale respiratorie, iar contaminarea indi- limfonodurilor afectate ~i anemia consecuti-
recta. pe cale digestiva. Manj ii bolnavi pot va aqiunii hemolizinelor ~i efectului depre-
transmite infeqia la iepele mame in timpul siv asupra hematopoezei, exercitat de toxi-
suptului rezultand mastite purulente. iar ar- nele streptococice.
masarii pot transmite boala in timpul mon- In urma contactului cu antigenele strep-
tei. Infeqia endogena apare la animalele tococice. sunt sintetizati anticorpi precipi-
purtatoare. in urma interventiei unor factori tanti ~i fixatori de complement, decelabili
favorizanti. A fost demonstrata ~i posibiJi- intre 3 ~i 144 de zile de la infeqie. Aproxi-
tatea transmiterii boJii pe cale mativ 70%, din animalele trecute prin boala
transplacentara, manjii nou-nascuri tj ind rezista la reinfeqii. iar 30% se pot reinfecta
bolnavi. a doua oara. Proteqia este asigurata de Ig A
Gurma evolueaza cu 0 morbiditate de ~i 19 G. imunitatea fiind local a ~i sistemica.
30-70% in focarele prim are de infeqie. La Caii cu forma metastatica de gurma eli-
inceput se imbolnavesc animalele cu rezis- mina prin urina un antigen streptococic pre-
tenta mai mica, Insa din cauza exaltarii vi- cipitant (precipitinogen de grup C) care
rulentei germenilor, contagiozitatea bolii poate fi evidentiat prin reactia de
spore~te. imbolnavindu-se ~i animalele cu seroprecipitare in gel de agr (30, 47).
rezistenta mai pronuntata. In efectivele mari
gurma ramEme stationara, fiind afectati de Tabloul clinic
regula manjii pana la varsta de 1 an (31). Perioada de incubatie este cuprinsa intre
]-8 zile, dar uneori poate fi mai lunga (1-3
Patogeneza saptamani).
Agentul cauza!, dupa ce ajunge pe mu- Gurma debuteaza cu febra (40-4 I 'C), in-
coasa nazala. patrunde in glandele acesteia, sotita de abatere, inapetenta, frisoane,
unde. in urma multiplicarii produce 0 infla- disfagie ~i congestia mucoasei nazale, jetaj
matie cataralpuruenta. Pe cale limfatica seromucos, apoi mucopurulent abundent
streptococii ajung apoi in limfonodurile stranut, sensibilitate faringeana ~i tuse.
submandibulare ~i retrofaringiene, unde de- Glandele mucoasei nazale sunt intlamate ~i
c1an~eaza 0 inflamatie purulenta, care se pot ulcera.
transforma limfonodurile afectate In ad eva- Procesul inflamator cuprinde ~1
rate colectii de puroi. In limfonoduri are loc limfonodurile submandibulare, care devin
un aflux masiv de polimorfonucleare dato- tumefiate, calde, dureroase ~i deformeaza
rita multiplicarii streptococilor ~i datorita regiunea, iar animalul tine capul intins pe
350 Boli infectioase ale animalelor • bacterio::e
gat. Dupa 2-5 zile tumefaqia regreseaza, iar suI inflamator cuprinde ~i pungile guturale,
la palpatie sunt sesizate zone fluctuante, care aparand jetajul purulent uni- sau bilateral in
demonstreaza formarea unor coleqii puru- timpul deglutitiei. Puroiul din pungile gutu-
lente la nivelul limfonodurilor. In zonele rale se poate deshidrata, luand aspect cazeos.
declive pielea se subtiaza, cade parul ~i apa- Pot apare ~i sinuzite frontale, jetajul
re 0 mica proeminenta cu exsudat lipicios pe accentuandu-se in momentul aplecarii ca-
suprafata. Abcesele se deschid spontan in pului. Artritele purulente produc ~chiopaturi
aceste zone, lasand sa se scurga un puroi ~i tulburari locomotorii (31).
cremos, alb-galbui ~i Tara miros. Dupa Metastazele din limfonodurile
abcedare temperatura revine la normal, sta- mediastinale se manifesta prin febra, dis-
rea general a se amelioreaza, jetajul se redu- pnee. iar in urma deschiderii abceselor in
ce treptat, iar plagile se cicatrizeaza. mediastin apare pleurezia ~i pneumonia pu-
Limfonodurile raman mobile ~i neaderente, rulenta, sfar~itul bolii fiind letal. Metastazele
vindecarea producandu-se dupa 2-3 sapta- localizate in cavitatea abdominala (viscere ~i
mani. limfonoduri mezenterice) se exprima clinic
La caii bolnavi sunt prezente modificari prin febra, tulburari digestive, colici, inrau-
hematologice ~i urinare: leucocitoza cu tatirea starii generale, iar prin deschiderea
neutrofilie, anemie. trombocitopenie, oJigu- abceselor se produce peritonita purulenta cu
rie ~i albuminurie in faza de debut a bolii, sfar~it letal. Aceste complicatii sunt mai
cre~terea cantitatii de indican in timpul for- frecvente Ja manji (30).
marii abceselor ~i poliuria in faza de vinde- o evolutie particulara a gurmei 0 repre-
care. zinta forma genUa/a intalnita atat la feme Ie,
A fost semnalata la unele exemplare 0 cat ~i la masculi. La iepe dupa 1-2 saptamani
eruptie urticariforma localizata pe nas, gat ~i de la monta infectanta, boala se exprima prin
alte regiuni corporale. febra, tulburari urinare, vaginite purulente ~i
In afara de forma tipidi, exista ~i forme inflamatia limfonodurilor perirectale, iar la
atipice cu evolutie benigna sau malign a. armasari ca 0 complicatie dupa castrare,
Forma benigna evolueaza cu catar nazal, manifestandu-se prin funiculite purulente,
Tara abcedarea limfonodurilor abcese in jurul plagilor de castrare, conse-
submandibulare. cutiv carora apare peritonita purulenta cu
Forma maligna (forma complicata sau evolutie m0l1ala.
bastarda) se caracterizeaza prin aparitia ab- Tot ca ~i complicatii ale gunnei, la unii
ceselor metastatice in limfonoduriJe cai pot sa apara: comajul cronic ca urmare a
retrofaringiene, subparotidiene, paraliziei nervului recurent, tulburari ner-
mediastinale, mezenterice, musculare, in voase datorita meningitei purulente ~i febra
organe (rinichi, splina, ficat), in tesutul pete~iala (47).
conjunctiv subcutanat ~i articulatii. Abcesele La magar gurma evolueaza ca 0 boala
din limfonodurile retrofaringiene se deschid debilitanta, leziunile principale tiind repre-
in faringe, puroiul eliminandu-se pe gura ~i zen tate de cazeificari ~i calcificari situate in
pe nas, iar abcesele din limfonodurile limfonodurile abdominale.
subparotidiene se deschid in laringe, produ-
cand pneumonie prin aspiratie, sau puroiul Tabloul morfopatologic
se poate infiltra de-a lungul jgheabului ju- In gurma leziunile sunt Iipsite de specifi-
gular, aparand fistule la jumatatea acestuia citate, la necropsie constatandu-se coleqii
sau in regiunea prescapulara. Uneori proce- purulente de diferite dimensiuni, Iocalizate
Infectii produse de germeni din genu! StreptococCllS 351
tioase dau rezultate bune, daca se aplica pre- Anil11alele bolnave VOl' fi tin ute In repaus
coce, pana la formarea colectiilor purulente. :;;ifurajate cu fan de buna calitate, furaj ver-
Tratal11entele locale vizeaza l11aturarea de, suculente :;;ibarbotaje.
abceselor prin rubefactie cu tinctura de iod Puroiul colectat dupa drenarea abceselor
sau prin aplicarea de vezicatori :;;i deschide- trebuie distrus. In adaposturi VOl' fi Tacute
rea chirurgicala in punctul cel mai decliv, dezinfectii de necesitate. Animalele san2ltoa-
dupa maturare. Dupa deschidere se fac as- se pot fi vaccinate de necesitate, sau pot fi
persiuni locale cu eter iodoforl11at. serumizate cu ser antigurmos sau de conva-
In cazul in care animalele bolnave pre- lescent.
zinta crize de asfixie se poate recurge la tra-
heotomie.
zinta hemoragii, splina este marita, turges- je, furaj verde sau ffm) ~i medicamentos. Se
centa, cu hemoragii subcapsulare. iar uneori administreaza medicamente antiinfeqioase
se constata peritonita purulenta (3). (sulfamide, antibiotice), hemostatice (cloru-
ra de calciu 10%, 20-50 g i.v.), antihistami-
Diagnostic nice (romergan), diuretice (metenamina),
Este u~or de stabilit pe baza date lor energetice (glucoza). Dupa fie care adminis-
epidemiologice ~i a simptomelor (edeme, trare de clorura de calciu se inoculeaza
hemoragii). Diagnosticul diferentia1 se face adrenalina 1%0 In doza de 10 ml. Tratamen-
fata de urticarie, care are 0 evolutie scurta ~i tul dureaza timp de 5-6 zile, pana la dispari-
Tara hemoragii. tia edemelor (4, 47).
Profilaxia vizeaza supravegherea ani-
Profilaxie ~i combatere malelor care au fost bolnave de gurma ~i
Animalele bolnave se izoleaza ~i se su- tratamentul corespunzator al infeqiilor se-
pun unui tratament igieno-dietetic (barbota- cundare produse de streptococi.
care se poate face prin exam en citologic sau ~i!sau mameloanelor se vor trata corespun-
cu ajutorul unor teste indirecte (testul rapid zator. de asemenea se recomanda tratamen-
Bernburg, testul CMT, testul \Viteside, testul tul corespunzator al infeqiilor uterine ~i
R-Mastitest). La noi in tara se utilizeaza podale. Se evita lezionarea sau traumatizarea
testul R-Mastitest elaborat de un colectiv de ugerului in timpul mulsului, suptului viteilor
la S.N. "Institutul Pasteur" Bucure~ti, pentru sau pa~unatului. La vacile lactante se va face
diagnosticul mamitelor subclinice. obligatoriu controlul pentru depistarea mas-
titelor subclinice.
Tratament o masura importanta 0 reprezinta trata-
Vacile bolnave, cu mamite clinice sau mentul preventiv al mamitelor in perioada
subclinice. se izoleaza ~i se trateaza. Se ob- de repaus mamar. In acest scop se utilizeaza
tin rezultate bune daca tratamentul este in- preparatul Cloxacilin, pe baza de cloxacilina
stituit precoce. In formele cronice trata- (antibiotic cu remanenta indelungata) care se
mentul da rezultate slabe. Se utilizeaza peni- administreaza de doua ori (In luna a VllI-a ~i
cilina singura sau asociata cu streptomicina, luna a IX-a de gestatie) pe calea canalului
administrate sub forma de solutie apoasa papilar. cate ~"2 tub in tiecare sferi. Prin
(1.000.000 UI penicilina ~i 1,0 g streptomi- aceasta metoda se combat infeqiile mamare
cina) sau in excipient sub forma de emulsie. latente, care se pot acutiza dupa parturitie.
Pot fi folosite ~i unele preparate medica- In prezent a inceput sa fie aplicata ~i
mentoase (Asocilin, Mibazon, Tetra-Delta, imunoprofilaxia mamitelor, utilizandu-se
Mastalone, Kefamastin, Septojet, Mastiker, vaccinuri inactivate cu compozitie bacteria-
Neomastipra). In prealabil sfeliul afectat se na diferita. La noi in tara, Ungureanu (44) a
mulge complet se spala ~i se dezinfecteaza preparat un vaccin polibacterian inactivat,
orificiul papilar. apoi se introduc medica- care poate fi aplicat in perioada de repaus
mentele cu ajutorul unei sonde mamare, mamar sau in lactatie, cu rezultate bune.
dupa care sfeliul se maseaza u~or pentru a Acest vaccin este produs de S.N. "lstitutul
favoriza difuzarea medicamentului. Trata- Pasteur". cu denumirea comerciala de
mentul se repeta timp de 4-5 zile, iar laptele Polimastivac.
nu se va da in consum uman datorita rezidu- In adaposturi se vor face dezinfeqii pe-
urilor de antibiotice, un numar de zile, speci- riodice. Secretiile patologice mamare se vor
ficat in prospectul fiecarui medicament colecta ~i denatura cu un dezinfectant pentru
a nu se crea surse de infeqie.
Profilaxie ~i combatere Dupa muls se recomanda dezinfectia
Profilaxia nespecifica vizeaza 19lena mameloanelor, prin imersie in solutie de
ugerului, igiena mulsului, igiena mulgatori- hipoclorit de sodiu cu 4% clor activ sau alte
lor ~i a aparatelor de muls, respectarea pa- dezinfectante, iar instalatia de muls trebuie
rametrilor tehnologici ai aparatelor de muls. sa fie spalata ~i dezinfectata.
Vacile cu plagi sau traumatisme ale ugerulul
Sub aceasta denumire sunt reunite de tipuri de streptococi, caracterizate prin pol i-
fapt un grup de entitati infectioase enzootice morfism clinic: septicemii, artrite, meningite
ale suinelor, produse de mai multe specii ~i etc.
lnfecrii prodllse de germeni din genll! Streptococcus 359
In afar a efectivului boala difuzeaza prin 1ipsa suptului, urmata de aparitia unui exan-
intermediul porcilor purtatori, aproximativ tem cutanat la extremitati ~i simptome de
50% din porcii clinic sanato~i poaI1a strep- meningoencefalita (convulsi i, crize
tococii cantonati in tonsile 0 perioada de epileptiforme. ataxii, pareze ~i paralizii), la
pana la 5-12 zile. unele exemplare fiind prezenta ~i diareea.
Sfar~itul bolii este 1etal, moartea survenind
Patogeneza infeqiilor streptococice la dupa 1-3 zile.
suine depinde de mai multi factori, un rol Forma subacuta afecteaza purceii dupa
impoI1ant avandu-l specia de streptococi varsta de 2 luni, dar poate fi intalnita ~i la
care intervine. Streptococii aqioneaza prin alte categorii de varsta, evoluand cu un po-
virulenfa ~i prin toxicitate asupra tesuturilor. limorfism clinic accentuat, in funqie de 10-
calizare.
Virulen(a este favorizata in mare parte de
• Localizarea cutanata se manifesta
prezenta capsuleL care are un important rol
antifagocitar. iar toxicitatea se datoreaza prin eritem localizat pe urechi ~i abdomen.
unui echipament enzimatic foaI1e bogat. In aceste zone se formeaza vezicule care,
Unii dintre ei se multiplica intracelular, mai prin spargere elimina un lichid seros ~i
ales in monocite (s. porcinus). De la poarta prin uscarea acestuia se formeaza cruste
de intrare. streptococii patrund in circulatia maronii sub care se gase~te puroi.
limfatica, apoi aj ung in si'mge, unde se pot Localizarea pulmonara se exprima
multiplica producand septicemie, sau prin clinic prin hipertermie, modificarea starii
intermediul sangelui ajung in tesuturi ~i or- generale ~i simptome respiratorii.
gane unde pro due inflamatii de tip purulent, • In cazul localizarii infeqiei In ca-
fibrinopurulent sau necroze (3 1,37). vitatea abdominala pot apare enterite ma-
Anticorpii post-infeqio~i apar dupa 7 ni-ffistate prin diaree, precum ~i simptome
zile de 1a infeqie ~i pot fi detectati prin dife- care denota afectarea altoI' organe.
rite reactii serologice. Persista aproximativ • In cazul meningoencefalitei apar
20 de saptamani ~i pot fi transferati pasiv. simptome nervoase asemanatoare cu cele
descrise la forma acuta.
Raspunsul imun post-infeqios depinde de
specia de streptococ ~i de forma clinica In localizarea articular a, apar ar-
evolutiva. trite purulente localizate la articulatii1e
membrelor anterioare ~i posterioare. Arti-
Tabloul clinic culatiile afectate sunt tumefiate, calde, du-
Perioada de incubatie este cuprinsa intre reroase, fluctuente, iar animale1e
1 ~i 14 zile. Streptococia porcului se caracte- ~chioapata ~i uneori nu se pot deplasa.
rizeaza printr-un polimorfism clinic, unele Durata evolutiei este diferita, in localiza-
forme fiind descrise ca entitati de sine sta- rile nervoase ~i pulmonare fiind in medie de
tatom'e. Boala poate evolua acut, subacut ~i o saptamana, iar celelalte localizari se pot
crol1lClza.
cronic. Aceste particularitati ale tabloului
Forma cronica este semnalata la tineret
clinic depind in mare pmie de specia de
streptococi ~i de varsta porcilor afectati (30, dupa varsta intarcarii ~i la porcii adulti.
Poate evolua ca atare sau este urmarea for-
3 L 37).
Forma acuta (septicemica) este intal- mei acute ~i subacute. Frecvent se manifesta
nita mai frecvent la purcei, in primele zile de prin amite, dermatite, bronhopneumonii ~i
viata, dar poate evolua ~j la tineret. Boala endocardita vegetanta.
debuteaza cu hipertermie, abatere, frisoane,
lnfecfii produse de germeni din genu! StreptococCllS 361
Ul/kg. Se pot folosi ~i alte antibiotice noi cazuri. Scroafele gestante VOl'fi furajate
(streptomicina, ampicilina, amoxicilin. corespunzator, iar reziduurile de la prelucra-
oxitetraciclina), sulfamide (DimerasoL rea laptelui vor fi administrate dupa sterili-
UltrasoL Triprim, Sulfadimerazina) ~i zare termica. Operatiile si'mgeroase (castrari,
chimioterapice. In cazul evolutiei bolii la codotomii) se vor efectua in conditii de
purceii sugari, tratamentele se pot aplica la asepsie, iar plagile accidentale (mu~caturi)
scroafe, deoarece substantele se elimina prin vor fi tratate, pentru a se inlatura posibilita-
lapte in cantitati suficiente pentru proteqia tile de contaminare.
purceilor. Dupa varsta intarcarii se poate Imunoprofilaxia nu a intrat fn practica
recurge la tratamente curativo-profilactice, curenta. cu toate ca s-au obtinut rezultate
administrand antibiotice (oxitetraciclina) in satisracatoare utilizand vaccinuri inactivate,
furaje. preparate cu tulpina din focal', administrarea
Baza profilaxiei 0 reprezinta masurile racandu-se ]a scroafele gestante cu 5 ~i res-
nespecifice care se refera la asigurarea con- pectiv 3 saptamani antepartum.
ditiilor optime de igiena In maternitati, ada- Bercea ~i coL (5) a preparat un vaccin
posturi, efectuarea dezinfeqiilor periodice, inactivat ~i adjllvantat, din tulpini de S. suis
asigurarea asistentei la ratare ~i asepsia pla- tipul 1 ~i 2 fn parti egale care, aplicat in
gilor operatorii sau accidentale. conditii de teren la scroafele gestante, a re-
Scroafele cu mastite cronice se VOl'eli- dus mortalitatea la purcei de la 69,96% la
mina de la reproductie, iar porcii cu artrite ~i 8,78%, demonstrand astfel importanta vac-
afeqiuni pulmonare cronice se VOl'elimina cinarii in aceasta boala ~i capacitatea
din efectiv. Unii autori recomanda trata- imunogena a vaccinllilli.
mentul preventiv pentru a evita aparitia de
Bibliografie
1. AI-Ghamdi, G.M., Kapur, V., Ames, T.R., 3. Baba, AI. (1996), Diagnostic necropsic
Timoney, J.F., Love, D.N. (2000), Am J Vet ve terin aI', Ed. Ceres Bucure~ti
Res, 61, 6, 699 4. Bercea, I., Mardari, AI., Moga Manzat, R.,
2. Azuma, R., Hara, F., Oonuma, Y., Sugimoto, Pop, M., Popoviciu, A (1981), Bali infectioa-
C. (1983), Nat. Inst. Anim. Health Q, 23, 4, se ale animalelor, Ed. Didactica ~i Pedago-
117 gica Bucure~ti
364 Boli infectioase ale animalelor • baclerio~e
5. Bercea, I., Carol-Dumitriu, Emilia, Dobre, G. 25. Martinez, G., Harel, J., Higgins, P.,
(1987), Lucr. §t IANB Bucure§ti, 30,63 Lacouture, S. (2000), J Clln Microbiol, 38, 1,
6. Bindokumari, K., Supekar PG (1992). Ind. 71
Vet. J , 3, 5, 387 26. Minalcu, Florica (1985), Fam.
7. Busato, A, Trachsel, F., Schallibaum. M .. Streptococcaceae §i Streptococcus
Blum, J.W (2000), Prev Vet Med, 44, 3-4, pneumoniae in Bacteriologie medicala, Ed.
205 Medicala, Bucure$ti
8. Carol-Dumitriu, E., Bercea, I., Dobre, Gh .. 27. Obritzhauser, W. (1995), Proceedings Symp
Glbarcica, R (1981), Lucr. §t. Med. Vet. Bu- with internat participations 'Pathology in
cure§ti, XXIII, 53 ruminants", VI, 1-3, 21
9. Collins, M.D., Farrow. IAE., Katie, V., 28. Quinn, P.i, Carter, ME., Markey, B., Carter,
Kandler. O. (1993), Syst Appl-Microbiol , 5, G.R (1994), Clinical Veterinary
402 Microbiology, Wolfe Publishing
10. Euzeby, JP (2000), Dictionaire de 29. Paul, I. (1996), Etiomorfopatologie veterina-
bacteriologie veterinaire, ra, Ed ALL Bucure$ti
http://www.bacterio.cict.fr/bacd ico/garde 30. Perianu, T (1996), Bolile infectioase ale
11. Fairley, IX (1991), Aust. Vet. J, 68, 282 animalelor-Bacterioze, Ed. Funda\iei Che-
12. Galan, J.E .. Timoney, J.F. (1985), J marea la$i
Immunol .. 135. 3134 31. Radostits, O.M., Blood, DC, Gay, C.C.
13. Gogolewsky, RP .. Cook, RW., O'Connel, (2000), Veterinary medicine, 8th ed, Balliere
C.1. (1990), Aust. Vet. J, 67, 202 Tindall London
14. Gottschail, M., Lacounture, S., Beausejour, 32. Rasmussen, S.R, Aarestrup, F.M., Jensen,
A, Dubreuil. J.D. (1994) Proceeding of the NE Jorsal, S.E. (1999), J Clln Microbiol,
13'" /PVS Congr., Bangkok, 26-30 june, 208 37. 2. 404
15. Halbur. P., Thanawongnuwech, R, Brown, 33. Raducanescu. H. Bica-Popii, Valeria
G., Kinyon, J. et all (2000), J Clin Microbiol, (1986), Bacteriologie veterinara, Ed. Ceres
38,3,1156 Bucure$ti
16. Hamlen, H.I., Timoney. J.F, Bell, RI. 34, Rapuntean, G., Rapuntean, S. (1998), Bac-
(1994), J Am. Vet Med. Assoc, 204, 5, 768 teriologie speciala veterinara, Ed Agrono-
17. Hinterdorfer. Von F, Kafer. I. (1988), mia Cluj-Napoca
Tierarztl. Unschau, 43. 5. 368 35. Rodig, H, Ozegowski, JH, Peschel, G.,
18, Hogg, A, Rogers, D.G. (1994), Proceeding Muller, PJ. (2000), Zentralbl Bakteriol, 289,
of the 13'" IPVS Congr., Bangkok, 26-30 ju- 2, 835
ne,143 36. Ruffo, G .. Zecconi, A (1994), Proceedings
19. Holt, M.E., Enright, M.R., Alexander, TI.L. XVIII World Buiatrics Congress Bologna,
(1988), Proceedings 1dh Cong Internat. Pig 167
Veter. Society, VIII, 152 37. Sanford. S.E., Higgins, R (1992),
20. Holt, ME, Krieg, NR. Sneath, P.HA, Streptococcal diseases in Diseases of
Stanley, J.T, Williams, ST (1994), Bergey's Swine, 7" ed, Iowa State University, Press,
Manual of Determinative Bacteriology, 9th Ames Iowa
ed., Williams et Wilkins Co Balimore, Phila- 38. Schweighardt, H., Ratzeback, A,
delphia Lavermann, E. (1993), Wiener Tierarztliche
21. Jubb, KVF., Kennedy, P.C, Palmer, N. Monatsschrift, 80,6, 166
(1993), Pathology of Domestic Animals, 4'" 39. Smith. H.E., van Bruijnsvoort, L., Buijs, S,
ed., Academic press. Inc. Harcourt Brace Wisselink, H.J., Smits, MA (1999), FEMS
lovanovich, Publishers San Diego. New Microbiol Let!, 178, 2, 265
York 40. Soare, L Nuta, M., Potecea, E. (1996),
22. Kataoka, Y., Yamashita, T, Sunaga, S., Studii §i cercetari de medicina veterinara, 4,
Imada, Y., Nakazawa. M. (1994), 7
Proceeding of the 13'" IPVS Congr .. 41. Sweeney, C.R (1989), JAVMA, 194, 1281
Bangkok, 26-30 june, 210 42. Timoney, J.F., Gillespie, J.H., Scott, W.F.,
23. Ke, D., Menard, C., Picard, F.J., Boissinot, Barlough, I.E. (1988), Hagan and Bruner's
M., Oullette, M. (2000), Clin Chem, 46, 3, Microbiology and Infectious Diseases of
321 Domestic Animals, 8th ed., Comstock
24. Klossowska, A, Krukowski, H., Lesiak, M .. Publishing Assoc. Cornell University Press
Janiak, K. (1992), Medycyna Weterynaryia. 43. Tyler, J.W (1992), Vet. Clin. North Am Food
42,5,216 i
Anim Pract .. 8, 1, 7
--
lnfectii produse de germeni din genu! Streptococcus 365
44. Ungureanu, C, Minciuna, V (1983), Afecti- 48. Van Hunolstein, C., Parisi, L., Tissi, L.,
unile glandei mamare la vaci, Ed. Ceres Bu- Recchia, S. (1999), J Med Microbiol, 18, 1,
cure?ti 983
45. Ungureanu, Vasilica (2000), Ident/fcarea 49. Yelle, M. (1991), Equine VetJ, 19, 158
streptococ/lor Tn "Tratat de microbiologie cli- 50. Wages, P.O. (1997), Streptococcosis in
nicE!", sub redactia Buiuc D., Negu\, M .. Ed. Diseases of Poultry, 10th ed. Edited By
. Medicala, Bucure?ti Calnek, B.W., Iowa State University Press,
46. Vaissaire, I., Geslin, P., Martel, I.L .. USA
Beughines, B.. Chirol, M., Fremaux, A. 51. Wilson, D.J., Gonzales, R.N., Case, K.L.,
(1988), Bull Soc Vet Prat de France, 72, 4. Garrison, L.L. (1999), J Dairy Sci, 82, 8,
211 1664
47. Volintir, V. (1975), Bo/i/e infectioase ale
animalelor domestice, Ed. Didactica ?i Pe-
dagogica Bucure?ti
Cap. 21
Infectii produse de
Erysipelothrix
rhusiopatiae
Genul Erysipelothrix lI1c1ude numai douo specii: E. rhusiopathiae. patogeno pentn! 1I11elespecii de
animale ~i om ~i E. tonsil/arum. foarte asemonotoare ClIprima dar. se pare. nepatogeno. I::olatcl din amigdalele
porcilor sonoto.li
Genlll Erysipelothrix cliprinde bacterii fine, de formo bacilaro m,2-0'-/O,8-2,5 jlm) sall jdamentoaso,
Gram po=itive. nesporulate, necapslIlate. imobile, Cli slabo activitale fermenta/ivo, faclillativ anaerobe,
21.1. RUJETUL
(Ei)'sipelas, Rotlaufseuehe, Ruger du pore)
Rujetul este 0 boala infeqioasa, produsa Numero~i cercetatori romani ~i-au adus 0 contri-
de Elysipe!otlm~\- rhusiopathiae. care afec- bu(ie importanta la cunoa~terea diverselor aspecte ale
bolii ~i agentului sau patogen. Men(ionam In acest sens
teaza de regula porcinele dar este fntalnita ~i
cercetarile tacutc de Riegler. l\Iota~, Ciuca,
la alte specii de mamifere ~i pasari, inclusiv Cernaianu. Stamatin. Popovici, Ccrnea ~i Isopescu.
la om, are caracter endemic ~j se manifesta In mod deosehit se remarca aportul profesorului
clinic prin evolutie septicemica. febrila, cu '\'icolac Stamatin la prepararea vaccinuiui antirujetic.
tulburari generale ~i leziuni cutanate con- dintr-o tulpina atenuata numita VR2. tuipina folosita ~i
In prezent la prepararea vaccinului antirujetic. In (ara
gestive ~i urticariforme sau prin evolutie noastra ~i in alte tari (-+).
cronica, cu localizari cardiace, articulare ~i
cutanate.
Raspandire ~i importanta
Istoric Rujetul a fost semnalat pretutindeni unde
se practica cre~terea porcine lor 'insa cu 0
Rt,jetul a fost multa Heme confundat cu alte boli,
cuprinse In grupul a~a-numitelor "boli ro~ii ale porcu- frecventa mai mare 'in tarile cu clima calda ~i
lui", EI a putut tl bine definit ~i contmal ca 0 entitate temperata decat 'in tarile cu clima rece.
morbida distincta a porcului numai dupa ce Pasteur ~i In Asia. de multa vreme rujetul produce
Thuillier (1883) au izolat pcntru prima data agentul pierderi la porcine, 'in special 'in tari1e 'in care
etiologic al bolii. Tot ei au preparat ~i primul vaccin
antirujetic. din tulpini atenuate prin treceri pc iepuri ~i
se administreaza raina de pe~te 'in hrana
porumbei. In 1886 Lamer face prima descriere ama- animalelor. eu frecventa ridicata este sem-
nun\ita a rujetului ~i a agentului sau etiologic. Ulterior nalat rujetul ~i 'in tarile europene inca de la
Leclainche ~i Lorenz au preparat serul antirujetic. pe sfar~itul secolului trecut, dar in America de
cai ~i respect!v pe porc.
In tara noastra. rujetul a fost semnalat In 189-+. dar Nord a devenit 0 problema numaj dupa
cu siguranta ca exista mai' demult. 1930, 'in Australia dupa 1940 iar 'in Africa
dupa 1944. In Europa boala este mai frec-
II
li~
lnfectii prodlise de ErysipelothrL\' rhusiopathiae 367
venta la porc, dar In Australia ~i Noua rugoase ~i opace); initial tuibura ll~or bulio-
Zeelanda este la fel de frecventa la ovine. iar nul, care la agitare prezinta un aspect ase-
In America de Nord, la ovine ~i pasari. manator cu fumul de tigara, dar prin Invechi-
Datorita frecventei ~i pierderilor mari pe re ]ichidul se clarifica iar germenii se depun
care Ie producea, rujetul a fost considerat In sub forma unui sediment care prin agitare se
trecut ca boala numarul 2 a porcine lor (dupa ridica sub forma unui tirbu~on. Fiind
pesta) Insa In prezent, datorita vaccinarilor microaerofil cre~te ~i In conditii de anaero-
sistematice cu vaccinuri de mare eficacitate, bioza. Serul sangvin, glucoza ~i hidrolizatele
incidenta bolii ~i pierderile economice pe proteice, adaugate la mediile de cultura sti-
care Ie cauzeaza au scazut considerabil. muleaza mult cre~terea.
in tara noastra, vaccinarea antirujetica a Insamantat prin Intepare, in gelatina, da 0
porcilor fiind Tacuta sistematico pierderile cultura cu aspectul unei peri ute de spalat
sunt legate mai putin de mortalitate ~i costul eprubete.
tratamentului dedit de cheltuieli cu Pe agar cu s{mge, coloniile "8" (dar nu ~i
imunoprofi laxia. In afara de porcine, la noi cele "R") produc de regula 0 zona ingusta de
rujetul a mai fost Inregistrat rareori, la ovine, hemo]iza partiala. de cuJoare verzuie.
fazani, pasari salbatice aflate In captivitate ~i Produce hidrogen sulfurat, dar nu produ-
chiar la caine (7, 10, 15, 16, 17). ce catalaza.
Rujetul prezinta ~i 0 anumita importanta La bacilul rujetului au fost identificate
sanitara, intalnindu-se ca boala profesionala mai multe fraqiuni antigenice, dintre care
la oamenii care, prin specificul profesiei, vin unele termostabile iar altele termolabile. Prin
In contact cu animalele bo]nave, produsele reaqia de seroprecipitare in gel de agar au
sau cadavrele acestora. La om se manifesta fost identificate initial trei serogrupuri, no-
sub forma unei dermatite acute, numita tate cu A, B, ~i N. Ulterior, au fost identifi-
"erisipeloidul lui Rosenbach", artrite, en- cate peste 23 de serovaruri, dintre care
docardite ~i mai rar ca septicemie. serovarurile notate cu 1 ~i 2 corespund celor
notate anterior ca serogrupurile A ~i B (6).
Etiologie De remarcat Insa ca in prime Ie doua
Agentul etiologic al rujetului, serotipuri s-au Incadrat 75-80% din tulpinile
Erysipelothrix rhusiopathiae (sin. E. examinate. Prin teste de aglutinare Incruci-
insidiosa) este 0 bacterie Gram pozitiva cu ~ata s-a dovedit Insa ca to ate tulpinile de E.
dimensiuni de 1-2/0,3 J.lm, avand forma de rhusiopathiae au ~i cel putin un antigen co-
bacil fin, drept sau u~or Incurbat. In frotiu- mun. S-a afirmat, Tara a fi definitiv dovedit,
rile din culturi este dispus sub forma de ca anumite serovaruri sunt mai patogene
germeni dispersati sau In perechi, In frotill- pentru anumite specii de animale sau ca
anllmite serovaruri dau mai frecvent anumite
rile din sange sub forma de gramezi, iar in
frotiurile din culturi vechi sau leziuni croni- forme clinice de boala. S-a mai propus ca
ce, sub forma de filamente ]ungi de pana ia serovarurile I3 ~i 18 sa se constituie Intr-o
50-60 ~lm. noua specie: E. tonsillarum.
Este nesporulat. necapsulat ~i imobil. Bacilul rujetului rezista putin la caldura
Cre~te bine pe medii Ie llzuale de cultura, ~i ]a substantele dezinfectante: 5 minute la
In aerobioza: da colonii de 0,5-0,8 mm, 70°C. 5-15 minute ]a hidroxid de sodiu 5%.
semitransparente. pe suprafata agarului formol 2% ~i c10rura de val' 1%. Fenolul il
(formele filamentoase dau colonii mai mari, distruge numai In concentratii foarte ridicate.
368 Bali infec{ioase ale animate/or • bacterio::e
Rezista foarte mult 'in mediul ambiant. In porcine. S-a constatat ca 0 parte din porcii
sange ~i came rezista luni de zile, chiar daca domestici sanato~i pot sa fie purtatori
acestea au intrat 'in putrefaqie. Tot cateva asimptomatici de bacilul rujetului, 'i!1amig-
luni rezista ~i in carnea afumata sau saramu- dale sau 'in alte formatiuni limfoide (5), eli-
rata. Pana la 6 luni rezista 'in dejeqii sau minand cu intermitenta germenii 'in mediuJ
rezidii de pe~te, daca temperatura este sub ambiant, prin fecale. Nu 'intotdeauna bacilii
12°C (19). In solurile u~or a1caline rezistenta purtati ~i eliminati de animalele sanatoase
sa este, in general mare dar, controversata ca sunt de patogenitate plina. In schimb ani-
durata: pana la 6 luni dupa unii ~i de numai 0 malele bolnave, 'in special cele cu forme
luna dupa altii (18). acute, elimina cantitati mari de germeni,
In mediile de cultura are 0 rezistenta ex- virulenti, prin toate secretiile ~i excretii1e,
ceptionala: in culturile pe medii lichide, su- contaminand solul, apa ~i furajele, care se
puse variatiilor de temperatura a mediului constituie in surse secundare de infeqie,
ambiant, germenii ~i-au conservat nu numai persistente. Importanta epidemiologica a
viabilitatea ci ~i patogenitatea, 'intre 6 luni ~i cadavrelor provenite de la astfel de animale
22 ani. Bacilul rujetului este sensibilIa peni- rezida din faptul ca bacilul rujetului nu nu-
cilina ~i tetraciclina, rezistent la polimixina, mai ca rezista, dar se crede ca s-ar ~i
neomicina ~i kanamicina ~i relativ rezistent multiplica, 'in conditii de putrefaqie.
la streptomicina ~i sulfamide. Nu a fost insa Bacilul rujetului a fost izolat de la un
semnalata aparitia de mutante numar foarte mare de specii de animale sal-
penicilinorezistente (19). batice ~i domestice, dintre care peste 50 spe-
cii de mamifere salbatice (majoritatea roza-
Caractere epidemiologice toare) ~i peste 30 specii de pasari salbatice,
Reeeptivitate. Cele mai sensibile sunt dar ~i de la animale inferioare, ca: reptile,
porcinele intre varstele de 3 luni ~i 1-2 ani. amfibii, pe~ti, molu~te, crustacee ~i chiar
Se pare ca rezistenta animalelor foarte tin ere artropode, ceea ce demonstreaza diversitatea
se datoreaza imunitatii maternale, iar rezis- rezervorului de germeni ~ijustifica afirmatia
tenta animalelor mai in varsta, unor infectii ca rujetul este 0 boala cu focalitate naturala
subclinice, imunizante. Rasele perfeqionate de~i izvorul de infeqie principal ramane,
sunt mai sensibile decat rasele rustice. totu~i, porcui. 0 importanta aparte se atri-
In ordinea receptivitatii, dupa porcine buie apelor de suprafata contaminate prin
urmeaza ovinele, 'in special mieii peste var- intermediul dejeqiilor ~i apelor uzate prove-
sta de 2-3 luni ~i pasarile. 'in special curcile nite din fermele de porcine (19).
~i fazanii. Mult mai rar sunt afectate Calea obi~nuita de patrundere a germe-
ierbivorele mari, carnivorele, iepurii, ~oare- nului 'in organism este calea digestiva ~i nu-
cii ~i nurcile. Omul este de asemenea recep- mai exceptional alte mucoase sau pie lea. 0
tiv Tacand 'in special infeqii localizate cuta- data ajun~i 'in tubul digestiv, germenii pa-
nat sau endocardic, rar septicemii. trund 'in fonnatiunile limfoide aferente, de
La infeqia experimentaJa, cei mai sensi- unde pot sa difuzeze imediat mai departe, pe
bili sunt ~oarecii ~i porumbeii. Reproducerea cale limfohematogena sau unde pot sa rama-
rujetului la porc prin infeqie experimentala na cantonati un timp 'indelungat.
este dificila. Dinamica epidemiea. La porcine, ovine
Surse !ii eai de in/eepe. Rezervorul cel ~i unele specii de pasari, rujetul 'imbraca de
mai important de germeni este reprezentat de regula un caracter endemic, 'in timp ce la alte
-
Infecr!! produse de EIJ'sipelothrix rhusiopathiae 369
specii, la care apare mai rar. are caracter cilul rujetului, cu rol in patogenitate, este
sporadic. Uneori boala este introdusa din neuraminidaza, dar aceasta este 0 enzima
afara, dar de cele mai multe ori apare spon- lips ita de toxicitate, care aqioneaza asupra
tan, prin alltoinfeqie. Propoqia cazurilor de acidului neuraminic de la suprafata celulelor
'imbolnavire se coreleaza cu extinderea ~i somatice; intre activitatea neuraminidazica ~i
intensitatea cu care aqioneaza factorii virulenta exista, totu~i, 0 corelatie pozitiva.
favorizanti. Dependent de ace~tia. rujetul Organismul se opune prezentei germe-
poate fi sporadic, endemic sau chiar epi- nilor in patul vascular prin sistemul fagocitar
demic. mononuclear (SFM), 0 parte din genneni
S-a constatat ca. 'in anumiti ani. numarul fiind fagocitati de catre macrofage sau gra-
focarelor de boala estemairidicat. Frecventa nulocite. Numero~i genneni se gasesc aglu-
'imbolnavirilor este mai mare 'in sezonul cal- tinati la suprafata celulelor endoteliale, astfel
duros ~i mai mica in sezonul rece iar 'in incat majoritatea modificarilor se gasesc 'in
efectivele in care a aparut. rujetul are ten- sistemul cardiovascular: alterarea endoteli-
dinta de a imbraca un caracter stational' sau ului capilar. hiperemii, plasmoragie, hemo-
trenant. ragii, tromboze. in cele din urma sistemul
defensiv este cople~it de numarul de ger-
Patogeneza meni, iar tulburarile funqionale depa~esc
Boala poate debuta ca urmare a unei in- posibilitatile de compensare ale organismu-
feqii exogene cu germeni foarte virulenti lui.
sau prin autoinfeqie, cu germeni de portaj. In formele cronice, care apar atunci cand
dar in acest caz numai ca urmare a interven- rezistenta organismului este mai mare, iar
tiei unoI' factor! favorizanti, care aqioneaza virulenta germenilor mai scazuta, multiplica-
debilitant asupra organismului. Natura ~i rea acestora ~i procesul patologic 'imbraca un
modul exact de aqiune al acestora nu este caracter local. Se presupune ca, 'in evolutia
bine cunoscut dar se ~tie ca, supraincalzirea rujetului localizat. intervine ~i 0 componenta
animalelor in timpul verii sau a transportu- alergica. Alteori, cand organismul se gase~te
rilor. schimbarile bru~te de temperatura, in perfect echilibru fiziologic se ajunge la
oboseala deficientele alimentare (exces de evolutia unoI' procese patologice localizate,
proteine, carente vitaminice, prezenta de germenii ramanand cantonati la nivelul for-
aflatoxine sau schimbarea brusca a regimului matiunilor limfoide, ceea ce are, totu~i, ca
alimental') ca ~i alte cauze care detem1ina efect initierea unor procese de imunizare ~i
stari de dezechilibru fiziologic. contribuie la sensibilizare.
scaderea rezistentei organismelor fata de Rolul imunitatii specifice in rujel este il
bacilul rujetului. discutabil. S-a demonstrat ca, daca reprodu-
Bacilii se multiplica incepand de la cerea experimentala a rujetului pe porci
poarta de intrare. de unde ajung 'in circulatia conventionali este dificila, chiar cu tlllpini
iimfatica ~i apoi in circulatia sangvina, unde foarte virulente ~i in doze mari, in schimb,
continua sa se multiplice ~i 0 data cu care pe porci SPF sau cu flora banala cunoscuta,
sunt diseminati in organism. In diseminarea obtinuti prin histerectomie ~i numiti
septicemica intervine, 'in afara de rezistenta HPCDIR (Hysterectomy Produced
organismului. patogenitatea germenilor. E. Colostrum Deprived Isolation Raised) este
rhusiopathiae aqioneaza in principal prin posibiIa reproducerea constanta a rujetului,
virulenta. Singura substanta prod usa de ba- chiar cu tulpini mai putin virulente. Pe de
370 Boli infecfioase ale animalelol' • baclerio~e
aha parte s-a demonstrat posibilitatea repro- rastimp de 1-3 zile ~i numai rareori vindeca-
ducerii experimentale a bolii pe purcei rea sau trecerea in forma cronica.
HPCDlR, cu tulpini apatogene cum este Forma subacuta relativ frecventa, se ca-
tulpina VR2, daca se asociaza ~i infeqia cu racterizeaza printr-o evolutie mai benigna
alti gem1eni cum sunt stafilococii. dedit forma acuta, cu febra mai mica sau de
Clostridium pelji'ingens, etc. (9). mai sCutia durata ~i cu 0 stare generala mai
putin alterata. Manifestarea patognomonica
Tabloul clinic in aceasta forma 0 reprezinta dermatita
Perioada de incubatie este de 1-8 zile. urticariforma: pe partea darsala ~i pe partile
La porcine evolutia clinica poate sa fie laterale ale corpului, mai putin in alte regi-
supraacuta, acuta, subacuta sau cronica. uni. apar pete de forme geometrice rectan-
Forma supraacuta, mai rara, se intal- gulare (patrat, romb. dreptunghi) cu dimen-
ne~te la primele cazuri de rujet din ingra~a- siuni de 1-4 em, u~or proeminente ~i indu-
torii sau dupa transporturi obositoare. Du- rate, bine delimitate, la inceput de culoare
reaza mai putin de 0 zi ~i se caracterizeaza ro~u-purpuriu ~i mai tarziu ro~u-violaceu.
prin febra de peste 42°C. anorexie ~i pros- Dennatita urticariforma se poate intalni
tratie. De regula nu exista modificari cuta- ~i in forma acuta de rujet.
nate. din care cauza aceasta forma se nu- De regula tenninarea bolii in aceasta
me~te ~i "rujet alb" dar in unele cazuri pot forma este vindecarea. pete Ie disparand de
apare pete eritematoase cutanate. care in obicei (tara urme) in rastimp de 6-10 zile,
faza agonica pot deveni cianotice. Termina- incepand de la centru spre periferie. Alteori
rea bolii, daca nu se intervine cu tratament, boala se termina prin trecerea in forma cro-
este momiea in aproape toate cazurile. nica sau prin momie, ca urmare a acutizarii
Forma acuta este forma cea mai obi~- septicemice. in general, cu cat culoarea pe-
telor U1iicariforme este mai deschisa, cu atat
nuita de evolutie a bolii. Debuteaza prin
febra foarte ridicata, peste 42°C. cu inape- prognosticul este mai favorabi1.
Forma cronica, in ultima vreme foarte
tenta, tahipnee ~i tahicardie. Starea generala
se inrautate~te, animalele sunt abatute, prefe- rar intalnita. nesepticemica, cu localizari
ra decubitul iar daca sunt obligate sa se ridi- articl/lare. endocardice sau cl/tanate, poate
sa debuteze ca atare sau ca urmare a forme-
ce 0 fac anevoie, se deplaseaza cu greu din
lor acute ~i subacute.
cauza artralgiilor, au mersul vaccilant ~i pre-
In cazul localizarii cardiace, din cauza
fera sa reia cat mai curand pozitia
endocarditei verucoase care se instaleaza,
decubitala. Uneori vomita sau prezinta con-
stipatie urmata de diaree. Mucoasele apa- apar semne de insuficienta cardiaca: obo-
rente sunt congestionate. Pe pie lea din regi- seala rapida, tahicardie, cianoza extremita-
unea urechilor, gatului, toracelui, abdome- tilar, edeme declive. Apetitul este prezent
nului ~i pe partea interna a coapselor apar, dar animalele slabesc. prezinta dispnee ~i
moartea poate sa survina brusc, ca urmare a
dupa 1-2 zile de la debutul febrei, pete hi-
peremice (care dispar la compresiunea cu emboliei cu fragmente desprinse din vegeta-
degetul), la inceput deschise la culoare ~i de tiile endocardice. AlteOl'i simptomele sunt
dimensiuni mai mici dar care se extind. ~terse. scapand observatiei. diagnosticul
conflueaza ~i se cianozeaza. fiind stabilit ca surpriza de abator.
in lipsa tratamentului, de regula (90% Localizarea articulara pare sa survina,
din cazuri) terminarea bolii este moartea in nu numai ca atare, sau ca urmare a forme lor
III - • • • -
I;zfectii produse de Erysipelothrix rhusiopathiae 371
acute ~i subacute, ci ~i printr-un mecanism anorexie .. diaree ~i moarte in 1-5 zile. Exista
alergic urmare a vaccinarii animalelor pur- ~i forme cronice, cu localizari articulare sau
tatoare de bacilul rujetului. Deocamdata, cutanate.
cercetarile intreprinse nu au confim1at aceste La alte specii de animale (taurine, ca-
supozitii ~i nu au elucidat mecanismul de baline, camasiere, pasari ~i animale salbati-
producere a localizarilor articulare (14). ce) rujetul nu prezinta aspecte clinice esenti-
Se intiUnesc mai ales ar1rite coxo- al diferite de cele descrise anterior.
femurale, femuro-tibiale, tibio-tarsiene ~i La examenul paraclinic, in forma acuta la
mai rar carpiene ~i metacarpo-falangiene. porc, se constata: cre~terea VSH-ului, a acti-
Articulatiile sunt la inceput tumefiate. calde, vitatii transaminazice ~i a azotului ureic din
dureroase, dar dupa 1-2 saptamani devin sange, cu scaderea hemoglobinemiei, a he-
recL deformate sau anchilozate. Leziunile matocritului ~i a glicemiei (18). In prima
articulare se traduc prin tulburari locomoto- faza a fonnei acute apare leucocitoza, ur-
rii, care variaza de la 0 u~oara jena in mers, mata de leucopenie moderata ~i monocitoza
pana la ~chiopaturi pronuntate sau refuzul de pronuntata (I).
a face sprijin pe membru.
In locali::area clltanatc'i apare 0 dermatita Tabloul morfopatologic
necrozanta in regiunea dorsala, cervicala, a In forma supraacuta, cu exceptia unei di-
urechilor, ratului sau cozii, cu zone intinse ateze hemoragice, nu exista modificari
de gangrena uscata. bine delimitate de tegu- morfopatologice notabile.
mentul normaL care se desprind treptat sub In fonnele acuta ~i subacuta, in afara de
forma de lambouri de tesut mortificat. lasand modificarile cutanate, descrise la tabloul
in loc cicatrici vicioase sau mutilari. Necro- clinic, se intalnesc leziuni de septicemie,
za uscata data de bacilul rujetului poate fi putin caracteristice. La deschiderea cada-
continuata prin infeqii purulente, cu germeni vrului frapeaza aspectul congestion at al te-
din mediul ambiant. suturilor ~i organelor.
Cele trei localizari din forma cronica pot Splina este tumefiata, turgescenta, cu
evolua independent. sau se pot asocia pe marginile rotunjite ~i suprafata u~or boselata,
acela~i animal. de culoare ro~ie-vi~inie. Rinichii sunt con-
La m'ine. rujetul apare mai frecvent la gestionati, de aceea~i culoare cu splina, CLl
miei ~i se manifesta cel mai adesea sub for- pete~ii subcapsulare ~i in corticala (glome-
ma de artrite sau poliar1rite (carpiene, tarsie- rulo-nefrita hemoragica). Mucoasa tractu-
ne etc.), cu ~chiopaturi de diverse intensitati. sului digestiv este inflamata cataral, iar in
o parte din miei se vindeca iar 0 alta parte submucoasa gastrica se pot gasi hemoragii.
fac septicemii m0l1ale ori raman cu leziuni Foliculii solitari, placile Payer din intestin ~i
articulare cronice, deformante. Formele sep- limfonodurile prezinta hipertrofie ~i hi-
ticemice, mortale, se manifesta prin febra ~i perel11ie. Pu1l110nii sunt congestionati saLl
alterarea starii generale. Mai rar intalnite edel11atiati iar pe epicard se pot gasi mici
sunt omfalitele rujetice. La oile adulte apar hel110ragii. In cavitatile seroase este prezent
uneori laminite, cu ~chiopaturi. dupa cateva un exsudat seros saLlserofibrinos, ell fire de
zile de la imbaierile antiparazitare. fibrina, ca panza de paianjen, iar in
La pasari. rujetul evo]ueaza frecvent subseroase se pot gasi hel110ragii.
septicemic acut. cu febra (44°C), adinamie,
11.-AtJ
••• L•••.•••••••• IIIIR111_nIWlII!IiIIFrtNli.'_II!l ••••• l •••• U.J •• UL• .u.IU_UU.llilllllLU.W
•• _ •• IIIUJl••••••••••••• _I •• II.III1I11I1.IMIl_n •• 1lI11111H~lm
•1ii11Il1lli!~
•• •••
j·;W"".j;il;:::H;;H,;ii·,iHrlj1~;'"
372 Boli infixtioase ale animalelm' • baclerio::e
II
evolutiva se mai pot constata: fenomene
ca bacilul rujetului este Gram pozitiv-Iabi],
,II
I'
hemoragipare, necroze, infiltratii sero-
fibrinoase sau proliferari conjunctive. din care cauza deco]orarea trebuie facuta
rapid. lzolarea germenilor din organe proas-
Diagnostic pete sau din maduva se face u~or, pe medii
Diagnosticul de rujet se poate suspiciona uzua]e de cu]tura. in cazuri deosebite se pu-
pe baza date]or epizootologice, clinice ~i ne problema testarii patogenitatii tulpinilor
morfopatologice. 0 mare va]oare pentru izolate, ceea ce se face prin infectii experi-
diagnosticul rujetu]ui septicemic 0 au varsta menta]e pe ~oarece sau porumbe], care in
animalelor, prezenJa factorilor favorizantL cazu] tulpinilor patogene fac forme septice-
1l1fecriiproduse de Erysipelothrix rhusiopathiae 373
mice, mortale in 3-6 zile, chiar la doze foarte rea factorilor favorizanti. Primul obiectiv se
mici (culturi diluate 10--1_10-5). real izeaza prin evitarea achizitionarii de
Diagnosticul serologic este posibil prin animale din focarele de boala, respectarea
diverse tehnici, dar nu ~i-a dovedit utilitatea carantinei profilactice ~i sterilizarea de~eu-
In practica. rilor de abator folosite in alimentatia porci-
-.,-
_III ',:,lli':,:
Prognostic
Este favorabilln forma subacuta, favora-
lor, iar al doilea obiectiv se realizeaza prin
asigurarea unor parametri de microclimat
limite confortabile, evitand supraincalzirea,
In
•
o,.,jjjj,Jl!iIJ m "...:
pentru evitarea
cronicizarilor.
recrudescentelor
Profilaxie ~i combatere
~i
pararea lor se folosesc anumite tulpini viru-
lente din serotipul 2 (B), eventual asociate
cu tulpini virulente din serotipul 1, cultivate
pe mediu cu adaus de ser, conditie esentiala
_"', Jill '.- Profilaxia generala In rujet presupune
e"""- JIII"'"'" pentru producerea de antigen (19).
bolii din afara ~i evita-
11III
evitarea introducerii
374 Boli intec/ioase ale animalelor • bacrerio::e
Bibliografie
1. Daugherty. R. W (1965), Cornell Vet .. 55. 11. Stamatin, N., Bra~oveanu, AI. (1948), Rev.
87 de Med. Vet. :}i Zoot., 9-10, 534
2. Ganier. J.P. (1994). Ecoles Nat. Vet. 12 Stamatin, N (1957), Microbiologie veterinara,
Francaises Maladies Animales Reputees Ed. Agro-Silvica de Stat, Bucure~ti, 11,403
Contagieuses, Juin, 55 13. Stamatin, N. (1959), ProbJ. zoot. :}i vet., 4,
3. Isopescu, I., Bu~ni\a, V. (1956), Anuarul 53
I.S. VP-Bucure:}ti, 1,237 14. Timoney, J. F (1976), Am. J Vet Res., 37,
4. Isopescu, I., Jitaru, N., Mindra~i, T, 5 ~i 295
A~telean, I. (1963), Lucr. I. C. VB. "Pasteur", 15. Ungureanu, C., lordache, A., Ghi\escu, N.,
II. 2,103 Danescu, A. (1964), Lucr. I. C. VB. "Pasteur",
5. Jitaru, N., Mindra~i, 1., Caraman, V. (1963), 111,1,219
Lucr :}t ale I.S. VP-Bucure:}ti, VII, 227 16. Verde~, N., Constantinescu, C. (1973-1974),
6. Norrung, V., Munch, B., Larsen, H. E. (1987), Lucr. I.C. VB. "Pasteur", XI-XII, 219
Data Vet. Scand., 28, 9 17. Volintir, V. (1958), Probl. zoot. §i vet., 4, 55
7. One\, E. (1969), Rev. de Zoot. :}i Med. Vet .. 18. Wood, R. L. (1973), Cornell Vet, 63, 390
3, 84 19. Wood, R. L. (1992), in Diseases of. Swine de
8. Peteanu, I. (1996), Bul. de Inf. :}t. a LCSVD Leman ~i col. ih, Edition Wolfe Publishing
Bucure:}ti. 1, 1 Ltd,475
9. Pirvulescu, M., Danes, D., Barnaure, Gh., 20. Wynohradnic, VI. Papadopol, M., Carjevschi,
Danes, M., Golumbovici, E., Neagoe, V. I. (1955), Anuarul IPI.A, 5, 50
(1986), Rev. de cre:}terea anim., 6, 29
10. Sirmon. E., Minascurta, S., Burtan, A.,
Cristea, S. (1986), Cercet. Agr in Moldova,
3,137
Cap. 22
Infectii produse de
germeni din genul
Listeria
Helgomar Raducanescu
Genlll Listeria cliprinde 6 specii. majoritatea comensale S{1lI.ii saprofite. awind 0 larga raspclndire in
natura. Dintre aces tea. L. monocytogenes este patogena atclt pentru om. cat ii pentru nllmeroase specii de ani-
male. la care prodllce listerioza. mani(estata prin m·onllri. ence(alomielite sall septicemii. L. il'anol'ii Cll sllb.\pe-
ciile ivanovii ii londonensis (20) se i::olea::a I1ll/nai din ca::lIri de a\'ort la 01'ille (l0) y'i bo\'ine (lj. in timp ce
pentru L. seeligeri, L. innoclla. L. welshimeri ii L. grayi /111 all fost inca /delltificate implicalii patologice.
Bacterilie inellise in gelllli Listeria slint bacilare. de dimensillni micro Gram po::iti\'e. necapslIlate ii
nesporulate. dar ciliate ii /J/obzle la temperatllra de 20-25 'c. catala::a po::iti\'e ii ::aharolitice. Primele 3 specii
prodllc hemolca pe mediile Cll sclnge de oaie. care se accentllea::a in testlll CA.\fP
LISTERIOZA
22.1
Listerioza este 0 boala infeqioasa care lmportan(a economiea a bolii este destul de mare ~i
consta, mai ales. in pierderile prin mortalitate. sacrifi-
afecteaza numeroase specii de animale ~i
cari de necesitate. avorturi ~i mamite.
omu!, mai frecventa la rumegatoarele mici, Listerioza arc ins a ~i 0 deosebita importan(a sanita-
caracterizata prin polimorfism ra. atar datorita frecventei cu care se inregistreaza
anatomoclinic, cu predominanta f0l111elor aceasta zoonoza la om. cat ~i datorita grav'ltatii cu care
evolueaza boala la om. chiar ~i in zilele noastre. In
encefalitice (paralizie bulbara) ~i abortigene.
ciuda arsenalului medicamentos de care se dispune In
prezent. A~a de exemplu. Lepoutre-Toulemont (1993)
Istoric descrie un foear de listerioza la om In Fran(a care a
Listerioza a fost descrisa pentru prima oara in 1926 at(~ctat 279 persoane. dintre care 83 cu st'<lr~it letal.
de catre Murray, Webb ~i Swann. la iepurii de casa. Infectiile umane sunt predominant de origine alil11enta-
germenul izolat fiind numit Bacterillm monocytogenes. ra. ar:imala sau vegetala. cel mai freevent fiind incrimi-
Un an mai tarziu, In Africa de Sud. Pirie (1927) izo- nate produsele din carne ~i lapte (4. 12).
leaza din leziunile hepatice ale ~oarecelui de de~ert
Tatera lobengliia aceea~i bacterie. pe care 0 denumqte
Etiologie
Listerella hepatolytica, iar apoi Listerella
monocytogenes. In 1940 Pirie propune modificarea La animale. listerioza este produsa in
epitetului de gen in Listeria. mod curent de L. monocytogenes dar, avand
Listerioza a fost semnalata pe toate continentele, in vedere semnalarile lui Ivanov (1 0) ~i, mai
cu inciden(a mai mare in Europa. America de Sud ~i recent ale lui Alexander ~i col. (I), care au
Australia
izolat L. ivanovii din relativ numeroase ca-
In Romania. listerioza a fost diagnosticata pentru
prima data in anul 1950 de profesorul Yolintir dar zuri de avort la ovine ~i respectiv bovine 4
ulterior, a fost semnalata pe tot teritoriul(arii. fetu~i bovini din 243 examinati (J), rezulta
ca ambele specii bacteriene trebuie conside-
rate agenti etiologici ai listeriozei, cel putin deosebe~te de L. monocytogenes prin testul
pentru ovine ~i bovine. CAMP, care poate fi produs cu Rh. equi, dar
L. monocytogenes este 0 bacterie poli- nu cu S. aureus, ~i prin activitatea enzimati-
morfa, predominant bacilariL Cll dimensiuni ca fata de unele glucide ~i polialcooli. Din
de 0,5/0,5-2 ~lm, dar poate avea ~i forma punct de vedere antigenic, se incadreaza In
cocobacilara sau cocoida iar la variantele R serotipul 5. Si L. ivanovii este patogena ex-
pot fi intalnite filamente de 6-20 ~lln. Este 0 perimental pentru ~oarece.
bacterie necapsulata, nesporulata, ciliata. Ecologia listeriilor se caracterizeaza
Fenomenul de cilogeneza are loc numai la printr-o larga raspandire in natura ~i 0 mare
20-25°C. Cultivate la 37°C listeriile sunt diversitate in biotop.
imobile. in afara organismului animal, listeriile
Facultativ aerob-anaerob, germenul se sunt prezente in sol, apa, gunoi de grajd,
multi plica in bulion -$i pe agar, dar necesita alimente ~i furaje. Rezistenta in mediile na-
uneori medii selective. turale este remarcabila, bacteriile supravie-
Principalii markeri metabolici sunt acti- tuind timp de 201-295 zile In sol, 346-750
vitatea hemolitica, potentabila prin testul zile in apa statatoare, 977 zile In fecale etc.
CAMP cu Staphylococcus aureus ~i cu In mediile de cultura optime listeriile au
Rhodococclls equi ~i absenta produqiei de putut fi reizolate dupa 21 de ani (7).
H2S. La multe specii de animale germenul se
Principalele caractere distinctive ale L. gase~te in calitate de comensal la nivelul
anumitor mucoase. A fost izolat din fecale
ivanovii fata de L. monocytogenes sunt: 0
mai larga (cateodata dubla) zona de hemoli- de la 70 de specii de animale. Mai frecvent
za pe agar cu sange de oaie 5%, pretentii insa listeriile au fost gasite la rozatoare, care
mai mari la cultivare ~i 0 mai slabi'! activitate ar putea ti considerate ca un rezervor natu-
fermentativa (1). ral. Dupa Stad'ner ~i Maillot (1996) 5-10%
Peterson, in 1940 a descris in cadrul ge- din persoane ~i 5-15% din ovine, caprine ~i
nului Listeria 4 serotipuri notate 1-4. bovine sunt purtatori ~i eliminatori asimpto-
Sealinger ~i Donker Voet pe baza matici de Listeria prin materiile fecale, din
antigenelor somatice (I-XIV) ~i a celor tla- care cauza germenul are caracter ubicvitar.
~ __;.0l!!:
gelare (A-E), stabilesc 0 schema de clasifi- Prezenta lor a fost evidentiata ~i la vel1e-
--
~jI!!jii~~Hi!::I;;
-".
care antigenica, dupa care L. monocytogenes
ar cuprinde 16 serotipuri.
bratele cu sange rece, ca: broa~te testoase,
broa~te ~i pe~ti, precum ~i la diferite never-
.••.•..' "' ....•.• tebrate, ca: melci, larvele de Oestrus ovis ~i
...•... ,:. :, .
Receptivitatea animalelor de laborator
este un alt criteriu important de identificare, diverse specii de capu~e (Ixodes ricinus.
'..-"
1. monocytogenes fiind patogena pentru Hvalomma anatolic1lm. Boophilus calcarat1ls
~oarece, ~obolan ~i cobai, In timp ce porllm- ~i Rhipicephalus bursa). Oestridele ~i even-
belul este rezistent Caracteristica este con- tual capu~ele ar putea avea 0 semnificatie
.-
~ junctivita
prin
purulenta care poate fi reprodusa
instalarea
conjunctival
germenilor In sacul
la iepure sau cobai (testul lui
epizootologica in transmiterea
Caractere epidemiologice
bolii.
nilor de la nivelul mucoaselor, sau ca infec- pectiv sistemul nervos, uterul gestant, glanda
tie exogena, prin contaminare pe cale diges- mamm'a etc.
tiva, respiratorie, sau poate fi inoculata de in cazul fonnei nervoase s-a demonstrat
catre ectoparaziti. Mayer (1961) definqte L. ~i posibilitatea unui alt mecanism
monocytogenes ca un saprofit patogen patogenezic, constand in trayersarea mucoa-
oportunist. Aparitia bolii este favorizata de se lor, urmata de propagarea limfatica, sau
factori predispozanti endogeni, ca varsta transmiterea directa, pe traseul nervilor cra-
tanara ~i starea de gestatie, ~i exogeni, ca nieni catre centrii nervo~i (nevrita ascen-
furajarea necorespunzatoare cu nutreturi denta).
alterate sau insilozate, conditiile deficitare
de zooigiena etc. (6). Tabloul clinic
Evolutia frecventa a bolii. consecutiv Perioada de incubatie este variabila, de la
administrarii in exces a nutreturilor insilo- cateva zile la cateva saptamani. Boala pre-
zate, se explica prin efectul acidozei create zinta un polimorfism anatomoclinic pronun-
de favorizarea dismetaboliilor cetogenice tat, cele mai frecvente exprimari fiind cele
care favorizeaza, la randul lor. aparitia nervoase ~i abortigene. in afara de acestea
listeriozei. se mai poate exprima prin conjunctivite,
Incidenta ridicata a listeriilor In furaje ~i mamite, metrite ~i septicemii.
alimente se datoreaza atat caracterului Forma nervoasa se intalne~te la toate
ubicvitar. cat ~i capacitatii de a se multiplica speciile receptive, inclusiv la om, ~i are ca-
In furaje ~i alimente. la temperaturi relativ racterul unei polio- ~i leucomielite bulbare.
scazute. la care acestea sunt conservate in
La ovine - specia cea mai frecvent
mod obi~nuit (18). afectata - boala evolueaza predominant acut,
Boala evo lueaza sporadic sau endemic, la tineret intalnindu-se ~i forme supraacute.
avand un caracter sezonier. cu 0 incidenta Aparitia semnelor nervoase este precedata
crescuta iarna ~i primavara. in focarele en- de un debut subfebril sau febril (39,5-
demice, Intalnite cu precadere la ovine, mor- 41,5°C): ulterior temperatura revine la valo-
biditatea este de 5-15%, ajungand in rare rile normale. Puseul febril se asociaza de
cazuri pana la 20-25%. cele mai multe ori cu inflamatia catarala a
mucoaselor capului, exprimata prin rinita,
Patogeneza jetaj mucos sau muco-purulent ~i stranut,
Listeriile patrund in celulele epiteliale ale conjunctivita ~i ulcere gingivale. Dupa 1-2
mucoaselor, se multiplica ~i genereaza 0 zile apar dificultati In prehensiune ~i masti-
reaqie monocitara ce se constituie intr-un carie, disfagie, sialoree, ataxie,
microabces intraepitelial, care reprezinta un emprostotonus, opistotonus sau
mecanism de travers are a barierei epiteliale. pleurostotonus, amauroza ~i scra~niri din
Astfel, listeriile ajung in sange, instalandu-se dinti. Mersul animalelor este dezordonat ~i
faza de bacteriemie.
adesea se invartesc "in manej". in ultima
Multiplicarea masiva a germenilor in faza a bolii incep fenomenele de pareza ~i
sange ~i invadarea diferitelor organe paralizie. Animalele ram an in decubit lateral
splahnice induce forma septicemica a bolii, ~i executa mi~cari de pedalare. Durata bolii
unnata de localizarea bacteriilor in tesuturile este de 2-4 zile, mai rar de 7-14 zile, iar
care constituie sediul lor de predileqie, res- sfiir~itul este de obicei letal. in rarele cazuri
Infect!! produse de germen! din genu! Listeria 379
Bibliografie
1, Alexander, A V,. Walker, R. L., Johnson, B, 11, Jentzsch, K, D, (1959), Monatshefte fOr Vet,
J, Charlton, B, R., Woods, L, W (1992), Med" 14,443
JAV,MA, 200, 5, 711 12, Lahellec, C, (1993), Epidemiol sante anim"
2. Annangiev, A A (1964), Veterinaris, 41, 33 24, 27
3, Bale?, Angela, Pop, M" Bale?, I, One(, E, 13, Lepoutre, T, A (1993), Epidemio/. sante,
Klemm, W, (1969), Rev de Zoot, §i Med. anim" 24, 9
Vet" 2, 61 14, Outteridge, p, M, (1972), Infect, Immunol" 5,
4, Bind, J, L, Delaval, J, (1993), Epidemiol, 814
sante, anim., 24, 17 15, Popovieiu, A (1982), Lucr. I,C, VB, Pasteur,
5, Darie, p" Haroviuc, S, (1957), Listerioza 16, 121
••••••
animalelor domestice, Ed. Ceres, Bucure?ti, 16, Seelinger, H, p, R" Linzenmeier, G, (1953),
•. ",iili'I."',I 224 Z. Hyg" 136, 335
_',,;li:.t!~I' 6, Darie, p, (1967), Lucr, i.C. V,B, Pasteur, VI, 17, Seheleher, F, Sanaa, M, (1993), Epidemiol,
47 sante anim., 24, 33
7. Darie, p" loni\a, C, (1988), Abstracts of the 18, Stad'ner, F, Maillot, E, (1996), Epidemiol,
10th International Symposim of Listeriosis, sante anim., 29, 37
Pees (Ungaria), 98 19. Volintir, V, (1951), Cre§terea animalelor, 7-9,
8, Donker-Voet, J, (1972), Acta Microbiol, Acad 72
Sci. Hung, 19, 287 20. *** (1989), Int J Syst Bacterial, 34, 336
9, Grigore, C, Darie, p, (1966), Archiva
Veterinaria, 3, 45
10, Ivanov, I. (1957), Bull, Off Int, Epizoo!., 57,
571
Cap. 23
Infectii produse de
germeni din genurile
Corynebacterium ~i
Rhodococcus
j
f
Tudor Perianu
I
Gellul CorYllebacteriu/11 cuprinde un numar mare de specii bacleriene, nespol'lliale, necapsulale, illlobile,
bacili drepli sau u"or Incurbali, macillcali la unul sau la ambele capele ICol)'ne-baclerillln=baclerie maciucala),
uneori inegal calibrali, Gralll po::ili\'i colorandu-se adeseo neuniforlll, opal' barali sau granulori: unele granularii
sul1l mclocromalice fBabq-ErnSI),
Genul cuprinde WI lIIare nWl/ar de specii palogene pel1ll'll om, Imimale sau plallle, preculII ,i specii
ncparogene.
Corinebacleril patogcne pcnll'll animale sun I: C. rellale, care produce pielonefrila bacilara bo\'ina, C.
pilosu/11 "I C. cyst/t/dis, i::olalc 101 din mfeC(llurogel1itale de 10 lIIai mulle speci!. C. pseudotuberculosis care proChl-
ce Iim/iH/enita ca::eoasa a oi/or "Ii Iimf(lIIgiw ulceroasa a solipedelor, C. ulceralls care .Ie i::o/ea::{1dm maslile /a
mc!. C. lIlast/tidis ,Ii C. call1porealells/s, care produc maslite subclinice la o/. C. glucurollolyticum (.1'111. C.
,i
semillllle) se i:olea:ci dill infecril gcnirourinare la 011I porc, C. aur/scllll/S colar din olile ale cainilor, C.
kutscheri color de la ,oareCl cu pseudalubercula::6. C. equ/ (.1m C. haagU) esle In preenl reclasiflcal ca
RllOdococcus equi.
C. d/phtheriae, C co Ilji/SlIm, C coyleae, C durum, C /m/talls. C r/egelii. C urea(l'ticum .,Ii alle/e, par a
fi speciflce omului.
231 CORYNEBACTERIOZELE
etc.), timp de 10 zile, dupa care se contro- Cele suspecte de boala se examineaza prin
leaza bacteriologic urina. Animalele cu for- exploratie transrectala sau vaginala ~i prin
me vechi, cronice, se dirijeaza la abator. investigatii bacteriologice ale urinei.
intrare ale germenilor in organism (28). In- tente in diferite argane, leziunile au aspecte
feqia se intalne~te rar ~i la bovine, porcine asemanatoare celor din limfonodurile regio-
~i alte specii de mamifere ~i chiar la pasari. nale, respectiv noduli care supureaza ~i se
Agentul cauzal este un epifit prezent pe incapsuleaza, transformandu-se In
mucoasele ~i tegumentele animalelor sana- piogranuloame cu un continut verzui,
toase, iar poarta de intt'are se creaza de obi- cremos sau asemanator chitului.
cei printr-un focal' traumatic. AstfeL oile se
infecteaza prin leziuni cutanate produse de TabIouI clinic
plante tepoase, unelte, ma~ini de tuns, plagi Obi~nuit limfadenita oilar ~i caprelor are
de castrare, ombilicale etc. Germenii pot o evolutie cronidi cu localizari externe,
invada organismul ~i cu ocazia imbaierilor interne ~imixte.
antiparazitare, care produc macerarea Locali::area (forma) externa, se mani-
epidernllllui. ca ~i pe cale bucala. festa prin inflamatia limfonodurilor superfi-
ciale (prescapulare, precrurale, linguale ~i
Patogenezii cel mai fi"ecvent limfonodurile din regiunea
La ovine, de la poal1a de intrare germenii capului). Limfonodurile afectate au forma
trec in limfonodurile regionale unoI' tumori de diferite marimi, sunt indura-
(prescapulare, precrurale, poplitee etc.), un- te, boselate, cu centrul purulent ~i sensibiL
de prin multiplicare determina microfocare Materialul purulent al coleqiilor devine
de intlamatie purulenta bogate in eozinofile cazeos. stratificat ~i nu are tendinta de des-
(17). Sub aqiunea enzimelor hidrolitice, chidere. Starea generala a animalului nu este
focarele se fluidifica foal1e rapid ~i se in- modificata. Evolutia dureaza 3-6 luni ~i se
conjoara de 0 reactie mezenchimala intens termina cu moartea prin cahectizare sau cu
vascularizata. Pe masura ce procesul evolu- vindecarea animalului.
eaza, reaqia celulara se amplifica, aparand Loca1i::area (forma) intern a sau visce-
~i capilare de neoformatie. Permeabilitatea rala. se descopera numai Ia abator ~i se ca-
crescuta a capilarelor, ca urmare a aqiunii racterizeaza prin prezenta coieqiilor puru-
exotoxinei prin componenta fosfolipaza D, lente In pulmon ~i mai rar in ficat ~i splina.
favorizeaza difuzarea germenilor In zonele Manifestarile chnice sunt dependente de
limitrofe ~i crearea unoI' noi zone de fuziune localizarea ~i intinderea procesului infeqios.
purulenta. urmate ~i ele de reaqia celulara AstfeL in localizarile pulmonare, animalul
de aparare. In felul acesta, inflamatia prezinta adinamie, semne de
(limfonodita) imbraca un aspect caracteristic pleurobronhopneumonie cronica ~i jetaj,
de stratificare concentrica, aspect care se tuse uscata, raluri umede, frecaturi pleurale
accentueaza prin precipitarea sarurilar de ~i s]abire pana la ca~exie. Ca localizari rare
calciu. In absenta calcificarii, exsudatul se mentioneaza cele mamare ~i articulare. In
cazeos I~i mare~te consistenta ~i ia un aspect localizarea mamara apar semne clinice de
asemanator chitului, pastrandu-~i insa ca- mamita, exprimate prin sensibilitate, tumefi-
racterul stratificat caracteristic ~i tenta ver- erea glandei mamare ~i modificarea caracte-
zUle. relor fizico-chimice ale laptelui (laptele de-
Infeqia limfonodala primara. mai ales la vine galbui, cu grunji fini, purulent). In urma
animalele adulte, se poate generaliza deter- infeqiilor ombilicale, Intalnite frecvent la
minand inflamatii piogranulomatoase, tineret, apar localizari articulare, mai frec-
cazeoase In pulmoni. ficat rinichi, splina vent Ia a1iiculatiile carpiene ~i tarsiene ~i
etc. (17). In toate focarele metastatice exis- abcese in tesutul conjunctiv subcutanat
386 Boli infectioase ale animalelor • baclerio=e
Freevent, infectia evolueaza Tara manifestari din cazuri. La tapi se mentioneaza ~i leziuni
clinice evidente. In aceste cazuri animalul testiculare insotite de afectarea
slabe~te progresiv, se anemiaza, prezinta limfonodurilor aferente.
edeme peetorale ~i abdominale ~i moare prin Histologic, foearele piogranulomatoase
ea~exie. se caracterizeaza prin accentuarea ingram a-
F orl7la l7lixta, sau de asociatie se caracte- dirii de masa cromatica in zone Ie de neero-
rizeaza atat prin afectarea limfonodurilor, za, evidentiabile prin coloratii1e PAS ~i
cat ~i prin proeese purulente in organele Giemsa, element util diagnostieului. Tot prin
interne. coloratia PAS se evidentiaza ~i cantitati mari
In afar a de evolutia cronica. a mai fost de germeni, cunoscandu-se ca germenii
descrisa ~i 0 forma evolutiva acuta. In acest apartinand genului COIynebacteriul7l sunt
caz, moartea animalului se produce repede, foarte bogati j'n volutina, poliozid PAS po-
datorita toxinei baeilului. Clinic, animalul zitiv.
prezinta dispnee. tahicardie, diaree ~i colaps. Diagnostic
Morbiditatea in efectivele infectate este In timpul vietii, diagnosticul este difici1
de peste 15%, mai ales la animalele adulte, de precizat. In majoritatea cazurilor diag-
in varsta de 4-5 ani. Mortalitatea poate fi nosticul se pune dupa sacrificarea animale-
ridicata (28). lor, pe baza leziunilor ~i a examenului de
laborator (bacterioscopie, bacteriologic,
Tabloul morfopatologic histopato10gic). In timpul vietii se pot face
La neeropsie, se constata mai free vent frotiuri ~i insamantari prin punqia coleqii-
leziuni localizate in limfonodurile capului, lor purulente evidente. Au fost experimen-
in ce1e prescapulare, precrurale, poplitee, tate ~i metode alergice, folosind ca substanta
bron~ice ~i mediastina1e. Aeestea apar ma- revelatoare exotoxina (filtratul de cultura de
rite in volum, continand un centru format Corynebacterium pseudotuberculosis), ad-
dintr-o mas a cu aspect cazeos, in straturi ministrata fie intradermic (1n p1eoapa sau
suecesive de necroza (ca foile de ceapa), p1iul cozii), fie subcutan. Neconcordanta,
inconjurate de 0 membrana groasa de tesut uneori destu1 de mare, intre reaqia obi~nuita
conjunetiv. Adesea, tesutul necrotic acopera ~i prezenta leziunilor dupa saerificare. a Ta-
omasa de material purulent consistent, de cut ca testul sa fie practic abandonat.
euloare verzuie. In pulmon apar noduli de Clinic, limfadenita cazeoasa poate fi
diferite marimi ~i foeare de bronhopneumo- confundata cu actinobaeiloza ~i tuberculoza.
nie, cu zone de liza din care se scurge un In actinobaciloza, exsudatul purulent contine
material purulent cremos, verzui. Seroasa rozete ~i bacterii Gram negative, iar j'n tu-
p1eurala apare ingro~ata, cu depozite de fi- berculoza se constata prezenta germenilor
brina ~i aderente. Noduli necrotici similari acido-alcoolo-rezistenti. De asemenea, lim-
cu cei din pulmoni, se pot intalni in ficat, fadenita cazeoasa mai poate fi confundata eu
splina ~i rinichi. abcesele de alta natura etiologica (stafiloeo-
La capre, infeqia se produce mai frec- cica, pasteurelica), iar cele testiculare, cu
vent pe cale bucala ~i este urmata de leziuni abcesele determinate de Actinobacillus sp. ~i
ale limfonodurilor mandibulare ~i parotidie- de Brucella ovis.
ne ~i foarte rar, ale celor mediastinale ~i
bronhice. Real Valcarcel ~i col. citati de Prognostic
Paul (16) semnaleaza ~i loea1izarea proce- Este rezervat, dependent de loealizarea
sului in 1imfonodurile retromamare la 20% proceselor purulente.
Infectii prodllse de gerilleni din genllrile COIJ'llebacterilim ~i Rhodococclis 387
La taurine. limfangita este mult mai rara, nilor ventrale ale corpului $i distale ale
avand 0 incidenta de 2-5%. Este produsa de membrelor. manifestandu-se prin 1-2
COI)"/1ebacterium pseudotuberculosis, bioti- piogranuloame ale carol' dimensiuni pot de-
pul equine/bovin, nitrat pozitiv. pa~i 5 cm. Nodulii se ulcereaza $i sub
Soala prezinta unele paJ1icularitati, fata aeeasta forma persista perioade indelungate
de aspectul intalnit la cabaline. Este local i- de timp.
zata cu predominanTa la nivelul pielii regiu-
390 Boli infectioase ale animalelor • bacter;oc:e
Clinic, Shpiegel ~i col. (27) deosebesc rizata prin simptome de bron~ita ~i bronhop-
patru forme de manifestare: cutanata (co- neumonie piogranulomatoasa) ~i mixta (prin
respunde limfangitei), mamara (tradusa localizari cutanate ~i ale organelor interne).
printr-o mastita severa), visceraHi (caracte-
nascutului, cum sunt: adaposturile mina in aproximativ 90% din cazurr prIn
nelglenice, suprapopulate, rau ventilate, moarte.
umede, cu variatii mari de temperatura, fu- in forma subacuta, de regula, tempe-
rajarea necorespunz2itoare, parazitismul. ratura nu depa~e~te 40°C. Animalul prezinta
Proportia cea mai mare de imbolnaviri se dispnee, catar ocular, jetaj bilateral, initial
inregistreaza la manji in perioadele cand seromucos, apoi mucopurulent, uneori ~i
valorile vitaminei A din sangele iepelor sanguinolent. Tusea este mai rara sau poate
mame sunt cele mai scazute. Iipsi. Unii manji pot prezenta ~ehiopaturi,
Sursa principal a de infeqie 0 reprezinta conseeinta a artritelor ~i sinovitelor. Moartea
manjii bolnavi ~i animalele adulte, p1l11atoa- se produce dupa 6-15 zile in aproximativ 75-
re de germeni. Sunt incriminate ~i surse se- 80% din cazuri.
cundare de infeqie, Rhodococclis eqlli Forma cronica evolueaza 3-4 saptamani
putandu-se conserva pe obiectele contami- cu stare de subfebrilitate, dispnee, accese
nate, inclusiv in sol. in care s-ar putea chiar sporadice de tuse, eventual artrite. Aeeste
multi plica. animale obi~nuit se pot vindeea spontan.
Infectia se realizeaza obi~nuit pe cale Alteori se inregistreaza reeidive grave eu
respiratorie, prin contact direct. In anumite hipertermie ~i reaparitia fenomenelor respi-
cazuri mai pot interveni ~i caile digestiva, ratorii.
cutanata ~i ombilicala.
Boala evolueaza enzootic, cu un pro- Tabloul morfopatologic
nuntat caracter stational' ~i cu 0 mortalitate Leziunile sunt in funqie de calea de in-
variabila, dependent de conditiile de igiena feqie ~i de forma evolutiva. Astfel, in forma
~i alimentatie care pot fi asigurate in cres- supraacuta se pot intalni congestii pleurale ~i
catorie. pulmonare, leziuni degenerative in ficat ~i
miocard, ea ~i adenopatie. Lipsesc focarele
TablouI clinic purulente pulmonare.
Dupa 0 perioada de incubatie de 6-10 In celelalte forme evolutive leziunile
zile. apar semnele clinice, incadrate in forme sunt de bronhopneumonie supurativa, cu
supraacute, acute, subacute ~i cronice. formarea de abcese eircumscrise, fie miliare,
in forma supraacuHi, boala debuteaza diseminate in tot organul fie, dimpotriviL
eu hiperemie (40-41 0c), inapetenta, tahicar- abcese mari de dimensiunea unui cap de
die, dispnee. pozitie decubital a ~i moat1ea copil. In zonele tara coleqii purulente se
survine dupa 10-48 ore. gasesc focare de hepatizatie sau atelectazie.
in forma acuta se intalne~te febra (40- Bronhiile sunt pline cu un exsudat purulent.
40,5°C), tulburari genera Ie grave ~i mani- Limfonodurile bro~ice ~i mediastimle SUI'
festari respiratorii exprimate prin: catar al marite in volum, eu infiltratii purulente care
cailor respiratorii anterioare ~i dispnee cu pot interesa tot parenehimul, formand un
respiratie de tip abdominal, a direi frecventa abees voluminos. Leziunile au tendinta sa
poate ajunge pana la 60-80/minut. Tusea, euprinda rapid ~i progresiv intreg pulmonul
intotdeauna prezenta, devine chintoasa, chi- ~i sunt adesea bilaterale. Abeese metastatiee
nuitoare, cu accese ce se succed din ce in ee se pot gasi in ficat, limfonodurile mezenteri-
mai des. La ascultatie se percep raluri ume- ce, in peretii intestinali ~i mezenter. Uneori
de, suflu tubal', iar la percutie zone de mai pot exista artrite serofibrinoase sau pu-
matitate. Evolutia este de 4-5 zile ~i se ter- rulente.
392 Bali inlectioase ale animalelor • bClClerio=e
..~_.,---,,:,,:
:
UneorL chiar 1n cazul aplicarii timpurii, patrund in celule. Totodata, pentru a avea
tratamentul TIU da rezultatele scontate. de~i rezuitatul scontat tratamentul trebuie Tacut
germenul este relativ sensibil !a antibiotice. in mai multe reprize ~i cu doze mari de anti-
Aceste insuccese se explica prin aceea ca biotice, ceea ce poate da loc la intolerante
germenul paraziteaza 1n primul rand locale sau sistemice. De aceea, a!egerea me-
macrofagele alveolare. Ori, penicilina, am- dicamentului adecvat depinde, printre altele,
picilina ~i gentamicina, spre deosebire de ~i de toleranta tesuturilor fata de acesta.
eritromicina ~i rimfampicilina, in general, nu
Bibliografie
1. Baba, I. AI. (1996), Diagnostic necropsic 16 Paul, I. (1997), Etiomorfopatologie veterinara,
veterinar, Ed. Ceres, Bucure§ti Editura ALL, Bucure§ti
2. Bercea, I., Mardani, AI., Moga Manzat, R .. 17. Pepin, M., Pardon, P., Marly, J., Lantien, F.,
Pop, M .. Popovici, A (1981). Boli infectioase Arrigo, Luis, Jorge (1993), Am.J. VetRes., 54,
ale animalelor, Ed, Did §i Pedagog., Bucu- 6. 873
re§ti 18. Perianu, 1. (1996), Bolile infectioase ale ani-
3. Bica Pop ii, Valeria (1963), Teza doctorat , malelor Bacterioze. Vol. I, Ed. Funda\iei
Ins! Agr. Bucure§ti "Chemarea", la§i
4. Dewes, H.F (1989). N. Z Vet. Journal, 37. 19. Pool, E, Barza, H. §i col. (1974), Bolile oilor,
69 Ed. Ceres, Bucure§ti
5. Dorothy, M., Ainsworth, Kathy, A Beck, Ce- 20. Pop, M., Vasiu, C. (1998), Bolile infectioase
leste, E. Boatyright, Kimberly A Snedden. ale solipedelor, Ed. Ceres, Bucure§ti
William C. Rebhun (1993), Am. J. Vet. Res .. 21. Popovici. V. (1955), Probleme zooteh §i
54.12.2115 veter., 12,41
6. Euzeby, PJ (1998), Revue Med. Vet.. 149. 22. Priscott, J.F., Machang, r., Kwiecien, J"
1.14 Delaney, K. (1989), Can. Vet. Jour., 30, 871
7. Goudsoard, J., Budhai, S. (1975), Zbl. Vet 23. Priscott, J.F .. Travers, M" Yager-Johnson,
Med, B, 22, 6, 473 J,A, (1984), Can. Jour Compo Med. 48, 10
8. Jivoin, P., Minciuna, V, Draghici. D. (1955), 24. Quai, V., Cartag, V .. Derlogea, V., Quai,
Anuarul IPIA. VI. 133 Monica (1978), Comunicare la Simpozionul
9. Knight, K.B, (1978), Cornell Vet, 68,7,563 "Metode noi de sporirea productiei animale",
10. Minciuna, V, Olteanu, I., Niculescu, Gh., la§i, 14-16 decembrie
Tomomg, M. (1957), Anuarul IPIA, VIII. 303 25. Radostits, M.O., Blood, C.D., Gay, CC
11. Minciuna. V .. Popovici, V .. Draghici. 0.. (1994). Veterinary Medicine 8th ed. Bailliere-
Olteanu, I. (1956), Anuarul IPIA, VII, 229 Tindal
12. Mw. Patou, Ir. Rose, Ra Hart, Ss Sntherland. 26. Ro§ca, V. (1974), Revista cre§terea anima-
Ar. Mercy, Tm Ellis, Ja. Dhaliwal (1994). lelor, 4, 57
Australian Veterinary Journal, 71, 2, 47 27, Shplgel, NY., Elad, D., Yeruham, I., Winkler,
13. Negulescu, AI., Elefterescu, A (1956), Pro- M, Saran, A (1993), Vet. Rec., 133,89
bleme veterinare, 2, 35 28. Ungureanu, C .. Darie, P. (1979), Revista
14. Paton, MY. §i col. (1991), Aust. Vet. J., 68, cre§terea animalelor. 7, 39
143 29. Yozwiak, LM, Songer, G. (1993), Am. J. Vet.
15. Paton, MY. §i col. (1999), (citat Rodostis §i Res, 54, 3, 392
col,1994). 30. *** (1991). The Merck Veterinary Manual, 7'h
Edition
Cap. 24 Infectii produse de
germeni din genul
Arcanobacterium
Din genul A rcanobacterilllll foe parle 5 specii. dmtre care de 10 anlmale se I=olea=aA. pl10cae (foce!). A.
pluranilllaliulII (deUinl ~'I cer\'ideeJ !if A. pyogenes (bo\'lne. porcine. carnivore). ultima fi/nd asociala genului 111
1997. 10propunerea Izu Ramos!il co/. 12 I).
Arcanobacterillm pyogenes. Inllial CWlOscula sub numele de Corynebacterium pyogenes !ii apol de
Actinomyces pyogenes. esle ceo mal Imporlanla specie a genului Arcanobacterillm pentru palologla \'elerlnara,
producQndji-enemla animale 0 serle de a{ecllunl plogene.
Arcanobacterillm pyogenes Include baclerli Gram po=lli1'2. in forma de baslOna!ie fine. dreple sou Wior
incurbale. l/lleorl cocolde. Esle nesporulat neeapsulal.)1 necllzal. aerob. facullallv anaerob. Esle serofil, proleolitic
!il hemolilic. Princlpalele emllall cllmce dlsllncle ~'lprlmare pe care Ie produce sUlllmamlta piobacilara a vacllor !ji
piobacllo=a porculul. dar se I=olea=a !il din diverse aile procese supurallve. cu loca/!::are 111 mU!jchi. lesulul con-
juncti\' subculanal. aparallli genlla/. resplralor. din arlrile sou din a\'orloni. de 10 diverse specli. dar mai ales de la
bo\'lne, o\'lne. caprlne .)1 porcine .)i numai rareori de la om. r, e
faze ale gestatiei, la 7, I % din animale, dintre diferite .. dintre care una da reaqii Incruci~ate
care 6.3'}0 erau mamite cronice. De notat cu A{vcobacterium paratuberculosis (12).
Insa ca, fata de cele 15% mamite piobacilare Din mamitele piobacilare se izoleaza
aparute antepartum, Intr-o proponie ~i mai adesea ~i alte bacterii piogene, asociate in-
ridicata (34%) au fost izolati din aceste ma- feqiei.
mite stafilococi. In 14% din cazuri s-au izo-
lat streptococi ~i 1n 3% din cazuri germeni Caractere epidemiologice
• Gram negativi.
Etiologie
Al'canobacterium p)'ogenes (sin.
Sunt receptive vacile lactante
nelactante, junincile gestante ~i uneori chiar
vitelele Inca nemontate. Taurinele
Holstein par a fi mult mai receptive
alte rase.
~i
de rasa
dedit
Corynebacterium p)'ogenes, sin.
Actinomyces pyogenes) este 0 bacterie Gram Au fost descrise doua forme
pozitiva, In forma de bastona~ fin. u~or epidemiologice: 0 forma enzootica, Inti'tl-
Incurbat adesea maciucat la un capat, uneori nita de predileqie la femele negestante, la
de forma cocoida, nesporulata, necapsulata, pa~une, In transmiterea careia rolul insecte-
neciliata, dispus 1n frotiuri izolat sau sub lor este evident ~i 0 forma sporadica, Inti'tl-
forma de palisada sau lanturi scurte (10, 12). nita mai ales In stabulatie, la vacile lactante.
Este aerob ~i facultativ anaerob. Necesita la A. p)'ogenes poate fi detectat pe mucoa-
cultivare ser sau alte substante organice. Pe se. In limfonodurile capului sau in amigda-
agarul cu ser sau si'mge cre~te sub forma de lele unoI' animale sanatoase, ~i chiar in ma-
colonii mici, transparente ~i bombate, in- mela aparent normala la juninci (12). De la
conjurate de un halou ingust betahemolitic. nivelul mucoaseloL germenul patrunde in
Nu produce indo!' ureaza ~i catalaza. tesuturile subiacente daca mucoasa sufera
Exotoxina hemolitica pe care 0 produce anumite injurii, cum sunt leziunile acciden-
este socotita principalul factor de virulenta tale sau alterative, produse de diver~i carpi
care, inactivata cu formalina, induce protec- straini sau agenti microbieni, survenite In
tie contra infeqiei experimentale cu A. cursu] ratarilar distocice, a afeqiunilor placii
pl'ogenes (4). dentare etc. De asemenea, genneni i pot pa-
Este putin rezistent fata de agentii fizici trunde prin leziunile cutanate accidentale,
~i chimici nocivi, este distrus de uscaciune ~i prin pie lea interdigitaIa macerata, prin lezi-
de sub stante Ie dezinfectante. in doze uzuale uni ale mamelei produse de maracini la pa-
~i este sensibil tara de 0 gama larga de anti- ~une, prin cardonul ombilical sau odata cu
biotice, dintre care mai active sunt penicilina intepatura unor insecte.
~i streptomicina (10). Dintre 18 antibiotice Se considera ca infectarea mamelei se
testate, inclusiv cele de ultima generatie, poate produce ~i direct prin canalul
Yoshimura ~i co1. (20) constata ca cele 49 galactofor, In urma contactului mamelei cu
tulpini de Al'canobacterium pyogenes exa- a~ternutul contaminat, cu mi'tinile mulgato-
minate s-au dovedit cel mai sensibile tot fata rilor sau cu cupele de muls contaminate
de penicilina ~i ampicilina, ca In trecut, ~i (17). De asemenea, inflamarea mamelei
mai putin sensibile fata de enrofloxacina, poate sa fie rezultatul diseminarii infeqiei
ofloxacina ~i alte antibiotice, mai noi. pe cale limfohematogena, de la sediul altoI'
Structura antigenica este putin cunoscu- leziuni piobacilare preexistente, cum ar fi
ta. Contine cel putin trei fractiuni antigenice panaritiul, reticulita traumatica, diverse ar-
trite sau abcese.
396 Boli ale em/mole/or • bacterio~e
..
,.~j'
lul. Concomitent. se procedeaza la deschide- podale sau cu alte localizari.
X_ .lll· Pentru profilaxia specifica au fost reali-
rea chirurgicala a abceselor fluctuante ~i la
,.,... zate diverse vaecinuri inactivate polivalente,
tratamentul pe cale generala. cu acelea~i
care pot sa ridice intr-o anum ita masura re-
antibiotice (penicilina, oxacilina, ampicilina,
zistenta fat a de agentii infeqio~i ai mam ite-
eritromicina, tetracielina, sulfamide). Re-
lor vaciloL dar nu pot sa substituie masurile
zultatele cele mai bune se obrin la femelele
genera Ie de prevenire ~i combatere. Vacci-
nelactante. iar rezultatele cele mai slabe se
narea este recomandata. alaturi de celelalte
obtin in mamitele cronice, la vacile lactante,
masuri de profilaxie, in efeetivele in care
cand, numai rareori se mai restabile~te fun-
mall1itele infeqioase constituie 0 problema
qia compal1imentului afectat. ca urmare a greu de stapanit numai prin masuri generale
tratamentului. in cursul acelea~i lactatii. dar de igiena ~i numai daca din prospectul pro-
se poate evita generalizarea infeqiei, in dusului rezulta ca in masa antigenica a vae-
condiriile sclerozarii ~i atrofiei sfertului cinului este inelus ~i Arcanobacterium
afectat. (A ctinomyces, COl}'I1ebacterium) pyogenes.
Sursa de infeqie poate fi endogena sau membrelor (aniculatiL mu~chi. tesut subcu-
exogena. A. pyogenes fiind un rezident obi~- tan at) sau a coloanei venebrale, in ultimul
nuit al mucoaselor respiratorii ~i genitale la caz putandu-se ajunge pana la paraplegie,
porcine ~i alte specii de ani male. de unde daca animalele nu au fost intre timp sacrifi-
poate patrunde In profunzime ~i sa difuzeze cate de necesitate.
pe cale limfohematogena numai daca in- A fost descrisa ~i 0 forma fOaI1e rapida
tervin lezi uni traumatice sau devital izari
de boala, intalnita numai la purceii nou nas-
inflamatorii ale mucoaselor. care permit cuti, in prima saptamana de viata. manifes-
astfel germenilor sa eludeze funqia mucoa- tata doar prin simptome generale. Tara con-
selor de prima bariera in calea invaziilor
stituirea de abcese (17).
microbiene. eu acelea~i rezultate reu~esc
La grasuni ~i adulti, abcesele. nu intot-
piobacilii sa traverseze ~i pielea. lezionata
deauna decelabile la examenul clinic. pot fi
accidental sau prin mu~catura cozii sau ure-
localizate In tesutul conjunctiv subcutanat,
chiloI' de catre porcii cohabitanti. in episoa-
in mu~chi ~i mai rar in pulmon, mamela,
dele de canibalism. sau pe la nivelul plagilor
uter. aniculatii. intraosos. in SN C sau in alte
chirurgicale insuficient aseptizate. prin cor-
donul ombilical etc. Este posibila ~i disemi- tesuturi. Daca localizarea abceselor este li-
mitata ;a tesutul subcutan ~i muscular, este
narea endogena a infeqiei de la nivelul
anumitor focare inflamatorii preexistente: posibila fistulizarea, urmata de vindecare,
uneori chiar Tara sa fi fost observata afeqiu-
podale. pulmonare. cutanate etc.
nea. In cazul localizarii in aJ1iculatiile mem-
bre lor. intervel1ebral sau intraosos, In SN C
Patogenezii
Dupa traversarea mucoasei sau pielii, sau anumite organe vitale. prognosticul de-
germ en ii formeaza in apropierea ponii de vine gray ~i animalele sunt de regula sacrifi-
intrare 0 leziune primara, de tip supurativ. in cate de necesitate, pentru a stopa deprecierea
care se multiplica ~i de unde difuzeaza, pe lor prin slabire.
cale limfohematogena. produdmd focare
metastatice In diverse tesuturi ~i organe. Tabloul morfopatologic
Leziunea caracteristica 0 constituie abce-
Tabloul clinic suI piobacilar, avand diverse dimensiuni,
Daca infeqia se produce pe cale ombili- continand un puroi cremos, galben-verzui,
cala. apare initial un abces la nivelul ombili- inconjurat de 0 capsula groasa, fibroasa. La
cului. insotit de 0 u~oara alterare a starii nivelulperitoneului, pulmonului. pleurei, se
generale, de unde infeqia tinde sa se extin- pot Intalni leziuni de infiamatie purulenta
da, initial prin vasele limfatice, de-a lungul difuza. cu participarea ~i a altor germeni
carora se formeaza cativa nodul i ~i apoi prin patogeni. La nivelul coloanei vertebrale, in
sange. generand noi focare de inflamatie special in regiunea lombo-sacrala, procesul
purulenta. sub forma de abcese in diverse inflamator cuprinde atat tesutul osos, cat ~i
organe interne, In articulatii ~i in tesutul tesuturile invecinate, producandu-se, pe de 0
osos. Simptomele sunt variate, dependent de pa11e osteomielite rarefiante, iar pe de alta
sediul leziunilor, dar in general purceii pane osteoplazii deform ante, cu fistulizare
afectati raman in urma cu dezvoltarea. sla- atat inspre exterior cat ~i spre canalul rahidi-
besc lent sau ~chioapata. ~chiopaturile pot fi an. La articulatiile membrelor procesul in-
consecinta localizarii abceselor la nivelul fiamator purulent cuprinde epifizele, mem-
Infeefil produse de germenl din genu! Areanobaeterium 399
branele $i lichidul sinovial, produdindu-se lui. asepsia tuturor plagilor survenite acci-
osteoartrite, fistule $i anchiloze (16). dental sau In urma unor operatiuni tehnolo-
gice (crotalieri, castrari), tratarea sau elimi-
Diagnostic narea de la reproduqie, sau chiar din efectiv,
Diagnosticul diferential clinic $i a animalelor cu abcese, mamite, afeqiuni
morfopatologic trebuie sa aiba In vedere acropodiale etc.
actinobaculoza, bruce10za, streptocociile $i Eficienta tratamentului este In general
stafilocociile. In cazul abceselor mai tinere, redusa. Abcesele superficiale pot fi tratate
uneori, este posibila precizarea diagnosti- CLl SLlcces prin deschidere chirurgicala $i
cului prin examinarea unui simplu frotiu aseptizare, dar cele interne, pulmonare,
executat direct din puroi. Diagnosticul bac- intraosoase, articulare $i, In general inacce-
teriologic presupune izolarea $i identificarea sibile interventiei chirurgicale, nu pot fi ste-
germenului, din leziunile purulente, ca In rilizate $i, In consecinta. nu pot fi stopate In
mamita piobacilara. Abcese le ceva mai evolutie prin administrari parenterale de
vechi contin, In afara de A. pyogenes $i a1ti antibiotice sau sulfamide, chiar active fiind
germeni piogeni sau necrozanti, fac2lI1ddifi- in vitro fata de A. pyogenes. In asemenea
cazuri este recomandabila sacrificarea de
cila precizarea rolului fiecaruia.
necesitate.
Profilaxie ~i combatere Au fost Tacute $i Incercari de profilaxie
Profilaxia generala. In general eficienta specifica, cu vaccinuri preparate prin
ultrasonare. din toxine sau cu anaculturi
$i suficienta, presupune evitarea tuturor
fattorilor favorizanti $i asigurarea unor con- preparate din tulpini izolate din focal' (Togoe
ditii igienice de cre$tere $i alimentatie. res- $i Bica-Popii, cit. de Perianu - 9), cu rezul-
pectarea principiului tehnologic "totul plin tate Incurajatoare, dar care nu s-au impus In
totul gol", curatenia $i dezinfeqia boxeloL practica curenta, crescatorii preferand, pro-
asistenta la Tatare. cu dezinfectia ombilicu- babiL sa se rezume la masurile generale.
In afar a de mamita piobacilara a vacilor semnalat pentru prima data la noi In anul
$i de piobaciloza porcului, considerate boli 1959 de Grigore $i coL (2), In 3 cazuri de
specifice. primare, A. pyogenes se mai izo- aVOliuri. cu 4 aVOlioni In varsta de 5-8 luni.
leaza. destul de frecven!' dintr-o multitudine De la porcine, A. pvogenes se mai
de procese purulente, fie singur, fie asociat poate izola din abcese mamare, leziuni pu-
cu alti germeni. rulente survenite In urma mu~caturilor 1a
De la bovine, A. pyogenes mai poate fi coada sau urechi In efectivele cu canibalism,
izolat din omfalite, artrite, din pulmonul purceilor cu pneumonie
reticulopericardite, bronhopneumonii, pana- enzootica (micoplasmica), pasteurelica sau
ritiu, peritonita $i abcese cu diferite locali- de alta natura, precum ~i din leziunile infla-
zari. 0 mentiune aparte trebuie acordata matorii acropodiale.
infectiilor puerperale, A. pyogenes fiind ade- La ovine, A. pyogenes se izo1eaza din
sea izolat din endometrite, piometre conse- leziunile pulmonare initiate de pasteurele,
cutive retentiilor placentare, avortoni ~i pIa- sau vir\fsuri pulmonare, din leziuni articulare
cente. Avortul cu Arcanobacterium ~i din leziunile de pododermatita infeqioasa
(Corynebacterium) pyogenes la vaca a fost
400 Bali /njecr/oase ale an/male lor • baClerio::e
a oilor. alaturi de eeilalti germeni, obi~nuit La caL infeqiile eu A. p)'ogencs sunt rar
intalniti in astfe I de afectiun i. Ro~ea (11) a semnalate in literatura, dar au fast deserise ~i
deseris ehiar un episod de avorturi (129 ea- situatii eand in populatia de eai dintr-o regi-
zuri) la ovine, in care Cornwbacteriuli1 une au fost inregistrate numeroase cazuri cu
(Arcanobacterium) p)'ogencs s-a izolat de la abcese piobaci lare interne ~iexterne (16).
86ASo din aV0l10nii examinati. Av0l1urile De la alte speeii de animale, inelusiv de
au fost preeedate de mamite, seurgeri vagi- la om, A. pyogencs se poate izola din unele
nale. amite, abeese eratiee. proeese supurative, dar n'umai in rare eazuri.
Bibliografie
1. Cernea. I., Butura, I., Ciodinelea, V, Ban, I. 12. Timoney, JF., Gillespie, J.H, Scott, F.W,
(1967), Rev, de Zoot §i Med Vet, 1,48 Barlough, J.E. (1988), Hagan and Bruner's
2, Grigore, C" lonica, C .. Darie, P. (1959). Microbiology and Infectious Diseases of Do-
Probl, zoot. §i vet, 9,46 mestic Animals, Eighth Edition, Cornell Uni-
3. Ikegami, M., Hashimoto, N., Kaidoh, T, Seki- versity Press
zaki, T, Takeuchi, S. (2000) Microbial 1171- 13. Ungureanu, C., lordache, Alexandrina, Cam-
muno!. 44, (1),1 bir. S .. Butura, I., Cernea, I., Dabija, Gh.,
4. Jost. B.H .. Songer .. G, Billington. S.J. Nem\eanu, $t., Popel, Aurelia, Cirste\, I.,
(1999), Infect Immun, 67, (4),1723 loni\a, Gabriela, Avram, $t. (1965), Lucr.
5. Leman, AD., Straw, BE., Mengeling, WL .. reV.B. Pasteur, IV, 1-2, 173
D'Allaire, S, Taylor, D.J. (1992), Diseases of 14. Ungureanu, C., Minciuna, V. (1983), Afectl-
Swine. 7-ed, Iowa State University Press. unlle glandel mamare la vacl, Ed. Ceres
Ames, Iowa. USA 15. Ungureanu, C, Minciuna, V, Seiciu, FI.,
6. Moga, Manzat, R, Herman, V .. Loredana, Popoviciu, A, Lincan, C., Balomiri, M,
Zecheru, Saracu\, N., Florea, D. (1998), Pro- Cioloca, Tr., Treistaru, E. (1979), Lucr.
ceedings of 3rd International Symposium In- I. C. V.B Pasteur, XV, 41
terdisciplinary Regional Research (Hungary, 16. Vladu\iu, 0, Florescu, $t., Murgu, I. (1982),
Romania, Yugoslavia), Novi Sad, Yugoslavia Archiva Veterinarla, 16, 75
24-25 sept.. 703 17. Volintir, V (1975), Bolile infectloase ale anl-
7. Morin, E.D .. Constable. DP (1999). malelordomestlce, Ed. Did. ~i ped., Bucure~ti
J.A. V.MA.213. 6. 855 18 Volintir, V., Moga Manzat, R, Popescu, i.,
8. One\ E. (1992), Rev Rom. de Med Vet, 2, Tomi, E. (1967), Lucr.$t. IA Timl§oara, X,
1,55 225
9. Perianu, T (1996), Bolile infectloase ale ani- 19. Waage, S., Mork, T, Roros, A, Aasland, 0,
male/or - bacterioze. vol. I, Ed. Funda\iei Hunshamar, A, Odegaard, SA (1999), J
Chemarea, la~i Dairy Sci, 82, (4), 712
10. Rapuntean, Gh .. Rapuntean, S. (1999). 20. Yoshimura, H, Kojima, A, Ishimaru, M.
Bacteriologie speclala veterinara, Tipo (2000), J Vet B Infect Dls Vet Public Health,
Ag ronomia, Cluj-Napoca 47, (2), 139
11 Ro~ca V. (1971), Rev. de Zoot §i Med Vet, 21. *** (1997), Int J Syst Bacterial, 47, 46
4, 40
sunt rar
:~scnse $1 Cap. 25
--,) regl- Infectii produse de
=~ln cu
:' I. germeni din genurile
. 'y de
~nele Actinomyces ~i
=_~:'l.
Actinobaculum
Genlll Actinomyces cllprinde :; 1 de speci! dintre care pentrll medicina veterinara slint importante: A.
bovis. care prodllce actinomico:a la bovine. A. canis, A. ca/uli, A. bowdenii, A. !lOrdeovulneris ~i A. viscosus,
patogene pentl'1l can ide dar ~i pentl'1l alte .speci!. A. l10wellii ~i A. slackii, i:olate dll1 leillni dentare ale vaci/or, A.
l1yovaginalis, i:olat dll1 in(ectii vaginale Pll1'1l1entela scroafe ~i A. marimammalium, i:olat de la mamifere marine,
A. pyogenes ~i A. sllis all fost eliminate d1l1 genlll Actinomyces ~i reincadrate taxonomic ca
Arcanobacterium pyogenes "i respectiv Actinobaculum suis (j-lf
Alte specii (4. israelii, A. europaeus, A. radieiden/is, A. turicensis, A. urogeni/alis) slint importante pen-
trll patologia IImana, jillld implicate in special in {!(eciillni stomatologice.
in genlll Actinomyces Slint inc!lIse lIn grllp heterolog de baClerii Gram po:itivefilamentoase. adesea rami-
ficate. care se Fagmentea:a in elemente bacilare de diverse dimensillni. imobile, nesporula/e. anaerobe sail
capnofilice. CII metabolism fermentativ. awind ca habitatmllcoasa oronasofaringeana. La animale prodllc cel mai
adesea piogranliloame caracteristice. focale sail sistemice. locali:ate in ieslltlll conjllnctiv sllbclltanat. pie Ie, teslltul
OS os ~i organele interne.
251 ACTINOMICOZA
(Actinoll1Ycos is)
Actinomicozele sunt boli infeqioase compuse din mai multe elemente dispuse radial. Ini(ial
sporadice, produse de genneni din genul au fost considerate actinomicoze toate entitatile In care
se puteau evidenJia astfel de tufe duro dupa 1902, acti-
Actinomyces, care afecteaza in principal
nomicoza a fost delimitata de actinobaciloza $i alte
bovinele $i carnivorele, caracterizate clinic entita(i (actinozc) in care cxista formaliuni $i moditkal'
prin evo!utii cronice, cu formarea unor foca- asemanatoare, dar care sunt produse de cu totul alIi
re inflamatorii piogranulomatoase, insotite agen(i et(ologici. Un studiu asupra acestora a fost facut
$i In (ara noastra de Raducanescu, In anul 1962, In
de 0 putemica proliferare conjunctiva
cadml caruia a fost diferen(iata actinomicoza prod usa
perifocaJa, avand ca principala localizare la de A. bovis de actinobaciloza. In principiu, s-a conside-
bovine regiunea mandibulara. rat ca sediul principal al leziunilor este lesutul os os
mandibular la bovine $i lesutul mamar la scroata. Ulte-
Istoric rior s-a stabilit ca agentul etiologic al actinomicozei la
porc apar(ine altei specii, respectiv A. sllis, mai recent
Actinomicoza a fost descrisa pentm prima data de transferata in alt gen. devenind Actinobaculum suis.
Bollinger In ar1U11877, la om.
Astazi se recunosc ca actinomicoze Imbolnavirile
Denumirea bolii $i a genului, de care apar(in agen- produse indeosebi la bovine, camasiere $i oameni, cu
(ii etiologici, provine de la grecescul "actinos" = raza,
germeni apartinand aceluia$i gen. Actinomyces, dar
deoarece in puroiul leziunilor caracteristice au fost unor specii diferite.
observate ni$te forma(iuni cu aspect de rozete sau tufe,
402 Bali infectioase ale animalelor • bacterio~e
Cazurile de actinomicoza bovina sunt ra- care sunt vehiculati germenii, odata cu di-
re. de regula un caz. cel mult doua cazuri ver~i corpi straini. ca: ariste de cereale. tepi,
concomitent, in acela~i efectiv, Sporadicita- a~chii, sarme etc. Odata patruns. A. bovis se
tea bolii se datoreaza faptului ca numai in- multiplica, atiit In tesuturile moi subiacente
trunirea tuturor celor trei factori cat ~i la nivelul osului mandibular, initiind
epidemiologici face posibila apariTia bolii: ca reactie din partea organismului formarea
microbul patogen. poarta de intrare (soluTia un or mici ~i numeroase granuloame, care
de continuitate bucala) ~i gazda receptiva. vor cre~te in volum ~i vor suferi 0 transfor-
De la nivelul placilor dentare ale bovi- mare purulenta. Structura granulomului
nelor se izoleaza ~i alte actinomicete. ca A, actinomicotic este asemanatoare cu cea a
dentico/ens, A, hOlle/iii, ..{ s/ackii ~i altele. granulomului "de corp strain". In centrul
fie ca epifiTi la animalele sanaroase. tie din granulomului primar, numit ~i nodul ele-
focare intlamatorii locale. dar cu e:-;tindere mental', se gase~te tlIfo actinomicoticci. Tufa
mai redusa dedit a leziunilor produse de A, actinomicotica este 0 formatiune cu diame~
hovis, trul de 3-4 mm, de consistenta cazeoasa ca-
Se pare ca. in ordinea frecvenTei re. examinata la microscop, strivita intre
actinom icotice. pe al do ilea loc dupa bovine doua lame. are aspectul unei tlori cu petalele
se situeaza cainii. care fac bol i sistemice dispuse radial. neregulat. constituita in jurul
grave in special CLl A, hordeovlI/neris, A. unei colonii de germeni cu aspect micelian.
viscoslls ~i A, canis. dar de la nivelul pJacii Tufa actinomicotica se inconjoara de straturi
dentare la caine au fost frecvent izolate ~i A, concentrice de granulocite. macrofage,
CCltlili. .-1. dentico/ens A, israelii, A. hOJi'{/enii plasmocite ~i limfocite, iar la exterior, de
-
~i A, h01'is, La caini actinomicoza se intal- tibrocite, De notat absenta celulelor gigante,
,-
~
~ ne~te in spec;al la adulTi. la cainii de vana-
toare sau la rasele grele. crescute in mediul
exterior.
Cu timpul. granuloamele
mand actinomicoame,
sula fibroasa
contlueaza,
Inconjurate
groasa.
for-
de 0 cap-
Centrul
i_
~.
De pe mucoasa gingivala a pisicilor
izolaeaza A, l'iscOSllS, A, hordeonrlneris,
se
A,
actinomicomului
transformare
se necrozeaza ~i sufera 0
purulenta. Puroiul este cremos,
dentico/ens ~i A, h01rdenii, dar mai rar decat galben-verzui. nemirositor. in masa de puroi
•••••••
de la caine (3). sunt prezente. vizibile cu ochiul liber. for-
Germenii din genu] Actinomyces. in spe- matiunile de marimea granulelor de gris.
cial A, viscosliS dar ~i alte specii. au fost care nu sunt altceva decat tufe
izolate. insa mult mai rar. ~i de la hamsteri. actinomicotice, in tendinTa organismului de
iepuri. porci (A. hmmginolis) ~i alte specii. a se debarasa de puroi iau na~tere fistule.
din leziuni cu caraeter piogranulomatos. care se pot deschide at at la e:-;terior cat ~i in
interior. spre cavitatea bucala. nazala sau
Patogeneza spre smusun.
Habitatul obi~nuit al actinomicetelor Sediul principal al procesului intlamator,
il constituie mucoasa normala care domina exprimarea clinica a bolii, este
orofaringonazala. pe care nu 0 afecteaza ~i reprezentat de tesutul osos mandibular ~i
pe care nu 0 pot travers a atata timp cat este ma:-;ilar. Leziunea osoasa are caracter tumo-
intacta morfofunctional. Leziunile ocazio- ral. procesul de osteoplazie periostala fiind
nale ale mucoasei bucale sau alveolele den- acompaniat de osteoclazia procesului osos,
tare, pe la nivelul spatiilor create Intre dinti ce imprima osului un aspect spongios (oste-
~i gingie, constituie poarta de intrare prin ita raretianta). Tesutul osos dislocat este
404 Boli infec(ioase ale animalelor • bacterio:e
Forma clinica cea mai frecventa este cea care se scurge un puroi cremos, gal ben-
cu loca!i:::are cervicofaciala, manifestata cenu~iu, nemirositor, conti nand granule fine,
prin prezenta de tumefactii de consistenta dar Tara ca procesul inflamator sa cuprinda
fluctuanta sau ferma, la nivelul capului sau limfonodurile cervicofaciale.
gatului, In tesutul conjunctiv subcutanat, cu In caz de dubiu se pot examina la mi-
ciHi ~i de tratamentele efectuate animalului. pot utiliza ambele cai de administrare, dar
anterior prelevarii probei. atunci se reduc dozele. Este utila ~i admi-
nistrarea antibioticelor pe cale generala.
Combatere Cele mai recomandate antibiotice sunt peni-
Tratamentul bovinelor cu forme incipi- cilina ~i clindamycina. Unele surse reco-
ente de boala se poate face cu succes, dar manda tratamentu] cu izoniazid, 10 mg/kg,
formele avansate de boala pot fi socotite, ora! sau i.m., timp de 3-4 saptamani (12)
practic. incurabile ~i este preferabila sacrifi- Din pacate, tratamentul actinomicozei
carea lor inainte de a se deprecia prin slabire. bovine este costisitor ~i cu rezultate nesigu-
Tratamentul actinomicozei la bovine se re.
aplica local ~i general. Tratamentul local Este recomandabil sa se previna aparitia
consta din pensula!ii cu tinctura de iod, in- de noi cazuri prin evitarea furajelor tepoase,
filtra!ii locale cu iodisept sau antibiotice (1-2 care pot leziona mucoasa bucala. Se exam i-
milioane U.l. penicilina'zi. 5 g streptomici- neaza atent efectivul pentru depistarea pre-
coce a unoI' noi cazuri de boala.
na/zi). dupa deschiderea chirurgicala ~i chiu-
Tratamentul actinomicozei la carnivore
retajul sau ablatia tesutului proliferat, urmat
de asepsie locala. nu difera conceptual de cele prezentate pen-
Tratamentul general se poate face per os tru bovine, dar prezinta in plus un avantaj ~i
sau parentem1. prin injectii. Cea mai conve- un dezavantaj. A vantajul consta in faptul ca,
nabil? este administrarea iodurii de potasiu data fiind masa corporala mult mai mica,
in apa de baut. 8-10 g'animal ~i zi. timp de costul tratamentului nu constituie un impe-
8- ] 4 zile. respectiv pana la aparitia fenDlne- diment descurajant pentru proprietarL iar
nului de iodism. cand se face 0 pauza ,de 7 dezavantajul este acela ca, la carnivore. acti-
nomicoza nu este la fel de limitata ca extin-
zile, dupa care se reia tratamentul.
Pe cale i.v. se poate administra iodisept dere ca la bovine, cuprinz2md adesea tesuturi
50-100 ml!animal ~i zi. sau iodura de sodiu profunde. organe interne ~i cavitatile seroa-
50-80 ml sol. I OS,o/animal ~i zi sau iodura de se. greu de drenat ~i aseptizat.
potasiu 40-50 ml sol. I O%'animal ~i zi. Se
Foarte multa vreme s-a CreZLlt ca (6), in 1997, A. suis a fost reclasificat in Int.
Actinomyces bovis produce la bovine 0 boala 1. Syst. Bacteriol. ca A ctinobaculum suis. 0
localizata, de predilectie la tesutul osos alta denumire sub care anterior a mai fost
mandibular sau maxilar. in timp ce la suine, descris germenul in literatura a fost cea de
sediul leziunilor este reprezentat de "tesutu- COI)'nebacterium suis (sin. Eubacterium
rile moi", respectiv de tesutul mamaI'. suis). dar nu este sigur daca acesta din urma
!v1ai tarziu s-a stabilit ca actinomicetul a fost in wate cazurile sinonim cu
care produce boala la suine apartine de fapt Actinobaculum (4ctinomyces) suis. pentru
altei speciL bine caracterizata ~i denumita In ca. a~a cum s-a vazut mai recent, exista ~i
Deteminatorul Bergey ed. VIII-a alti membri ai genului Actinomyces care se
Actinomyces suis, specie diferita antigenic ~i pot izola din infectii purulente de la porcine,
biochimic de A. bovis, dar incadrata provizo- cum sunt: A. hyovaginalis (2), A. viscosus
riu in grupa speciilor cu "inceliae sedis". sau A. israelii in timp ce unii dintre agentii
Ulterior. la propunerea lui Lawson ~i col. considerati ca fiind Corynebacterium .luis,
-------
lnfectii produse de germeni din genurile Actinomyces:;:i Actinobaculum 407
s-ar putea sa fi apartinut de fapt actualului din cele mamare, in afara de A, suis se izo-
Arcanobacterillll1 pyogenes. leaza frecvent $i alti gemeni, cum sunt
Actinobaculoza (sin. actinomicoza suina) streptococii. colibacilii sau Proteus spp.
""- este 0 boaJa infeqioasa cronica, cu evoJutie La scroafe boala survine bruse, cu depre-
,,'.-
-
sporadica sau sub forma de mici enzootii, sie, imobilitate, colaps circulator, miqiuni
caracterizata prin formarea de focare infla- dureroase de urina tulbure, uneori
" ...•. matorii proliferative $i purulente in tesutul sangvinolenta. Sfar$itul bolii este moartea,
mamaI' al scroafelor $i prin inflamatii 1a ni- in multe cazuri, in rastimp de J-2 zile, pana
velul aparatului urogenital. la 4-5 zile. In unele cazuri boala se
Deoarece germenuJ este un comensal aJ cronicizeaza, animalele prezinta apetit ca-
mucoasei bucale la purcei $i in special al pricios, polidipsie, poliurie $i slabesc conti-
cripteJor amigdaliene (10), este rational sa se nuu, pan a sunt sacrificate ca neeconomice.
accepte idea ca infeqia mamara la scroara se Boala se suspicioneaza clinic dar diag-
produce prin ranile produse de purcei, in nosticul, la animalul viu, se confirma prin
timpul suptuJui (8). In parenchimul mamaI' analiza urinei $i examen bacteriologic. Se
se dezvolta mai multe focare purulente, din- constata, in functie de faza de evolutie, he-
tre care unele de dimensiuni mari. inconju- maturie, piurie, proteinurie $i pH intens al-
rate de 0 capsula conjunctiva groasa, conti- calin (peste 8,5). lzolarea lui A. suis este
mind un puroi galben vascos, care i$i face destul de dificila, necesita mediu special de
loc spre exterior prin una sau mai multe fis- transport, anaerob, $i medii speciale de cul-
tule. tura. De regula, alaturi de A. suis se izo1eaza
o alta forma de manifestare. obi$nuita in $i alte bacterii. asociate infectiei. ExamenuJ
actinobaculoza suina, $i intalnita cu prepon- prin imunofluorescenta a unui concentrat
derenta in unitatile mari de cre$tere a porci- urinal', prin centrifugare, furnizeaza rezultate
lor, implica aparatul urogenital. superioare examenului bacteriologic, deoa-
Actinobaculum suis este un locuitor obi$nuit rece da informatii $i despre proportia nume-
al tegumentului preputial al vierului (J 2). rica a participarii diverselor bacterii la pro-
Chiar daca transmiterea infeqiei prin monta cesul inflamator.
nu este singura cale de infeqie, datorita In cazul cadavrelor, examenul bacterio-
frecventei transmiterii genitale a infeqiei, logic poate fi racut cu rezultate mai conclu-
actinobaculoza suina poate fi socotita 0 dente decat in cazul animalelor vii. La aces-
boala venerica, In momentul montei. mai tea, este util $i examenul histologic al frag-
ales daca survin $i unele traumatisme, are mentelor cu leziuni din vezica urinara, urete-
loc contaminarea mucoasei vaginale $i, de re sau rinichi. fixate in formol.
aici, se produce infeqia ascendenta a vezicii Tratamentul precoce al scroafelor bolna-
urinare. uretereJor $i rinichilor la scroara. ve, cu penicilina, ampicilina, lincomicina
Nefrita $i cistita cu Actinobaculz/l11 suis se (12) sau alte antibiotice active, pe cale pa-
caracterizeaza prin ingro$area peretilor vezi- renterala, pe 0 perioada de 3-5 zile, poate da
cii urinare. cu formarea unor pseudomem- rezultate favorabiJe. Rezultate bune s-au
brane fibrinoase, care acopera mucoasa ve- obtinut $i cu enrofloxacina J0 mg/kg in fu-
zicala $i ureteral a, de unde infectia se extin- raje, timp de 10 zile, mai ales pentru cazurile
de spre rinichi, cuprinzand atat bazinetul cat complicate (12). In formele cronice, rezuJ-
$i tesutul renal, sub forma nefritei interstiti- tatele tratamentuJui sunt nesatisfacatoare.
ale difuze, cu focare purulente metastatice $i In ]ocalizarea mamara, tratamentul local
hemoragice. Din leziunile urogenitale, ca $i chirurgical este indispensabil $i presupune
408 Bali infectioase ale animalelor • baClerio=e
Bibliografie
1. Arora, RG., Kalra, D.S., Paul Gupta, RK 8. Oomi, H, Azuma, R, Ishiwita, H., Asahar, T.,
(1974), Archiva Veterinaria, 10,49 et. all. (1994), Proceeding of the 13th IPVS
2. Collins, M.D, Stubbs, S., Hommez, J., Devri- Congr, Bangkok, 26-30 june, 233
ese, LA (1993), Int J Syst Bacterial, 43, (3), _9. Pascual, C., Foster, G., Falsen, E.,
471 Bergstrom, K., Greko, C., Collins, M.D.
3. Edwards, D.F., in Infectious Diseases of the (1999), Int J Syst Bacterial, 49, 4, 1873
Dog and Cat, by Green et.col. (1998), 2r.d ed. 10. Patchimasiri, T., Chanprasert, B., Shigemi,
W.B. Saunders Comp S., Azuma, R, (1994), Proceeding of/he 13th
4. Hoyles, L., Falsen, E., Foster, G., Pascual, IPVS Congr., Bangkok, 26-30 june, 234
C, Greko, C, Collins, M.D. (2000), Int J Syst 11. Pelle, G., Makrai, L., Fodor, L., Dobos-
Microbial, 50, 4, 1547 Kovacs, M. (2000), J Camp Pathol, 123, (1),
5. Kirpensteinjn. J .. Fingland, R (1992), 72
JAVMA, 201, 6, 917 12. Radostits, OM., Gay,C.C., Blood, D., Hinch-
6. Lawson, PA, Falsen, E., Akervall, E., Van- cliff, K.W. (2000), Veterinary Medicine, W.B.
damme, P., Collins, M.D. (1997), Int J Syst Saunders Company Ltd.,9th edition
Bacterial, 47,899 13. Skinner, A. Virginia; Daft, Barbara, M.,
7. Murakam, S., Yamanishi. M.W. Azuma, R Hughes, Roberta, L. (HJ92), JA VMA, 200, 11,
(1997), J Vet Med Sci, 59, (11), 1079 1719
14. *** (1993), InUSyst.Bacteriol
-
Cap. 26
Infectia produsa de
Bacillus anthracis
Genu! Bacillus cllprinde 22 de spedl bacleriene. mareo lor majorilale saprofile .ii nepalogene penlru ani-
male. Singllra specie impOrlal1la penlrll palologia 1'elerlnara esle B. allllzracis. agel1llll eliologic 01 antra:>:lIllIi.
Genlll Bacillus incillde germeni Gram po=ili1'i ell mOlfologie bacilara sCilI.filiforma. de dimensilllll mari.
displl.}llil lan!lIri. sporulart Ji aerobi: line Ie specli s1Inimobile S{ilIcaps1llare.
261. ANTRi\XUL
(Febris carbzlllculosa. Anthrax, Charbon bacteridien)
Antraxul este 0 boala infectioasa, produ- ill1unizarii anticarbunoase a ovinelor ~i bovine lor ell
sa de Bacillus anthracis. care afecteaza ma- ajutorul unei tulpini de B. anlhracis atcnuata prin culti-
varea la -+2.5°(, Un an mal tarziu Tencovski prepara
joritatea speciilor de mamifere domestice primul \'accin sporulat din lume. din germeni atenua(i
sau salbatice ~i omul. prin caldura
Evolueaza clinic de regula septicemic. cu Un moment important I-au rcprezental cereetilrile
efectuate in tara noastra de profcsorul Stamatin (1936)
febra, tulburari generale, circulatorii. respi-
~i In Africa de Sud de Sterne (1937), care au ob(inut
ratorii ~i digestive: morfopatologic se ca- Ipe mcdii cu sangc ~i respectiv in atmosfera cu CO,)
racterizeaza prin edeme serohemoragice In primcle tulpini de B. anlhracis acapsulogenc dar spo-
tesutul conjunctiv subcutanat. hemoragii rogene ~i irnunogene. din care au putut Ii preparate cele
mai eiicace vaccinuri anticarbunoase cunoscute pana in
subseroase, aspectul asfixic al sfmgelui, hi-
prezent.
pertrofia ~i ramolismentul pulpei splenice. ~coala romaneasca de bacteriologie ~i-a adus 0 im-
Este cunoscut ~i sub denumirile de dalac. portanta contribu(ie la studiul antraxului ~i prin cerce([l-
buba neagra, carbune sau pustula maligna. rile intreprinse de Cillca, Cernaianll, Combiescll,
Isopescu, Popovici, Raducanescll $i altii.
Istoric
Antraxul a fost descris inca din antichitate. atat la Riispandire ~i importantii
anill1ale cat ~i la om. Antraxul este una din cele mai raspandite
Chabert (1783-1790) deosebe~te pentru prima data boli ale animaleloL dar incidenta sa variaza
"carbunele esen(ial" (antraxul) de "carbunele sill1pto-
matic" (cmiizematos), confundate p,lna atunci din eau-
foarte mult de la 0 zona geografica la alta.
za aspcetului asl1xic al sangelui ~i (esuturilor in ambele
Antraxul evolueaza endemic in zonele
boli. tropicale ~i sub-tropicale. Factorii care de-
Agentul etiologic a fost \'azut pentru prima data la termina aceasta distributie sunt cei care C011-
ll1icroscop de Da\'aine (1865) In frotiurile executate din
ditioneaza sporularea germenului ~i
sange. Cultivarea lui pe medii de eultura a fost realizata
pcntru prima data In 1876. simultan ~i independent, de muitiplicarea formelor vegetative in sol.
Louis Pasteur ~i Robcrt Koch, care au ~i reprodus Aceste zone, denumite in literatura de spec i-
experimental boala. alitate "arii incubator" (20), au la baza con-
in anul 1881. Louis Pasteur demonstreaza In cadrul
ceptul ca acumularea de apa in exces favori-
celebrei experien(e de la Pull\' Ie Fort, posibilitatea
410 Bali i1lfec(ioase ale animate/or • bacterio::e
zeaza transformarea vegetatiei in humus, in executate din astfel de cadavre, prin colora-
timp ce temperatura ambianta de peste tia Giemsa, se evidentiaza numai capsule
15,5°C creaza conditii pentru germinarea sau capsule cu resturi de corpi bacterieni.
sporilor ~i multiplicarea formelor vegetative. In afara organismului, in cadavrele des-
In tara noastra antraxul a produs in trecut chise ~i pe mediile de cultura, B. anthracis
pierderi imp0l1ante, care au scazut progresiv sporuleaza. Sporularea este posibila numai
dupa ultimul i"azboi mondiaL mai ales ca la temperaturi cuprinse intre 14 $i 42°C ~i in
urmare a instituirii unui program de vaccina- prezenta oxigenului, fiind mai accentuata in
re sistematica a principalelor specii recepti- conditii de uscaciune, la pH 7,2-8, in cultu-
ve, cu ajutorul excelentului vaccin realizat rile vechi ~i la temperatura de 30-35°e. Spo-
de Stamatin ~i Isopescu, astfel ca in ultimii rul este situat central ~i nu deformeaza cor-
ani nu s-au mai inregistrat dedit putine ca- pul bacteriei. PI' in metoda Gram, sporii nu se
zuri de antrax. coloreaza, aparand ca ni$te vacuole ovale in
Pierderile cauzate de antrax pot fi insa corpul bacterian.
considerabile daca efectivul este descoperit B. anthracis se cultiva bine pe medii
imunologic. Ele se datoreaza m0l1alitatii ~i uzuale de cultura, in aerobioza, la tempera-
cheltuielilor cu imunoprotilaxia ~i trata- tura de 33-37°C, dar cre~te slab ~i la alte
mentele.
temperaturi (IS-45°C) sau in anaerobioza.
Antraxul prezinta ~i imp011anta sanitara. Pe agar da colonii mari (3-7mm),
in trecut era intalnit la om destul de frecvent nepigmentate, rugoase, cu marginile nere-
ca boala profesionala, mai ales la scarma- gulate, de tip "R". In bulion cultura se dez-
natorii de lima, macelari, tabacari ~i la alte volta la fundul eprubetei, cu aspect de
persoane care manipulau animale bolnave, flocoane de vata, supematantul I'amanand
produse provenite de la acestea sau cadavre. limpede. Insamantat prin intepare in medii
semisolide da 0 cultura cu aspect de brad
Etiologie rasturnat.
Bacillus anthracis este 0 bacterie de Din punct de vedere biochimic B.
forma dreptunghiulara. cu capetele retezate. anthracis este mai putin activ de cat speciile
de 3-7/ 1-1,5 ,Llm, Gram pozitive. Este dispus nepatogene de Bacillus.
de obicei in lanturi lungi. in frotiurile din Fermenteaza, Tara producere de gaz, glu-
culturi ~i izolat sau in lanturi scurte. in froti- coza, fructoza ~i zaharoza, produce catalaza,
urile din tesuturi. proteaza ~i lecitinaza, dar nu produce indol,
in organism, ca ~i pe mediile de cultura ureeaza $i H2S.
cu lichide organ ice (sange, ser) sau incubate Activitatea a-glucozidazica este crescuta
in atmosfera cu 10'jo CO2• prezinta 0 capsula la B. anthracis, in conditiile in care
colorabiIa in roz prin metoda Giemsa. ce incubarea are loc in prezenta a I % Triton X
inconjoara corpul bacterian, de culoare vio- - 100, in timp ce la celelalte bacterii
let inchis. antracoide, incubate in acelea~i conditii,
Capsula este compusa din polimeri ai aceasta activitate este redusa (13).
acidului D-glutamic, dar poate contine ~i Formele vegetative au 0 rezistenta sca-
polizaharide. Sinteza ei este mediata de po- zuta la actiunea factorilor fizici ~i chimici.
liamide (18) ~i stimulata de albumina serica 30 minute la 55-60°e. 6-12 ore la actiunea
bovina. luminii solare directe, 10-15 minute la acti-
in cadavrele vechi, nedeschise, germenii unea substantelor dezinfectante obi$nuite, in
nu se mai multiplica ~i mol'. in frotiurile concentrati i uzuale. Sunt distruse de putre-
!nfec{ia prodllsa de Bacillus allfhracis 41 I
are In vedere ca lntr-un singur gram de spli- trund prin mucoasa buco-faringiana sau daca
na se pot gasi 4,5 miliarde de germeni. Se sunt continuti In bucati mari de carne, inge-
afirma chiar ca In anumite soluri cu pH al- rate de carnivore sau porcine, In care caz pot
calin, bogate In substante organ ice, din tari traversa stomacul Tara a fi distruse.
cu clima tropicala sau subtropicala, sporii ar Dinamica epidemiologica. Antraxul apa-
putea sa germineze In sezonul ploios, sa se re de regula sub forma de cazuri sporadice
multiplice ~i sa sporuleze din nou In sezonul sau endemii cu contagiozitate relativ redusa,
secetos. deoarece pentru ierbivore sursa cea mai im-
Carnea, pieile, Ieilla, laptele ~i alte produ- p0l1anta de infeqie nu 0 reprezinta anima-
se de la animalele bolnave sunt surse de lele bolnave, eliminatoare de germeni, ci
infeqie importante, In special pentru om. solul ~i furajele contaminate cu spori. In
localitatile situate pe astfel de terenuri antra-
Apele reziduale (neepurate ~i
xullmbraca un caracter trenant, aparand mai
nedezinfectate) provenite din lntreprinderi
ales In sezoanele calduroase ~i secetoase,
de prelucrare a produselor de origine ani-
dupa inundatii sau atunci cand s-au inregis-
mala sau a cadavrelor (abatoare, fabrici de
trat deficiente In imunoprofilaxia
Tainuri animale. In special Hiina de oase.
ierbivorelor. Au fost observate situati i cand
tabacarii, laboratoare veterinare) pot sa con-
antraxul a reaparut lntr-o localitate dupa 25-
tina cantitati lnsemnate de germeni. Cu toate 30 de ani, ca urmare a aducerii sporilor la
ca in maduva osoasa supravietuirea germe- suprafata prin sap area unui canal sau a unei
nului este redusa deoarece in oasele
fantani. Uneori, dupa inundatii, antraxul
nedeschise nu sporuleaza (3), Taina de oase poate 1mbraca un aspect epidemic. lnsectele
este cotata ca una dintre cele mai importante hematofage pot transmite antraxul, se pare,
surse de infeqie cu B. anthracis (10). numai mecanic (10).
lerbivorele se infecteaza de regula pe Mai rar apare In grajd, In perioada de
cale digestiva, prin consumul furajelor con- stabulatie, sub forma de cazuri sporadice sau
taminate, dar ovinele se infecteaza u~or ~i pe mici endemii, cand se administreaza anima-
cale respiratorie. inhalfmd sporii continuti In lelor furaje recoltate de pe terenuri contami-
praful de pe terenurile contaminate. Este nate sau furaje de origine animala contami-
posibila ~i infeqia transcutanata la nivelul nate.
unor leziuni accidentale sau prin intermediul In prezent, ca urmare a imunizarii siste-
insectelor hematofage. matice a principalelor specii receptive, an-
Porcinele ~i carnivore Ie se 1mbolnavesc traxul apare la noi aproape lntotdeauna spo-
radic.
de regula prin consumul de carne infectata.
La om infeqia se realizeaza pe cale di-
gestiva, respiratorie sau transcutanat. Patogenezii
La poarta de intrare In organism, fie ca
Infeqia se poate realiza atat cu spori cat
este yorba de mucoase, fie ca este yorba de
~i cu forme vegetative. indiferent daca
pie Ie, sporii germineaza trecand in forme
poarta de intrare este reprezentata de piele
sau mucoase. Infeqia digestiva se realizeaza vegetative, inconjurate curand (10-30 mi-
nute) de 0 capsula care 1i protej eaza de fago-
mai frecvent cu sporL care rezista la aqiu-
nea nociva a acidului clorhidric din stomac. citoza, de aqiunea litica a anticorpilor ~i de
efectul bactericid al serului. Ca urmare a
lnfeqia pe cale digestiva cu forme vegetati-
multiplicarii forme]or vegetative la poarta de
ve este posibila numai daca germenii pa-
intrare, reprezentata mai fi'ecvent de leziuni
/iifecria prodllsa de Bacillus anthracis 413
I
I
~
Infec,lia prodllscl de Bacillus al1thracis 415
rii 'in d'tmpul microscopic confirma indubi- aseamana cu B. anthracis din punct de ve-
tabil diagnosticul de antrax, facand inutile dere morfologic ~j cultural (antracoizii), dar
alte examene. Colorarea capsulei se mai care se deosebesc prin faptul ca sunt
poate face ~i prin metoda de colorare cu al- necapsulate, nepatogene ~i mobile.
bastru de metilen, McFadyean sau cu albas- Pentru evitarea confuziilor de diagnostic,
tru de toluidina (21). in cazul cadavrelor vechi este necesara izo-
In frotiurile executate de la animale sa- larea ~i identificarea lui B. anthracis. lzola-
crificate d~ necesitate (din eroare) bacilii rea germenului se poate face pe medii de
lipsesc adesea din frotiuri sau sunt rari. La cultura sau pe animale de laborator. Pentru
cadavrele cu glosantrax la care mom1ea a izolare pe medii de cultura se fac insaman-
survenit prin asfixie. germenii se gasesc tari pe agar, 'in placi Petri, din materialul
numai 'in frotiurile executate din edem. patologic incalzit 'in prealabil 5 minute la
In urma 'insamfmtarii pe agar cu sfmge 80°C sau 15 minute la 65°C, pentru distru-
coloniile sunt nehemolitice. cu aspect ca- gerea bacteriilor nesporulate. lzolarea pe
racteristic. ldentiticarea precisa a lui B. animalele de laborator se face prin inocula-
anthracis se poate face prin evidentierea rea la ~oarece sau cobai pe cale s.c. sau Lm.
urmatoarelor caracteristici: a materialului patologic tratat termic. Ace~-
1. elaborarea de capsula pe agar infuzie tia mor in rastimp de 1-5 zile, in functie de
cord-creier cu 0,5% bicarbonat de sodiu ~i numarul germenilor continuti 'in inoculum.
incubat 'in prezenta 20-30% CO2: lmediat dupa moartea acestora se fac 'insa-
2. sensibilitatea la penicilina (E. mantari din maduva osoasa pe medii de
anthracis nu cre~te pe medii de cultura cu cultura. Daca materialul patologic este foarte
penicilina 10 ~lgimL iar pe medii cu 0,5 vechi ~i intens contaminat cu flora banala,
U.I. penicilina are aspectuL 'in frotiurL de rezultate mai bune se obtin cand inocularea
~irag de perle, spre deosebire de antracoizi ~oarecilor se face prin badijonarea cu mate-
care cresc ~i se prezinta normal pe medii rial patologic a dermului scarificat. In acest
cu penicilina) (9): caz ~oarecele actioneaza ca un filtru bacteri-
3. lipsa mobilitatii: ologic, deoarece primii care se vor multipli-
4. reactia antigen-anticorp: ca ~i VOl' produce septicemie vor fi bacilii
5. sensibilitatea la bacteriofagi gama carbuno~i.
(2); S-a aratat ca in cadavrele vechi este po-
6. infectia experimental a pe animale de sibil ca bacilii carbuno~i, daca nu au avut
laborator. conditii de sporulare, sa fi fost distru~i, In
Daca 'insa cadavrele de la care se pre le- care caz ~i Insamantarile pe medii de cultura
veaza probe Ie nu sunt proaspete, metodolo- ~i inocularea animalelor de laborator dau
gia de diagnostic se complica deoarece sur- rezultate negative. In astfel de situatii se
vin urmatoarele doua fenomene: recurge la examenul serologic.
B. anthracis 'i~i pierde viabilitatea Diagnosticul serologic in antrax se ba-
(germenii mor in cursul proceselor de au- zeaza pe faptul ca 'in tesuturile alterate este
toliza ~i putrefactie); prezenta 0 substanta (precipitinogenul), ela-
tlora bacteriana de putrefactie in- borata de forme Ie vegetative In cursul
vadeaza tesuturile. multiplicarii, rezista la fierbere ~i putrefac-
Flora de putrefaqie include baeterii din tie. Aceasta substanta poate fi identificata
genul Bacillus cum sunt B. cereus. B. deci in tesuturile vechi ~i foarte contaminate
megaterium, B. subtilis ~i altele. care se din care nu se mai poate izola B. anthracis,
Jnfecfia produsa de Bacillus allthracis 417
ca ~i In diverse probe provenite de la ani- unele rezultate ~i numai cu ser sau numai cu
male cu antrax, inclusiv piei lucrate cu antibiotice.
mult timp In urma. Evidentierea Serul anticarbunos folosit In tara noastra
precipitinogenului se face prin reaqia de este un ser hiperimun preparat pe cai. Se
seroprecipitare Ascoli, cu ajutorul serului inoculeaza Lv., s.c. sau i.m. in doze de 100-
precipitant standardizat. 500 mIla animalele mari ~i 20-50 mIla
Spre deosebire insa de evidentierea ger- animalele mici. Daca dupa 5-6 ore nu scade
menilor capsulati In frotiurile executate din febra se repeta tratamentul.
cadavre proaspete ~i de izolarea germenului Dintre antibiotice se prefera penicilina ~i
pe medii de cultura sau animale de laborator, produsele pe baza de penicilina retard
care denota In mod cel1 diagnosticul de an- (efitard, moldamin, tripedin) In doze uzuale,
trax, rezultatul pozitiv al reaqiei Ascoli are asigurandu-se penicilinemia pe toata durata
valoare de diagnostic numai orientativa, febricitarii ~i In primele zile de
deoarece aceasta poate fi pozitiva ~i daca normotermie.
materialul patologic contine numero~i Gill (5) precizeaza ca utilizarea penicili-
antracoizi (care elaboreaza antigeni precipi- nei retard (2500 mg procain penicilina sau
tanti Inruditi) sau negativa daca nu contine 2500 mg benzil penicilina) au prevenit apa-
(suficient) precipitinogen, ca In cazul ani- ritia de noi cazuri de imbolnaviri.
malelor cu glosantrax sau sacrificate de ne- Rezultate la fel de bune se pot obtine ~i
cesitate. Rezultatul reaqiei Ascoli are valoa- cu eritromicina, tetraciclina, lincomicina. in
re (specificitate) mai mare de diagnostic la cazul tratamentului asociat doze Ie de antibi-
cadavrele proaspete ~i mai mica la cadavrele otice se reduc cu pana la jumatate.
vechi. ~ La tratamentul specific se poate aSOCla,
in diagnosticul antraxului au mai fost re- dupa caz, un tratament simptomatic.
comandate reaqia de imunofluorescenta,
pentru identificare'a lui B. anthracis In froti- Profilaxie ~i combatere
urile cu flora bacteriana polimorra ~i testul Profilaxia general a in antrax vizeaza m
fagic, pentru identificarea rapida a bacilului primed rand evitarea contaminarii solului cu
carbunos In culturi (15). B. anthracis ~i implicit evitarea contamina-
Testul ELISA ar putea fi utilizat pentru rii furajelor. Pentru realizarea acestui
evaluarea statusului imunologic al animale- deziderat. de cea mai mare importanta este
lor vaccinate sau cu forme subacute (6). ecarisarea corecta a tuturor cadavrelor. Se
~tie ca un singur cadavru cu antrax abando-
Prognostic nat pe 0 pa~une poate sa contamineze 0 mare
Este gray In formele septicemice ~i re- suprafata de teren ~i sa pericliteze sanatatea
zervat sau chiar favorabil In formele locali- animalelor ce vor pa~una pe acest teren,
zate, dependent de momentul instituirii tra- timp de mai multe decenii.
tamentului. Pentru profilaxia antraxului, alaturi de
masurile generale, imunoprofilaxia este in-
Tratament dispensabila.
Tratamentul poate fi eficient daca se in- Pasteur a fost primul care, in 1881 a do-
stituie Intr-o faza incipienta a bolii. Cele mai vedit posibilitatea prevenirii antraxului prin
bune rezultate se obtin daca se asociaza se- vaccinare, cu ajutorul un or tulpini atenuate
roterapia cu antibioterapia, dar se pot obtine termic (cultivate Indelungat la temperaturi
ridicate). Pentru evitarea unor neajunsuri
4]8 Bali infix,lioase ale animalelor • baclerio::e
prezentate de vaccinurile pasteuriene, alti care se manifesta fie prin aparitia unor ede-
autori au realizat diverse vaccinuri inactivate me inflamatorii sau abcese la locul de ino-
~i adjuvantate. culare, fie printr-o reaqie generala, febrila,
Cele mai bune rezultate se obtin fnsa cu cu posibila acutizare a unor infeqii latente
vaccinurile de tip Stamatin-Steme, constitu- ca pasteureloza, carbunele emfizematos,
ite din suspensii de spori a unor tulpini tuberculoza, hemosporidioza ~i altele.
acapsulogene. Profesorul Stamatin in Ro- in caz de accidente postvaccinale se
mania (1937-1938) ~i independent Sterne in poate interveni cu ser anticarbunos Uumatate
Africa de Sud (1937-1938) au demonstrat din doza folosita in infeqia natural a) sau
pentru prima data ca prin cultivarea lui B. penicilina retard, la care se poate asocia ~i
anthracis pe medii cu sange de cal. respec- clorura de calciu i.v. in cazul edemelor mai
tiv pe medii cu ser ~i fn atmosfera de CO2 pronuntate se aplica ~i comprese reci.
10-30%, se pot obtine tulpini acapsulogene Antraxul este 0 boala declarabila ~i su-
~i datorita acestui fapt, apatogene. dar care pusa carantinei de gradul II.
i~i conserva intacte proprietati1e imunogene. Combaterea antraxului In focar se face
Tulpina R-l190 obtinuta de Stamatin ~i tul- prin masuri generale ~i specifice. Prin an-
pina 34F2 obtinuta de Sterne sunt foarte cheta epidemiologica se identifica sursele de
asemanatoare din punct de vedere a al pro- infeqie (terenuri, furajul contaminat), in
prietatilor antigene ~i imunogene (I). vederea evitarii lor, pana la redresarea situa-
in tara noastra se utilizeaza cu succes tiei imunologice a efectivului.
vaccinul anticarbunos viu (creat de Isopescu, Se supravegheaza clinic tot efectivul de
1949), constituit dintr-o suspensie de spori animale susceptibile, se termometreaza zil-
(6xI01/ml) a tulpinii acapsulogene R-1190, nic animalele mari din efectivul in care au
intr-un excipient care contine glicerina, aparut cazuri. Toate animalele cu semne
geloza ~i saponina. Vaccinarea anticarbu- clinice de antrax sau doar febrile se supun
noasa este obligatorie In tara noastra la ovi- tratamentului.
ne, caprine ~i bovine incepand de la varsta Se vaccineaza sau se revaccineaza ani-
de 2 luni ~i la cabaline incepand cu varsta de male1e sanatoase susceptibile care nu mai
6 luni. Vaccinarea se face s.c. cu doze de sunt In termenul de imunitate sau pentru
0,1-0,5 ml in funqie de specie ~i varsta, ti- care nu exista certitudinea imunizarii.
neretul revaccinandu-se dupa 3-4 luni cu La animale mari se recomanda sa se faca
doza dubla. Din doua in doua luni se fac o apreciere a riscului aparitiei de noi cazuri
vaccinari de completare la tineret. Vaccina- in urmatoarele 10-14 zile ~i daca se aprecia-
rea se face primavara fiind precedata de za ca riscul este considerabil, se poate deci-
vaccinarea antipasteurelica in localitatile cu de ca animalele susceptibile, sa fie
antecedente d~ pasteureloza. Repetarea vac- serumizate preventiv imediat, urmand ca
cinarii se face in luna octombrie. numai in vaccinarea sa se faca dupa 10-14 zile. In
localitatile In care in ultimii 10 ani s-au fn- acest scop se folose~te serul anticarbunos, in
registrat cazuri de antrax. Imunitatea se in- doze de 20-50 ml/animal, in functie de talie.
staleaza dupa 7 zile ~i dureaza 6-7 luni la o atentie deosebita se acorda modului fn
bovine. Se excepteaza de la vaccinare ani- care se face distrugerea cadavrelor. Distru-
malele febrile, tar ate sau aflate in perioada gerea cadavrelor survenite dintr-un focal' de
perinatala. antrax trebuie sa se faca prin procedeele cele
Dupa vaccinarea anticarbunoasa se inre- mai sigure, pentru evitarea diseminarii ger-
gistreaza uneori accidente postvaccinale, menilor. In grajduri se dezinfecteaza locul
lnlectia produsa de Bacillus anthracis 419
pe care au stat animalele bolnave cu hidro- recomandat cultivarea lor cu plante legumi-
xid de sodiu 10% sau cu clol'ura de val' 20%. noase.
Solul pe care au murit animalele cu antrax In focarele de antrax, pe timpul caJ'anti-
poate fi dezinfectat la feL sau pl'in arderea nei, se interzic sacl'ificarile, operatiile sange-
unui stl'at de paie. De asemenea se va face 0 roase ~i necropsiile.
dezinfeqie riguroasa a tuturor utilajelor, Ridicarea masurilor de carantina se face
instrumentelor ~i suprafetelol' contaminate. dupa ce au trecut 14 zile de la ultimul caz de
Pentru asanarea terenurilor contaminate s-a moarte sau vindecare ~i de la vaccinare.
Bibliografie
1. Anion, A .. Vior, E., Vior, C., Consianiineseu, 12 Ristroph, J. D., Ivins, B. E (1983), Infect.
C, Chiureiu, C., Oporan, T. M., Boaru, N., Imun .. 39, 483
Camburu, Gh. (1987), Archiva Vetrinaria, 18, 13. Sadler, D. F., Ezzell, J. W., Keller, K. F.,
93 Doyle, R J. (1984), J C/in. Microbial., 19,
2. Brown, E. R, Cherry, W B. (1955), J Infect. 594
Ois .. 96,34 14. Smith, M, Keppie, J., Stanley, J. L. (1955),
3. Con\iu, I. (1995), Prob. Zoot. §i Vet, 12,53 Br. J, Exp. Pathol., 36, 460
4. Crisieseu, P., Eusiafieviei, 0., Balauea, N., 15. Stamatin, N, Angheleseu, S. (1965), Congr.
Barboi, Gh., Anion, A. (1985), Archiva Nat de Microbial. Medic. Bueure:;;ti, 59
Ve terin aria. 17. 167 16. Stanley, J. L., Smith, M. (1961), J Gen.
5. Gill, J. J. (1982), Aust. Vet. J. 58, 214 Microbial .. 26, 49
6. Honieke, E. (1981), Teza de doctorat, Insi. 17. Sterne, M. (1937), J Vet. Sci. Anim. Indust.,
fUr. Tiermed. u. Tierhg. der Univ. Hohenheim 9, 49
7. Isopeseu, I. (1949), AnuaruIIPI.A, 1,34 18. Uchida, I., Sekizaki, T., Hashimoto, K.,
8. Leppla, S. H. (1982), Proc Natl. Acad. Sci, Terakado, N. (1985), J Gen. Microbial., 131,
79, 7 363
9 Phillips, H. E, Martin, K. L. (1983), J. 19. Van Kruiningen, H. J, Boldgett, S. B. (1971),
Microbial. Method., 62, 273 JA. VMA., 158, 1205
10. Radostis, O. M. (1994), Veterinary Medicine 20. Von Ness, C., Stein, C. D. (1956),
8-ed, Bailliere Tindall JA.V.MA., 128,7
11. Radueaneseu. H, Biea-Popii, V. (1986), 21. *** (1992), 0. IE-Manual of standards for
Bacteriologie Veterinara, Ed Ceres, Bueu- diagnostic tests and vaccines, 144
re~ti
Cap. 27 Infectii produse de
germeni din genul
Nocardia
Helgomar Radudinescu
Genul Nocardia cuprinde in preen I (J 1) 29 de specii de baclerii polimOife. cocoide. bacilare sau fila-
menloase. cu rami/iearii mai mull 5all mai pllrin exlin5e. Gram po::iliv-Iabile: lInele 11IIpini slInl moderal acido-
re::islenle. Cresc pe medii leuale. in aerobio::a.
Penlrll medicina velerinara. ca Ji pel1lru medicina umana. cel mai mare inleres if pre::inla Nocardia
asteroides (5. 9) germen ubicvilar cu lzabilatul in sol. care prodllce obiJnllil il1{ecrii Cll loca!i::are pulmonara.
mamara sau clilanaia Cll le::illni de lip granuloma 105.
Aile specil de /Vocardia all fosl i::olale. deocamdala. nllmai de la diverse specii de animale. clim sllnl N.
farcinica (bOVine). N. nova (pisica). N. salnzonicida Ji N. seriolae (peJli). N. crassostrae (slridii). sall mllnai de
la oameni. cum sllnl N. africana. N. veterana. N. brasiliensis Ji N. pseudo brasiliensis (1. 3. ./. 7.11).
271. NOCARDIOZELE
Nocardiozele sunt boli cu evolulie croni- rezistenta. Gram pozitive; sunt cultivabile
ca, produse de bacterii din genul Nocardia, atat pe medii uzuale cat ~i pe medii speciale
InUilnite mai frecvent la camasiere, taurine, (Lowenstein Ogwa, Sabouraud), se multipli-
rozatoare ~i sporadic la om. Evolueaza ca In condilii de aerobioza prin diviziune
anatomoc1inic sub fonna de: nocardioza directa ~i prin spori, asemanator cu actino-
sistemica, mamita nocardica ~i micetom miceteie ~i fungii. Tipul cultural este R, In
nocardic. medii lichide dezvoltandu-se la suprafata sub
La noi In tara, nocardioza la animale re- forma unoI' pelicule Incretite, iar pe mediile
solide coloniile sunt neregulate, opace, une-
prezinta 0 raritate, fiind semnalata de Carol
Dumitriu (1972) la caine ~i Togoe ~i ori pigmentate In portocaliu sau ro~u, unele
Diaconescu (1983), la vaca. specii formeaza micelii aeriene.
Datele din literatura de specialitate pri-
vind implicaliile nocardiilor In medicina Caractere epidemiologice
veterinara se refera aproape In totalitate la N. Sunt receptive numeroase specii de ani-
asteroides, In cele mai multe descrieri male: caine Ie, pisica, vaca, cangurul, roza-
anatomoc1inice, lipsind Insa testele de dife- toarele, cetaceele, pe~tii, etc. (4, 5, 7,11,).
renliere Intre speciiIe genului Nocardia. Foarte rar a fost semnalata ~i la unele specii
de pasari (1). Infeqia este corelata cu in-
Etiologie tervenlia factorilor predispozanti, preponde-
Nocardiile sunt bacterii filamentoase, rent endogeni, cum sunt starile
ramificate, avand un grad moderat de acido-
Infectii produse de germeni din genu! Nocardia 421
imunodeficitare sau preexistenta unoI' infec- caractenstlce. Uneori starea general a este
tii primare. alterata printr-o reactie febrila.
Bibliografie
7, Salinas-Carmona, M,C, (2000), Microbes
1, Bacciarini, L,N" Posthaus, H" Pagan, 0"
Infect, 2, (11), 1373
Miserez, R (1999), Vet Pathol, 36, (4), 345
2, Carol-Dumitriu, E (1972), Comunicare la Soc, 8, Stevens, D !?i col. (1981), Am, J. Vet. Med"
de med vet" FMV Bucure!?ti 71,928
3, Friedman, CS" Beaman, B,L" Chun, J, 9, Takahashi, K" Toda, N" Kakiichi, N" Sawada,
Goodfellow, M, Gee, A, Hedrick, RP, (1998), T., Sako, T., Koyama, H" Takemura, N"
Int J Syst Bacteriol, 48, 1, 237 (1999), J Vet Med Sci, 61, (4), 421
4, Hirsh, D,C, Jang, S,S, (1999), J Am Vet Med 10, Togoe, I., Diaconescu, L, (1983), Comunicare
Assoc, 215, (6), 815 la Soc de med, vet., FMV Bucure!?ti
5, Pal, M (1997), Rev Sci tech, 16, (3), 881 11, Yassin, AF" Rainey, FA, Mendrock, U"
6, Pier, A C, !?i col. (1968), Am. J. Vet. Res, 29, Brzezinka, H, Schaal, KP (2000), Int J Syst
397
Evol Mocrobiol, 50, 1487
Cap. 28 Boli produse de
germeni din genul
Mycobacterium
Radu Moga Manzat
Genul Mycobacteriumface parte din ord. Actinomycetales, fanL frlycobacteriaceae, Cliprinde bacteriifi-
ne, deforma bacilara, nesporlilate, imobile, aerobe 'Ii oxidative, Fiind alcoolo-acido rezistente se coloreaza in ro:)u
prin metoda Ziehl-Veelsen in cadrlll genllllli sunt reClinosclite mai multe specii, dintre care wiele sllnt patogene
pentnl om :)i animale, la care prodllc tuberculoza (AI. tuberculosis, Al. bovis, AI. avium) altele produc la om sau
animale boli grave, dar cu alte denumiri (M. leprae, ill. paratuberculosis) altele produc doar infec!ii localizate, iar
altele sunt considerate nepatogene, respecti>' saprojite,
Capitolul defa!a trateaza numai bolile sistemice prodllse la animale de micobacterii, respectiv tuberculoza
mamiferelor ~'ipasarilor §i paratuberculoza.
Africa, unde numarul cazurilor de tubercu- Anglia, In 1929 de Savage cit. de Miciora
loza practie s-a dublat. Rata ineidentei (36), numai 1% din tulpinile de
tubereulozei la 10.000 loeuitori a ereseut, lv!vcobacterium izolate din leziunile pulmo-
mai mult sau mai putin, In toate regiunile nare de la am, care este cea mai frecventa
globului, cu exceptia Amerieii. Cea mai loealizare, apartineau speciei M. bovis, In
ridicata cre~tere s-a Inregistrat printre pur- timp ce din leziuni cu alte localizari (cervi-
tatorii de HIV, a carol' sistem defensiv cale, cutanate, meningeale etc.) kI. bovis se
antiinfectios este Intotdeauna gray alterat: de izola In proportie de 17-51 %.
4,7 ori (36, 43). 0 cre~tere a susceptibilitatii
fata de infectia tuberculoasa a fost remarcata Etiologie
~i la bovinele infectate cu virusul LEE (35). Genu] Mycobacterium cuprinde bacterii
N u se poate preciza In ce proportie este fine, de forma bacilara, drepte sau u~or
implicat M. bovis In tuberculoza umana, Incurbate. de 0,2-0,7!l ,0-1 O~m, nesporulate,
deoarece lipse~te un studiu de anvergura pe neciliate, necapsulate.
aceasta tema. Conform unui studiu facut In
Prineipalele speeii ale gennlni Mycobacterium
tate de tip Intiirziat, care poate fi revelata 4%. in schimb. solutiile de formol 5% sau
prin testul de tuberculinare. testul de solutia alcalina de formol (3% formol + 3%
transform are blastica sau de inhibare a mi- NaOH) inactiveaza micobacteriile de tip
grarii macrofagelor. bovin In 30 de min, iar pe cele de tip aviar In
lnfeqia micobacteriana induce un gen 5 ore. Hipocloritul de sodiu ~i solutia de
particular de imunitate, numita de suprain- fenol (30 g/l) au aqiune dezinfectanta buna.
feqie, legata de prezenta In organism a Yarul cloros cu 4.2% clor activ distruge
bacteriei. imunitilte bazata pe activitatea bacilii de tip bovin In 30 min. ~i bacilii de
macrofagelor activate de limfocitele T. tip aviar In 90 min.
M icobacteriile au 0 rezistenta remarca- Bacilul tuberculozei este sensibilIa 0 se-
bila fata de factorii nocivi. In special fata de rie de antibiotice ~i chimioterapice ca:
anumiti factori fizici ~i chimici, fiind consi- streptomicina. hidrazida aciduiui
derate printre cele mai rezistente bacterii izonicotinic. tiosemicarbazona. acidul
nesporulate. Rezistenta germenilor aflati In paraaminosalicil ic.
materiale patologice este mai mare decat a La infeqia experimentala sunt receptive
celor din culturi. in lapte micobacteriile sunt multe specii de ani male de laborator, fata de
distruse In 20 minute la 75°C. In 5 minute la
micobacteriile patogene, care Insa nu sunt
80°(, In 2 minute la 900( ~i In I minut la sensibile ~i fata de micobacteriile oportu-
95°(. rezista 15 zile In laptele acru. 4 sap- niste. Data fiind sensibilitatea deosebit de
tamani In unt ~i 4-5 luni In branzeturile
mare a cobaiului la infeqia cu micobacterii
fermentate. Sararea ~i afumarea nu distrug
de tip uman ~i bovin, acesta este utilizat
micobacteriile. De asemenea. aciditatea su-
uneori In loc de mediu de cultura, pentru
cului gastric nu are nici 0 influenta asupra
evidentierea prezentei germenului In aI1Ll-
germenilor care tranziteaza stomacul (68).
mite materia Ie patologice. De asemenea
Feriti de lumina solara directa. bacilii tu-
diferentierea M. tuberculosis de M. bovis ~i
berculozei rezista In sputa pana la patru luni.
/vi. aviul11. continua sa se faca, In multe labo-
iar In pulmonii infectati. Ingropati In pamant
ratoare, prin infectia experimentala la cobai,
rezista pana la 6 luni. Lumina solara directa
iepure ~i gaina pe baza faptului ca:
~i radiatiile ultraviolete au aqiune distructi-
• cobaiul este sensibilIa M.
va Insemnata asupra micobacteriilor. AI
tuberculosis ~i A1. bovis
aviul11. care este cel mai rezistent dintre ba-
• iepurele este sensibilia M. bovis ~i
cilii tuberculozei. rezista In cadavrele de
kf. aviul11
pasari Ingropate pana la un an.
Micobacteriile sunt fom1e rezistente. atat
• gaina este sensibila numai la M
aviul11
In mediu acid, cat ~i In mediu alcalin: solu-
Acest procedeu de identificare nu este In
tiile de acid sulfuric sau hidroxid de sodiu 5-
consonanta cu normele internationale care
10% nu Ie distrug.
recomanda substituirea. In masura posibili-
La temperatura camerei rezista peste un
tatilor, a infeqiilor experimentale, cu teste
an, iar la temperatura frigiderului, pe medii
de laborator in vitro.
uscate, se conserva pana la 3 ani.
Este distrus In 30 min. de form01u1 3% Dintre afeqiunile produse de germeni
sau de solutia de val' cloros cu un continut din genu1 Mycobacteriul11 1a animale pre-
de 4,2% clor activo dar nu este deloc int1u- zinta interes deosebit pentru patologia
entat de solutia dezinfectanta de soda animala ~i VOl' fi tratate In cele ce urmeaza:
caustica. In concentratiile obi~nuite, de 2-
428 Boli infectioase ale animalelor • baclerio::e
Mycobacterium bovis produce in mod bovis dar, pe cata vreme unele specii sunt
obi~nuit la bovine ~i numai rareori la alte foarte susceptibile ~i fac frecvent boala, la
mamifere ~i om, 0 boala infectocontagioasa alte specii infectia tuberculoasa este rara ~i
cronica, cu simptomatologie nespecifica. este manifestata clinic rareori sau nu este
caracterizata morfopatologic prin leziuni deloc manifestata clinic.
specifice productive de tip granulomatos sau Dintre toate animalele bovinele au cel
de tip exsudativ-cazeos (4). mai mult de suferit de pe urma infectiei tu-
berculoase cu Ai bovis. In special taurinele
Etiologie din rase specializate fac frecvent tuberculo-
La bovine tuberculoza este produsa in- za. Tineretul ~i vacile cu produqii mari de
totdeauna de Mycobacterium bovis. lapte sunt cele mai expuse.
M.ycobacterillm tuberculosis produce la bo- Incidenta tuberculozei este maxima In
vine infectii asimptomatice iar alte fermele cu cre~tere intensiva, In care ani-
micobacterii produc boli cu alte denumiri malele raman tot timpul In stabulatie ~i este
sau infectii localizate. De aceea. prin denu- minima in fermele In care animalele sunt
mirea de tuberculoza bovina (T.B.) se intretinute la pa~une. Propagarea infeqiei In
Intelege numai Imbolnavirea produsa la bo- efectiv se face cu atat mai rapid ~i mai u~or
vine de /vlycobacterium b01·is. cu cat contactul dintre animalele cohabitante
Identificarea agentului etiologic este mai strans.
lv~vcobacterill/)/ bovis se poate face printr-un in ordinea susceptibilitatii la infeqia cu
set de teste, devenite clasice. destul de labo- M. bovis urmeaza caprele ~i porcii, care fac
rioase ~i de durata, care iau in considerare o boala sistemica asemanatoare cu cea de la
caracterele morfologice, culturale, biochimi- bovine, dar cu 0 frecventa mult mai redusa.
ce, sensibilitatea fata de anumite sub stante ~i ~i mai rara este tuberculoza la carnivore, In
patogenitatea pentru animalele de laborator. timp ce ovinele ~i solipedele pot fi socotite
In prezent, In laboratoarele bine dotate, se practic rezistente. Cum s-a aratat la om tu-
merge pe identificarea micobacteriilor prin berculoza cu M. bovis este relativ rara. De~i
tehnici moleculare (PCR). la animalele salbatice tuberculoza este In
general mai rara decat la cele domestice,
Caractere epidemiologice exista unele specii mai sensibile, care pot fi
Toate speciile de mamifere. inclusiv socotite ca rezervor de germeni In natura iar
omul, sunt susceptibile la infeqia cu Ai. datorita lor. tuberculoza bovina poate fi con-
Bali praduse de germeni din genu! Mycobacterium 429
numesc astfel din cauza u~oarei asemanan exsudat, ce contine fibrina, neutrofile ~i mo-
cu unele celule epiteliale. Ele au proprietati nonucleare. Evolutia granulomului,
fagocitare. Printre celulele epitelioide sunt predominant exsudativ este mai acuta decat
diseminate ~i celule gigante de tip Langhans, a celui predominant celular. Uneori, leziu-
de asemenea cu funqii fagocitare, caracte- nea de la poarta de intrare (afectul primm')
ristice infeqiei tuberculoase. Acestea sunt nu poate fi sesizata, dar diseminarea germe-
celule mari (0,2-0,4 mm) cu mai multi nilor va intampina totu~i rezistenta la nivelul
nuclei dispu~i excentric, rezultate prin fuzi- limfonodurilor regionale, prin reaqia speci-
onarea mai multor macrofage, care nu se fica de tip celular sau exsudativ care, la
mai pot divide. acest nivel devine evidenta In mod inevita-
La peri feria zonei populata cu celule bi!. Leziunea de la poat1a de intrare,
epitelioide ~i gigante se dispune 0 zona po- 1l11preuna cu leziunea din limfonodurile re-
pulata cu limfocite, plasmocite ~i monocite. gionale, constituie comp!exu! primar
Pe masura ce tuberculul evolueaza, are loc comp!el. Leziunea din limfonod, In absenta
un proces de necroza de cazeificare centrala afectului primar. constituie ceea ce se nu-
~i un proCiOSde proliferare fibrocitara perife- l11e~tecomp!exu! primal' incomp!el.
rica, sub forma de capsula. Predominarea De regula. complexul primar este com-
procesului de proliferare fibrocitara denota 0 plet cand poarta de intrare este mucoasa
rezistenta apreciabila a organismului, iar respiratorie ~i incomplet cand poat1a de in-
predominarea procesului necrotic-cazeos trare este mucoasa digestiva.
denota 0 rezistenta scazuta a organismul ui Odata format complexul primar, sunt po-
fat a de infeqia tuberculoasa. sibile In continuare trei alternative evolutive:
In evolutia lor. tuberculii pot sa Imbrace a) intrarea inlr-o fa:::ti de !alenta, de
mai multe aspecte: tuberculi mici dit gama- slabili::are, cu duratCi nedefinila;
lia unui ac. translucizi sau gri. tuberculi b) vindecarea;
miliari ceva mai marL cu centrul cazeos, c) generali::area.
tuberculi cazeo~i sau cazeo-calcari, tuberculi a. Siabili::al'ea comp!exll!ui primar se
Inchistati (cu capsula sclerozata) sau observa mai frecvent la oameni ~i bovine.
fibrozati (omogeni pe seqiune, Tara cazeum. Are loc necroza de cazeificare a leziunilor ~i
indurati). apoi calcificarea lor, care Impiedica
i
Formarea granu!omu!u 11Ibel'cu!os re- multiplicarea bacteriilor, producandu-se
flecta existenta unui anumit echilibru Intre chiar diminuarea numarului lor, precum ~i
numarul ~i puterea patogena a germenilor, unele restructurari citomorfologice de bun
pe de 0 par1e ~i reactivitatea organismului, augur. Oar acest echilibru este fragi!.
pe de alta pat1e. Gl'anll!omll!lubel'cu!os este putandu-se rupe fie In favoarea organismu-
leziunea tuberculoasa obi~nuit Intalnita la lui. fie In favoarea germenilor.
poa11a de intl'are a germenilor, cunoscuta b. Oaca echilibrullnclina In favoarea or-
sub numele de a[eci primar (4). Timpul de ganismului, procesul tuberculos evolueaza
constituire a granulomului este de 8-15 zile. spre vindecare. Evolutia favorabiJa este
In conditiile unui numar mare de ger- marcata de distrugerea micobacteriilor ~i
meni virulenti ~i a unei rezistente generale restructurarea morfologica prin resorbtia
scazuta, reactivitatea generala are caracler cazeumului ~i eliminarea elementelor celula-
predominant exsudativ, cu cre~terea per- re proliferate. Evolutia favorabila poate avea
meabilitati i vasculare, care face posibila loc imediat ce s-a format complexul primar
acumularea locala a unei mari cantitati de sau dupa 0 perioada de latenta.
432 Bali infec{ioase ale animate/or • b(lClerio~e
:1UmaI ca Alergia ~i imunitatea 'in infectia tuber- medie este de 3-8 saptamani, dar nu mai
culoasa putin de doua saptamani.
_c':neni din
'.c. mai de-
in tuberculoza imunitatea pare a fi exclu- 2. Stadiul alergic se caraeterizeaza prin
siv de natura celulara. Ea se caracterizeaza instalarea starii de sensibilitate alergiea fata
~ a unei
printr-o activitate crescuta a macrofagelor, de tuberculoproteine, de 0 intensitate mai
c:tiei se-
activate prin intermediul citokinelor elibe- mare sau mai mica, eu fluctuatii de diverse
'. ::tivarii
rate de celulele T, cu cre~terea capacitatii de amplitudini, mergand pana la anergie tempo-
. Jt fac-
fagocitare ~i liza a germenilor fagocitati. La rara. Cauzele aeestor fluctuatii sunt numai In
':'"ctiei locul leziunii sunt atrase ~i monocitele cir- parte cunoscute ~i se pun eel mai adesea pe
: ,:area
culante, care VOl' manifesta aptitudini seama: maladiilor intercurente din efeetiv,
.c\ me antibacteriene chiar mai mari dedit ca efect al vaccinarii contra alto l' boli. admi-
:" de macrofagele fixe (41). Interactiunile celulare nistrarea pe cale s.c. de doze repetate de
conduc ~i la hipersensibilitatea de tip Intar- tuberculina, tuberculinarea in perioada
ziat, care se soldeaza, de asemenea. cu perinatala (6 saptamani pre- ~i postnatal).
inhibarea micobacteriilor, dar ~i cu fenome- Durata stadiului alergic se poate extinde pe
ne necrobiotice tisulare locale ~i distrugerea parcursul mai multoI' ani sau numai a cator-
macrofagelor implicate, ce VOl' elibera va saptamani.
micobacteriile ce VOl'putea fi apoi fagocitate 3. Stadiul anergic se eonstata numai la
de alte macrofage, activate (41). Instalarea animalele cu 0 stare avansata de boaia, care
complexului primal' tuberculos induce un a epuizat fizic organismele ~i Ie-a adus in
anumit grad de protectie fata de 0 eventuala stare de diminuare a reactivitatii generale,
reinfeqie tuberculoasa. dar aceasta nu du- implicit a reactivitatii alergice.
reaza decat atata timp cat micobacteriile nu In afar a de:
au fost distruse ~i eliminate din leziuni. I). fazele scul1e de anergie temporara .
Aceasta imunitate "de suprainfeqie" previne survenite pe durata fazei alergice, mentio-
infectiile exogene ~i limiteaza diseminarile nate anterior ~ide
bacteriene de origine endogena. Proteqia 2). anergia post-tuberculoasa prin epui-
conferita este Insa doar partiala, ineficienta zare fizica, mai exista ~i
in cazul unOI' invazii masive ~i repetate de 3). anergia totala, intalnita la 1-5% din
germeni sau a deprecierii starii generale de indivizi, respectiv cazurile In care (din moti-
sanatate. Pentru acest considerent nu se ve necunoscute) infectia tuberculoasa nu
poate a~tepta de la un vaccin contra tuber- este urmata de instal area unei stari alergice
culozei conferirea unei imunitati solide. (4). Toate aceste trei situatii posibile pun
Atat corpii bacterieni (vii sau morti), cat grele probleme depistarii reagentilor In sco;-
~i extractele micobacteriene, injectate la de diagnostic individual sau In cadrul pro-
animale induc 0 stare de hipersensibilitate de gramelor de supraveghere a efectivelor
tip Intarziat. in evolutia starii de hipersensi- sanatoase ~i de asanare a efectivelor infec-
bilitate se parcurg trei stadii principale: tate.
1. stadiul prealergic; Starea de hipersensibilitate de tip Int3.rzi-
2. stadiul alergic; at Intalnita in tuberculoza influenteaza nu
3. stadiul anergic. numai posibilitatea suprainfectiei sau
1. Stadiul prealergic dureaza din mo- reinfectiei tuberculoase ci ~i evolutia ~i ca-
mentul infectiei tuberculoase (instalarii racterul leziunilor tuberculoase, favorizand
complexului primal') ~i pana cand aeeasta necroza de cazeificare ~i ramolismentul
devine decelabila prin tuberculinare. Durata eontinutului focarelor inflamatorii. Starea de
434 Boli infecfioase ale animalelOl' • bacferioee
alergici sau al celor care, la examenul matologia poate fi foarte variata. dependent
morfopatologic prezinta leziuni de tubercu- de localizare. Cea mai frecventa este tuber-
loza. culoza cu localizare toracala (pulmon,
La cal tuberculoza este produsa de Af. pleura, pericard, limfonoduri), intalnita ]'n
bovis. mai rar de kf tuberculosis ~i M. special la caine care se manifesta prin: dis-
avium. Cel mai frecvent leziunile se locali- pnee, jetaj muco-purulent, raluri crepitante
zeaza 1n limfonodurile vertebrelor cervicale, ~i zone de submatitate sau matitate, insufici-
1n pulmon ~i limfonodurile aferente, iar la enta circulatorie ~i respiratorie, cu oboseala
manji, 1n tubul digestiv. Manifestarile c1ini- rapida. In cazul localize/rii digestive mai
ce apar numai 1n faze Ie avansate de boala: frecventa la pisica, apar tulburari funqionale
animalul are dureri cand executa mi~cari mai hepatice sau intestinale, hipertrofia ficatului,
ample ale capului, prezinta tuse cu jetaj splinei, limfonodurilor mezenterice.
muco-purulent ~i expectoratii. Temperatura o forma mai aparte, frecventa la carnivo-
este f1uctuanta. re, este tuberculoza cutanata. manifestata
La caine ~i pisidi tuberculoza poate fi prin noduli ~i abcese reci, localizate la cap,
produsa fie de ivf bovis fie de M. gat sau regiunea dorso-lombara, care evolu-
tuberculosis, dar nu cu aceea~i frecventa. eaza lent ~i au tendinta de a se deschide la
Practic, la caine este mai frecventa infeqia exterior, formand ulcere atone sau fistule cu
cu M. tuberculosis (60-70%), iar la pisica slaM tendinta de cicatrizare. din care se
este mai frecventa infectia cu /'vI. bovis scurge un puroi galben-cenu~iu, bogat In
(60%). Exista ~i infectii cu AI. avium, dar bacili. Chiar daca se cicatrizeaza, dupa un
acestea sunt 1ntotdeauna inaparente clinic. In timp recidiveaza sau alte abcese apar in ve-
majoritatea cazurilor ~i 1n infectiile cu M. cinatate. lnfectia cuprinde ~i limfonodurile
tuberculosis ~i ivf bovis evolutia este regionale.
asimptomatica. Atunci cand apare, simpto-
Etiologia rari~l
Speda
;\!.
kf.
Ai. huns
foal1e
frecyenta
lvl.absenta ~i
rara
leziunilor
AI lezional
frecvellta
numero~l
llumeroase
relati\
Cazeificarea
Calcifierca
Caracterul
absente
exsudativ
constanta
frecventa
variabil
relativ
h01'i.~rare ~i
relatlv
discreta
l1umeroase
leziuniloJ"
hO\'h
h01,'is
!Jm'is
nodular,rare
rara
hiperplastic~i
(pseudosarcom3
nodular
rara
nodular cnrari
raTsalt frecyenta
discreta
la exsudati\
AI. tllhercll!osi.'·
obi~nuita Cobai
Camivore slaninoasa exsudati\
sarcomatos)
-t05).
(pseudo- bubaline ~
Rllmegatoare
Tuberc1tloza osteo-artic1tlara se mani- apar doar in fazele fOalte avansate ale bolii:
festa prin ~chiopaturi, fracturi spontane, astenie, oboseala, apetit capricios, slabire,
fistule osoase. SimptOlpele generale adesea Jimforeticulita, subfebrilitate sau accese tennice
Boliproduse de germeni din genul Mycobacterium 437
alte cauze, care pot sa genereze reaqii pozi- Identificarea animalelor cu reaqii fals
tive false. negative (animale tuberculoase cu slaba
Pe de alta pmie, 1a animalele recent in- reactivitate alergica) se poate face ulterior
fectate, la vaci Ie batrane sau 1a vacile care prin testul tennic sClirt sau prin testlll
au Tatar recent infeqiile tuberculoase raman Stormont.
adesea nedetectate. Testlll termic scurt consta In inocularea
Din punct de vedere al specificitalii. unei cantitati relativ mari de PPD, pe cale
reaqiile pozitive la TIS, la bovine, pot sa i.v. (la noi, 2ml) sau s.c. (In alte tari, 4ml) la
fie: bovine cu temperatura rectala mai mica de
• spec(fice - daca se datoreaza infec- 39°C. Animalele pozitive prezinta 0 cre~tere
liei cu M. bovis: a temperaturii peste 40°C dupa 4-6 ore de la
• nespecijlce, sau fals pozitive, daca inoculare. cu un maxim probabil la 6-8 ore.
se datoreaza altor cauze, care pot fi: Temperatura poate atinge uneori chiar 41°C
paraalergice sau ~i nu este exclusa posibilitatea mortii ani-
pseudoalergice malului, ca urmare a reaqiei alergice. Testul
Reactiile negative la TIS se pot datora: tennic. numit ~i testul intravcnos, descopera
- lipsei infeqiei tuberculoase ~i animalele infectate cu Ai. bovis slab reac-
- lipsei reactivitatii alergice la ani- tive sau areactive (anergice) la teste Ie
male Ie infectate cu Ai. bm'is (reactii fals intradermice. Folosit in trecut mai ales pen-
negative ). tt'L1clarificarea diagnosticului ~i diferentierea
Reac[iilc ncspecificc paraalcrgicc se reaqiilor specifice de cele nespecifice, testul
datoreaza infectiilor cu alte micobacterii intravenos este folosit ~i recomandat de 10-
decat M. bovis: ;\l. tubcrculosis. ,H. (f1'ium, nica ~i co1. (31) mai ales In situatii1e cand,
AI. paratubcrculosis, M. farcinogencs, alte dupa eli1l1inarea animalelor pozitive la cel de
micobacterii. considerate opot1Lmiste sau al doilea test TIC. mai raman animale notate
(dupa unii) chiar saprofite. cu R, sau daca apar ani1l1ale suspecte de
Reac[iilc nespccijicc pscudoalcrgicc se tuberculoza, clinic sau morfopatologic. care
datoreaza altor cauze (parazitoze, bruceloza, insa sunt negative la TIC. De asemenea, este
leucoza ~i alte cauze necunoscute) ~i se re- recomandat la toate ani1l1alele negative la
veleaza tot prin Ingro~area pliului. dar TIC. in efectivele In curs de asanare a tuber-
Ingro~area nu se datoreaza unor reactii aler- culozei, dupa eliminarea tuturor reagentelor
gice, de tip Intarziat. ci altor mecanisme, pozitive, cu scopuI revelarii eventualelor
motiv pentru care se ~i numesc animale anergice (30, 31).
pseudoalergice. Testul Stormonl, [olosit In alte tari, con-
Dinam ica reaqiilor alergice specifice di- sta In repetarea TIS dupa 7 zile prin
fera de dinamica reaqiilor nespecifice: inocularea aceleea~i cantitati de PPD (0, I
• reactiile specifice apar dupa 24-48 ml), In acela~i loc In care s-a inoculat ~i pri-
ore. sunt maxime la 72-96 ore ~i scad lent In ma data. Testlll este pozitiv daca dupa 24
rastimp de 7-8 zile. ore se obtine 0 Ingro~are a pliului de peste 5
• reaqiile nespecifice. de~i pot fi la mm. T estlll Stormont este socotit mai sensi-
fel de intense. se instaleaza de regula in pri- bil decat TIS dar nu este nici eI strict
mele 24 ore, sunt maxime la 48 ore ~i scad, specific, fiind posibiIe llnele reaqii
pana la negativare, In rastimp de 72-96 ore. paraalergice (40). Ca un prim pas pentru
Dinamica reaqiilor nu este luata In con- diferentierea reactiilor alergice specifice
siderare la citirea rezultatului la TIS, In obtinute la TIS, de cele nespecifice. In toata
scopuI' diferenlierii reaqiilor specifice de lumea, ~i la noi, se [olose~te In specialtestul
cele nespecifice. intradermic comparativ (TIC).
Boli prodllse de ,germeni din genu! Mycobacterium 445
Modul de executare al TIC nu difera de chei aprobata oficial pentru tara noastra de
TIS, In principiu. In fond este yorba de ino- Ai'lSY (susceptibila de Imbunatatiri prin simpli-
cularea simultana a doua tuberculoproteine ficare). care ia In considerare:
purificate (PPD bovin ~i PPD aviar) In mij- Ingro~area piiului cutanat la locul
Jocul a doua patrate de 5/5 cm, In prealabil de inoculare al fiecareia din cele ·doua tu-
tunse ~i masurate, In treimea mij locie a ga- bercuiine:
tului, la distanta de 12 cm, Citirea se face • caracterul reactii10r locale;
prin determinarea Ingro~arii pliului pielii la fie- diferenta dintre cele doua Ingro~ari,
care inoculare In parte, ca ~i In cazul TIS, dar in mm.
rezultatu] TIC se interpreteaza In baza unei
Citirca rcac(iilor ~i incadrarca animalelor testate prin tcstul intradermic comparativ (TIC)
pentru diagnosticul tuberculozci bovine
Dupa rezultatul obtinut la TIC. animalele intensrlla PPD bovin ($i care rrlmall sus-
se clasifica In: peete de tuberculozrl bovilul), de cele la
• pozitive, notate cu P; care reac(ia este mai intensrl fa(rl de PPD
• dubioase, notate cu R (pentru ca se aviar $i la care suspiciullea de tuberculozrl
impune recontrolul); se elimi/l(l.
• negative, notate cu N. TIC poate fi repetat, dar nu mai curand
Intre cheia de citire a rezultatelor TIS ~i de 45 ziJe, In care timp animaleJe reactionate P
TIC in Romania ~i In Comunitatea Europea- sau R se mentin In ferma In conditii de izolare.
na exista diferente, cam de Imm Ingro~are la Ca ~i in cazul TIS, un animal reactionat
fiecare categorie (+, ± ~i -). ill esell{ii, prill la TIC ~i clasificat ca pozitiv (P) nu Insem-
acest test se urnulre$te In principal diferen- neaza ca este neaparat tuberculos, pentru ca
(ierea animalelor la care reac(ia este mai nu numai lvf bovis determina Incadrarea In
446 Bali infectioase ale animalelor • baclerio~e
germel1ilor i::olari are cea mai mare valoare M. avium ~i M il1trace!lulare cresc
de diagnostic. In vederea Insamantarii pe in 2-3 saptamani, sub forma de colonii de
medii de cultura, probele de tesut incriminat tip S, cu aspect umed, difuz. Cre~terea este
se prelucreaza sub forma de omogenat prin mai rapida la 40-42°(;
mojarare, sau cu ajutorul unui mixer, prin • lvlicobacteriile atipice de regula
tratare cu acid oxalic sau hidroxid de sodiu cresc ~i mai rapid, sub forma de colonii al-
5%, termostatare ~i centrifugare. Depozitul be sau pigmentate in galben sau
de centrifugare se folose~te pentru Insa- portocaliu.
mantari ~i pentru testul biologic dar poate Identificarea tipului de micobacterii care
servi ~i la efectuarea de frotiuri ~i examen a fost izolat este destul de anevoioasa. Se
bacterioscopic, cu mai mari ~anse decat daca face pe baza caracterelor culturale ~i a mai
frotiurile au fost Iacute prin ampremare sau multoI' teste il1vitro. Numai in cazuri deose-
strivire a noduli lor (70). Laptele ~i urina pot bite se recurge la testele biologice de
fi examinate. de asemenea. dupa tratarea cu diferentiere.
acizi ~i centrifugare. Dintre testele biochimice de diferentiere,
Insamantarile se fac pe mediui mai importante sunt: testul niacinei, reduce-
Lowenstein-Jensen Imbogatit Petragnani rea nitrati1or, ureaza, sensibilitatea la
sau Stonebrink. Mediile Insamantate se pyrazinamide. M. tuberculosis este aerob, In
incubeaza 8- 10 saptamani la 37°( ~i se exa- timp ce M. bovis ~'i Iv1. aji-ical1um sum
mineaza saptamanal: microaerofili.
AI. bovis cre~te In 5-8 saptamani, Diferentierea pe aceasta baza se face
sub forma de colonii albe, umede. friabile, foarte simplu, incuband In conditii de aero-
u~or rafizate: bioza culturi pe medii adecvate semisolide,
• A1. tuberculosis cre~te In 3-4 sap- in profunzime. M. tuberculosis se dezvolta
tamani. sub forma de colonii consistente, la suprafata mediului, in timp ce A1. bovis
rugoase, uscate. albe, galbui sau pOltocalii, cre~te la cativa mm sub suprafata mediului.
aderente Ia mediu:
Ciitna earaetere diferen(iale intre lInele
mieobaeterii de interes Yeterinar
posibilului, testele pe animale sa fie Inlocu- dere ca porcul face tuberculoza evolutiva cu
ite cu teste in vitro. toate cele trei tipuri de micobacterii: bovin,
Cobaiul este animalul preferat pentru uman sau aviar. Leziunile Intalnite la porci-
izolarea M. bovis ~i M. tuberculosis, In care ne au caracterele generale ale leziunilor
scop da rezultate comparabile cu cele mai tuberculoase, dar gravitate a ~i tipul lezional
bune medii de cultura. Depozitul de centri- difera, pentru ca porcii nu sunt egal de sen-
fugare obtinut din materialul patologic, a~a sibili fata de cele trei tipuri de micobacterii.
cum s-a specificat la examenul bacteriolo- Spre deosebire de bovine, la care In mod
gic, se resuspend a In ser fiziologic ~i se obi~nuit suspiciunea de tuberculoza apare ca
inoculeaza i.m. In coapsa sau i.p. Dupa 4-5 rezultat al tuberculinarii ~i se confirm a apoi
saptamani se tuberculineaza cobaii, inocu- prin examene morfopatologice, histologice
liind tuberculina A ~i B i.d. pe laturile $i bacteriologice, In tuberculoza pOJ'cina
corpului. Infeqia cobaiului permite diferen- suspiciunea de tuberculoza survine de obicei
tierea M. bovis ~i Ai tuberculosis de toate la examenul de abator, se confirma histolo-
celelalte micobacterii, inclusiv de BCG ~i de gic $i bacteriologic (sau biologic) ~i numai
/vI. avium, fat a de care cobaiul nu este sensi- dupa confinnare se utilizeaza tuberculinarea,
bil, dar nu ~i diferentierea M. bovis de M. in scopul depistarii tuturor indivizilor infec-
tuberculosis, fata de care cobaiul este aproa- tati din efectiv. Dupa ce se cunoa$te tipul
pe egal de sensibil. Ambele produc la cobai infectant. se face testul simplu de
o boala generalizata letala In 5-6 saptamani, tuberculinare, cu tuberculina corespunzatoa-
cu leziuni similare cu cele descrise la bovi- re B sau A, care se inoculeaza i.d. pe fata
ne. De la cobai se poate reizola germenul ~i extern a a pavilionului urechii sau la baza
studia pe baza caracterelor culturale ~i bio- urechii $i se cite~te dupa 48 ore pe baza ca-
chimice. Pentru diferentierea Intre M. bovis racterului reaqiei: ingro$area pielii cu cel
~i M. tuberculosis se poate recurge la testul putin 4-5 mm, cu eritem local sau chiar ne-
pe iepure care, inoculat i.v. cu O,Olmg cultu- croza locala, denota 0 reaqie pozitiva. Daca
ra semiuscata de M bovis face tuberculoza Inca nu a fost stabilit tipul infectant, se poate
generalizata, dar nu se Imbolnave~te daca face initial testul comparativ, prin inocularea
germenul inoculat In aceea~i cantitate este simultana de PPD aviar Intr-o ureche $i PPD
ivl. tuberculosis. bovin In cealalta ureche, stabilindu-se astfel
/vI. avl1l111 produce la iepure, inoculat fat a de care tuberculina este reaqia mai in-
i.m., numai leziuni locale, dar produce 0 tens a, urmand ca la testarile urmatoare sa se
boala mortala In term en de doua luni la puii mai faca numai testul unic, cu tipul de tu-
de gaina In varsta de 3 luni, inoculati i.v. cu berculina corespunzator (48).
0, I mg germeni. Fata de 1\4. bovis $i /vI. La carnivore, care fac boala atat cu /vl.
tuberculosis gaina este refractara. bovis cat $i cu M. tuberculosis, In diagnosti-
Animalele inoculate trebuie tinute sub cui tuberculozei se recurge la 0 conduita
observatie timp de 90 de zile. diferita de cea aplicata la bovine sau de cea
La porcine, conduita In diagnostic este aplicata la suine. De cele mai multe ori, la
intru dltva diferita de cea pentru bovine. 0 carnivore suspiciunea apare pe baza semne-
prima deosebire consta in aceea ca suspiciu- lor clinice, iar confirm area se cere sa fie
nea de tuberculoza apare la porcine, de Tacuta pe animalul bolnav, nu pe cadavru. In
regula, ca surpriza de abator, pe baza leziu-
acest scop se poate recurge atilt la examenu]
nilor caracteristice tuberculozei (dar
radiologic, cat $i la examene de laborator
dependente de tipul infectant), avand In ve-
clinic, la fel cum se procedeaza in tubercu-
450 Boli infectioase ale anima/e/or ' bacterio::e
• vaceil11lri inactivate:
faptul ca este apatogena dar. inoculata i.d .
• vaeeil11lri SlIblinitare, pe baza de
este capabila totu~i sa penetreze ~i difuzeze
la nivelul sistemului limfatic. ceea ce Ii con- proteine ~i acizi nucleici, cu Inalta specifi-
fera capacitate imunogena. oferind protectie citate (13).
Evaluarea comparabila a eficacitatii di-
persoanelor vaccinate In propoqie de apro-
ximativ 80%. eu to ate ca BCG ~i-a dovedit verselor formule de vaccinuri este dificila.
gramului de asanare, care vizeaza nu numai ca, in efectivele infectate, toate animale]e
asanarea bolii prin depistarea ~i eliminarea reaqionate negativ la TIC se supun dupa 7-
tuturor animalelor infectate din efectiv, dar 30 zile ~i apoi lunar testu]ui EIAs pentru
~i eliminarea germenului, respectiv a orica- gammainterferon, cu eliminarea operativa a
rei forme sub care s-ar putea conserva, ca celor pozitive, pana cand nu se mai inregis-
sursa de infeqie secundara (in mediul ambi- treaza nici un animal pozitiv, confirmat
ant) sau ca sursa primara (persoane sau bacteriologic, ]a doua testari consecutive.
animale din alte spec ii, infectate). in efectivele de bovine cu prevalenta ri-
Bovinele dintr-un efectiv indemn reaqi- dicata a tuberculozei, care depa~e~te limitele
onate pozitiv la TIS se izoleaza ~i se stabilite prin instruqiuni ale ANSV, asana-
retesteaza prin TIC, dupa 45 zile sau prin rea se face pI'in depopulare total a, urmata de
testul imunoenzimatic pentru interferon curatenie mecanica ~i dezinfeqie, a carei
(EIAs) dupa 7-30 zile. Daca se obtin reaqii eficienta se controleaza prin teste de
pozitive la unul din aceste teste se duc la sanitatie. Repopularea se poate face dupa 3
abator 2-3 bovine dintre cele reaqionate luni de la stingerea oficiala a bolii. Pentru
controlul eficacitatii dezinfeqiei se uti]izea-
pozitiv, care VOl' fi examinate in prezenta
za in continuare, din pacate, testul pe cobai
medicului veterinar de stat (sau delegat) ~i
(1) care, pe ]anga ca este greoi, riscant ~i de
se VOl' recolta probe pentru diagnosticul de
durata. contravine ~i normelor prom ovate de
laborator. in cazul confirmarii diagnosticului
asociatiile pentru proteqia animalelor,
prin exam en de laborator, se declar'a boala ~i in cazul porcinelor, ovinelor sau ca-
se instituie carantina. Din acest moment,
prinelor, toate animalele suspecte de
to ate animalele reaqionate ~i notate cu P vor tuberculoza pe baza senmelor clinice sau a
fi considerate tuberculoase. ~i VOl' fi dirijate rezultatului testului alergic se sacrifica in
spre abator, rara a mai fi necesare alte exa- abator, sub supravegherea sanitara veterina-
minari prelil11inare. ra.
in efectivul in care a fost declarata ca- in efectivele de porcine in care a fost
rantina pentru TBC se intocme~te programul confirl11ata tuberculoza se poate dispune fie
de asanare ~i se instituie un program de lichidarea lotului sau efectivului, fie asana-
tuberculinare prin TIC, din 3 in 3 luni, a rea prin extraqie, pe baza examenului
tuturor bovinelor peste varsta de 6 luni. aler~ic.
Toate bovinele reaqionate pozitiv se consi- In cazul diinilor, pisicilor ~i altor ani-
dera tuberculoase ~i se dirijeaza spre abator, male de companie. la care diagnosticul de
in term en de trei zile. Bovinele notate cu R, tuberculoza a fost confirmat in mod cert,
in funqie de instruqiunile in vigoare, pot fi avand in vedere riscul pe care il prezinta
retuberculinate dupa 45 zile sau sa fie tril11i- pentru oameni ~i alte animale, cea mai re-
se la abator, odata cu cele notate P. Pentru comandabila conduita ar fi recurgerea la
fiecare bovina tril11isa la abator se intoc- eutanasie. Tratamentul sustinut pe perioade
l11e~te 0 fi~a de insotire, cu rezultatele indelungate, cu mijloace similare celor folo-
tuberculinarilor, a examenului de abator ~i a site la om, poate conduce la vindecarea lor
examenului de laborator. Locurile eliberate clinica, dar de regula rara sterilizare bacteri-
ologica ~i deci rara inlaturarea riscului de
de bovine]e dirijate spre abator vor fi imedi-
difuzare a infeqiei la alte animale saula om.
at curatate ~i dezinfectate. Programul
aqiunilor strategice pe anul 2000 prevede
454 Bali infectioase ale animalelor • bacterio::e
Datele existente in literatura de speciali- nalata de Ionica in 1963 (29) pe care autorul
tate referitoare la dermatita nodulara sunt o identifica cu 0 dermatita nodulara, despre
confuze. In tara noastra este cunoscuta sub care Hedstrom in 1950 afirma ca ar fi produ-
aceasta denumire 0 boala a bovinelor, sem- sa de 0 micobacterie atipica, neizolabila,
460 Boli in(ec?ioCise ale animalelor • bacrerio~e
In efectivele in care apare, nu sunt nece- zilor cu leziuni este necesara, pentru evitarea
sare masuri speciale terapeutice sau erorilor la interpretarea testelor alergice.
imunoprofilactice dar, identificarea indivi-
colonii mici, rotunde, bombate, iar pe medi- gula infeqia s-a produs in primele 30 de zile
ile lichide formeaza la suprafata 0 de viata. Perioada de incubatie plus primul
membrana subtire, incretita. stadiu al bolii, inaparent clinic, insumeaza
Au fost descrise trei tipuri biologice de cel putin 12-18 luni, astfel ca boala se poate
manifesta clinic cel mai devreme dupa pri-
lvf paratuherculosis:
mul an de viata (daca s-au infeetat in
1. un tip larg raspandit in lume,
primele zile) dar, de regula, infeqia
izolabil mai ales din fecalele sau tesuturile realizandu-se mai tarziu, boala apare numai
bovinelor, mai putin a ovinelor, care dupa varsta de 3-4 ani. Se pare ca animalele
cre~te relativ u~or pe mediile de cultura, in infectate la varsta adulta nici nu mai ajung
rastimp de 6-12 saptamani: sa manifeste semne de boala, de~i devin
2. un tip biologic prezent in numar eliminatoare de germeni. A fost demonstrata
mare in fecalele ovinelor ~i caprinelor, instalarea infeqiei eu M. paratuberculosis la
dar foarte greu cultivabil: aproximativ 37% din viteii proveniti din
3. un al treilea tip biologic a fost vaci paratuberculoase, la care germenii au
identificat numai la ovine, in Islanda ~i fast pu~i in evidenta nu numai in mod con-
stant ~i in numar mare in feeale, dar ~i in
Canada.
22% din cazuri in colostru, laptele ~i urina
Au fost izolate micobacterii ~i din cazuri
acestora (51), inca din primele doua luni de
de paratuberculoza la alte specii de rume- gestatie (16). A fast descrisa ~i transmiterea
gatoare, dar incadrabile in cele trei tipuri. transplaeentara (69), fetu~ii putand fi infec-
Bovinele nu se imbolnavesc cu germeni tati.
din tipul 2 sau 3, dar ovinele ~i caprinele se S-a observat mai demult ea intre infeqia
pot imbolnavii ~i cu germeni din tipul 1. Din tubercula as a ~i cea paratuberculoasa exista 0
punct de vedere antigenic nu exista diferente relatie de proteqie incruci~ata, datorata in-
intre cele trei tipuri dar exista 0 foarte mare rudirii antigenice a agentilor etiologici.
asemanare antigenic a cu M. avium. Aeeasta a condus la presupunerea ca, pe
M. paratuberculosis are 0 rezistenta masura ce programele de eradicare a tuber-
foarte mare fat a de agentii nocivi fizici ~i culozei vor avansa, va cre~te
chimici, comparabila cu a celorlalte susceptibilitatea efectivelor de bovine ~i
micobacterii, fiind poate chiar mai rezistent riscul de contractare a infectiei
in mediul ambiant, pe pa~uni. pe furaje, in paratu bercu loase.
sol, unde poate supravietui de la un an la A fost remarcata 0 relatie intre
altul. prevalenta paratubereulozei intr-o zona ~i
aeiditate solului (32). 0 asemenea eorelatie
este posibila ~i cu continutul in fier din sol ~i
Caractere epidemiologice
din apa (38, 57).
In mod obi~nuit se imbolnavesc clinic
Infeqia paratuberculoasa se produce pe
taurinele, ovinele ~i caprinele adulte, dar
cale digestiva, prin con sum de colostru.
sunt receptive ~i alte rumegatoare salbatice,
lapte, apa sau furaje contaminate cu germeni
cum sunt cerbii. caprioarele, muflonii.
eliminati in cantitati mari ~i permanent de
yakuL zebu, lama, antilopa, camila ~i proba- animalele bolnave clinic, dar ~i de animalele
bil multe altele, la care s-ar adauga, in cazuri Tara semne clinice de boala dar infectate.
foarte rare, unele solipede ~i porcii. Aparitia bolii pentru prima data intr-un
Cu ci'tt sunt mai tinere ovinele, cu atat efeetiv se datoreaza de obieei achizitionarii
sunt mai sensibile la infeqia cu bacilul lui de animale infectate, eu forme subclinice.
Johne ~i cu atat este mai scurta perioada de
incubatie. La ovinele bolnave clinic, de re-
Bali prodllse de germeni din genlllillycobacterium 463
de consistenta apoasa, care sunt aruncate sub In formele avansate se gasesc infiltratii
forma de jet la distanta. Oeshidratarea ~i seroase In tesutul conjunctiv ~i exsudate In
emacierea musculara sunt avansate ~i dau cavitati, caracteristice starii de marasm.
animalului un aspect deplorabil, de animal Histopatologic se constata leziuili de en-
cahectic. anemic ~i enoftalmic. Spre sfar~itul terita proliferativa granulomatoasa difuza,
acestei faze animalele sunt epuizate iar dia- cu acumularea progresiva a unui numar
reea se poate manifesta doar prin tenesme ~i imens de celule epitelioide ~i gigante In la-
scurgeri de materii fecale lichide prin orifi- mina propria ~i submucoasa intestinala (42).
ciul anal ramas Intredeschis. La ovine, chiar In cazurile avansate, cu
Ourata bolii poate fi ~i de numai 1-2 luni. manifestari c1inice foarte grave, tabloul
dar de cele mai multe ori este de 1-2 ani. S-a lezional este mai pUtin frapant decat la bovi-
constatat ca It1tr-un efectiv de bovine cu ne, peretele intestinal este mai pUtin Ingro~at
paratuberculoza. la fiecare caz clinic Ii pot (poate fi aproape normal) ~i mucoasa este
corespunde pima la 30-40 cazuri de infeqie mai pUtin Incretita (28) dar, spre deosebire
subclinica. de bovine, se pot instala fenomene de cazei-
La ovine evolutia paratuberculozei este ficare ~i calcificare, atat In peretele intestinal
ceva mai sCllrta. iar diareea este mai pUtin cat ~i In limfonoduri.
drastica, cu fecale pastoase, insa rezultatul in uter, placenta ~i fetus, de~i pot fi evi-
final este tot deshidratarea ~i emacierile dentiate micobacterii, atat la bovine cat ~i la
musculare. la care se poate adallga caderea ovine. nu s-au gas it leziuni specifice.
lanii. Uneori animalele pierd in greutate Tara La caprine, de regula Iipsesc complet,
sa prezinte diaree deloc (28). atat diareea cat ~i Ingro~area evidenta a pe-
retelui intestinal. 0
descriere amanuntita a
• testul alergic cu lohnina sau PPO impreuna, prin coroborarea rezultatelor lor,
aviar, care este un test destul de sensibil dar se dovedesc eficace".
nu prea specific; animalele cu infeqie Confirmarea diagnosticului post mortem
paratuberculoasa pot sa reaqioneze ~i la nu comporta nici un fel de dificultate, in
PPO mamifer (bovin sau uman) dar mai slab frotiurile din raclate de mucoasa intestinala
dedit fata de paratuberculina sau PPO aviar; sau in seqiunile peretelui intestinal, din zo-
la ovine, sensibilitatea testului alergic este in nele afectate. punandu-se in evidenta, cu
jur de 50% (62); u~urinta, prin colorare cu metoda Ziehl-
• frotiuri din fecale (pozitive numai in Neelsen un mare numar de germeni
formele avansate): acidorezistenti, cu morfo Jogia caracteristica.
• culturi repetate din fecale, cu insa- La ovine ~i caprine se suspicioneaza
mantari pe medii speciale care contin paratubercu]oza in toate cazurile cu slab ire
micobactine ~i alte ingrediente, dupa 0 teh- progresiva, chiar in absenta diareei (28), de~i
nica speciala (53): este necesara aceasta se intalne~te ~i Intr-o serie de alte
diferentierea de alte micobacterii boli, in primul rand parazitare, cum sunt
micobactin-dependente (34). Specificitatea parazitozele cu localizare intestinala ~i he-
testului (coprocultura) poate fi de 100% dar patica, dar ~i In boli infeqioase, cum este
sensibilitatea nu trece de 50%, (42); Visna-Maedi, sau In deficientele nutritiona-
• teste serologice. intre care ELISA pa- Ie. Confirm area diagnosticului la ovine In
re cel mai sensibil ~i specific: imunodifuzia viata este mai dificila decM la bovine: testele
~i RFC sunt inferioare ca sensibilitate dar, serologice se pozitiveaza relativ tarziu, suc-
deocamdata, mai larg utilizate in practica: cesul examenului bacterioscopic pe raclate
dupa unii autori 10 are valoare mai mare de mucoasa rectala pe un numar mare de
decat RFC fiind comparabila cu coprocultu- animale este iluzoriu, iar examenul a]ergic
rile ca sensibilitate ~i specificitate (62); este de asemenea mult mai dificil de execu-
• testul de transformare blastica a lim- tat ~i interpretat decat ]a bovine. Cele mai
focitelor, de inhibare a migrarii fidele rezultate se obtin daca fiecare animal
macrofagelor ~i testul de stimulare a interfe- este examinat arat prin coproculturi cat ~i
ronului gamma, care inca nu ~i-au dovedit printr-un test serologic de inalta sensibilitate
specificitatea ~i sensibilitatea, in comparatie ~i specificitate, cum este ELISA.
cu celelalte teste (4 L 61); $i la ovine ~i caprine, confirmarea diag-
• examenul microscopic al raclatelor nosticului post mor1em se face cu u~urinta ~i
de mucoasa intestinala. care releva un foarte
certitudine daca se evidentiaza microscopic
scazut grad de sensibilitate. dar rezultatele germenul in mucoasa intestincla (ceea ce nu
pozitive sunt certe (42). este posibil in toate cazuriJe).
David ~i Bonnier, citati de Savey (56), Fragmentele de intestin cu leziuni ~i no-
referindu-se la posibilitatile de confirmare a duri limfatice regionale se fixeaza in solutie
paratuberculozei la bovine, accesibile In salina de formol 10% ~i se examineaza his-
practica pe scara larga, afirma: "noi dispu- tologic, dupa color"are HI ~i Ziehl-Neelsen.
nem actual mente in situatiile de rutin a, Iste considerata patognomonica intiltrarea
pentru confirmarea diagnosticului de laminei propria, a placilor Peyer ~i a corte-
paratuberculoza, de trei metode: exam en xului nodurilor limfatice mezenterice cu
bacterioscopic al fecalelor, coprocultura ~i celule epitelioide (mari, alungite, colorate
RFC Fiecare dintre acestea, luata separat, pal) ~i cu celule gigante multinucleate
poate furniza rezultate eronate dar, utilizate Langhans (ultimele nu intotdeauna prezen-
466 Boli in(ectioase ale al7imalelor • bacterio:e
ani consecutiv. in care timp se renunta la nu conduc la asanarea efectivului, dar re-
examenele de depistare, serologice sau aler- clama un consum mult mai mare de timp, de
gice. Un asemenea program, care asigura munci'i ~i cheltuieli (51).
prevenirea aparitiei de noi cazuri clinice dar o ampJa trecere in revista a cuno~tintelor
nu ~i eradicarea infeqiei, este socotit mai privind paratuberculoza, sub toate aspectele,
eficient dedit programele care vizeaza era- face Chiedini ~i co!. (l0), care considera
dicarea infeqieL prin depistarea ~i imperios necesara 0 reevaluare a bolii, din
eliminarea animalelor reagente care oricum multe puncte de vedere.
Bibliografie
1. Antonescu, D., Miciora, R, Lungeanu, L. 19. Feola, RP., Czuprynsli, C.J. (2000), Camp
(1990), Rev Zoot. $i Med. Vet .. 2. 46 Immunol Microbio/. Infect. Dis., 23, (3), 153
2. Baie~, I. (1959), Probf zoot. §i vet. 9,57 20. Greene, C.E. (1998), Infectious Diseases of
3. Benet J.J. (1993), Epidemiologie et Sante the Dog and Cat 2-ed, by W.B. Saunders
Animale. 24. 87 Company
4. Benet J.J. (1996), Ec. Nat. Vet. Franc .. 1- 21. Griffin, J.F. (2000), Clin Infect Dis, 3, 223
152 22. Gwozdz, J.M., Thompson, K.G., Manktelow,
5. Bercea, I. Mardari, AI. Moga Manzat R, BW, Murray, A., West, D.M. (2000), Aust
Pop, M., Popoviciu, A. (1981). Bali infectio- Vet J, 78, (8), 560
ase ale animalelor, Ed Did ~i Ped .. 23. Hermon-Taylor, J., Bull, T,J., Sheridan, J.M,
Bucure~ti Cheng, J., Steliakis, M.L., Sumar, N. (2000),
6. Biriescu, I (1970). Rev de Zoot §i Med. Vet .. Can. J Gastroenterol, 14, (6), 521
5,47 24, Hernandez, J, Baca, D. (1998), J.AVM.A.,
7. Calnek, B.W (1997), Diseases of Poultry 10- 213,6,851
ed, Iowa State University Press, Ames, Iowa. 25. Holt, JG, Krieg, N.R, Sneath, P.HA, Sta-
USA ley, JT, Williams, ST (1994) Bergey's
8. Catana. N .. Moga Manzat R. Lazau AI. Manual of Determinative bacteriology IX-th
Tataru, Domnica (1991), Lucr $t IA Tiroi- Edition, Williams & Wilkins
$oara, XXV, 9 26. Horn, B, Forshaw, D., Cousins, D., Irwin,
9. Collins, F.M (1996), Buletin de informare PJ (2000), Aust Vet J, 78, (5), 320
§tiintifica, 1, 89 27. leven, M. (2000), Verh K Acad Geneeskd
10. Chiedini, RJ., VanKriningen. H.J., Merkal, Belg, 62, (1), 29
RS. (1995), Buletin informare §tiintifica, 2, 33 28. lonica, C. (1979), Rev. de cre§terea anim.,
11. Cirtea, Gr., lonica, C, Dacila, Elena, Blrzu, I, 11,34
lonescu. lulian, Bojoi, Paunica, Diaconu, M. 29. !onica, C. (1963), ,Rev. zoot. §i med Vet, 2,
(1972), Lucr. I. C. VB. Pasteur, X. 187 55
12. Coetsier, C., Vannuffel, P .. Bloneel N., 30. lonica. C, Costea, Viorica, Axinte, N.
Cocito, C, Denef, JF, Gala, J.L. (2000), J (1969/1970), Lucr. I. C. V.B. Pasteur, VII, i,
Clin. Microbio/, 38, (8), 3048 115
13. Collins, D.M. (2000), Immunol Cell Bioi, 78. 31. lonica, C., Craciunescu, Rodica, Badea, C.,
(4),342 Dobrovie, N. (1973/1974), Lucr I.c. VB.
14. Comstock, G.W (2000), Clin Infect Dis, 3, Pasteur, XI-XII, 139
250 32. Johnson-Ifearulundu, Y.J., Kaneene, J.B.
15. Corpa, JM., Garrido, J, Garcia Marin, J.F., (1997) JAVMA, 210,12,1735
Perez, V. (2000), J Camp Pathol, 122, (4), 33. Jubb, KVF, Kennedy, P.C., Palmer, N.
255 (1993), Pathology of Domestic Animals 4-ed,
16. Cousins, DV. Whittington, R, Marsh, I, II Academic Press, Inc.
Masters, I., Evans, RJ .. Kluver, P. (1999), 34. Miciora, R (1987), Zoot. §i Med. Vet., 10,29
Moll Cell Probes, 13, (6) 431 35. Miciora, R .. Dodoiu, L., lonica, C. (1995),
17. Ellihgson, JL Stabei, J.R, Bishai, WR, Rev. Rom. De Med. Vet, 5,2,119
Frothingham R, Miller, J.M. (2000), Mol Cell 36. Miciora, R (2000), Rev. Rom. De Med. Vet,
Probes, 14, (3), 153 10,4,355
18. Euzeby, J.P. (2000). Dictionnaire de bacte- 37 Moga Manzat, R (1971), Observatii person-
riologie veterinaire ale nepublicate
470 Bali infecTioase ale ClnimaleloJ' • bacteria::e
38. Moga Manzat, R. Popescu, I., Paul. W .. 56. Savey, M (1990). Actualites 90 en buiatrie,
83
Nistor. I., Wonca, W. (1972). Lucr. §t IA Ti-
57. Schelcher, F., Espinasse, J. (1990),
mi§oara, XIII, 227
Actualites 90 en buiatrie, 74
39. Moga, Manzat, R Catana, N .. Lazau. AI ..
Tataru, Domnica, (1988), Lucr. §t I.A. Timi- 58. Sneath, PH, Mair, N.S., Sharpe, ME
(1984), Bergey's manulal of Systematic Bac-
§oara, XIII, 123
40. Monagham, LM., Donerty, ML., Collins D.J .. teriology, Williams &Wilkins Baltimore,
Kazda. JF, Quinn, PJ (1994), Vet London, Los Angeles, Sydney, 9th edition
Microbiology, 40, 111 59. Timoney, J.F .. Gillespie, JH., Scott, FW,
41. Neill, S.D .. Polock. JM, Bryson. D.B, Barlough, J.E. (1988), Hagan and Bruner's
Hanna, J. (1996), Buletin de informare §tiinti- Microbiology and Infectious Diseases of Do-
mestic Animals, Eighth Edition,Cornell
fica, 1,27
42. One\, E (1991), Rev. Rom De Med Vet, 1. University Press
2,12 60. Valentin-Weigand, P., Goethe, R (1999),
Microbes Infect, 1, (13), 112
43. Orme, I.M (2000), Kekkaku, 75, (2) 97
44. Quinn, PJ., Carter, M.E .. Markey, B.K .. Car-
61 van Pinxteren, LA, Ravn, P., Agger, E.M.,
ter. G.R (1994), Clinical Veterinary Pollock, J, Andersen, P. (2000), Clin. Diagn,
Lab. Immuno/. 7, (2), 155
Microbiology. Wolfe Publishing.
62. VialardJacquemine C. Fleury (1990),
45. Paul I. (1996), Etiomorfopatologie veterinara.
Actualites 90 en buiatrie, 89
Editura ALL Bucure~ti
63. Vi or. C. (1962), Tuberculoza aviara, Ed.
46. Perianu, 1. (1996), Bolile infectioase ale ani-
malelor - bacterioze vol. I. Ed Fundatiei Agro-silvica, Bucure~ti
64. Vior, C, Sandulescu, S, Anghel, V. (1963),
Chemarea la~i
Lucr $t ale IF/A, XII, 57
47. Popescu. $\ (1999). Ghid de diagnostic
65. Whittington, RJ. Reddacliff, LA, Marsh, 1"
complex in tuberculoza bovinelor, Bucure~ti
McAllister S., Saunders, V. (2000), Aust Vet
48 Popescu-Baran. M .. Vior. C .. lonica. C ..
Predoiu, I., Edu. E. ~i Hanzu, N. (1962). Lucr J,78 (1).34
/. C. VB Pasteur. I, 15 66 Whittington. RJ., Walker, D., Fell. S,
McAllister, S, Marsh. I. Sergeant, E.,
49. Popovici. V., Micioara, R, Samarineanu M.
Taragel, CA, Marshall, D.J., Links, I.J.
(1994), Rev. Rom De Med Vet. 4, 4, 347
50. Puchianu, Gh., Horga Teodora (1997). Rev (2000) J. Clin. Microbio/, 38, (7), 2550
Rom. de Med. Vet .. 7. 4. 409 67. Wilkins.CA (1990), Actualites 90 en buiatrie,
109
51. Radostits, O.M, Gay, CC., Blood. Duglas ..
Hinchcliff, K,W (2000). Veterinary Medicine, 68 Volintir, V. (1975), Bolile infectioase ale ani-
male/or domestice, Ed. Didactica ~i
WB. Saunders Company Ltd.,9.th edition
52. Rapuntean, Gh, Rapuntean. S. (1999), pedagogica, Bucure~ti
Bacteriologie speciala veterinara Tipo 69. *** (1998), The Merck Veterinary Manual 8-
ed, Merck & Co., Inc., Whitehouse Station.
Agronomia, Cluj-Napoca
N.J.
53, Ridge, Sally, E. (1993), Journ Of Clinical
microbiology, 31, 2, 400 70. *** (1992), O.IE-Manual of Standards for
Diagnostic Tests and Vaccines, 2nd edition
54. Runyon, H.E .. Wayne, G.L., Kubika, PG.
71. *** (2000), Deutsche sammlung von Mikroor-
(1996), Buletin de informare §tiintifica, 1 51
55. Samarineanu, M .. Miciora, R. Popovici. V. ganismen und Zel/culture/ GmbH,
Brauschwieg, Germany
(1995), Rev. Rom. De Med. Vet, 5, 1,21
Cap. 29
Infectii produse de
Dermatophilus
congolensis
Nicolae Verde:;
Dermatopl1ilus congolensisfoce pOrle din onl. Act.VIIomycetales, Jam Dermatopllilaceae. ca singura spe-
cie a genului Dermatopl1ilus. ESle 0 boclerie Grom pO:/!I1'a, cu aspecl)ilomenlos ronl/fico!. Elemenlul infec!onl es!e
:oosporul care se despl'Il/de din I/lfe. ore forma OJ'oida sou eoeoida :;/ diomelrul de oproximoll\' l,um. Are ofinilole
penlru !egumcl1!, produecind epidermile speC/rice, 10 I/1C!1l/1l1llc
specii de oll/l/1ole:;i 10 om,
29.1 DER.%ATOFILOZA
(Dermatoph 110S15)
magar ~i la fauna sa]batica (girata. gazeJa, sele importate din Australia ~i degradari ale
zebra. anti]opa. maimuta). In Austra]ia ~i lanii ~i pieilor In proportie de 1 ~ 35% (36).
Noua Zeelanda sunt afectate in special oile La suine, la 0 incidenta de 16 - 40% a bolii,
in proponie de 5 ~ 15%. mai putin taurine Ie m0l1alitatea poate ajunge la purceii de 2 - 4
~i cabalinele. Este prezenta in multe tari din ]uni la 5'% (39).
America de Sud. at at la bovine. cat ~i la ovi- Importanta sanitara a bolii consta in ace-
ne ~i caprine. In America de Nord boala este ea ca omul se contamineaza venind in con-
raspandita ]a bovine ~i cabaline, fiind citate tact cu animalul bolnav sau cu subprodusele
cazuri de infeqie la ovine. animale salbatice. acestuia (lfma, pie i), ceea ce ii confera ca-
precum ~i contaminari umane (] 6). racteru] de antropozoonoza (32).
Pierderile economice sunt datorate in
principal degradarii piei]or ia mine ~i bovi- Etiologie
ne, la primele adaugandu-se degradarea ca- o particularitate biologica impor1anta a
litativa a Ifmii ~i reducerea ei cantitativa. La bacteriei 0 constituie prezenta unui "cicl u
acestea se mai adauga intarzierea in dezvo]- vita]" reprezentat de faze ale dezvoltarii ~i
tare a anima]eior afectate. greutatea mica la multiplicarii acesteia. at at in medii Ie de
sacriticare. insotita de reducerea valorii cultura cat ~i in epiderma infectata. Zoospo-
proteinelor carni!. scaderea sau incetarea rul. termen introdus de Austwick in 1958 (2)
lactatiei ~i mortalitate, in special la tineret. este elementul infectant. care germineaza ~i
In acest context. dermatofiloza in Africa produce tubii germinali care, la randul ]01',
detine unul din locurile cele mai importante se a]ungesc pentru a se transforma in hife.
in cadrul bolilor bacteriene ]a taurine (28). Acestea sufera 0 serie de transformarL in-
In Nigeria. unde 10 - 12°0 din ~epte]ul de gro~ari. latiri, striatii transversale ~i longitu-
bovine este afectat. se imbo]navesc anual dinale. rezultand numeroase structuri in di-
viziune. de forma cocoida sau ovalare. Fie-
peste I milion de animale. din care 22.000
mor. iar 44.000 se reformeaza ca care din acestea dau na~tere unei noi gene-
neeconomice. Anual se pierd numai la ex- rani de celule fiice, care prezinta un perete
portul de piei. peste ]2 milioane de lire ster- capsular gros. formeaza flageli ~i devin mo-
line. Tara a include in caJcul scaderea ran- bile sau zoospori. Celulele mobile se pot
damentului la sacrificare. calitatea carnii ~i a divide pentru a da na~tere unei noi generatii
produqiei de lapte. in Australia se inregis- de celule flagelare. care in conditii favora-
treaza mor1alitate la miei ~i imp0l1ante pier- bile i~i pierd flagelii ~i germineaza, pentru a
deri in valorificarea produqiei de lana, de se re]ua ciclul vital (]).
Ultrastructura bacteriei releva 0 mem-
pana la 30% din valoarea ei ~i pana la 40%
din cea a pieilor. S-a apreciat ca pentru fie- brana ce]ulara relativ groasa. coafata cu un
care oaie afectata se cheltuiesc circa 3.27 material capsular gelatinos, un numar de ] -
dolari pe an. revenind astfel un total de circa 50 flageli. ribozomi, mezozomi, nucleotid cu
50 milioane dolari in anii cu infeqie mode- pozitie centrala, avand prelungiri difuze in
rata (9). citoplasma. iar in celulele in diviziune s-au
in Franta. unde se estimeaza ca 50% din mai descris organite ~i plasmoleme cu rol
ovine sunt afectate. pierderile economice posibil in imunitate (]).
sunt considerabile, produqia de lana fiind Bacteria se cultiva pe bulionul nutritiv cu
diminuata cu 30%, iar a pieilor cu 40S'O (19). adaos de ] 0% ser bovin sau cabalin. pe infu-
In tara noastra. boala a produs mot1ali- zia de cord - ereier (BHI) ~i ge]oza. cu adaos
tate de pfma la 23% la tineretu] ovin din ra- de 10% sange ovin sau ser de caL Produce
In(ectii produse de Dermatophilus congolensis 473
hemoliza beta. este ureazo- ~i catalazo- nit de la bovine, ovine. cabaline a demon-
pozitiva. lichefiaza gelatina ~i serul coagu- strat prezenta unar variatii specifice intre
lat. nu reduce nitratul ~i raspunde negativ la tulpinL asociate speciei, ~i 0 variatie mai redu-
testul Voges - Proskauer. Metabolizeaza sa intre tulpinile provenite de ]a aceia~i spe-
glucoza. maltoza, 1actoza, fructoza. Tara cie gazda (3).
producere de gaz ~i este inactiva tara de es- Factorii de patogenitate constau in prin-
culina. inulina. rafinoza ~i xiloza. cipal in elaborarea hemolizinei,
Roberts (31) demonstreaza influenta de- fibrinolizinei, proteazei. dezoxi-
osebita a acidului carbonic asupra dezvolta- ribonucleazei, lecitinazei ~i lipazei, unele
rii bacteriei, exprimata prin stimularea cre~- dintre aceste enzime fiind regasite in mediul
terii fazei micelare ~i Intarzierea formarii de cultma ~i care au fost considerate drept
zoosporului. Chemotactismul pozitiv al zo- antigene. Capacitatea toxigena a tulpinilor
osporilor. corelat CLI CO2 poate explica doua de D. congolensis nu a putut fi demonstrata
etape importante din cic]ul vital: 0 concen- prin izolarea de toxine din culturi, de~i une]e
tratie inalta in CO2 produsa prin actiunea leziuni produse la iepure ~i embrionul de
vitala a bacteriilor la nivelul leziunii. gra- gaina, demonstreaza in vivo existenra unei
be~te eliberarea formelor mobile. in timp ce activitati toxice (4).
acidul carbonic eliminat prin evaporarea Rezistenra bacteriei in mediul exterior
cutanata ii an'age spre zona de pie]e slab este relativ redusa. in conditii de umiditate ~i
rezistenta. radiatii solare. In soluri uscate. infectate.
bacteria ram21l1e viabila 4 luni. iar in cruste
Structura antigenica intre 7 - 9 luni. Inglobata in cruste ~i pas-
Roberts. inca din ] 967 (30), atlrma ca trata la temperatura camerei este viabila 2 -
antigenele somatice la tulpinile de D. 2 1'2 ani. Temperatura de lOOGC omoara
congolensis proveniti din surse diverse, au 0 forma cocoida in 15 minute. iar forma fila-
omogenitate remarcabi]a. observand in acela~i mentoasa este inactivata la 50GC in 15 mi-
timp 0 variabilitate accentuata a antigenelor nute. La congelare moare in mai putin de 5
flagelare. Vigier ~i Balis (4]) descriu 0 vari- zile.
atie a caracterelor morfocultmale. cu aparitia Bacteria este sensibila la majoritatea an-
su~elor S (netede). R (rugoase) ~i T (in- tisepticelor ~i dezinfectantelor uzuale, cu
termediare) la D. congolensis. De asemenea. mentiunea ca sulfatul de cupru ~i de zinc. in
demonstreaza ca tulpinile izolate prezinta 0 solutii de a,s - ] % au 0 indicatie speciala.
plasticitate deosebita. suferind numeroase Majoritatea antibioticelor sunt active,
mutarii traduse prin variatii morfologice, avand 0 actiune bactericida atat in vitro cat
biochimice. antigenice ~i de patogenitate. ~i in vivo. In terapie s-a impus asocierea
S-au descris ~i caracterizat biochimic penicilina-streptomicina, in doze mari. ~i
exo- ~i endoantigene. De asemenea, recent, tetraciclinele. Polimixina. nistatina. acidul
Faibra (10) a demonstrat ca in cadrul tulpi- nalidixic ~i oxolinic nu sunt active.
nilor de D. congolensis izolate de la specii ~i Rezistenta totala a bacteriei la
zone diferite. exista 0 diversitate antigenica micostatice demonstreaza ca includerea ei in
~i de viru1enta. datorita ribotipurilor parti- categoria micetilor a fost eronata.
culare, ceea ce explica ~i rezultatele contra-
dictorii obtinute in imun izare. Cercetarea Caractere epidemiologice
imunoforetica a proteazelor obtinute din Dintre animalele domestice sunt recepti-
filtratul de cultma de D. congolensis prove- ve taurinele. bubalinele, ovinele. caprinele.
474 Boli inlec,tio,ClSE ale clI1imalelor • baclerio::e
zate, sensibile la informatia proveniHi din pe membre ~i mai rar pe mamela. Majorita-
epiderm (II). tea leziunilor au un aspect circular, Tipul
Ploile abundente reduc substantial po- crustizarii este uneori cu aspect leproid, pa-
tentialul protector al barierelor descrise. In pilomatos. Se pot inregistra contluari, leziu-
aceste circumstante. bacteria patrunsa in nea ocupand suprafete mari, cu aspect de
epiderm i~i extinde filamentele hifale in plan paracheratoza. Se mai pot intalni sfacelari
orizontal ~i cu precadere in bulbul foliculu- epidermice ~i ale inveji~ului pilos. Sfacele se
iui pilos, dar nu invadeaza dermul. Penetra- deta~eaza cu u~urinta, lasand un tesut
rea hifelor induce un raspuns inflamator subadiacent roziu, cu componenta piloasa in
acut. Ulterior, epidermul se cornifica In ex- formare. La viteii intens infectati prin atacul
ces, coiectand sub el un exsudat bogat In insectelor intepatoare, leziunea ia un aspect
neutrofile. care separa tesutul infectat de de epidermita acuta. Uneori infeqia este
matricea epidermica. Acest exsudat aqio- localizata pe bot. probabil in urma contac-
neaza ca un fel de bariera in calea invadarii tului cu mamela materna infectata sau dato-
noului epiderm format. dar propagarea in- rita hranirii viteilor la bidon, leziunile
feqiei se face in continuare pe plan orizon- putandu-se extinde pe cap ~i gat (28).
tal, la nivelul foliculilor pilo~i ~i un nou strat La ovine, perioada de incubatie este de
de exsudat se adauga celuilalt. Acest proces 2 - 4 saptamani. La examenul anatomoclinic
se poate repeta de mai multe ori. ducand la se observa cruste galben-maronii la nivelul
formarea unoI' cruste circumscrise sau con- conchiilor auriculare, insotite uneori de pru-
tluente la bovine ~i la impaslirea stratitlcata ri1. Lana apare impaslita pe Intinderi varia-
a lani i in cre~tere, la ovine. bile in zona dorsala, pe crupa, spata ~i tor a-
Chamoiseau (7) emite parerea ca bacteria ceo Tegumentul afectat are aspectul scoartei
poseda 0 enzima capabila sa moditice de copac. fiind lipsit de elasticitate. In for-
structura tegumentului la animalele infectate me Ie grave pot aparea depiIari pe regiuni
~i sa permita patrunderea infeqiei in interio- intinse. insotite de crustizare. Aceste aspecte
rul dermului. In consecinta. se pot forma se intalnesc de obicei la rasele cu lana fina.
abcese In hipodermul de oaie. a~a cum des- La rasele autohtone ~i meti~i. infeqia se
crie Verde~ (36). manifesta printr-o dermatita exsudativ
In patogeneza, pe langa elaborarea nu- necrotica. cu 0 crustizare nodulara dispersa
meroaselor enzime enumerate anterior, se sau contluenta . insotita de reaqia intregului
pare ca un impoI1ant rol il joaca ~i 0 fraqiu- tegument. al carui grosime se mare~te de 3 -
ne toxica cu proprietati necrozante, inca 4 ori (36). La nivelul lani 1, in afara de im-
neizolata. paslire, se mal observa 0 coloratie gal ben-
crem. iar atunci ciind se succed mai multe
Tabloul clinic ~i morfopatologic faze ale infeqiei se remarca 0 stratificare a
La taurine, boala se manifesta prin exsudatului. In profil transversal. aceasta
aparitia de macule, papule sau pustule, iar stratiticare imprima un aspect de planuri
exsudatul care se produce aglutineaza repe- suprapuse.
de parul in zonele afectate, dandu-i aspectul Boaia este Insotita de prurit care, uneori,
de pensula. In formele cronice exsudatul se este destul de intens, manifestandu-se prin
crustizeaza, avand 0 culoare brun cenu~ie, grataj ~i chiar prin smulgerea lanii cu gura.
este dur ~i adera ferm la tegument. Leziunile La miei s-a descris de V erde~ (37) ~i 0
se intalnesc pe cap. laturile gatului, spete, cheratoconjunctivita dermatofilica. Aceasta
zona dorsala, fesiera, costala, abdominala, apare In primele zile de viata la mieii din
476 Boli inlecrioase ale anilllC/lelor • hacrel'lo~e
taHirile tarzii. avand 0 morbiditate de 20 - unele cazuri poate cuprinde intreaga su-
80~,o. Anatomoclinic afectiunea debuteaza prafata cutanata, Eruptiile pot aparea ~i pe
cu fotofobie. epifora ~i keratoconjunctivita. buze. pleoape ~i uneori se pot inregistra ~i
de obicei bioculara. lridociclita ~i hipopionul keratoconj unctivite. Procesele inflamatorii ~i
e\.sudative duc la formarea de cruste cir-
se inregistreaza mai rar. H istopatologic,
cumscrise. de culoare bruna. in care sunt
afeqiunea se caracterizeaza printr-o puterni-
ca infiltratie celulara a lamelor corneene ~i prin~i perii ca 1ntr-o tesatura. Deta~area
crustelor lasa 0 zona zmeurie. nesangeranda.
keratinizarea epiteliului anterior.
La O\ine dermatofiloza se mai poate Limfonodurile superficiale sunt uneori pal-
asocia cu miaza cutanata. S-a senmalat ~i 0 pabile. datorita hiperplaziei acestora.
localizare a acestei asociatii la nivelul spati- o particularitate 0 prezinta leziunile din
ului interdigital.producand 0 pododermatita zonele cu productie piloasa redusa.
cu aspect particular. denumita ..stra\\berry ingvinala, fata interna a coapselor. abdomi-
foot rot" (pododermatita muriforma). nala ~i a\.ilara. care au aspect de eruptii cir-
La mieii tineri. datorita operatiunilor de culm·e. cu diametrul de 2 - 6 cm. avand 0
codotomie ~i crotaliere. se mai pot intalni ~i tendinta de cre~tere e\.centrica. In centru
leziuni mi\.te de dermatofiloza ~i ectima zona apare u~or paJida. delimitata de un inel
contagioasa. congestiv. Aceste formatiuni inelare pot
conflua. realizandu-se un desen lezional
La caprine, leziunile apar prima data la
caracteristic. Crustizarea este redusa. iar
buze ~i in jund narinelor. de unde se pot
stratul scvamos se deta~eaza cu u~urinta.
raspandi pe membre. ulterior pe linia media-
Acest aspect leziona1. cunoscut sub denumi-
na dorsala ~i pe fata intern a a coapselor. Se
rea de ..pityriasis rosea" a fost considerat
mai observa ~i 0 localizare la conchia auri-
culm·a. cand crustele groase formate pot blo- pana aCUl1l ca 0 dermatomicoza (39. 40). La
ca canaled auditiv (28). unii porci. in evolutia benigna a bolii, de
circa 0 luna. cruste Ie se desprind u~or. 1a-
La cabaline. leziunile sunt similare cu
sand un tegument integru.
cele de la bovine. Parul apare aglutinat dato-
rita crustizarii e\.sudawlui. Daca se inde-
La carnasiere boala este cunoscuta 1n-
ca din 195-1-. cand Prevot descrie 40 de ca-
parteaza crustele, raman zone ovalare. cu
zuri de dermatotiloza la caini ~i pisici.
hemoragie superficiala. Aceste aspecte
lezionale se observa cel mai frecvent la ni- La pisidi boala evolueaza frecvent sub
forma unoI' abcese subcutanate. asociate cu
velul capului ~i. mai rar. datorita conditiilor
o Jimfonodita aferenta. Leziunile sunt
de mediu (ploi frecvente. caldura ~i atac al
insectelor intepatoare), se e\.tind ~i acopera piogranulomatoase, situate 1n submucoasa
sau mai frecvent subcutanat ~i produc fistule
toata zona dorsala ~i flancurile. Alaturi de
sup urate cronice (5, 25). In Australia. Jones
infectia la nivelul corpului. se mai observa
frecvent localizarea podala, interesand chi- (15) izoleaza 0 cultura pura de D.
COl7go!ensis din limfonodurile superticiale
~ita ~i bureletul coronorian. situatie in care
de la un motan cu 0 infectie cronica. Cu
apar uneori ~i ~chiopaturi (28).
aceasta cultura s-a reprodus infectia cuta-
La porcine. boala debuteaza cu erupti i
nata la oaie ~i abcese la pisica prin inocula-
eritematoase. care dupa 3 - zile se
-1-
rea s.c.
transforma in papule ~i pustule. urmate de 0
lnflamatia tesuturilor cavitatii bucale ~i
crustizare rapida. Localizarea leziunilor are
faringiene a fost senmalat21 mai rar ~i s-a
o frecventa mai mare la conchia auriculara,
datorat probabil, leziunilor preexistente la
cap. gilt. zona dorsala anterioara. dar in
fn(ectii produse de DermatophilliS congo/ensis 477
fie cu triturat de cruste 110. filtrat prin ti- siuni acaricide periodice ~i daea animalele
fon. fie din cultura In mediu lichid de 72 ore. sunt ferite de precipitatii (24).
Pentru controlu1 indemnitatii efectivelor La cai se recomanda un tratament local,
s-au recomandat numeroase metode de di- dupa indepaliarea cruste10r prin raclare ~i
agnostic imuno10gic: reaqia de aglutinare. 1.1nu1 generaL cu antibiotice1e mentionate
inhibarea hemag1utinarii (lHA). anterior.
imunodifuzie in gel de agar. imuno- ~i In tratament1.1l locaL Verde~ (38) reco-
contraimunoelectroforeza. ELISA. metoda manda erezogaluL care aqioneaza ca baete-
anticorpilor anticlonali ~.a. Unele din aceste ricid. keratolitic ~i keratoplastie. Ap1icarea
metode sunt foiosite cu rezultate bune ~i iui In 2 - 3 reprize 121 interval de 4 - 5 zile
pentru evaluarea raspunsului imun In incer- conduce 121 vindecare ~i refacerea teg1.1men-
carile de imunizare cu diverse formuie de tului in 3 - 4 saptamani.
vaccin. in keratoconjunctivita dermatoti1ica 121
Diagnosricu! diferenria! se face 121 ovine miei. se recomanda unguente ofta1miee ofi-
fata de scabie. ectima contagioasa ~i der- cinale, precum ~i unguentul cu sulfat de zinc
matomicoza. 121 taurine fata de tricofitie. ~i hidrocortizon. Protilactic. 121 mieii nou-
scabie. parakeratoza cutanata. fotodermato- nascuti din focarul de boaia, se vor face in-
za. dermatita alimentara. variola ~i dermatita stilatii cu solutie 1% de azotat de argint (37).
nodulara. iar 121 porcine fata de variola. La caine ~i pisica se recomanda
eruptiile varioloide din salmoneloza. der- toaletarea zonei afectate. eu aplicarea unui
matomicoza. epidermita exsudativa. tratament local ~i unul general cu antibioti-
parakeratoza ~i scabie. ce. Ampicilina a dat rezultate bune in trata-
Prognosticul in formele generalizate rea abceselor dem1atofilice 121 pisica (8).
este gray ~i In general favorabil in celelalte
forme evolutive. Profilaxie ~i com batere
Dermatofiloza figureaza pe lista B a OlE
Tratament privind bolile declarabile. Pentru profilaxia
Tratamentul la ovine se bazeaza pe ad- bolii este impOliant sa nu se aehizitioneze
ministrarea pe cale parenteraia a animale din efective cu antecedente de boa-
proeainpenicilinei in doza de 50.000 iar in cazul animalelor de import este
70.000 UI/kg, combinata cu streptomicina In recomandabila efectuarea de teste de labo-
doza de 50 - 70 mgkg. a eritromicinei 10 ratoI'.
Bibliografie
1. Abu, Samra (1979). Zbl Vet. Med. 26 B (2). 16. Kaplan, W, Johanson, WJ. (1966), J Amer.
110 Vet. Assoc., 149, 1162
2. Ausstwick, P.C. (1958), Vet. Rev. Annotations, 17. Kistner, T.P., Shotts, E.B., Greeen, EV
4, 33 (1970). J Amer Vet. Med Assoc. , 157, 5,
3. Ambrose. N.C, Myinyawa, M.S .. Hermoso de 633
Mendoza. J. (1998), Vet. Mocrobiol.aug. 15. 18. Koney. E.B., Morow, A.N., Heron, 1.0. (1996),
62. 321 Trop. Anim. Health Prod, may, 28, (2 suppl.),
4. Balabanov, VA (1980). Oermatofiloz. Ed. 18s
Colos. Moskwa. 7 19. Lefevre, E. (1978), Rec. Med Vet, 154, 1, 915
5 Caracostas. M.C .. Miller. RI .. Woodward. 20. Lloyd, D.H., McEwan Jenkinson, D., Mabon,
M.G. (1984), J Amer Vet Med Assoc. 185. RM. (1979), Res. Vet. Scl, 26, 47
675 21. Migaki, G, Seibold, H.R (1976), Amer J Vet.
6. Carpano, M. (1932). Boll. delia S2. ital. soc. F(es .. 37, 10, 1225
intern microb .. 4, (4),108 22. Montali, RI., Smith, EE .. Davenport, M.,
7. Chamoiseau, G .. Lefevre. E. Provost. A .. Busch, M.J. (1975),), J Amer. Vet. Med
Touade, M. (1973). Rev. Elev. Med. Vet. Pay Assoc. 167, 7, 553
Trop .. 26, 1 1 23. Munz, E. (1976), Oermaphilosis infection in
8. Craig, E Green (1998), Infections diseases of animals and man, edit. by Lloyd and Sellers,
the dog and cat, in edtion, cap. 51, 326 London. 57
9. Edwards, J.R (1985) Proceedings of the 24. Naves, M., Valle, F., Barre, N. (1993), Rrev.
4thSymp.on Vet. Epidand Economics, Elev. Med. Vet. Pay Trop., 46, 1-2, 297
Singapore, 18-22 Nov., 314 25. O'Hara, JP, Cordes, D.O. (1963), N.Z Vel
10. Faibra, DT (1993), Rev. Elev. Med. Vet. Pay J, 11, 151
Trop, 46. 1-2. 253 26. O.I.E (1992), Manual de standarde pentru
11. Filip, V. (1988), Indreptar de alergologie, ed testele de diagnostic §i vaccinuri, vol.!, 246
Medicala, Bucure~ti, 214 27. Pastoret, P.P., Gaverts. A., Bazin, H. (1990),
12. Graber, M. (1969), Rev. Elev. Med. Vet. Pay Imunologie animale, ed. Flamarion, Paris, 417
Ttrop 22, 1 41 28. Radostis, 0 .. Gay, C., Blood. D., Hinchcliff, K.
13. Green, HF (1960), Vet, Rec. , 72, 48, 1098 (2000), Veterinary medicine, 9thedition. INB.
14. Hadrill. D.J., Walker, AR, Trop. Anim. Health Sanders
Prod, febr.26, 1, 28 29 Richard JL Pier, A.C., Cysewski. S.i.
15. Jones. RT (1976) J Compo Path. Ther., 86, (1973), J. Vet. Rese. , 34, 6, 797
3,415 30. Roberts, D.S (1967), Vet. Bull, 37, 8, 513
480 Boli ale anima/elor • baclctio::e
31. Roberts. D.S. (1964). J Gen. Microbial.. 37. 3. 37. Verde:? N., Pop, T .. Ungureanu, V,
403 Marinescu. D. (1986), Cercet. Agr Mold., 4,
32 Steward. G.H. (1972). Vet. Rec .. 91 22-23. 127
537 38. Verde:?, N, Pop, 1., Tarcu\a, E. (1987), Luer
33. Smith. C.F. Cordes. D.O. (1972). Brit Vet J. $tICVB Pasteur, XIX, 89
128,7,366 39. Verde:?, N., Verde:?, E., Brezuleanu, I. (1985),
34. Verde:? Anca (1997), Teza de doctorat ..Cer- Cereet. A gr. Mold., 4, 127
cetari experimentale privind raspunsul imun in 40. Verde:?, N, Verde:?, E., Brezuleanu, I. (1990),
dermatofiloza' Fac. Med. Vet. la:?i 145 Arch. Vet, XIX, 75
35. Verde:? N. (1986) Lucr Simp. Nat Pat 41. Vigier, M, Balis, J. (1967), Rev. E/ev Med
Camp. Craiova. 62 Vet Pay Trap., 20, 1, 67
36. Verde:? N .. Manascurta. C .. Suveica. L. 42. Yeruhan, I., Elod, D, Nyska, A. (1995),
(1985). Rev. Cre$t Anim 8. 46 Zentralbl. Vetmed. A, mar. 42, 1, 35
-
Cap. 30 Boli produse de
germeni din genul
Clostridium
Vasile Seca~iu
Genu! Clostridium (gr. e/osler ~ /iisl face parle din filln Bacillaceae. Cliprinde pesle 120 specti de bac-
tehi obi)mlit Gram po:ilil'e ~i mobile. bacilare. Cll dimensillni de 0.2-2.01.5-35 ,Lim,,Iporulale. Sporlll de regliia
deiormea:a celliia bacleriana. II11orim6nd bacildol' di(erileforme: de lam61e sall sll\'eica, de stie/a de lampa. mcici-
uca sau roci/eta de tenis. Slmr germcni strict anaerobi. cu purine specil aerotolerante. L--nele specii creST. dar J1l1
.sporulea:a in pre:en!a aerullII almosleric SlIl1I calala:a ~I oxida:a negali\'!. Se de::\'olla in limile largi de lempe-
railira (J 5-69'C) .)i pH (-I-lOr Sum preenll in inleslinill \'Cl'lebralelor)'1 ne\'erlebralelor. wide parlicipa la diges-
tie. respect!\' la descompltnerea mareritlor orgcmice, anima!e ~'i l,'cgerale. Odarc1 elf matenilefecale ajllng in mediul
ambialii. comamincind .101111. apele .if planlele. IInde supra\'!eiuiesc mllll. dalorila sporilor.
C/oslridide l.ii exercila palogenilalca!le exe/lIsil' pml roxicilale IC lelani, C botulinum), fie prin toxici-
tare !if l'irulcnra /inarea lJiC{jorirate a speciilolf Cncle specii produc ho/i primare. spec(tlce (felanos. carbune
emfi:emaIOS). allele .Ie asocia:a in dil'erse moduri pemru a produce boli ell eliologie polilacloriala Igangrena
ga:oasa, edem1l1 baclerian al capll1lli; in limp ce allele slInlnepalogene peJ1lrll om ii animale (Iabelull).
Tabellli I
Boli prod use de c10stridii
(l11odificat dupa ~9, 95, 99, 102)
Boala Specia fcceptiva Clostridium
Clostridio::e /leuro/axice
T danos 0111. mamifere C. Ie/ant
( b()w/inli1J1
Botulism ltipurik A - F') anI. mamifere.l?3.S21ri
(-/oslno'1O::e !Ji.',!O/()J:iI..'i;
Carbune elllfizemato5 RumegatDare.ISlIme) ( chaln'oei
Edem malign RU111cgatoare. (suine) C. sepf/cu1J1
Bradsot O\-ine C. scprrc/!!!1
30.1. TETANOSUL
(Lockjmt', tetanus)
rea iepurilor cu toxina tctanica. scr cc neutralizeaza
Iste 0 toxiinfeqie acuta. cu caracter spo- toxin a 111"lira ~i ill \'im Serul antitetanic a lost prcpa-
radic, rareori endemic, de origine telurica. rat pe cal de Roux ~i :\oeard (1892-1893). Ramon
comuna omului ~i animalelor. determinata (1923-192~) des cop era anatoxina. tetanica utilizata pe
de exotoxina produsa de Clostridium tetani, scara largrt in imunoproljlaxia letanosului la om ~i
animale. Din 1954 sc prcpara imunogiobuline Ul11ane
caracterizata clinic prin contraqii tonice ale
specitjce hiperil11une. care inlocuiesc aproapc total serul
musculaturii striate ~i spasme paroxistice. antitetanic heterolog. preparat pe cal. cc deterl11ina
La noi 1n tara, boala mai este cunoscuta frec\'ent ~oc anafilactic. cand nu se lacea descnsibiliza-
rea. Accea~i iendinla se lnregistrcaza astazi ~i in medi-
~i sub denumirile de: boala cerbului. nilca- cll1a veterinara.
rita sau 1ntepeneala.
-
Roli produse de gerl1leni din genul Clostridium 483
malele iar infeqia are loc atilt pentru om cat greutate molecu]ara de 50 kDa, cu rol in
$i pentru animale, din mediul extern, fiind 0 activitatea enzimatica $i toxica. Ambele
boala telurica. Tarile care nu au introdus fragmente sunt unite printr-o legatura
imunizarea activa, in special cele din zona disulfidica (14, 42, ]08).
tropicelor. continua sa aiba 0 morbiditate - tetanolizina (hemotoxina,hemol izina)
ridicata. la om $i animale. Cu toate perfeqi- este secretata numai de unele tulpinL avand
onarile aduse tratamentului la om. letalitatea aqiune hemolitica, cardiotoxica $i necrotica.
se mentine la 30-40% din cazurile de boa]a Lizeaza. pe langa eritrocite, $i
(152). La animale. letalitatea este $i mai polimorfonucleare, celule macrofage,
ridicata. fibroblaste. celule tumorale ascitice, celule
HeLa $i trombocite. Produce. la inocularea
Etiologie in vivo edem pulmonar la $oarece, hemoliza
C. tetani este un bacil de 0.5-1.7.'2.1- accentuata la iepure $i maimuta cu efect
18, I flm, Gram pozitiv, in culturi tinere $i cardiotoxic evidentiat prin EKG, la $oarece
Gram negativ in culturi vechi de cateva zile. $i maimuta (13). Nu este inca clar rolul
mobi!' cu sporii situati terminal (aspect de exact al acestei toxine in infeqia tetanica.
"ac cu gamalie" sau "racheta de ten is"). Este - toxina nespasmogena este putin cu-
strict anaerob. se dezvolta bine in mediile noscuta. I se atribuie un oarecare rol in apa-
clasice pentru anaerobi. Poate cre$te $i in ritia paraliziei periferice determinata de to-
conditii de aerobioza. in culturi mixte cu xina tetanica (145).
bacterii aerobe (145). Tulbura mediile Iichi- Toxina tetanica este termolabila fiind
de cu produqie de gaz $i miros de corn aI's. degradata in 5 minute la 65°C $i sensibila la
Este hemolitic $i lipsit de proprietati aqiunea enzimelor proteolitice. Sub forma
glucidoproteolitice. dar adaosul de glucoza uscata i$i pastreaza activitatea mult timp $i
in mediile de cultura ii favorizeaza dezvolta- rezista 15-20 minute la 120°C dar in solutie
rea. Poseda un antigen "0" comun la toate este distrusa in 30 minute la 65°C Lumina
tulpinile, inrudit cu antigenul "0" al C. solara directa 0 inactiveaza in cateva zile, in
tetan0ll10rphllll1, precum $i antigene flagela- tesutul cerebral chiar in cateva ore. Toxina
re "H" specifice, care pern1it diferentierea a este inofensiva pe cale digestiva, deoarece
cel putin 10 tipuri serologice. nu poate travers a mucoasa gastrointestinala
Principalul factor al patogenitatii baci- intacta. fiind distrusa de aciditatea gastrica,
lului tetanic este reprezentat de exotoxina de bila $i de microflora comensala. Mucoasa
tetanica. respiratorie. de asemenea, este il11penetrabi-
Toxina tetanica este compusa din trei la. Inhalatiile de filtrate sau chiar de culturi
factori cu aqiune diferita: de bacili tetanici sunt inofensive. Se citeaza
- tetanospasmina (neurotoxina) cu aqi- totu$i cazuri de intoxicatie tetanica la om
une asupra sistemului nervos central, res- consecutiv manipularii de toxina uscata, in
ponsabila de sindromul tetanic, este antige- laborato1'. In acest caz se pare ca toxin a a
nica $i imunogena. Din punct de vedere penetrat mucoasa conjunctivala, care este
chimic este un dimeI' polipeptidic, care se mai permeabila pentru aceasta toxina decat
sintetizeaza sub forma unui singur lant cu mucoasa bucala sau nazala (135).
greutate moleculara de 150 kDa, pe care Moga Manzat $i co!. (72, 73) au dovedit,
proteazele C. tetani 11 divid in doua frag- pentru prima data in vivo, ca toxina tetanica
mente: un !ant greu (8). cu greutate mole- $i toxina botulinica au aqiune antagonica
culara de 100 kDa $i un lant u$or (C), cu asimetrica. Acest efect nu este reciproc, in
.
484 Boli il/(ecrioose ale al/il/wlelor • bacterio~e
balegar incidenta sporilor este mult mai ma- furca etc.) precum ~i interventiile chirurgi-
re (27-100%) (67, 100). Zonele unde sporii cale pe intestine (ocluzie, obstructie,
se afla In numar mare In sol ~i unde se inre- evisceratie etc.).
gistreaza numeroase cazuri de tetanos au Uneori ~i plagi mai superficiale pot de-
fost numite "zone tetanigene'·. veni plagi tetanigene, cum sunt degeri'iturile,
Ca surse prim are de infeqie sunt anima- arsurile, mu~caturile, rosaturile de harna~a-
lele purtatoare de germeni in intestin. Sporii ment, plagile ~i gangrenele de decubit, in-
de C. tetan! au fost evidentiati ill ±ecale la jeqiile in conditii septice, pre cum ~i plagile
19-80% din taurine, 17'% din cabaline. 16- infectate cu microflora piogena.
35% din ovine. suine. 46% din cainL 18% Capacitatea reducatoare a tesutului ne-
din gaini. 30-37% din cobai ~i ~oareci. iar la crozat este mai mare decat a celui sanatos,
om cu variatii intre 0,1-42% (5. 42. 152). cand potentialul oxidoreducator scade sub
Pot servi ca surse de infectie ~i instrumen- 0,1 volti, realizand anaerobioza mult mai
tele de tullS, chirurgicale, aeele. seringile, U~OL In lipsa acesteia, C. tetan! nu se
vata, tifonul. gipsul, talcul, pulberile de sul- multiplica decat in prezenta microflorei ae-
famide nesterilizate ~i catgutul. contaminate. robe care, prin consumul de oxigen ~i anihi-
preeum ~i schijele ~i gloantele in timp de larea fagocitozei. favorizeaza toxigeneza.
razboi ~i la vanatoare. Prin ±ecaie sporii Mucoasele reprezinta mai rar poal1a de
ajung din nou in cantitali mari in mediul intrare, prin intermediul plagilor: din cavi-
extern. unde se conserva zeci de ani. tatea bucala, dupa schimbarea dintilor, taie-
imbogatindu-i permanent cu material viru- rea co!tiloL rabotajul dental', extraqiile
lent. dentare: din intestin In infestatii cu helminti;
Prin resturilc de balegar ~i praf sporii prin intermediul pJagilor din uter, vagin ~i
ajung pe obiectele din adaposturi. pe corpul vulva (tetanus puerperal is), in distocii, re-
animaleloL vehicule, in locuinte ~i adapos- tentii placentare, aV0l1uri ~i cu ocazia rata-
turi. Praful drumurilor, straziloL stadioane- rilor, cand se seqioneaza cordonul ombilical
lor spOJ1ive, hipodroamelor ~i ogoarelor este . in conditii septice (tetanus neonatorum).
contaminat cu spori tetanici in proportie de Infeqia poate sa se realizeze ~i prin in-
8-22% din probele examinate (67,100). termediul plagilor operatorii in care s-a folo-
Infeqia in tetanos se realizeaza prin sit catgut contaminat cu spori sau consecutiv
plagi traumatice (plagi tetanigene, plagi cu unor operatii telmologice: castrare (tetanos
risc tetanigen). sau operatorii. in primul rand de castrare), amputarea cozii ~i urechilor,
la nivelul pielii, apoi al mucoaselor, tetano- tuns etc.
suI fiind 0 boala de inoculare. Poarta de in- Plaga tetanigena nu poate fi gas ita tot-
trare a sporului sau bacilului tetanic este deauna din cauza cicatrizarii rap ide ~i a di-
uneori vizibila dar alteori este neobservabila mensiunilor reduse, cum sunt pIagile prin
(tetanus cryptogeneticus). intepatura sau eroziunile pe mucoase, boala
o plaga eu risc tetanigen trebuie sa asi- putand aparea la mult timp dupa ran ire ~i
gure anaerobioza ~i proteqia formelor ve- vindecarea plagii. Sporii au fost identificati
getative fata de fagocitoza. Aceste plagi ~i dupa 10 ani. in stare latenta, In cicatrice
sunt: plagile murdarite cu pamant sau alti (100). Tetanosul reap are, in acest caz, ca 0
corpi straini. plagile eontuze mari, reactiv&re a infeqiei in urma unui trauma-
anfractuoase, cu tesut devitalizat, profunde, tism minor sau dupa 0 interventie chirurgi-
cu eheaguri de sange ~i corpi straini, plagile cala. cand se dezvolta un nou focar infla-
prin intepaturi profunde (cui de strada, Cll mator, Cll conditii de anaerobioza favorabile
486 Bali inlec{ioase ale animalelor • bacterio::e
•
Bali praduse de germeni din genu! Clostridium 487
unor segmente ale encefalului, taxa panic i- Tetanospasmina reduce sinteza protei-
parea maduvei spinarii (21). nelor in sistemu1 nervos central ~i exercita ~i
Sub forma compusului nou format o aqiune paralitica asupra unor nervi peri fe-
(tetan ospasm ina-gang Ii ozizi) rici (145) prin eliberarea de acetilcolina de
tetanospasmina blocheaza atilt eliberarea 1a nivelul placilor motorii, cum are loc in
acidului gamaaminobutiric (GABA) ~i a unele forme de tetanos localizat (14, 108).
glicinei (mediatori inhibitori din sistemul Fixarea toxinei, pe sinapsele inhibitorii pe
nervos central) cat ~i activitatea sinapselor care Ie blocheaza, este ireversibila iar vinde-
neuronilor inhibitori Renshaw (neuroni ce carea 1n tetanos depinde ~i de form are un or
armonizeaza contractiile musculare ale ex- noi butoni axonici terminali. in decurs de
tensorilor ~i flexorilor), din cordoanele ven- circa 4 saptamani (14, 21).
trale ale maduvei spinarii (2 1. 42). In unna Toxina tetanica se cumuleaza in regiunea
acestei aqiuni are loc 0 hiperactivitate a cervicala ~i lombara a maduvei spinarii ~i in
neuronilor motori CJ. din cordoanele ventrale trunchiul cerebral (145).
ale maduvei spinarii, cu aparitia contraqiilor Pe langa sistemul nervos de relatie, ~i
tonice ~i a spasmelor. Astfel. fiind blocate sistemul nervos vegetativ este afectat (21).
sinapsele inhibitorii, cele excitatorii vor fun- Astfel. bradicardia ~i aritmiile din tetanos
qiona necontrolat. ducand la transmiterea sunt date de excitatia parasimpaticului iar
spre mu~chii stria!i a tuturor impulsurilor de tahicardia. hipertensiunea ~i
excita!ie descendente ~i periferice. care VOl' catecolaminemia crescuta sunt rezultatul
intra in stare de contraqie permanenta (con- hiperreactivitatii simpatice.
traqii tetanice). pe fondul tonusului muscu- Perioada de incuba!ie variaza in funqie
lar normal. de toxigenitatea tulpinii de C. tetani, posibi-
Cei mai afecta!i sunt mu~chii posturali, litatea de multiplicare la poarta de intrare ~i
rezultand pozi!ii de hiperextensie a trunchi- gradul de vascularizare a regiunii in care se
ului sau contraqia unor regiuni musculare gase~te aceasta. viteza ajungerii toxinei la
(onotonus, opistotonus) sau de flexie sistemul nervos central, de varsta ~i recepti-
(emprostotonus) iar uneori cu asimetrie late- vitatea animalului. La majoritatea animale-
rala (pleurostotonus). lor este de 1-3 saptamani cu extreme intre 1
Primii mu~chi care intra in contractura ~i 60 zile (56). Durata perioadei de incubatie
sunt mu~chii maseteri. determinand trismu- este invers propoqionala cu severitatea
sui (contractura mu~chilor masticatori), unul simptomatologiei ~i cu cantitatea de toxina
din simptomele precoce in tetanos la ecvine elaborata. Incubatia scuna. de cateva zile se
~i om, indiferent de sediul poqii de intrare, constata ]a exemplarele cu po"na de intrare
datorat proprieta!i i neuronilor nervului tri- situata in zone puternic vascularizate. anroa-
gemen de a fixa tetanospasmina mult mai pe de sistemul nervos central, cand are loc $i
repede decM neuronii motori ai altor nervi o evolutie grava, inta1nita la animalele tinere
(50). Contractura sfincterelor uretral ~i anal $i nou nascute. Incubatia lunga, de sapta-
dete1111ina disurie, retentie urinara, constipa- mani, luni (103), in mod exceptional chiar
tie ~i acumulare de gaze in intestin. ani de zile. este conditionata de cantitatea
Excita!iile de diferite tipuri sosite de la redusa de inocul sau de existenta unui grad
receptori produc, la rfmdul lor, pe fondul redus de imunitate (14) sau cand poarta de
contraqii10r tetanice sau, mai rar, pe [ondu1 intrare se afla intr-o zona indepartata de sis-
tonusului normal, spasme dureroase (crize temul nervos central, slab vascularizata, cum
tetanice, crize spastice). sunt extremitatiIe membrelor (6).
-
488 Boli inlectioase ale animalelor • baclerio~e
de aer) declan~and contractari rapide ~i vio- brale ~i membre10r precum ~i rupturi, hemo-
lente a unui grup de mu~chi sau a Intregii ragii ~i retractii musculare.
musculaturi, ce capata duritatea lemnului, In lipsa tratamentului, boala se termina
"crize tetanice". dind animalul tresare. devi- cu moartea in 80-90% din cazuri, dupa 0
ne nelini~tjt scra~ne~te din dinTi. tremura ~i evolutie de 5-12 zile.
transpira. Crizele pot aparea ~i spontan, fara Forma subacuta, frecventa la magar, se
nici 0 excitaTie exterioara. La masculi se caracterizeaza prin acelea~i manifestari cli-
observa erecTia penisului. nice ca in forma acuta. dar cu crize tetanice
Crizele tetanice devin tot mai frecvente mai rare, cand animalele se pot alimenta ~i
~i mai violente, animalul cade jos cu mem- adapa, cu 0 evolutiemailunga.de 2-3 sap-
bre]e rigide. executa mi~cari de pedal are ~i tamani. Mortalitatea este de 40-50%.
eforturi de a se ridica. Mucoasele devin In mod obi~nuit, de 1a debutul bolii,
cianotice. apare edem pulmonar acut simptomatologia se instaleaza in ordinea
transpiraTie abundenta. permanenta sau in- aferenta tetanosului descendent, iar gravita-
termitenta. mai accentuata in timpul crizelor. tea cre~te progresiv, pana la exitus. Sunt ~i
Pulsul este normal. iar In cazurile grave de- rare cazuri in care dupa 0 ameliorare a starii
vine rapid ~i filiform. eritrocitemia ~i c1inice, reapar contractiile paroxistice ur-
hemoglobinemia sunt crescute iar mate de moarte.
leucocitemia este In limite fiziologice. Leu- Evoluria bolii timp de peste 2 saptam2ll1i
cocitoza accentuata indica complicaTii septi- este de bun augur. crescand ~ansele de vin-
ce pulmonare. Temperatura corporal a rama- decare. situaTie intaInira in forma subacuta ~i
ne In limite normale sau u~or crescuta pe la cazurile din forma acuta tratate, care au
durata bolii. insa cre~te progresiv in ultima supravieTuit perioadei critice. La animalele
faza a bolii. pima la 42-43T. care rezista, convalescenTa este lunga ~i In-
In cursul bolii apetitul ~i setea sunt pas- cepe cu diminuarea trismusului, care durea-
trate. In ultima faza a bo]ii setea este exage- za 3-5 saptamani, timp in care animalele mai
rata. animalele introduc repetat botul in apa. prezinta rigiditate musculara post-tetanica
cu incercari nereu~ite de a degluti. (50): timp de mai multe luni animalul pre-
Cand tulburarile digestive nu sunt prea zintajena in mi~carile regiunii contractate.
accentuate. iar trismusul este incomplet
animalele consuma furajele mai ales cele La bovine
sub forma lichida.
Peristaltismul intestinal incetinit favori-
Tetanosulla bovine este mult mai rar de-
zeaza apariTia colicilor. cu constipaTie, mai
cat la ecvine, probabil datorita ~i imunitatii
rar cu diaree. De obicei, se constata oligurie
naturale ca~tigate ca urmare a multiplicarii
cu densitatea urinei crescuta ~i retentie uri-
germenului in intestinul animalelor sanatoa-
nara. datorata probabil ~i imposibilitatii de a se.
adopta pozitia caracteristica pentru mictiune.
Boala evolueaza de regula ca tetanos as-
In timpul evoluTiei tetanosului pot sa
cendent (Iocalizat sau generalizat). Apare
apara diverse complicatii ]a nivelul diferite-
obi~nuit post paJ1um, consecutiv plagilor de
lor aparate ~i organe: edem pulmonar, bron-
la nivelul aparatului genital feme I (tetanus
hopneumonie gangrenoasa ab ingestis,
puerperal is), a retentiei placentare ~j
spasm glotic. dilatatie gastric a ~i intestinala,
endometritei. care poate evolua ca tetanos
ileus paralitic, pielonefrita ascendenta,
10calizat (tetanus pal1ialis), cand tetania 1'a-
oligo- sau anurii. fracturi ale coloanei verte-
mane limitata la trenul posterior. Tetanosu1
490 Boii ale OllinlClleloi' • bocrerio::e
localizat poate aparea ~i la cap ~i gat. In zona ultimul mai ales la adulte. Tetanosul locali-
nervilor trigemeni. glosofaringieni ~i a ner- zat se intalne~te Indeosebi ]a mel11brele pos-
vi lor cervicali. terioare, dupa ratare sau aVOli sau, mai rar,
Tetanosul generalizat este mai rar la tau- in alte regiuni corporale.
rine. Apare mai ales la tineret ~i debuteaza. Uncle bubaiine prezinta. in faza de de-
ca ~i la ecvine, cu contraqii tonice In regiu- but. prurit localizat Ia poarta de intrare iar la
nea capului ~i 1'n primul rand a mu~chilor alte exemplare se poate inregistra chiar agre-
masticatori. apoi a mu~chilor auriculari cu sivitate fata de congenere sau tara de om
extindere la mu~chii cervicali ~i ai trunchi- (92. 148).
ului. care devin rigizi (66). de consistenta La tineretul bubalin, ca ~j la cel taurin,
lemnoasa. Contractura mu~chilor din aceste l11ajoritatea cazurilor sunt reprezentate de
regiuni ia diferite aspecte. dupa grupele tetanosul neonatal. cu perioada de incubatie
musculare afectate (ortotonus. opistotonus, de ] -2 zile. cu simptomatologia dOl11inatade
emprostotonus). spasme, uneori permanente, urmate de
Contractiile tonice ale mu~chilor respi- exitus dupa numai ]-2 zi]e de evo]utie. La
ratori genereaza tulburari ale respiratiei. care tineretul de taurine ~i bubaline. deseori.
devine accelerata ~i superficiala. din cauza spasmele se decian~eaza in timpul alaptatu-
hipoxiei. evidentiata prin cianoza l11ucoase- lui de la mame sau de la galeata, care 1'ncepe
lor. cu regiunea laringo-faringiana pentru ca
Tulburarile digestive sunt mult mai seve- ulterior sa se generalizeze. Evolutia tetano-
re decat la ecvine. manifestate prin Incetini- sului la bovine variaza de la cateva zile, la
rea rUl11egarii. atonia rumenu]ui ~i meteori- tineret. la 2-3 saptamani la adulte, cu simp-
zatie. fiind necesara ruminocenteza repetata. tomatologie severa. Deja dupa 2 saptamani
Defecarea ~i m iqiunea sunt dificile. 1'ncepe sa apara 0 imbunatatire a starii gene-
Comparativ cu alte specii. contraqiile rak in mod progresiv. incepand cu rarirea
ton ice ~i spasmele au intensitate mai redusa. spasmelor ~i scaderea intensitatii lor. inclu-
iar ultimele sunt mai rare. ceea ce permite siv a trismusului. permi1;and alimentarea
animalului sa degluteasca. mai ales iichide. animalelor. In tetanosul localizat. mai ales la
uneori chiar In tetanosul generalizat (96). membre. evolutia poate depa~i 0 luna, rama-
Observatii1e clinico-epidemiologice asu- nand insa cu dificultati in mers 1'nca 3-8
pra tetanosului bubalinelor efectuate de saptamani. Vindecarea spontana este posi-
Urdea (148) au relevat ca posibila sursa de bila, insa fomie rar. Pot sa apara ~i recidive,
infeqie solul din unele unitati 1'ncare boala a dupa luni de zi]e de la vindecare, la animale
aparut 3-4 ani consecutiv, la adulte ~i tineret. tratate cu ser anti tetanic ~i simptomatic.
dar si ]a ovinele care au pa~unat in acele Letalitatea este de aproximativ 50% iar
zone. la tineretul bubalin de peste 80% (92, 148) .
La bubaline, tetanosul evolueaza pre-
ponderent generalizat. uneori rara spasme La ovine, caprine $i cervide
sau cu spasme dar rara contraqie tonica de
fond. Apetitul este pastrat. majoritatea ani- La aceste specii, ca ~i la bovine, tetano-
malelor cu trismus incomplet pot ingera, suI este rar intalnit, datorita imunitatii natu-
mastica ~i degluti furaje sub f01111ade bar- rale frecventa, la rumegatoare. La ovine apa-
botaje ~i chiar taitei de sfecla ~i cartofi. re mai ales dupa castrari, codotomie sau
~i ]a bubaline se observa hiperchinezii tundere iar la cervidee (cerb, caprior. mu-
,,
sub forma de OIiotonus ~i pleurostotonus, flon) din tarcurile ~i parcurile de vanatoare,
I
-
Boli produse de gerll2eni din genu! Clostridium 491
•••
492 Boli lI/e'C;/017se ale em/malelor • bacleno::e
corporale ~i epuizarea mal rapida a anima- Forma ]ocalizata se constata indeosebi 121
lului. femele dupa fatare. cu contractura muscula-
Cc'md sunt prinse numai unele grupe turii unui membru posterior sau ambele.
musculare. evolutia este benigna ~i pot sur-
veni vindecari spontane. Generalizarea are La pasliri
loc cu atat mai repede ~i mai gray. cu cat
poarta de intrare este mai aproape de ence- La pasari s-au descris numai cazuri de
fal. tetanos cu totell izolate, la gaina, eurca, gas-
in tetanosu1 generalizat. foane rar intal- ca. strUt ~i \Tabie, manifestate prin contrac-
nit. fiind de 0 mare gravitate. simptomatolo- turi ale diferitilor mu~ehi. eu tulburari in
gia este asemanatoare celei de 121porc: cu mers. aripi]e stranse, trismus, gatul intins,
corpet! ~i membrele in rigiditate. mersinte- eianoza crestelor ~i barbitelor ~i
penit. cu coada dreapta sau curbata dorsal. hot'iplumatie.
Ambele pozitii. de statiune ~i decubit. sunt
dificile datorita contracturii mu~chilor.
Tabloul morfopatologic in tetanos
Frecvent se intalne~te aspectui de "caine de Tetanosul 121 animale se manifesta.
lemn'·. cu toate membreie in extensie. cu
necropsic. prin rigiditate cadaverica precoce
hiperexcitabilitate. spasme frec\ente la in- ~i intensa iar temperatura interna poate ajun-
terventia diferitilor excitanti externi. La ca-
ge in primele 3-4 ore dupa moarte la 42-
teii foarte tineri se poate aprecia intensitatea
45°C. uneori ~i peste. Pe suprafata corpului
rigiditatii prin suspendarea corpului de un
se gasesc p]agi decubitale iar cele tetanigene
picior cando in cazurile grave nu tlexeaza sunt uneori foarte mici. neinsemnate sau in
articulatiile. dand impresia unui bloc com-
curs de vindecare. Sangele este asfixic, par-
pact (96).
tial hemolizat ~i incomplet coagulat. [n
Evolutia bolii este de 5-10 zile. cu
mu~chi se gasesc zone degenerative cu rup-
leralitate de 40-50°0 in tetanosullocalizat ~i
turi fasciculare ~i hemoragii in cord. ficat ~i
de 100% in cel generalizat. rinichi. leziuni distrofice. hemoragii pe se-
roase ~i in cord iarln pulmoni- edem. [n
La tozatoare sistemul nervos centraL mai ales in maduva
spinarii se inregistreaza h iperemie, hem 01'21-
A fost semnalat foarte rar. ]a iepurii do- gii ~i intiltratie seroasa a meningelor iar In
mestici. salbatici ~i 121bizami. substanta cenu~ie. in nervii periferici ce vin
Boala ev01ueaza mai ales sub forma te- de la pJaga tetanigena, hemoragii ~i infiltra-
tanosului general izat. cu mers rapid spre tie seroasa (50).
exitus. debutand cu tremuraturi generalizate. Prevot citat de Paul (95) eonstata 1a co-
trismus, opistotonus. scra~niri din dinti. cu bai. in infeqia experimentala, pe langa mo-
vaiet caracteristic de iepure ranit. cu corpul dificari distrotice ale neuronilor, ~i pro life-
rigid .. asemanator cadavre]or conge late. enii rari ale mierogliilor. eu formare de noduli
bizami se pot ineca in cursurile de apa iar gliaii. Prevalenta leziunilor este mai erescuta
cand sunt prin~i prezinta tremuraturi sau in cornul Ammon, cerebel. ganglionii
contractura. cu musculatura dura ~i cu tris- subcorticali. bulb, miiduva spinarii ~i 1n ner-
mus. uneori fiind surprin~i cu furajele in vii periferici (95).
cavitatea bucala.
Boli produse de germeni din genlll Clostridium 493
aSlgurarea unor conditii igienico- ]izant total asupra toxinei circulante, dar
dietetice adecvate. simptomatologia caracteristica I~i va urma
Prime Ie dOlla obiective constituie trata- cursul evolutiv, ca rezultat al aqiunii toxinei
mentul etiologic. iar urmatoarele tin de tra- tetanice deja fixata pe celula nervoasa (43,
tamentu] simptomatic. 74).
In ceea ce prive~te nelltrali::.area toxinei Majoritatea observatiilor cIinice din me-
circu!ante prin administrarea serului antite- dicina umana ~i veterinara subliniaza efica-
tanic, rezultatele obTinute sunt contradictorii. citatea redusa a seroterapiei datorita, atat
MU]Ti autori considera ca serul hiperimun da incapacitatii seru]ui de a actiona asupra to-
rezultate bune In terapia antitetanica daca se xinei fixate pe celula nervoas21, cat ~i dato-
administreazain.dDze foarte man. cum ar fi rita faptului ca la aparitia simptome.lor clini-
100.000-300.000 UAI pentru un cal. i.v. sau ce sistemul nervos central este deja profund
i.v. ~i s.c. (I. 85. 103.155,163). Alti autori lezat de toxina tetanica. Aceasta a determi-
(4, 43, 74) sunt de parere ca dozele foal1e nat pe unii clinicieni sa minimalizeze im-
mari de ser sunt inutile. deoarece toxina portanta seroterapiei specifice In tetanos
odata fixata pe celula nervoasa nu mai poate (152). De retinut ca, In tetanos, de~i stare a
fi neutralizata, ea I~i urmeaza cursul propa- cIinica se agraveaza rapid, de la 0 zi la alta,
garii la nivelul SNC, cu to ate consecintele moartea nu este rezultatu] aqiunii toxinei
simptomatologice cunoscute. iar pentru ne- elaborate In ultimele zile, ci a toxinei tixate
utralizarea toxinei In stare nascanda. elabo- pe celula nervoaS21 In urma cu mai mult de
rata momentan in plaga tetanigena. sunt su- 72 de ore. care a determinat modificari mor-
ficiente cantitati foarte mici de ser. de ordi- fofiziologice ale neuronilor. ~i care nu mai
nul 1.500-5.000-10.000 UAI (69, 72. 78). poate fi neutralizata de ser, indiferent de
Serul antitetanic (antitoxina) utilizat In doza administrata (75).
prezent In tara noastra este un ser hiperimun Administrarea serului se poate face in-
preparat pe cai In lnstitutul Pasteur. dupa un travenos, subcutanat sau!~i perifocal. Pentru
protocol de hiperimunizare elaborat de facilitarea contactului dintre anticorpii din
Moga ~i co!. (80). care se livreaza In teren ser ~i toxin21 ~i, pentru scurtarea timpului de
titrat in unitati antitoxice internationale intrare in aqiune a serului, a fost imaginata
(UAI) cu 300-500 UAlIml. Evitarea riscului ~i metoda administrarii intrarahidiene. aban-
de ~oc anafilactic, prin utilizarea serului la donata un timp dar astazi din nou reconside-
alte specii decat calul. se poate realiza prin rata ~i aplicata atat la om cat ~i la animale
obtinerea de imunoglobu1ine specitice puri- (84. 152. ]63). Se intampin21 unele dificultati
ficate. concentrate ~i standardizate. de obicei legate de tehnica de inoculare prin "foramen
la ] .000 sau ] .500 UAl/ml. magnum" (I03). Aceasta cale are avantajul
Prin experiente pe ~oareci s-a demonstrat ca evita bariera hematoencefalica ins21. deoa-
ca simptomele de tetanos care apar la un rece serul este 0 proteina strain21. adm inistra-
moment dat sunt rezultatul aqiunii toxinei rea sa implica unele riscuri, ~i se recomanda
tetanice elaborata In urma cu 30-42 ore sau a se utiliza doar in cazurile severe de boala.
mai mull. in timp ce toxina elaborata In ul- Se recomand21 50.000 UAllca!. doza Cll care
time Ie 30 de ore este responsabila pentru prin aceasta metoda de administrare s-au
manifestarile care urmeaza sa apara. eu alte obtinut vindecari In 75% din cazuri. fata de
cuvinte, daca la un moment dat, dupa debu- numai 50~o in administrarile obi~nuite (84,
tu! clinic al bolii. se administreaza ser anti- 163).
tetanic, se poate conta pe efectul sau neutra-
-
496 Bo/i ale onimolelor • baclcl'io::e
prin detennimirea rezervei alcaline (metode Atata timp cat animalul este capabil sa
rap ide aplicabile ~i In practica de teren), in execute prehensiunea, masticatia ~i degluti-
cazul existentei acidozei metabolice se ad- tia, este recomandabil sa se continue furaja-
ministreaza solutie de bicarbonat de sodiu rea, in regim dietetic, in functie de specie, cu
1,3-1,5%. furaje bogate in principii nutritivi de calitate,
Combaterea tetaniei este necesara deoa- u~or digestibile, nefennentescibile, cum sunt
rece aceasta este eauza epuizarii fizice a furajele verzi, infuziile, decocturile, laptele.
organismului ~i a rezervelor energo-nutritive Jgheabul de furajare ~i adaparea trebuie sa
ale organismului, inclusiv a deshidratarii se gaseasca la 0 inaltime suficient de mare,
prin transpiratie ~i expiratie. Aceasta se astfel ca animalul sa nu fie obligat sa i~i
poate realiza prin administrarea de tranchili- apiece prea mult capu!. La nevoie alimentele
zante ~i miorelaxante (cJorhidrat de xilazina, in stare lichida pot fi administrate direct in
acepromazina, diazepam, combelen) Insa, in stomac, cu sonda. Dupa ce trismusul instalat
medicina veterinara utilizarea acestora, mai impiedica animalul sa mai consume furaje
ales la animalele mari este foarte limitata In sau apa, se trece pe administrarea parente-
tratamentul tetanosului, eel putin din doua rala de Iichide perfuzabile bogate in
motive: substante nutritive.
I. toleranta local a scazuta la doze rela- De-a lungul timpului, conceptiile privind
tiv mari, administrate intramuscular, conduita terapeutica optima in tetanos au
cu riscul acumularii efectului sedativ suferit modificari. Unul dintre primele pro-
ce poate conduce la tulburari in tocoale complexe privind tratamentul teta-
mentinerea controlului pozitiei pa- nosului la cal a fost conceput de Negulescu
trupede (43); ~i co1. (85) in anul 1959, in care se reco-
2. tratamentul prelungit cu tranehili- manda penicilina cristalina 5.000 UIIkg g.v.
zante ~i miorelaxante, pe durata a plus 2.500 UIIkg g.v. penicilina cu resorbtie
cel putin 4-5 zile, implica costuri lenta, i.m., concomitent cu ser antitetanic
foarte ridicate la animalele mari, in- 100.000-250.000 UAI/animal plus glucoza
suficient compensate de efectul 33% sau 40%. Tratamentul se repeta doua
miorelaxant partial indus. zile consecutiv, iar in zilele urmatoare se
Se afirma ca asigurarea unor condifii igi- renunta la ser, eventual ~i la penicilina, dar
enico-dietetice adecvate ar avea 0 influenta nu ~i la glucoza.
favorabila semnificativa asupra evolutiei Ulterior, Baie~ ~i Bran (1) au elaborat un
bolii (4, 155). Se are in vedere mentinerea alt protocol de tratament, care cuprindea
animalelor bolnave in conditii de izolare in urotropina solutie 50%, ser antitetanic in
spatii igienice, ferite de zgomote ~i cu inten- doze mari, sulfat de magneziu.
sitate luminoasa scazuta, Tara insecte ~i In Ambele protocoale prevedeau ~i
general ferite de orice stimuli excitanti. Du- venisectii largi (2-6 litri de sange/animal),
pa alti autori (43), influenta conditiilor de masura care nu mai este cuprinsa ~i in proto-
cazare este destul de limitata asupra evoluti- coalele mai recent elaborate.
ei bolii. in schimb, transportul cailor cu te- Dupa Herman (43), pentru tratamentul
tanos pe jos spre clinicile sau cabinetele tetanosului la cal se recomanda:
veterinare are un efect negativ drastic asupra • penicilina in doze uzuale, preferabil
evolutiei bolii, in to ate cazurile boala tripedinul administrat la 24-48 ore, pe durata
agravandu-se brusc dupa ajungerea la desti- a 4-6 zile;
natie .
.".,
'~"'I
498 Boli ilL/eerioase ale animalelor' baelerio::e
-
Ba!i praduse de germeni din genu! Clostridium 499
1923. Proto co lul de obtinere a acestui pro- efectiv de solipede din tara no astra, dar dupa
dus a ramas aproape neschimbat pima In urmatorul protocol:
zilele noastre ~i consta in tratamentul toxinei efectuarea imullizelrii de hazel pen-
tetanice cu formol ~i caldura, In anumite tru inceput la toate solipedele in varsta de
conditii, ceea ce detemlina detoxifierea to- peste 4 luni prin administrarea a trei doze de
xinei Tara deteriorarea structurii sale antige- toxoid (Anatet), a cate 10 ml doza; a doua
nice ~i a capacitatii imunogene. Anatoxina doza la 0 luna, iar a treia la interval de un an
tetanica adjuvantata cu Al(OH)3 induce 0 de la prima.
imunitate puternica la toate speciile, care se in anul urmator vor fi vaccinati du-
instaleaza dupa 10-20 de zile de la prima pa acela~i protocol doar manjii, pe masura
administrare ~i care se accentueaza dupa a ce ajung la varsta de 4-6 luni.
doua ~i dupa a treia inoculare de rapeL pana in anul al treilea de la inceperea
Ia titruri inalt protective, persistente in san- actiunii imunoprofilactice (1a dol ani de ]a
gele cailor pe durata a 18-24 de luni. incheierea imunizarii de baza a intregului
In conformitate cu "Programul actiunilor efectiv) se recomanda un rapel la intregul
sanitare veterinare de profilaxie ~i combate- efectiv, cu 10 ml anatoxina ~i se va continua
re a bolilor la animale in tara noastra pe anul actiunea de imunizare a manjilor ajun~i la
2000". vaccinarea este considerata obligato- varsta de 4-6 luni.
rie numai in anumite situatii cu antecedente • in continuare schema de imunizare
sau de necesitate. in care caz se prevede poate sa prevada revaccinari cu doza unica,
doar vaccinarea tineretului cabal in Ia varsta la intervale de doi ani.
de 6 luni, cu rapel dupa 30 de zile ~i un an. Dupa Moga ~i Herman (74) rapelurile la
Dupa investigatii1e aprofundate efectuate interval de un an sunt posibile dar insufici-
de Moga Manzat ~i Herman (74) imunizarea ent justificate din punct de vedere imunolo-
de baza (compusa din cele trei inoculari gic ~i economic. Din contra, dupa autarii
mentionate, efectuate pe parcursul unui an) citati, dupa realizarea imunitati i de baza,
asigura 0 protectie solida, bazata pe dezvol- compusa din cele trei inoculari, este posibil
tarea unor titruri ridicate de antitoxine. dar ca rapelurile sa se faca la intervale de 4 sau
durata acesteia nu depa~e~te ]-2, pana la cel 5 ani. in acest caz, dupa primii aproximativ
mult 3 ani, dupa care titrul anticorpilor de doi ani de la imunizarea de baza, autorii nu
regula scade sub nivelurile considerate mai conteaza pe persistenta anticorpilor se-
protective. Aceste constatari explica 0Ptiu- rici ci pe existenta unei stari particulare a
nea exprimata in majoritatea surselor biblio- animalelor pe care 0 definesc sub conceptul
grafice, pentru repetarea vaccinarii antiteta- de "potentare imunologica" (74, 75).
nice printr-o singura injectie cu 10m] toxoid Aceasta se refera la 0 perioada indelungata
Ia animalele mari ~i 5 mila animalele mici, de timp (inca insuficient delimitata) in care
la intervale de un an (163), in timp ce aite animalele nu mai poseda anticorpi dar pose-
surse bibliografice recomanda repetarea la da inca vie in memoria imunologica, infor-
intervale de doi ani sau mal mult. In nici un matia antigenica datorata limfocitelor T,
caz imunitatea activa nu dureaza toata viata necesara producerii de anticorpi in cazul
animalului (4) a~a cum in mod inexact se repetarii unui stimul antigenic. Datorita
afirma in unele surse bibliografice. acestei memorii imunologice, un animal care
Dupa autorii citati (74) ar fi absolut ne- are imunizarea de baza Tacuta cu mai multi
cesara ~ijustificata din punct de vedere eco- ani In urma este capabil sa dezvoite intr-un
nomic imunizarea sitematica a intregu]ui timp scurt, de numai 3-7 zile, titruri inalte de
-
500 Bali infectioase ale animalelor • bacterio~e
30.2. BOTULISMUL
-
Boli produse de germeni din genul Clostridium 501
jneepand eu 1910 s-au izolat noi tulpini de C. uniforma, cu cantitati mari de gaze ~i cu
botulinum. In afara de eea a lui Ermengem care a fost
miros ranced. Pe geloza cu sange formeaza
eonsiderata de tip A. Leuch (1910) identifiea tipul B,
Bengston (1922) tipul C subtipul Ca din larvele de colonii cu diametrul de 3-8 mm, cu margi-
musea (Lueillia eaesari), Seddon (1922) tipul C nile amiboide, de culoare cenu~ie,
subtipul C0 la 0 tulpina izolata din os de taurina, semitransparente, cu centrul opac ~i cu he-
Theiller ~iRobinson (1927) tipul D, Gunninson ~i col. moliza in jur. Dupa aspectul hemolizei s-au
(1935) tipul E, Moller ~i Scheibel (1960) tipul F iar
Gimenez ~i Ciccarelli (1970) tipul G.
diferentiat 5 tipuri de colonii.
Printre primele eazuri de botulism la animale au In mediile solide formeaza colonii pu-
fost eele deserise la pasari de Meyer (1910), la eal de foase, translucide, ciuruite (observate la lu-
Graham (1917) ~ila taurine de Seddon (1922). pa) datorita bulelor foarte fine de gaze, cu
La noi In tara boala a fost semnalata ~i deserisa, la
eaL de Baie~ ~i Bran (1957), Mitroi ~i co!. (1961) ~i de
marginile opace, caracter distinctiv fata de
Berbinschi (1964) coloniile altoI' anaerobi. Pe mediul Nagler
Cristea ~i co!. (1963) deseriu pentru prima data 0 sau Willis-Hobbs produce opalescenta ~i
toxiinfeetie alimentara mixta eu C. botulinum ~i C. strat perlat.
perji-ingens la am.
Proprietatile fermentative ale glucidelor
difera in functie de tipul tulpinilor (tabelul
Raspandire ~i importanta 2). Toate tulpinile lichefiaza gelatina, pro-
Botulismul este intalnit pe tot globul, duc lipaza, H2S, reduc azotatii ~i fermentea-
mai frecvent in zonele calde, unde evolueaza za un numar redus de poliaJcooli ~i glucide.
deseori sub fomla epidemica. Marile aglo- Reactiile cu ro~u metil ~i Voges Proskauer
merari, poluarea mediului ~i incalzirea ma- sunt negative. Reduce albastrul de metilen.
rilor cursuri de apa de catre centrale Ie ato- Produce 0 hemolizina mai activa fata de
mice au favorizat aparitia bolii ~i in tari cu eritrocitele de om fata de cele de oaie.
c1imat temperat ~i chiar temperat - subarctic Este un germen strict anaerob, cu tempe-
(6). In Africa de Sud este cunoscuta sub
ratura optima de cre~tere, in functie de grupa
numele de "Lamziekte", in America de Nord
metabolica. Astfel, tulpinile din grupa T,
ca "Forage poisoning" sau "Loin disease"
iar in Australia ca "Midland cattle disease". poseda optimul termic de dezvoltare la 30-
40°C, a II-a la 25-37°e ~i a Ill-a la 30-37°e.
Datorita evolutiei grave a bolii pentru
Temperaturile minime de cre~tere sunt la
toate speciile, in unele zone produce pagube
economice mari, soldate cu moartea a mii de grupa a II-a ~i I de 3,3°e ~i respectiv 10°C ~i
taurine, sute de mii de oi sau, milioane de temperaturile maxime de 45°C ~i respectiv
pasari salbatice. Animalele sanatoase con- 50°e. ere~terea este stimulata de adaosul de
tamineaza solul prin dejectiile lor, iar redu- glucide fermentescibile ~i este inhibata de
cerea prevalentei botulismului la animale c10rura de sodiu 5-10 %, fumul lichid, unii
coincide cu scaderea cazurilor la om . polifosfati ~i condimente, bila 20 % sau pH
8,5; cel optim este de 7-7,6, suportand vari-
Etiologie atii de pH de la 5 la 9 (136).
C. botulinum este un bacil drept sau u~or Dezvoltarea majoritatii tulpinilor de C.
curb at, de 0,5-2,4/1,7-22,2 flm, mobil, cu botulinum este inhibata de tulpinile de C.
cili dispu~i peritrih, Gram pozitiv, cu sporul perjhngens ~i C. sporogenes izolate din sol,
oval situat subterminal, ce deformeaza ce- pre cum ~i de alte specii bacteriene cum sunt
lula vegetativa. In culturile tinere sunt izolati lactobacilii, streptococi etc., care scad pH ~i
sau in perechi rareori sub forma de filamen- produc unele substante antimicrobiene
te. In mediile lichide produce 0 turbiditate (nisin a, bacitracina) (2). Unele dintre aceste
502 Bali illfeetioase ale allimalelor • baeterio::e
specii bacteriene au efect inhibitor ~i asupra Cele ~apte tipuri de C. botulinum produc
toxinogenezei. toxine distincte antigenic, de~i simptomato-
In cadrul speciei C. botulinum se includ logia clinica este identica. Oenumirea toxi-
7 tipuri toxigene (A B, C, D, E, F, G) care nelor este, In generaL identica cu a tipurilor
se diferentiaza In 4 grupe metabolice: 1 tipul care Ie produc. Tulpinile de tip C se Impmi
111 doua subtipuri, diferite antigenic, Ca ~i
A ~i tulpinile proteolitice ale tipurilor B ~i F;
II tipul F ~i tulpinile glucidolitice aie tipuri- C~. Tuipinile de Ca produc 0 cantitate In-
lor B ~j F, III tipuri1e C ~i D ~i IV tipul G semnata de toxina C1 ~i cantitati mici de C1
(13,102). ~i D, pe clnd tu1pinile din C~ cantitati mad
de toxina C2 ~i D ~i cantitati mici de C1 (ta-
Unicul factor de patogenitate al C.
botulinum este toxina. Pana In 1943 cand s-a belul 3), iar tulpini1e de tip D, cantitati In-
semnate de toxina 0 ~i C2 ~i cantitati mici
descoperit 0 noua forma de boala (botulis-
de C\. Tulpinile de tip E,F.si G produc nu-
mul plagilor) se considera ca este un germen
mai un tip de toxina. Toxina C1 se poate
saprofit, lipsit total de virulenta ~i incapabil detecta In culturi dupa tripsinizare. Se pare
de a se mu1tiplica In organism. Ulterior s-a ca nu este de fapt 0 neurotoxina ci 0 toxina
descris botulismul sugarilor. Ambele forme cu efect letal ce aqioneaza ~i asupra per-
clinice dovedesc ca In anumite conditii bac- meabiJitatii vasculare, Insa tara efect paraJi-
teria se poate multiplica ~i In tesuturile gaz- tic. La efectuarea testului ansei intestinale
delor. tara I115aa Ie invada. unde elaboreaza ligaturate se comp01ia ca 0 enterotoxin a,
toxina ~i poate declan~a astfel intoxicatia testu1 fiind pozitiv (42). S-a mai evidentiat la
botulinica. tulpinile de tip C ~i D 0 exoenzima C3 cu
Toxinogeneza are loc in conditiile proprietati putin cunoscute (42).
multiplicarii bacteriei, avand 1a dispozitie Toxina botulinica este sensibila la
substratul nutritiv, in lipsa oxigenului ~i la caldura sau alti factori fizici. Comparativ
temperatura optima de 25-30~C. Toxina I115acu alte exotoxine, ea este mai rezistenta
poate fi elaborata ~i la 22°C ~i la 37ee. fiind la caldura. fiind inactivata la 80°C numai
potentata la pH acid. dupa 5-60 minute, in funqie de tipul
Toxina botulinica a fost purificata sub tulpinei. Lumina directa 0 inactiveaza In
forma cristalizaUl, ca 0 pulbere alba de natu- cateva zile. La Intuneric, 1a temperatura ca-
ra proteica, electroforetic omogena. Toxina merei ~i la 4cC se conserva mai multe luni,
iar In tub Inchis mai multi ani (136). Prin
bruta reprezinta complexe proteice cu greu-
fierbere toxina din conserve Ie alimentare
tatea moleculara ce difera In functie de tip
este distrusa in 20 minute, iar In carne,
(150.000-900.000 dalton i). sub diferite ma-
pe~te, furaje, dupa doua are. In cadavre,
rimi moleculare (7S, 12S, 16S, 19S,). Este
vegeta1e ~i In namolu1 billtilor rezista de la
compusa dintr-o fractie toxica (neurotoxina)
17 zile la 1 an ~i chiar mai mult. Solutia
~i mai multe fraqii netoxice. Acestea din
Uigol, permanganatu1 de potasiu 0,1% ~i
unna. la toate tipurile includ ~i 0 aJcooluJ 0 inactiveaza rapid. Acesta din ur-
hemaglutinina (42). Fraqiile netoxice pro- ma, administrat per os dupa ingerarea de
tejeaza fraqia toxica de aqiunea distructiva toxina, previne intoxicatia (136). Clorura de
a enzimelor de la nivelul tubului digestiv. sodiu este nociva, motiv pentru care toxina
Cu toate acestea. la rumegatoare, 0 pm1e botuJinica nu se conserva In 1aborator In
din toxine sunt inactivate de micro flora solutie fiziologica salina.
ruminala .
•••
-" r- '=' --
-'r N "0 u
~
- =- ~-+I'::'-+
"'1 00
"0 ."'::: ~-:J
I
! 1
!:::
", ~II C',
;:;
C';j ,-
l-. " - .=jN
=:
.§
I
I
Ii 7
1
I
I:: I~
--
'"
>
-~--
col
~-+ ,1-
~, ]1 -
+-
- ,-<~''"0+
I
i-<:.J
,',
~E
,C';j
I
>
l
,I 2.8
+,
~i
I "'3, ;:c
'" ' CO
::
~;g";= ~
>
+
CO
, ;::
;:;:
1~
II :::-
I 'I - '
-
"-,->"+c::-S
~i; ~ , ~I'
~
-"dco~'.'1
11 ;:;
-/
-!-I
~J
I, ,I-
II '1'1 !
,
I
I CO "-
I- ~+1
i I -"
+, I
"
----+:~-+>>u,-,--~"co>---co-.-.">>-,-:Jco->co>>"--'--
-:2,-c~-co-+N>o,-coTo:..=:
--'"'0-'" ::::
"~~..::;
I I :::::;:;: ?;+1,:-;:-
:1:
)~
:V
~'~+~
II I IZ-"'§-:+1+> I-::-,- T'g" - ;:;: T
?;,:-;:
::J':::
,.:-
CO
' ,,:-;: ;:: J~
'~
I , I ~
~J
1
'" 3-::J,- - ~
I I
:.;J ~
.::~
I,
>
' !
~
'::s
'"' C'
:: ~~
5'12
--4-±
-I --w
-j-Id-d1-\V
-de--I d-de ----d- I
1 d----
--d-w
--w ---w
- -
-ed
-w d10
--I II ---- wi
I-w
Iw
de-I·-I-
-w
w-l-
+w -w
w-
-w (.', -!Jolu/illlll}]
-w
,- 4w-
-I- - \V
±
4-w
-wdde
e-w
d-
20de
I-w95 ed
15
12
1918
378
13
17
1,1
16
1
1
2d
I, 1
Iw
-w ed d
-w (.', 1l00:VI
I
1
Lcgcnda:
= reac(ii pozitive la 90-1 OO'Yo din tulpini; - = reac(ii negative la 90-100% din tulpini; ± = reaqii pozitive la 61-89% din tulpini; - -I- = reac(ii pozitive la 11-39%
-I-
din tulpini;
d = reaqii pozitive la 40-60% din tulpini; w = reae(ii slab pozitive (Ia lermentarea zaharurilor, pH 5,5-5,9).
Lapte: c = coagulat; d = digerat; cd = coagula!. digcrat; v = reaqii pozitive sau negative.
1. C baratii; 2. C b!fermentans; 3. C botulinum tipurile C. D; 4. C botulinum I1jJl/rile 13, E, V; 5. C botulinum tipurilc A, 8, F'; 6. C botulinm tipul G;
7. C.chauvoei; 8. C. difficile; 9. C. haemolyticl/In; 10. C. novyi tipul A; 11. C. novyi tipul B; 12. C. novyi tipul C; 13. C. perfringens; 14. C septicum; 15. C
sordellii; 16. C. sporogenes; 17. C. histolyticum; 18. C. tetani; 19. C. colinum; 20. C. spirojorme.
* tulpini glucidolitice
** tulpini protidoliticc
••
Bali praduse de germeni din genul Clostridium 505
Tabelul3
Om, Taurine.
pui, ovinc. nurca. America de Nord, fosta
cabaline
Tipurile
Om,
de
Om,pqti F nurca,
Specii
Taurine,
nurca,
B
A
E
OmCD,C,(C,)
am Pasari
C,(C"D)
C,D(C,)
mai taurine,
(taurine.freevent
cabalinc,
Sol
vertebrate
Cadane.
aC\Btice Pe,ti:
(caren!a
Ni~a
Cada\Te,
Came
originea
Carne,
de pasari
vegetalc Australia
Sud,sau
oase
Africa
de
Franta. alte
de
fosfor)
America
ecologidi Europa,
Argentina.
"egetatie
~i receptive
produse
furaje
toxinei
pe~te
Europa,
URSS,
Japonia materiale
mamifere
Sud,
Australia
de
ade
SUA,
Europa Nord
N.SUA,
Nord,
bactcriei;
Eivetia
pe
murate,
din in
mici
,itosta
Alfiea,
fundld
carne, dc
Zeelanda,
dejectii
fosta pe~te,
URSS URSS, Alfica de Sud
apelar G Toxine Zona
fructe geografiea
Europa,
Vegetale,Japonia, America
fosta URSSde Nord.
cabaline
(omi
cabaline.
A
F
canide (om')
pasari) Pasari
Om:
des pun ~i
bolnave,
pe~te
com cadavrc de ne-
ereproduse
--~-_·~---------------_II-"J.-_.
Bo!i produse de germeni din genu! Clostridium 507
.. ~----------------_.
508 Bali infectioase a/e anima/e/or • bacterio::e
Furajele concentrate sub diferite forme, mai a unoI' indivizi sau numai a unei specii,
fanul incins precum ~iresturile menajere, de de~i au consumat acela~i furaj mai multi
abator ~i ecarisaj, pot constitui surse de im- indivizi ~i mai muite specii.
bolnavire tot prin prezenta dejeqiilor sau In cazuri rare, la mamifere ~i pasari, to-
cadavrelor diverselor specii de animale xina se poate elabora ~i in vivo, in tubul di-
(140). gestiv ~i in plagi ~i sa detennine, de aceasta
Pqtele ~i de~euriie contaminate rezuitate data toxiinfecfia botulinidi.
de la prelucrarea acestuia, administrate ani-
malelor pentru blana, reprezinta 0 sursa im- Patogenezii
portanta de imbolnavire (145). Toxina botulinica este singura toxina
Vegetatia in descompunere, existenta in bacteriana care este activa atat per os cat ~i
diferite surse de ape statatoare reprezinta, de parenteral. Ingerata odata cu furajele sau apa
asemenea. 0 modalitate de imbolnavire a contaminate, se absoarbe prin mucoasa tu-
pasarilor acvatice. bului digestiv, prin endocitoza, ca ~i protei-
Administrarea dejeqiilor de pas are in nele din ingesta. Incepand cu mucoasa bu-
ratia taurinelor la ingra~at reprezinta 0 alta cala, absorbtia se continua in intestinul
sursa de imbolnavire (103), nu numai in subtire din prima parte ~i mai putin in partea
botulism ci ~i In salmoneloza, colibaciloza ~i a doua a jejunului, in colon ~i cec, de unde
alte bacterioze. ajunge in limm ~i sange, generand intoxica-
In unele zone ale globului 0 mare im- tia botulinica. Uneori pot circula in orga-
portanta epidemiologica 0 prezinta pasarile nism, concomitent, atat bacilii cat ~i toxina.
salbatice. regiuni unde mol' sute de mii de Ca ~i toxina tetanica, toxina botulinica
pasari migratoare, domestice ~i animale ac- are un neurotropism exclusiv. Ea blocheaza
vatice. mai ales In verile secetoase. dind transmiterea influxului nervos in fibre Ie ner-
scade nivelul apei ~i pasarile consuma cada- voase colinergice, prin inhibarea eliberarii
vre de molu~te, broa~te, pe~ti etc. din na- de aceti1colina la nivelul placilor neuromus-
molul de pe fund in care s-a elaborat toxina. culare ale nervilor motori, ceea ce impiedica
Caracteristica epidemiologica a botulismului contraqia musculara rezultand paralizia de
din aceste regiuni este de boala cu focalitate tip flasc, activitate similara cu a curarei, mra
naturala. a fi identica.
Raspandirea sporilor in natura este mult In mecanismul intim de aqiune al
mai mare decat ne indica prevalenta cazuri- neurotoxinei se disting trei faze (42): in pri-
lor clinice. Pentru a apare intoxicatia ma are loc 0 recunoa~tere a receptorilor spe-
botulinica sunt necesare unele conditii: cifici de pe terminatiile nervoase ~i fixarea
contaminarea unui substrat nutritiv conve- molecule lor de toxina, aqiune mediata de
nabil pentru multiplicarea bacilului, elabora- carboxilul terminal al lantului H al toxinei.
rea de toxina, conservarea ei 0 anumita pe- Aceasta are loc intr-un timp scurt ~i este
rioada de timp ~i ingerarea de catre un ani- ireversibila, neafectata de temperatura ~i are
mal receptiv (145). loc independent de activitatea nervoasa (21).
In mod obi~nuit, toxina patrunde in or- Receptorii membranei celulare au 0 mare
ganism pe cale digestiva, odata cu apa ~i afinitate pentru toxina; cantitati extrem de
furajele contaminate. Insa, repartizarea mici sunt suficiente pentru a provoca moar-
neuniforma a toxinei in furaje ~i sensibilita- tea animalelor. In plus, variatii in gradul de
tea diferita a speciilor de animale fata de afinitate al receptorilor pentru toxina explica
tipurile de toxina, explica imbolnavirea nu- ~i gradul diferit de sensibilitate al speciilor
Boli produse de germeni din genu! Clostridium 509
de animale afectate. in aceasta faza toxin a aparitia imbolnavirilor dupa un anUlTIlt In-
poate fi neutralizata de antitoxina botulinica terval de la consumul furajelor sau apei
$i nu apare paralizia musculara (21). contaminate (140). in funqie de specia
in faza a doua, fragmente L din molecula afectata ~i tipul de toxina, apar predominant
de toxina patrund fn celula nervoasa prin modificari funqionale ale diferitelor grupe
canalele create de aminoterminalul lanrului musculare cum sunt: tulburari de vedere, ale
H al toxinei sau prin endocitoza, proces secretiei salivare la om, paralizia limbii ~i
care mai necesita fnca cercetari. Acest stadiu faringelui la bovine, a aripilor, picioarelor $i
este dependent de temperatura. gatului la pasari, ale membrelor posterioare
in faza a treia are loc blocarea eliberarii la nurca, iar la cab aline, pareze ~i paralizii
de aceti1colina din veziculele sinaptice, de ale intregii musculaturi (1, 145).
catre lantul L al toxinei, proces In care este MOal1ea in botulism apare rara agonie,
implicat calciul ~i zincul. Ca rezultat al datorita colapsului respirator ~i paraliziei
nefunqionarii placilor motoare se instaleaza mu~chilor respiratori.
pareza sau paralizia musculara. La unele specii, cum sunt cabalinele, pa-
La nivelul tubului digestiv apar tulburari sarile ~i omul, prin ingerarea sporilor, la
de peristaltism ~i secretie, cu aparitia consti- nivelul tubului digestiv ace$tia germineaza
patiei, fapt ce semnifica afectarea. mai ales, ~i elibereaza toxin a, determinand toxiinfec-
a sistemului nervos parasimpatic. Sistemul tia botulinica, la manji, pui broiler ~i nou
nervos simpatic este mult mai rar afectat. nascuti (botulismul sugarilor, botulismul
Blocarea eliberarii de adrenalina ~i noradre- infantil). Botulismul la copii nou nascuti
nalina are loc numai la cantitati mult mai apare frecvent dupa consumul de miere ce
mari de toxina, comparativ cu inhibarea eli- contine spori de C. botulinum (108).
berarii de acetilcolina (2). Germinarea sporilor ~i toxigeneza pot
Neurotoxina botulinica nu cauzeaza avea loc, la om ~i animal, ~i fn plagile exter-
moartea neuronilor afectati, ci doar 0 stare ne, profunde, anfractuase, cu tesuturi necro-
de intoxicatie a sinapselor ~i consecutiv pa- zate, ce ofera conditii de anaerobioza.
reza ~i paralizie. La examenu[ cu microsco- in ambele forme simptomatologia este
pul optic nu se constata leziuni la nivelul identic a cu cea determinata de toxina inge-
placii motorii. pe cand imaginile rata din me diu I extern odata cu apa ~i fura-
electronooptice releva modificari ale termi- jele.
natiilor axonilor, sinapselor ~i ale fibrelor La om s-au semnalat cazuri de botulism
musculare adiacente (21). La nivelul siste- ~i in urma unor interventii chirurgicale sau
mului nervos central Insa apar leziuni vizi- consecutiv un or organopatii digestive pre-
bile, la microscopia optica, In neuronii cum ~i dupa folosirea abuziva a antibiotice-
motori· din, mezencefal, bulb ~i maduva spi- lor cu spectru larg (20).
narii, sub forma de cromatoliza, vacuolizare Toxina botulinica inhiba activitatea toxi-
~i tigroliza (2). nei tetanice (72, 73).
Toxina botulinica, in organismul animal
se conserva mult timp, atat in tubul gastro- La cabaline
intestinal, cat ~i in diferite organe, unde Botulismul la cabaline, datorita sensibi-
poate fi pus a in evidenta. Astfel, ingerarea litatii ridicate, evolueaza adesea sub forma
timp de mai multe zile a toxinei in doze endemic a, in urma consumului de furaje
subletale poate declan~a boala, toxina avand fibroase ~i concentrate alterate.
un efect cumulativ accentuat. A~a se explica
510 Boli il!fiX,IioaSf' ale animalelor • baclerio::e
••••
I
Bali produse de germeni din genul ClostridiulIl 51 ]
Evolutia este de 1-8 zile. regiuni. Starea depresiva este inca 0 cm'acte-
ristica simptomatologica a botulismului bo-
vine lor de-a lungul intregii evolu!ii. De
La bovine
l11ulte ori. ani11lalele bolnave iau 0 pozitie
Bovinele sunt mai putin sensibile la aqi- asemanatoare celei din febra vitulera. mai
unea toxinei botulin ice comparativ cu caba-
ales la vaca ~i foarte rar la bivol ita.
linele, caprinele. ovinele ~i pasarile.
512 Bali inJectioase ale animate/or • baclerio=e
--
Boliproduse de germeni din genul ClostridiulIl 515
tificarea toxinei botulinice din serul sanguin broiler la care toxigeneza poate avea loc in
al animalelor bolnave, in agonie sau moarte intestin ~i post mortem.
recent. din furaje. alimente ~i produse pato- In furaje este foarte difieil a se demon-
logice (organe, eontinut gastrointestinal, stra prezenta toxinei botulin ice, datorita dis-
feea1e, vomitat). Sangele se reeo1teaza cat persiei neuniforme. motiv pentru care un
mai preeoce, in apogeu1 evolutiei e1iniee, de rezultat negativ nu infirma suspiciunea de
preferat in forma supraaeuta. Pentru exam en botulism. In acest sens mai concludenta este
este necesara cantitatea de i 0 ml sange ~i 50 adminstrarea de furaj suspect la animale
g din restul probe lor. receptive (103). Se pot administra per os Ia
Fragmentele solide sunt mojarate, apoi cobai. ca atare sau sub forma de extract
se adauga in volum egal sue de furaj sau apos. Prezenta toxinei determina paralizii ~i
solutie fiziologica salina ~i se mentin pana a moartea in trei zile. La obtinerea unui re-
doua zi, la 4°C, eand se eentrifugheaza. zultat negativ se repeta proba.
In supernatant ~i serul sanguin se deter- Izo1area de C. botulinum din organe are
mina prezenta toxinei. iar din sediment se o mai mica valoare pentru diagnostic com-
executa insamantari pentru izolarea C. parativ eu toxinotipia, pentru ca multe specii
botulinum. Supernatantul se filtreaza ~i se cum sunt suinele, taurinele ~i pasarile sunt
tripsinizeaza. purtatoare de bacili in intestin, fieat ~i splina
Se inoeuleaza i.p. 4 ~oareei eu 0,5 ml sau (9, 145). Izolarea din furaje ~i alimente este
:2 cobai eu 1ml supernatant precum ~i 4 ~oa- dificila ~i pentru ea, in multe cazuri, dupa
reei cu supernatant incalzit 15 minute la multiplicarea ~i elaborarea de toxina, for-
100°e. Serul sanguin nu se incalze~te. Daca mele vegetative se autolizeaza.
dupa cateva ore mor numai ~oareeii cu In diagnosticul botulismu1ui se folosese
supernatant neinca1zit se treee la in u1timul timp ~i alte teste de laborator cum
seroneutralizare cu seruri poliva1ente sunt: ELISA, RIA, hemaglutinarea pasiva ~i
antibotulinice sau eu seruri de tip A. B, C, peR, care totu~i nu iniocuiesc testul pe ~oa-
D, E ~i F. eu lot martor de 4 ~oareci. La 0.5 rece (21).
ml supernatant se adauga 0.1 ml ser specific Diagnosticul diferential se face cu alte
de tip eu 1-2 UA/O,l ml ~i se mentine 30 encefalopatii manifestate eu para1izii: turba-
minute la 30°e. Supravietuiesc ~oarecii rea. boala de Borna. listerioza, boala lui
protejati cu send corespuntator tipului de Aujeszky, boala de Tesehen, scrapia, enee-
toxina din produsul examinat. iar ceilalti falomielita infeqioasa a oilor, pseudopesta
mor dupa 3-4 ore pana la 5 zile. cu paralizii aviara. boala Marek, febra vitulera,
ale trenului posterior ~i strangularea flancu- eetonemia, hipovital11inoza B], eu unele mi-
lui Ctalie de viespe"). cotoxicoze ~i intoxicatii.
In unele focare serul sanguin al pasarilor
aevatice contine 0 cantitate seazuta de toxina Prognostic
~i testul pe ~oareee este negativ. In aceste Este gray. datorita l110rtalitatii ridicate.
cazuri se concentreaza serul sanguin sau se
repeta testul (9). Tratament
Deteetare toxinei in diferite organe, ~i in Eficacitatea tratamentului depinde in
primu1 rand in tubul digestiv. trebuie in- pril11ul rand de rapiditatea interventiei cu ser
terpretata cu multa rezerva deoareee C. antibotu1inic in doze mari (0.5-1 m]/kg) re-
botulinum se gase~te frecvent in intestinul venind 500-800 ml pentru animalele
animalelor sanatoase, indeosebi la puii mari,50-150 ml la animalele mijlocii ~i 5-25
516 Boli infectioase ale animalefor • bacterio::.e
Este 0 boala toxiinfeqioasa acuta, dita in Asia, Africa de Sud, America, Aus-
netransmisibila, ce afecteaza obi~nuit tauri- tralia ~i Europa, cu prevalenta mai mare In
nele, mai rar alte specii de mamifere, produ- zonele deluroase ~i submontane, de ~es ~i
sa de Clostridium chauvoei, caracterizata inundabile.
clinic prin fenomene toxice grave ~i tume- In tara no astra, C.E. este relativ frecvent
faqii musculare gangrenoase ~i la bovine in judetele de pe ambii versanti ai
emfizematoase. Carpatilor ~i in zonele inundabile ale Duna-
Se mai nume~te carbune simptomatic rii ~i afluentii ei (97).
sau "armurar" Cu toate masurile de profilaxie ce se
aplica pe plan international, in unele tari, se
Istoric Inregistreaza inca pierderi importante, de
Carbunele entizematos (CE.) a fost cunoscut din 25% si chiar 80%, din efectivele de tineret
cele mai vechi timpuri. insa a fost confundat cu antraxul
taurin imbolnavite (97). La noi in tara, Ina-
pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. In 1865 Feser, la
ivIUnchen, observa pentru prima data agentul etiologic inte de introducerea vaccinarilor obligatorii
in tesutul conjunctiv subcutanat al unei taurine bolnave In zonele contaminate, prevalenta bolii era
~i-I denume~te Bacilil/s sarcophysematos. Este des cope- mare, cu mii de animale Imbolnavite, pentru
rirea care, impreuna cu cele ale lui Chau\'eau, Pasteur
ca apoi, pierderile economice sa se reduca
~i Joubert. pune bazele unui nou domeniu al patologiei
fomie mull.
infcqioase, al bolilor prod use de bactcrii anaerobe. In
1870 Chabert diferentiaza carbunele entizematos de
antrax. Arloing. Cornevin ~i Thomas, (1879-1887) Etiologie
demonstreaza speciticitatea acestui germen, C. chauvoei este un bacil cu dimensiu-
denumindu-I C chal/roe; (in cinstea lui Chauveau), iar
dupa ce Raux (1887) obtine culturi pure ~i nile de 05-1,7/1,6-9,7flm, mobil, cu cilii
dcmonstreaza rolul toxinei in patogeneza bolii, Kitt dispu~i peritrih, necapsulat, cel mai adesea
(1885) prepara semi antitoxic, ~i primele vaccinuri din in forma de lamaie, dispus solitar, In perechi
suspensii apoase din tumefac(iile musculare sau lanturi scurte de 3-5 bacili, Insa nicio-
gangrenoase.
data sub forma de filamente mai lungi. Spo-
rul este oval, central sau subterminal ~i de-
Raspandire ~i importanta
Boala se int§.lne~te in toate continentele, formeaza celula bacteriana. Sporularea are
In toate zonele climatice. Este larg raspan- loc in mediile lichide, solide ~i in organism.
518 Boli illfectioase ale allimalelor • bacterio::e
Este Gram pozitiv. dar dupa 2-3 zile in cul- ciodata cu aceea~i prevalenta la ambele spe-
turi devine Gram negativ. Este extrem de cii. Serul aglutinant ~i precipitant obtinut cu
pleomorf mai ales in culturile vechi. pe me- o tulpina pe cal sau iepure, cu culturi inte-
dii bogate in proteina sau sange proaspat ~i ~rale sau cu bacili spalalti prin centrifugare,
tesuturi animale. aglutineaza tome tulpinile (135). Prin imuni-
Este strict anaerob. se dezvolta in medi- zarea cobailor cu tulpini provenite de la tau-
ile uzuale pentru anaerobi; in cele lichide rine ~i ovine, s-a obtinut 0 stare de imunitate
degaja miros de unt ranced iar in mediile mai puternica fat a de tulpinile omoloage
solide. la care este necesara adaugarea de (50).
sange, ser sau glucoza. formeaza la suprafata C. chauvoei este virulent ~i toxigen: el
colonii rotunde cu diametrul de 0.5-3 mm. produce patru toxine majore: alfa, beta, ga-
lucioase sau mate. de culoare albe-gri. nete- ma ~i delta pre cum ~i 0 neuraminidaza (42).
de, convexe sau u~or reliefate. In geloza Toxina al(a are efect letal. necrotic,
Veillon cu ser formeaza coloni i lenticulare. leucocidinic ~i hemolizant beta este 0
iar daca se adauga ser antichauvoei. colonii deoxiribonucleaza hemolitica, gm71a este 0
mari cu diametrul de 5-6 mm. pufoase. In hialuronidaza, toxina cu grad inalt de simi-
mediile solide cu sange (mediul Zeissler) litudine cu a C. septicum. iar toxin a delta
formeaza colonii rotunde sau sub forma unei este 0 hemolizina oxigen-labila, identica cu
frunze de vita de vie. infundate in mediu ~i a C. septicum, cu toxina teta a C.
inconjurate de 0 slaba hemoliza beta. pelFingens ~i cu tetanolizina C. tetani.
Reduce ro~ul neutru ~i rezazurina. ultima Xeurclminidcca. identica cu cea a C.
inconstant. Este slab proteolitic ~i moderat septicum, se gase~te in ouale embrionate ~i
glucidolitic (tabelul 2). tesuturile lezate.
C. chauvoei poseda antigene flagelare, C. chau01'ei este patogen pentru cobai
somatice ~i sporale. Antigenul 0 este pro- inoculati i.m .. la care produce gangrena ga-
priu, caracteristic speciei. diferit de al C. zoasa experimentala, cu miros ranced, cu
septicum. cu to ate ca antigenele sporale sum prezenta a numero~i bacili. Hemocultura din
comune (42. 145). tvlajoritatea tulpinilor de cord este pozitiva, cobaiul putand fi infectat
C. chauvoei ~i de C. septicum poseda 0 ~i pe cale i.v. lnocularile per os sunt negati-
structura antigenica diferita. cu exceptia ve. chiar la asocierea cu traumatisme mus-
unor tulpini ce poseda antigene comune, culare (97). Porumbelul, deasemenea, este
ceea ce pune in dificultate diagnosticul de sensibilIa infeqia experimentala. Iepurele
specie. Oar, examenul proprietatilor biochi- este refractar: numai tulpinile foarte viru-
mice ale tulpinilor evidentiaza, la cele de C. lente sunt capabile sa reproduca infeqia.
chauvoei fermentarea zaharozei ~i nu a ~oarecele ~i ~obolanul sunt animale foarte
celobiozei ~i trehalozei, pe cand C. septicum putin sensibile.
se comporta invers (tabelul 2). Formele vegetative sunt sensibile la aqi-
Tulpinile izolate de la diferite specii. la unea factorilor t1zici si chimici. in schimb,
care au produs boala, sunt in general identi- sporii au 0 rezistenta ridicata, fiind distru~i
ce din punct de vedere antigenic. Diferentele in 30-40 minute la 120°C, ~i in doua ore prin
dintre cele provenite de la bovine, compara- fierbere. in portiunile de mu~chi sarati re-
tiv cu tuipinile de la ovine, rezida in patoge- zista doi ani, iar in mu~chii uscati la tempe-
nitatea fata de cobai. Cele de la bovine sunt ratura camerei ~i in sol, ani de zile (105),
mai patogene decat cele de la ovine, iar Popescu (97) in studii ample privind ecolo-
epidemiologic boala nu se inregistreaza ni- gia C. chauvoei in tara noastra constata 0
Boli produse de germeni din genu! Clostridium 519
rezistenta marcanta a sporilor in solurile ca sporii au rezistat timp indelungat mai ales
nisipoase cu pH 7,6-8. in solurile neutre sau u~or alcaline, cu can-
De asemenea, sporii sunt distru~i in 10 titati moderate de carbonat de calciu, pH -ul
minute de solutia de sublimat 0.2 %, in 15 fiind factorul esential ce conditioneaza con-
minute de fenol 5% ~i formol 3%, in 30 mi- servarea lor in sol. Durata maxima de Sll-
nute de acidul clorhidric 0,5%, in 24 ore de pravietuire s-aconstatat in solurile cu pH de
raze Ie solare directe. 7,1-8, Cll textura nisipoasa, Iuto-nisipoasa,
C. cha1l1'Oei este sensibilia penicilina, u~or lutoase, argilo-1utoase ~i aluvionare-
ampicilina. cloramfenicol. tetraciclina. lutoase (97).
eritromicina ~i clindamicina. Habitatul natural al germenului este so-
luL gunoiul de grajd, in care se conserva
Caractere epidemiologice pana la 6 luni, precum ~i tubul digestiv al
Sensibilitatea maxima la infeqia naturaE'l ierbivoreloL Pa~unile reprezinta cea mai
o prezinta, dintre animalele domestice. tau- imponanta sursa de infeqie, pe langa sursa
rinele. Sunt de asemenea receptive bubali- primm'a, animalele bolnave ~i cadavrele; in
nele ~i ovinele. S-a mai diagnosticat boala la ultimele se conserva peste trei luni. Solul
porc, capra, camila. cervide, cabaline, nurcL poate fi contaminat prin animale, cadavre ~i
pe~ti ~i la unele mamifere marine. La pe~tii indirect prin gunoiul de grajd, apele de su-
de apa dulce apare in um1a contaminarii prafata ~i freatice, care antreneaza sporii in
niurilor odata cu apele de spalare din abatoa- zone Ie joase ~i inundabile.
reo Dupa Prevot citat de Popescu (97) sporii Sporii se multiplica in cadavre in prime Ie
de C. challvoei stagneaza pe fundul apeloL ore dupa moarte, dupa care formele vegeta-
germineaza in sezonul cald. iar formele ve- tive sporuleaza infectand solul. Putrefaqia
getative sunt ingerate de pe~ti odata cu hrana nu distruge germenii, motiv pentru care ca-
declan~and boala. davrele animalelor moarte de carbune
Omul, pasariIe, pisica, caine Ie ~i iepurele enfizematos sunt mai periculoase pentru
sunt considerate retj'actare. cu toate ca ger- contaminarea solului decat cele moarte de
menul a fost izolat din diferite Ieziuni de la antrax.
caine ~i pisica (13). Omul este refractar iar Furajele recoltate de pe terenuri conta-
calul este foarte putin sensibilIa infeqia cu minate pot provoca boala animalelor la grajd
C. cha1l1'Oei. Riegler (1914) a diagnosticat sau pot difuza boala Ia distanta.
boala la 0 morsa in captivitate. lntreprinderile de prelucrare a produselor
Aparitia bolii este legata de unele zone in animale (abatoare, tabacarii, ecarisaje) pot
care apare an de an pe acelea~i pa~uni, im- deveni surse de infeqie prin apele de scur-
bracand un aspect stational' datorita compo- gere contaminate cu spori.
zitiei acelor soluri, in special cele calcaroa- lnsectele hematofage ~i chiar Im"e1e d,
se, care conserva sporii mult timp.Ace~tia se H)poderma bovis pot fi vectori ai C.
conserva in solul podzolic pana la doi ani, challvoei.
unsprezece ani in cel cernoziomic (1 05) ~i Carbunele enfizematos nu are caracter
peste ~aisprezece ani in solurile din sudul contagios, apare sporadic, endemic, iar in
tarii noastre (97). unele tari chiar epidemic, dar Tara tendinta
Unele focare au aparut dupa lucrari de de extindere in afara focarului, excluzand
excavare a solului (103). situatiile din timpul inundatiiIor cand ger-
In experientele intreprinse cu probe de menii sunt vehiculati prin apa in alte zone,
sol din zece judete din Romania s-a observat cu aparitia de noi focare. Caracter epidemic
520 Boli infectioase ale animalelor • baclerioce
alte organe, mai ales inainte de moarte, pot cand incepe sa scada, pentru ca la 6 ani
genera ]eziuni distrofice ~i emfizematoase. mortalitatea sa fie de numai 0,4% (97, 100).
Toxina C. challvoei, la care se adauga Animalele nevaccinate din zone
produ~ii toxici din tesuturile necrozate, de- indemne, transferate dupa un timp in zone
termina tulburari generale (circulatorii, res- contaminate, devin receptive ]a carbunele
piratorii, febra) urmate de coma ~i moarte. emfizematos, indiferent de varsta. Rezistenta
in infectia experimentala la bubaline s-a genetica, ca de altfel ~i fata de alte boli, pre-
evidentiat hemoconcentratie, exsudate 1n zinta rasele autohtone, primitive, care fac
tesutul conjunctiv subcutanat, muscular ~i 1n forme u~oare ~i deseori se vindeca. Sunt mai
cavitati, scaderea pasagera a numarului de receptive animalele cu 0 stare de intretinere
leucocite. cre~terea numarului de neutrofile buna ~i foarte buna, furajate cu ratii bogate
~i limfocite ~i intensificarea activitatii in protein a ~i cu musculatura bine dezvolta-
creatinfosfochinazei, aspartatamino- ta. Aceasta se datore~te, dupa Moller cit. de
transferazei. alaninaminotransferazei ~i a Katitch (52) continutului ridicat de glicogen
lactatdehidrogenazei datorita afectarii mus- din tesutul muscular, ce favorizeaza
culaturii scheletice ~i ficatului (134). multiplicarea ~i toxigeneza C. chauovei.
Dupa fOnl1area tumefaqiei starea gene- este umed~L Tara crepitatii ~i Tara aspect
rala se agraveaza din ora in ora. predomi- spongios. Difuzarea gaze lor Intre fibrele
nand simptomele de intoxicatie acuta: musculare creaza spatii ce dau musculaturii
hipotermie (35-37°C), tahicardie, tahipnee aspect de burete sau lemn cariat (1). Popescu
insotita de gemete, cianoza mucoaseloL de- (97) din 118 cadavre cu carbune
cubit, coma ~i moarte dupa 24-72 ore. fomie emfizematos, la 28 a intalnit, In aceea~i ma-
sa musculara. mai multe tumefactii. fiind
rar dupa 4-10 zile.
Forma avortala. Este intillnita la anima- lezati toti mu~chii unei regiuni sau numai un
lele mai batrane. In focarele stationare. cu grup. Tumefaqiile emfizematoase se dez-
volta, cateodata. in musculatura profunda
simptome necaracteristice: hiperiermie. ina-
(diafragma, mu~chii intercostali, esofag,
petenta. timpanism ~i tumefaqii de dimensi-
lm"inge. faringe, limba), fiind descoperite
uni reduse, emfizematoase. necrepitante,
numai la necropsie.
care dispar dupa 0 evolutie de 3-6 zile. Une- Limfonodurile regionale sunt marite,
ori carbunele emfizematos evoiueaza Tara
hemoragice ~i cu aspect spongios. In marile
febra.
cavitati se gasesc cantitati variabile de exsu-
Forma pllerperalii. Foarte rara la bovine. dat serofibrinos, iar pe seroase. hemoragii
prezinta 0 simptomatologie asemanatoare cu puncti forme. Cordul este uneori sin guru I
a edemului malign. organ lezat. cu focare ro~ietice-violacee,
La bubaline boala este mai rara ~i evo- crepitante. Alteori, unica modificare lntill-
lueaza mai lent decat la taurine. tumefactia nita este pericardita fibrinoasa. La vitei, tot
fiind de tip emfizematos, dar necrepitanta. la nivelul cordului s-a constatat endocardita
cu 0 slaba infiltratie de gaze (100). La vegetanta ~i endarterita fibrinoasa a mierei
aceasta specie procesele exsudative din pulmonare (95). Se mai citeaza cazuri cu
mu~chi ~i tesutul conjunctiv subcutanat sunt stomatita gangrenoasa, iar In infectia expe-
mult mal accentuate decat la taurine (92). rimentala. la taurine. sunt semnalate leziuni
ale sistemului nervos central exprimate,
Tabloul morfopatologic la bmine histologic. printr-o meningoencefal ita
Cadavrele sunt balonate ~i din orificile exsudativa (95). Ficatul ~i rinichii intra rapid
naturale se scurg spumozitati sanguinolente. dupa momie in autoliza, proces care deter-
La deschiderea cadavrului se percepe un mina aparitia emfizemului cadaveric cu bule
miros de unt ranced iar sangele este asfixic. de gaze delimitate de 0 zona galbuie-
de culoare inchisa. In forma supraacuta lip- albicioasa de liza tisulara, cu aspectul unor
se~te tumefaqia musculara. fiind prezenta foe are de dimensiuni variabile, de la mari-
doar 0 infiltratie serohemoragica a tesutului mea unui bob de linte pana la un mar, in-
conjunctiv intermuscular ~i subcutanat. terpretate uneori eronat ca focare necrotice
in forma aClIta regiunea afectata este (6, 95. 97). Cheagul ~i intestinul subtitre
tumefiata ~i crepitanta, cu pie lea cianotica, sunt sediul unor inflamatii catarale sau
Intima ~i uscata. Pe seqiune se percepe un difteroide, rar hemoragico-necrotice. Splina
miros de unt nlnced. Mu~chii sunt de culoare este normaJa sau u~or marita, cu hemoragii
vi~inie-negricioasa, cu aspect spongios ~i subcapsulare ~i infiltrata cu bule de gaze.
marmorat. datorita coloratiei diferite a fasci-
cule lor musculare aflate in diverse faze de
La rumeglitoarele mid
alterare. Daca momiea survine inainte de a
Frecventa bolii la aceste specii este redu-
se produce infiltrarea cu gaze. musculatura sa in majoritatea tarilor din Europa, compa-
-
Bali produse de germeni din genu! Clostridium 523
rativ cu cea din America, Asia ~i Australia, este euprinsa ~i museulatura trenului poste-
1n care este semnalata mai des. rior, se simt ~i erepitatii (130).
Uneori. earbunele emfizematos evoluea-
Caractere epidemiologice za atipie, la bovine ~i ovine, cu mOal1e ful-
Boala apare sporadic sau endemic. atat la geratoare datorita miocarditei clostridiene
pa~une cat ~i in stabulatie, cu caracter zonaL (103 ).
La noi a fost diagnosticata la ovine ~i capri-
OL sporadic, 1n perioada Tatarilor la ovine ~i Tabloui morfopatologic
aimperecherii la caprior (130). Modificarile morfopatologice sunt S1111l-
La ovine carbunele emfizematos apare lare eelor de la bovine. in eazul infeqiei
independent de evolutia la bovine. enterale. La examenul necropsic cadavrul
inregistrandu-se in zone in care boala este este balonat. cu seurgeri sanguinolente.
rara sau absenta la bovine. ~i invers. Spre spumoase. din cavitati1e nazala ~i bucala. In
deosebire de acestea. la ovine apare la toate diferite regiuni ale eorpului, la poarta de
varstele. 1ndeosebi primavara in timpul tun- intrare, se gasese tumefaqii edematoase,
sului. fatariloL castrarilor. eodotomiei. cand uneori emfizematoase cu infiltratii gazoase
mai rar intalnite decat la taurine. In plus, la
poate lua earaeter exploziv.
In majoritatea eazurilor este de natura ovine nu apar totdeauna leziuni museulare,
traumatica. avand ca pOal1a de intrare de iar cand sunt prezente, sunt mai localizate ~i
eele mai multe ori leziunile eutanate ~i mai profunde. eu bule de gaze ~i miros ran-
foarte rar mueoasa digestiva. Alimentatia eed, modifiearile rezumandu-se la prezenta
bogata 1n proteine. cum are loe in ere~terea exsudatului serohemoragic 1n eavitati ~i mo-
intensiva, favorizeaza aparitia bolii (J 03). difieari preeoee de autoliza 1n fieat ~i rinichi.
In forma puerperala, pie lea din regiunea
Tabloul clinic perineala este eianotica, uneori neerozata, cu
edem al tesutului conjunctiv subcutanat al
Simptomatologia bolii difera in functie
de poarta de intrare. Daea aceasta este la vulveL vaginului si perirectal, uneori ~i al
nivelul pielii (torace. gat, membre). apare 0 museulaturii din regiunile fesiera ~i al cru-
tumefactie edemetoasa. ro~iatiea. peL cu mu~chii infiltrati ~i 1n eazuri izolate
cu erepitatii ~i miros raneed. vaginita ~i me-
neerepitanta la palpare 1n jurul plagii. pie lea
devine cianotica, iar lana este zburlita ~i se trita gangrenoasa. cu zone de necroza in
smulge u~or,. In zone Ie Tara lana pie lea este peretele uterin. eu continut ciocolatiu,
intens violaeee ~i uneori eu un exsudat ihoros, eu resturi de placenta (130).
rosiatic seros ("transpiratie ro~ie") cu deseu- La cervidee se constata tumefaqie ere-
amarea epidermei (50). pitanta 1n musculatura bratului sau alte regi-
uni, eu earacteristicile celor de la taurine,
In cazurile la care poarta de intrare este
situata la nivelul tubului digestiv. eu pre- leziune ce pledeaza pentru infeqia pe cale
zenta tU111efaqiilor in 111usculatura profunda, digestiva.
simpt0111atologia este similara eelei de la La oile gestante pot sa apara avorturi cu
bovine. ede111 generalizat al avortonului din care s-a
Cand leziunea este situata la un membru izolat C. chauvoei (103).
sau la organele genitale, post partum, apar in La suine
plus gemete, ~chiopaturi ~i mers rigid, ani-
La aeeasta specie carbunele emfizematos
111alul refuza deplasarea, preferand decubi- este mult mai rar semnalat. datorita unei
tul. In rare cazuri, 1n forma puerperala, cand
rezistente naturale erescute.
524 Boli infectioase ale animalelor • bacterio::e
Suinele sunt considerate mai putin re- Diagnosticul este mai dificil la primele
ceptive la infeqia cu C. chauvoei compara- cazuri de boala, cand se confunda foarte
tiv cu rumegatoarele. Taylor ~i Bergeland u~or cu edemulmalign.
(142) intr-o succinta sinteza evidentiaza In caz de dubiu se va recurge la exame-
legatura epidemiologica cu carbunele nul bacteriologic, trimitandu-se la laborator
emfizematos al bovinelor. Calea de infeqie o portiune de mu~chi din tumefaqia
este cea digestiva ~i cutanata. prin consumul emfizematoasa ~i un os lung nedeschis, re-
subproduselor de la taurine Ie cu carbune coltate de la cadavre proaspete.
emfizematos, prin ingerarea de spori din In diagnosticul bacteriologic se va avea
mediul extern, sau prin contaminarea diferi- in vedere, ca ~i in cazul altor clostridioze,
telor piagi de la nivelul pielii. invadarea tesuturilor normale ~i lezate, chiar
In unele efective cu deficiente in timpul vietii. de alti germeni anaerobi ~i
zooigienice. C.E. evolueaza concomitent cu aerobi. Se executa frotiuri din musculatura
edemuJ malign produs de C. septiculll. lezata ~i edematiata, in care se observa bacili
Pe liinga modificarea starii generale se sporulati cu morfologie specifica, ~i se obtin
constata edeme in diferite regiuni corporale culturi pozitive pe medii pentru anaerobi.
(urechi, faringe, gat) sau tumefactii In cazul unor rezultate neconcludente se
emfizematoase in zone bogate in musculatu- recurge la testell de imunofluorescenta ~i la
ra, dar preponderent in cea lombara. La inocularea pe cobal. Se administreaza la doi
une]e cazuri. boaJa evoiueaza asemanator cu cobai, i.m., 1 ml din materialu] patologic.
gJosantraxul (97). Un cobai se sacrifica in agonie dupa l5-18
Tabloui morfopatologic se caracterizeaza ore de la inoculare, cu insamantari de la 10-
prin edeme in diferite regiun i ~i modificari cuI de inoculare, iar al doilea, dupa moarte,
infiltrative serohemoragice sau gangrenoase, se examineaza bacteriologic, izolandu-se C.
cu bule de gaze ~i miros butiric, in mu~chl. chauvoei in stare pura din cord ~i maduva
osoasa. In frotiurile de pe suprafata ficatului
La cabaline C. chauvoei se prezinta sub forma de baci]i
In ultimii ani s-a diagnosticat carbune izolati, iar C. septiculll formeaza filamente
emfizematos ~i la cabaline, manifestat prin lungi.
edeme pectorale ~i ~chiopaturi sau mers ri- Din tumefactiile emfizematoase de la
gid, necoordonat(103). bovine se izoleaza frecvent ~i alte clostridii,
printre care C. septicw71 in 56% din cazuri.
Diagnosticul in dirbunele In a~a numitul "ciirbune emfizematos fals",
emfizematos care este in realitate edemul malign, se
Stabilirea diagnosticuiui de ciirbune izoleaza in primul rand C. septicum, dar ~i
emfizematos la diferite specii se bazeaza C. 110vyi, C. septicum, C. sordelii ~i altele
(103).
pe datele epidemiologice (aparitia sporadica
sau enzootica, sezonul, varsta animalelor. Diagnosticul diferential. In forma
existenta pa~unilor contaminate), clinice supraacuta, cand lipsesc tumefaqiile
(febra. tumefaqie crepitanta invadanta) ~i emfizematoase, C.E. se poate confunda cu
anatomopatologice (miros ranced, tumefac- alte boli septicemice, cum sunt antraxul ~i
tie emfizematoasa - gangrena gazoasa) care pasteureloza, de care se diferentiaza prin
examenul bacteriologic.
permit suspiciunea sau chjar diagnosticul de
carbune emfizematos. In forma acuta, cu prezenta tumefaqiilor
emfizematoase, carbune Ie emfizematos tre-
Boli produse de gernzeni din genul Clostridium 525
de animale, putul sec sau se VOl' preda la re ~i daca au trecut minimum 14 zile de la
intreprinderile de ecarisaj. vaccinarea animalelor receptive ~i s-a efec-
Masurile de carantina se ridica dupa 14 tuat dezinfeqia fina1a,
zile de la ultimul caz de moarte sau vindeca-
30.-1. BR~DSOTUL
(Braxy. LabmagenpararallscllbrCllldJ
Este 0 boala wxiinfectioasa acuta a oilor Boala produce pagube economice in-
~i capreloL produsa de C. septiculll, caracte- semnate la ovine mai ales in uncle tari nor-
rizata prin evolutie rapida, tulburari generale dice.
grave ~i gastrita sau gastroduodenita Prezenta bradsotului in tara no astra nu a
hemoragica. fost confirmata cu certitudine,
Istoric Etiologie
80ala este 111enjionata. 1n scrierilc \Tchi. inlslanda. Majoritatea cercetatorilor considera as-
de peste 250 de ani \'iborg in 18]6 ~i Krabbe in 1875 tazi ca C. septiculll este agentul etiologic al
in Dalmatia (Croatia!. fae prima deser!crc a bolii. pu-
mind la indoiala identitatea acesteia eu antra\;uL eu care bradsotului. Totu~i. de multe ori se izoleaza
se eonfunda in mod obi~nuit :\ilsen in 1888. in :\Ol'\e- din cazuri de boaJa ~i alte clostridii, cum
gia ~i Jensen in 1896 in Irlanda 0 difcrenl!aza de an- sunt C. perfl'ingens. C. chall1'oei. C. nov)'i
trax. stabilindu-i etiologia (BaClllus gaslrDlII.1'cosis sau C. sordellii.
oris) Gaiger In 192-1 pc baza ecreelClrilor inlreprinse
In unele lucrari bradsotul este considerat
Impreuna eu Hamilton. slabilC)te idenritalea dintre
aeesta ~1 C sepliculII. llterior Schopp considcra ca ca edem malign, care de cele mai multe ori
tulpinilc de C. sepriclIlII ee produe bradsotul reprezintCl este 0 clostridioza mixta (163),
un tip apartc in eadrul speeiei. nU111indu-1 71pllS Pasteur ~i Joubert in 1877 izoleaza C.
gastrofll.\'cosis.
septicum. pentru prima data de la 0 vaca cu
septicemie, numindu-l "Vibrion septique",
Raspandire ~i importanta reprezentand prima descoperire a unui mi-
Bradsotul este diagnosticat in multe tari
crob anaerob patogen.
europene, mai ales in cele nordice, sub for-
C. septiculll este un bacil anaerob de 0,6-
ma endemica, iar sporadica in America,
1.911,9-35,0 ~lln, sub forma de bastona~
Africa ~i Australia.
uneori ~i de virgula, Cll formarea de fila-
Boala este cunoscuta sub diferite denu-
mente, motiv pentru care a fost confundat
miri, AstfeL in Islanda se nume~te bradasot
initial cu un vibrion, Are sporul oval, central
~i bradapest in Norvegia braasot ~i
sau subterminal. cu aspect navicular.
bradsot iar in Scotia braxy. In aceste tari
Sporuleaza in medii alcaline, bogate In
to ate aceste denumiri semnifica "epidemie
sub stante proteice, Este mobil, cu prezenta a
rapida". Prin similitudine cu bradsotu1. ~i
4-6 cili. Gram pozitiv, necapsulat In frotiu-
alte boli cu evolutii asemanatoare la ovine
rile din exsudatele animalelor bolnave, pe
au fost denumite tot bradsot dar avimd alta
suprafara ficatului cobailor ~i a animalelor
etiologie, cum sunt "bradsotul german"
m031ie de bradsot, predomina filamentele.
(hepatita necrozanta), spre a-I deosebi de
element folosit drept criteriu de identificare,
"bradsotul nordic", adevarat ~i de
Cre~te u~or pe mediile pentt'Ll anaerobi.
enterotoxiemia data de C. pelji-ingens (52),
In medii Ie lichide se dezvolta rapid cu pro-
ducerea de gaze, In bulion cu sange de iepu-
Boli prodllse de germeni din genu! Clostridium 527
Edemulmalign (E.M.) este 0 toxiinfeqie crud, decoloreaza laptele turnesolat ~i-I coa-
acuta. comuna omu]ui ~i animalelor, produsa guleaza 1n 2-4 ore, digerandu-I rapid ~i com-
de Clostridium septicum In asociatie cu alte plet.
clostridii. caracterizata prill edem gazos ~i Contine antigene 0 termolabile ~i 0 ter-
gangrena 1n diferite tesuturi. mostabile, cu mai multe tipuri serologice, 1n
Boala mai este cunoscuta ~i sub denumi- funqie de tipul cultural "R" sau "S" (88).
rile de edem gazos traumatic gangrena tra- Poseda relatii antigenice cu C sporogenes.
umatica sau gangrena gazoasa. Unii autori Se 1ntalne~temairar. comparativ cu celelalte
descriu bradsGtuL edemul capului la berbeci.
clostridii telurice. In sol ~i In tubul digestiv
hepatita necrozanta ~i carbunele
al animalelor ~i omului.
emfizematos ca forme pal1iculare de mani-
Formele vegetative au rezistenta scazuta
festare ale edemului malign (50.103,163).
la factorii de mediu. Sporii. de asemenea,
rezista putin la aqiunea caldurii: 0 ora la
Etiologia E.M.
100°(, ~i 20 minute la ]] oce. Antibiloticele
La majoritatea speciilor domestice etio-
uzuale au aqiune slaba asupra lor.
logia este policlostridiana, intervenind pe
Antibioticele active sunt reprezentate de
langa Cseptic1!m ~i Cn01yi. Chistolyticum,
penicilina. cloramfenicol, tetraciclina.
Cperfringens, C chauvoei ~i Csordel/ii.
eritromicina ~i clindamicina.
C histolyticum este un bacil fin de 0.5-
Patogenitatea este data de toxicitate ~i vi-
0,8/1.3-9.2 flm, cu sporul ovaL subterminaL
mobiL necapsulat. Gram pozitiv. Sporuleaza
rulenta. Produce 0 exotoxina prezenta 1n
culturile tinere ale tulpinilor toxigene. Se
~i In organism. Este un anaerob microaerofiL
conserva 10-18 zile la 4 °C ~i se distruge la
In bulion tulbura omogen l11ediuL formand
100"e.
un depozit pulverulent. In geloza tip Veillon
formeaza colonii rotunde. cu diametrul de ]- In exotoxina C histolyticum s-au identi-
ficat 5 componente toxice: toxina alfa cu
2 111m. cu un nucleu centraL opac din care
efect letal ~i necrotic, similara cu toxin a alfa
pleaca filamente vizibile cu lupa. Pe agar cu
a C septicum: toxina beta, 0 colagenaza, cu
sange formeaza colonii de 0.5-2 mm. rotun-
1'01 major 1n patologia infectiei prin distruge-
de sau neregulate, translucide sau semiopa-
rea fibre lor de colagen; induce aparitia de
ceo de culoare alba-cenu~ie, 1nconjurate de
hemoragii ~i edeme locale iar pe cale gene-
hemoliza. nelecitinazice pe mediul Nagler,
rala ~i 1n diferite organe; toxina gama digera
iar pe mediLIi Willis-Hobbs se observa 0
clarificare datorita digestiei laptelui. Nu
pielea 1nsa nu colagenul; toxina delta, 0
elastaza cu activitate intensa cazeinolitica ~i
fermenteaza glucidele. dar este intens prote-
olitic. digerand cazeina. ovalbumina. serul
elastazolitica: toxina epsilon, 0 hemolizina
oxigenlabila. similara serologic, cu cea pro-
coagula!' gelatina. colagenul ~i mu~chiul
Boli produse de genneni din genu! ClostridiulIl 53!
dusa de C. tetclI1i, C. septiculIl -5i C no>yi ovine (] 3). Sporii rezista 1-2
minute la
(42). 100°e. Cele mai active antibiotice sunt: pe-
Acest anaerob este cel mai intens produ- nicilina. cloramfenicolul ~i eritromicina, cu
cator de colagenaza dintre toate bacteriile frecvente tulpini rezistente la clindamicina si
(5), fiind folosit in chirurgie pentru tetraciclina.
debridarea enzimatica in arsuri ~i diferite Produce, asemanator tulpinilor de C.
plagi. sorde!!ii. cele trei toxine: lecitinaza. hemoli-
Tulpinile de C. hisrolyticum sunt patoge- zina ~i fibrinolizina.
ne pentru Wate animalele de laborator. Con- C. sporogenes. Este un bacil cu dimensi-
servate un anumit timp in laborator devin uni de 0,3-1AiJ .3-16 flm. mobi! ~i peritrih,
nepatogene la infeqia experimentala. La cu sporul oval ~i subterminal, deformand
inocularea i.m. in mu~chii coapsei la cobai celula vegetativa asemanator cu C. septicum
sau iepure, determina contraqii ale capului ~i C. diffie/Ie. necapsulat Gram pozitiv.
~i gatului. iar dupa cateva ore. local, pie lea izolat dispus in perechi sau in mici grupuri.
devine cianotica. cu edem moale subcutanat. Tulbura u~or rnediile lichide cu formarea,
cu tendinta de extindere ~i histoliza intensa. dupa cateva zile. a unui depozit abundent. In
rezultand 0 masa hemoragica in care plutesc geloza profunda cu glucoza formeaza colo-
resturi de resuturi. Uneori. se Iizeaza ~i pie- nii de 0.5-2 mm. uneori. pana la marimea
lea. ~i aceste serozitari se scurg. Oasele unui bob de mazare. cu centrul opac. bruno
rnembrelor ram an denudate. histoliza cu- cu arborizarii fine periferice, cu fragrnenta-
prinzand apoi ~i articulariile din vecinatate, rea mediului de gaze. iar pe geloza cu sange.
ducand la 0 dezm1iculare spontana. colonii opace. cenu~ii-galbui. cu marginile
autoamputare ~i moarte dupa 1-2 zile. plate. cu filamente multiple intricate (colonii
Histoliza produsa de acest germen este "cap de meduza··). inconjurate de hemoliza.
neputrida ~i tara gaze. Este un puternic proteoJitic. lichefiaza gela-
C. bilermentClns. Este un bacil de 0.6- Tina. serul coagulat ~i digera albu~ul de ou.
1,9'1,6-11,0 ~lm cu capetele rotunjite. ase- cazeina ~i mu~chiul crud. innegrind mediuL
manator cu C. perfi-lngens. mobi!. dispus Spori i rezista 15 minute-8 ore la 100°e.
izolat in perechi sau in lanruri scurte. Este Prezinta sensibilitate fata de penicilina.
necapsulat. Gram pozitiv. cu sporul oval, lincomicina. gentamicina, c1oramfenicol ~i
central sau subterminal, In mediile lichide tetraciclina. cu tulpini rezistente la
produce 0 tulburare efemera cu depozit care eritromicina ~i clindamicina ~i rezistenta
se dezintegreaza u~or la agitare. cu miros total a fata de streptomicina, negamicina ~i
fetid. Sporuleaza intens ~i dupa cateva zile kanamicina.
in cultura predomina sporii. In geloza, in Nu s-au evidentiat toxine in
profunzime. formeaza colonii rorunde, opa- supernatantul culturilor. la testarea i.v. pe
ce, cu arborizarii fine la periferie. Pe geloza ~oarece. Inocularea unor tulpini la cobai
cu sange formeaza colonii de OJ-4 rnm. produce histoliza de diferite intensitati ~i
stelate, translucide sau opace. de cu]oare edem cu miros putrid.
cenu~ie. majoritatea cu hemoliza in jur. Pe In unele biocenoze polimicrobiene, cum
mediul Willis-Hobbs produce opacifiere. este gangrena gazoasa. aparatul digestiv,
Habitatul natural este solul. de un de respirator ~i genito-urinar, are rol sinergic
ajunge in tubul digestiv al mamiferelor ~i fata de unele clostridii (c. pelji-ingens), ~i
pasarilor.A fost izolat din ulcerele gastrice antagonic tata de altele (c. novyi).
ale capriorului ~i din plagi de la cabaline ~i
532 Bali infec/ioase ale animaleloJ' • baCleJ'io~e
Cabalinele sunt foarte receptive la infec- propriu-zisa. La aceasta specie apar fecvent
tia cu microflora anaeroba. La solipede, din abcese gazoase in regiunea maseteriana 1n
edemul malign se izoleaza C. pelji·ingens. urma infeqiilor pe ca1e bucala.
C. septiclIIll, C. nm}'i :ji C. fall a.\", fiind sem- In faza de gangrena propriu-zisa se dis-
nalata mai ales forma extern a, denumita ~i ting 3 zone (151):
pseudocarbune emfizematos. zona periferica, tumefiata, calda ~i
Perioada de incubatie este scurta, de 12- dureroasa:
24 ore. Evolueaza supracut, fOaI1erar acut. zona mijlocie, rece, insensibila ~i
Forma sllpraclIta. Fata de alte specii, la crepitanta;
cabaline se disting net 3 faze evolutive, care zona centrala (corespunzatoare pla-
la inceput se succed, apoi coexista: edemul gii) mortificata, friabila ~i fetida, cu mu~chii
gazos, flegmonul gazos ~i gangrena gazoasa de culoare inchisa, bruna sau neagra.
534 Bali il~(ec{ioase ale animalelor • bacterio::e
Pe l<inga simptomele locale. animalul deschi~i. refuza furajele, dar este insetat,
prezinta ~i simptome generale. care in faza mucoase Ie conjuctive sunt icterice, iar tem-
de edem gazos se manifesta prin stare de peratura coboara spre hipotermie. indicand
agitatie, hipertermie (40-4 1°C). tahicardie, moartea apropiata, ce survine dupa cateva
puis accelerat dar slab, filiform. In celelalte oresau l-2zile.
faze, animalul devine apatic, cu ochii intre-
Este 0 boala toxiinfeqioasa a berbecilor, de in 1-6 ore, la pleoape, nas, buze, regiunea
sporadica sau endemic a, cu evolutie acuta, maxilara ~i gat, rareori la urechi. Animalul
produsa de C. novyi, uneori in asociatie cu prezinta hllburari de prehensiune, masticatie,
alte c1ostridii, caracterizata prin aparitia de deglutitie, tulburari respiratorii ~i de vedere,
edeme subcutanate in regiunea capului. datorita aqiunii mecanice a edemului ~i fe-
Boala este cunoscuta de mult timp in Africa de Sud brei. Evolutia este de 2-3 zile.
sub muncie de "Dikkoptsiekte" (boala capului mare)
dar a fost studiata numai in 1928 de Kock. Ulterior a
fost scmnalata ~i in Australia, in Noua Zeelanda ~i Tabloul morfopatologic
Africa de Vest sub numele de "big head" (cap mare) La necropsie se constata edem subcuta-
sau "swelled head" (cap umtlat).
La noi in lara boala a fost identiticata la berbecii
nat cu lichid cIaI', in regiunile afectate, fara
de rasa merinos. de la care Cngureanu ~i Grecianu gaze ~i hemoragii ~i rara lezarea musculatu-
(1955) au izolat C. sept/c/llil ~i C. h/stolyt/c/llIl. rii, cu exsudate in cayitati1e naturale, hemo-
ragii pe seroase, edem pulmonar ~i uneori
Etiologie hiperemia intestine lor ~i a limfonodurilor
Boala este produsa de C. n01~vi tipul A, mezenterice.
insa, uneori, se izoleaza ~i C. histolyticum ~i
C. septicum, precum ~i alte clostridii (c. Diagnostic
chauvoei, C. perji-ingens, C. sordellii) (95, Se stabile~te u~or clinic ~J
Hepatita necrozanta (H.N.) este 0 boala pe cand tipul B (Bacillus gigas) este mal
toxiinfectioasa a oilor produsa de C I1myi mare (1,1-2,5/3,3-:22,5 ,um) iar tipul C este
caracterizata prin evolutie sporadica sau intermediar. Uneori sunt grupati in lanturi
endemica. de tip supraacut cu leziuni scurte de 15-20 bacili iar in medii Ie acide se
necrotice caracteristice in ficat. intalnesc ~i forme filamentoase.
Este un anaerob strict, una dintre cele
Istorie mai sensibile bacterii patogene la prezenta
Hepatita necrozanUi IH.'\.) a fost semnalaUi prima oxigenului (42). Cre~te pe mediile uzuale
data In Australia de catre Gilruth (1910) denumita
pentru anaerobi. in mediile lichide produce
Black disease Iboala neagra) dalOrita hiperemiei \enoa-
o turbiditate intensa cu producere moderata
se accentuate a pielii Ulterior. Albiston (1927) 0 nu-
me~te hepatita necrozanta. In Germania boala a fe)st de gaz, iar ulterior limpezirea lor cu forma-
mcntionata inca din 1890. 11ind consierata (gre~ili lOt rea unui depozit vizibil deja dupa 20 ore.
bradsot. Diferen\ien:a aceslei boli de bradsot a lacut-o Coaguleaza laptele tardiv, cu sraramarea
Zeissler ~i Rassfeld (1929), dar mai ales :\liessner ;;i
cheagului in grunji fini dar. nu-l lichefiaza.
co!. (1931-193.1) ~i Schopp (19.1 1 ).C·. 1101)'1 descoperit
De asemenea. nu lichefiaza serul coagulat
de :\o\y (189.1) la cobaii eu edcmmalign. a fost dcnu-
mil Bacillus oedemaricm maligl1i II. spre a-I deosebi de iar albu~ul de ou, numai exceptional.
cel izolat de Koch. B. oedemallel1s maligl1i I . In timpul Pe suprafata mediilor solide formeaza
primului razboi mondial \Yeinberg ~i Seguin (1915) il
eolonii de tip R, rotunde, turtite, cu margi-
izoleazfl din gangrenele gazoase umane. Ambele tipuri
s-au dovedit ulterior a II identice. [n Australia Dodd nile neregulate cu diametrul de 1-3 mm,
(1918) •. ·\Ibiston (1927), Turner ~i Davesne (1927). semitransparente. cu suprafata neteda ~i lu-
izoleazfl ~i studiazfl wlpini de la oile cu hepatitfl cioasa. Pe agar cu sange, dupa 2-3 zile for-
nccrozantfl In cadrul unui studiu amplu asupra
meaza colonii mari eu diametrul de 3-4 mm
epidemologici 5i patogenczei aeestei boli. La nlndullor.
Zeissler ~i Rassfcld (1929) II izolcaza de la oile moane cu eentrul opac, inconjurate de 0 zona larga
de bradsot III Germania ~i
il dt2numc~tc Baed/lfs gigas, de hemoliza. transparenta, de culoare gal be-
iar Kranevcld (1930) il izoleazfl de la bivolii eu ostel)- na- aurie. de eateva ori mai mare dedit dia-
mielita din India. Scot (193.1) propune Incadrarea cliCe-
metrul coloniei.
ritelor tulpini de C oedema/lens in tipurile A. 8 ~i C
La noi In tarfl H.1\. a fost semnalata de Ccrnaianu ~i Pe mediile Nagler ~i Willis-Hobbs colo-
:\Iihailcscu (1935) ~i de Cerni;;i co!. (1976). niile sunt inconjurate de 0 zona opaca de
!-I.N a lost iclcntillcata pe toate continentcle. cu- lecitinaza ~i de un illel stralucitor ("strat
noscutCl initial sub diCerite denul11iri: hraxy like in
\JOlla Zeclanda. hcpatita nodulara necrozanta in
perla!"). sub aqiunea ullei lipaze, vizibil in
Franta etc.
lumina oblica.
in geloza profunda, tip Veillon, dupa 0
ineubatie de 1-4 zile coloana de geloza se
Etiologie
poate fragmenta sub actiunea gazelor. Colo-
C I1myi (C oedematiens) este unul din
cei mai mari baeili anaerobi. de 0.5-1 A 1.6- niile prezinta forme variate; cele tinere au
centrul rotund sau lenticular, opac. inconju-
:22.5I1m avand caperele rotunj ite. eu spor
oval. central sau subterminal. mobil avand rat de arborizatii fine, vizibile foarte bine cu
minimum 20 eili lungi ~i f1exuo~i. dispu~i lupa. dand cololliei aspectul de puf de papa-
die. Unele colonii izolate, mai batrane. iau
peritrih. neeapsulat. Gram poziriv. Tipul A
forma ullei grenade.
are dimensiuni mai mici (0.6-1 A 1.6-1 htm)
Boli produse de germeni din genul Clostridium 539
Difuzarea bolii de la 0 turma la alta are supraacut, animalele fiind gasite mom1e Tara
loc prin intermediul animalelor purtatoatre sa fi prezentat In prealabil simptome. Une-
de C. novy; In ficat cu toate ca nu toate tul- ori, se observa ramanerea In urma turmei,
pinile sunt patogene. De asemenea, boala se hipertermie (40-42°C), apatie, scra~niri din
mai transmite la distanta ~i prin animalele dinti, masticatie In gol, respiratie accelerata,
salbatice (mamifere ~i pasari). Morbiditatea superficiala tremuraturi ~i hiperestezie, tul-
este de 30% rar 50% iar mortalitatea este de burari locomotorii dispnee, amauroza, decu-
5-25% din efectiv. bit ~i moartea In cateva minute sau ore Tara
mi~cari agonice.
Patogeneza
Sporii ajun~i odati'i cu solul In diferite La taurine
plagi externe se multiplica ~i determina lezi- H.N. este rara la taurine, fiind limitata la
uni de gangrena gazoasa, sau. din tubul di- zonele cu terenuri umede.
gestiv germenii ajung pe cale sanguina In Simptomatologia este asemanatoare cu a
ficat splina, maduva osoasa, In celulele ovinelor Insa evolutia este mai lunga (1-3
macrofage unde ram an In stare de latenta zile) cu simptome de: depresiune accentuata,
mult timp, chiar luni de zile (51, l02). In animalele se deplaseaza cu greutate, pielea
ficat, sub aqiunea diferitelor leziuni provo- devine rece, temperatura corporala este
cate de parazitii localizati permanent sau norm ala sau scazuta, zgomotele cardiace
temporal' In ficat (F. hepatica, D. slabesc In intensitate, animalele prezinta
lanceolatum, C. tenuicolis, Ascaris suum), dureri abdominale la palparea profunda a
apar procese inf1amatorii de natura traumati- ficatului. In unele efective simptomatologia
ca (hepatita traumatica parazitara) cu este similara carbunelui emfizematos atipic
detritusuri hemoragico-necrotice. determi- (145).
nate de formele tinere ale parazitiloL sau
necrotice. consecutiv diferitelor toxicoze La cabaline
(] 03) cand se creeaza conditii de anaerobio- Boala este putin raspandita. In Australia
za, prop ice germinarii sporiloL multiplicarii H.N. evolueaza endemic la cabaline, conse-
bacililor ~i elaborarii de cantitati Insemnate cutiv infestatiei cu Strongylidae (50). La
de toxina a1fa ~i cantitati mici de toxina beta. aceasta specie simptomatologia este mai
Acestea au efect necrozant asupra ticatului discreta, cu peritonita Insotita de 0 stare
~i genereaza 0 stare de toxiemie. toxiemica progresiva, apatie, refuz la depla-
Toxina alfa a tipului A actioneaza asupra sari, sensibilitate marita la palparea abdo-
endoteliului vascular al capilarelor de la menului. oboseala ~i decubit La punqia
nivelul plagii. cu cre~terea pem1eabilitatii abdominala se obtine un lichid CLl continut
vasculare ~i formarea de edem perivascular crescut In celule nucleate ~i In proteine.
sau exsudat In cavitati. Dupa ce ajunge In
circulatia sanguina aqioneza ~i asupra capi- La suine
larelor din encefal ficat cord ~i musculatura In ultimii ani boala este tot mai mult
scheletica (145). semnalata la aceasta specie (103), la tineret
~i adulte, cu evolutie rapida, de cateva ore,
Tabloul clinic cu simptome necaracteristice. In unele foca-
re tabloul morfoclinic este asemanator celui
La ovine ~i caprine
din antrax (145).
Sunt afectate mai des ovinele ~i mai rar
caprinele ~i capriorul. Boala evolueaza
Boli produse de germeni din genu! etos'lridium 541
rfl. formata din granulocite neutrofile ~i eo- supraacuta ~i fascioloza acuta. precum ~i
zinofile. ultimele majoritare. hiperplazie fata de diverse intoxicatii. de care se dife-
reticulinica ~i a celu\elor Kupffer. cu canti- rentiaza prin examenele morfopatologic ~i
tati Insemnate de hemosiderina ~i numar bacterio logic.
crescut de bacili printre leucocite ~i In tesu-
turile necrozate (13).
Prognostic
Este gray. mortalitatea fiind de pana la
100 %.
Diagnostic
Datorita evolutiei rap ide. diagnosticul
clinic este foarte dificil iar cel Tratament
morfopatologic se poate stabili numai pe Tratamentul este In general inoperant.
cadavre proaspete. lwlnd In considerare lezi- datorita evolutiei rapide. Se poate incerea eu
unile de hepatita necrotica. in asociatie sau ser specific. antibiotice (penieilina.
nu cu fascioloza anita. eritromieina) ~i un tratament simptomatic.
Examenul bacteriologic este obligatoriu
Profilaxie ~i combatere
pentru confirmarea diagnosticului. ldentifi-
In zonele In care boala are earacter stati-
carea C l70ni in culturi. cel mai rapid prin onal' se vor efectua tratamente contra
imunofluorescenra. trebuie completata cu
helmintozelor incriminate ~i se vor vaccina.
determ inarea patogenitarii pe cobai ~i a toxi-
primavara. ovinele In varsta de peste un an.
nelor din focarele necrotice ~i exsudatele
La aparitia bolii. daca nu au fost vacci-
cavitare. numai la animalele sacrificate sau
nate ovinele. se va schimba pa~unatul ~i. In
moarte recent. Aceasta. pentru ca din ficat se functie de numarul de cazuri. se va recurge
pot izola ~i tulpini nepatogene. iar toxina la seropreventie urmata de vaccinare dupa
specifica se poate elabora de C 1700)'i ~i du- 14 zile. cu un vaccin inactivat ce va contine
pa moartea gazdei (103). ~i C. 1701)'i tip B. In masura In care aeeste
Diagnosticul diferential se face fata de prod use biologice exista.
antrax. bradsot. edem malign ~i
enterotoxiemia cu C. per(hl7gel7s. forma
Este 0 boala infeqioasa acuta a bubali- (145). Ca ~i celelalte tipuri de C. novyi tipul
nelor. mai rar a taurine lor. caracterizata prin C este un germen teluric.
osteomielita acuta ~i miozita purulenta. pro- Sunt receptive bubalinele (Bubalus
dusa de C. 1700)'i tipul C. bubalus) ~i mult mai rar taurinele.
Prima semnalare a bolii a lost facuta in 311UI 1903 Boala evolueaza acut ~i subacut. cu
in Indonezia de catre Docs. apoi dc \an Yermeer ~i simptome asemanatoare celor din osteomie-
Tarig: (1918). iar in 1930-1931. Kranc\C]d identitica litele infeqioase date de genurile
agentlll etiologic - C 110\)'1 Boala e\olllcaza mai ales COIynbacteriul11. Fusobacterium etc. Boala
in l'vlalaezia 1a bllbalinc, dar ~i in Europa. la taurine. se localizeaza mal ales la oasele lungi ale
insa nllmai sub Janna de cazuri izolatc (6). membrelor. manifestandu-se cu febra. ~chi-
Agentul etiologic este probabil C 17m)'i opaturi. tumefaqii edematoase la nivelul
tipul C. Insa etiologia este Inca discutata diafizelor osoase. articulatiilor ~i musculatu-
Bali produse de gerllleni din genu! ClostridiulIl 543
omori $i sporii (2), motiv pentru care nu re cu enterotoxiemie cat $i din mediul extern
recomandam tratamentul termic pentru izo- (114).
larea C. pelji-ingens din medii contaminate Majoritatea coloniilor, pe mediul
(114). Zeissler, preparat cu sange de iepure, oaie,
Cre$te U$or in mediile pentru anaerobi, bou sau om, majoritatea sunt inconjurate de
este hem01itic, cu rare tu1pini nehemolitice ozona larga de hemoliza, formata din doua
mai ales de tip A izolate din focare1e de subzone: una clara sub colonie $i in imediata
toxiinfectii alimentare, cu activitate ei vecinatate (hemoliza teta) $i una mai putin
lecitinazica intensa. Toate tipurile tulbura clara, bruna, murdara, netransparenta, la
intens $i uniform mediile lichide, deja dupa periferie (hemoliza alfa), care se intensifica
cateva ore daca se insamanteaza abundent. la 4°C, Unele tulpini de tip B $i C produc pe
Ulterior, medii1e se c1arifica $i cu1tura se mediul Zeissler cu sange de oaie sau bou un
sedimenteaza formand un depozit. Dupa al treilea tip de hemoliza (delta) intre hemo-
dezvoltarea germenilor in bulion cu ficat. liza teta $i alfa (114).
fragmentele de ficat iau 0 culoare ro$iatica Este un puternic sulfitoreducator, inne-
iar in mediile cu glucide fermentescibile se grind rapid mediile de cultura cu sulfit de
dezvolta 0 cantitate abundenta de gaze. in sodiu $i un compus feric (mediile Wi1son-
laptele turnesolat formeaza coagul caracte- Blair, Kondratieva). Cre$terea este inhibata
ristic, alveolar, buretos, cu lichid limpede, de concentraTii de clorura de sodiu mai mari
galbui, cu turnesolul redus mai accentuat in de 6,5%.
partea inferioara a tubului. in bulion cu san- Fermenteaza cu producere de acizi $i ga-
ge, hemolizeaza eritrocitele $i mediul ia 0 ze, majoritatea glucidelor utilizate in bacte-
culoare bruna, cu miros butiric. in mediile riologie (tabelul 2). Totu$i, exista 0 mare
cu creier se dezvolta, dar nu Ie inegre$te ci Ie variabilitate privind activitatea biochimica la
imprima 0 culoare rO$ie. in gelo;a Veillon, C. perji-ingens. In cercetarile noastre pe
coloniile sunt opace, lenticulare, iar unele au 2234 tulpini de tip A, B, C, D $i netoxigene,
forma de tricorn, perpendiculare una pe a1ta. de la animalele sanatoase sau cu enterite, de
Pe langa coloniile de tip S, uneori apar $i la oameni sanato$i, cu toxiinfectii alimenta-
colonii de tip R, mai ales la tipul A. Pastra- re, din alimente, furaje $i din mediul extern,
rea indelungata in mediul VF de conservare au fennentat amidonul 84,3%, xiloza 61,4%,
(6 luni-l an) Tara transplantare, duce la apa- trehaloza 80.5%, salicina 18,6% $i sorbitolul
ritia acestor colonii R la tipurile B $i C dar 6.5% ~i n-au fernlentat adonitolul $i
nu $i la D. Pe mediul Zeissler formeaza co- dulcitonul. Cele mai importante teste de
lonii cu diametrul de 2-5 mm, rotunde, ce- identificare sunt: hidrogenul sulfurat, gluco-
nU$ii sau cenu$ii-galbui, translucide, de trei za, lactoza, zaharoza, fructoza, manoza,
tipuri: lucioase cu marginile regulate (S), manitolul, ramnoza, ro$U metil, Voges
rugoase cu marginile festonate (R) $i unele Proskauer, indolul $i reducerea nitratilor.
asemanatoare cu primele dar de consistenTa Serul coagulat este lichefiat inconstant pe
mucoasa (M), ultimele fiind mai frecvente la cand gelatina, totdeauna. Evidentierea
tulpin ile de tip A $i C, iar cele de tip R $i S. gelatinazei prin metoda semicantitativa per-
la toate tipurile de C. pelji-ingens. Coloniile mite evaluarea gelatinolizei tulpinii testate
S $i M contin bacili mai scurti $i gro$i fata (114).
de cei din coloniile R, care sunt mai lungi $i Se remarca fermentarea salicinei de catre
adesea sub forma de filamente. In coloniile 53,3-57,1% din tulpinile izolate de la porcii
M sunt capsulati. Tulpinile cu colonii Male cu paracheratoza, fata de media tulpinilor
tulpinilor A $i C au fost izolate atat din foca- izolate de la suine, care a fost de 21,4%.
Aceste tulpini au fost $i intens gelatinolitice:
546 Bali ill(ecrioase a/e allima/e/or' bacleno::e
53,6%. fata de 26. I?o din unitatile Tara termina moartea unor tulpini, nemaifiind
paracheratoza. Acest comportament special posibila transplantarea lor.
fata de salicina ~i gelatina s-a Intalnit ~i In C. perfi'ingens este sensibilia penicilina,
Suedia. fiind considerate tulpini atipice de cloramfenicol. eritromicina. tetraciclina,
tip A ce intervin In patogenia ampicilina, clindamicina, ~i metronidazol ~i
paracheratozei. Astfel de tulpini au fost izo- rezistent la steptomicina, kanamicina,
late ~i din fecalele oamenilor cu reumatisl11 negamicina, polimixine (B, E). Prin deter-
~i astm bron~ic (Mansson ~i col. cit. 114). minarea antibiosensibilitatii a 7350 tulpini
Hialuronidaza este prezenta la majorita- toxigene ~i netoxigene. de la unele mamife-
tea tulpinilor. re, pasari domestice ~i salbatice, din mediul
Tulpinile de C. pelji-ingens poseda extern (sol. apa. aer. alimente, furaje) tata de
antigene somatice comune speciei preCllm ~i antibiotice ~i chimioterapice. s-au dovedit
llnele cu specificitate de tip. In cadrlll carora, foarte active: eritromicina. cloramfenicolul.
la randlll lor. s-all identificat mai mlllte furazolidona. ampicilina, rifampicina,
subtipuri. Astfel. tlllpinile de tip Ace produc lincomicina: active: penicilina, tetraciclina,
toxiinfeqii alimentare au fost diferentiate in spiramicina ~i bacitracina ~i inactive: strep-
19 tipuri aglutinante (56). Reaqia de agluti- tomicina. negamicina. kanamicina,
nare In scop epidemiologic s-a aplicat nu polimixinele (B, E) ~i sulfamidele (114,
numai la tulpinile provenite din alimente ci 124). [n urma folosirii intense a acestor
~i In focarele de enterotoxiemie la pasari chimiopreparate In terapie, multe tulpin i au
(56). devenit rezistente iar substantele foarte acti-
Testul CAMP este pozitiv. folosind ca ve devin active sau inactive.
tlllpina indicator Streptococcus agalactiae. Sub aqiunea penicilinei s-au obtinut va-
al carui factor difuzibil intensifica hemoliza riante "L" toxigene din tulpina de referinta
paniala data de toxina alfa a C. perfi'ingens BP6K. iar Sasarman ~i Antohi (5) descriu
(102). Pe mediul cu lecitovitelina (emulsie pentru prima data, In 1963. prezenta
de galbenu~ de ou) da reaqia Nagler poziti- bacteriocinelor la C. perfi"ingen.\', evidentiate
va, iar pe mediul \ViHis-Hobbs vireaza cu- ulterior ~i la tulpinile provenite de la ani-
loarea. male ~i din alimente. la 60,7% tulpini (58).
Dupa C. Clllld obacter. C. perfi"ingens Acestea sunt asemanatoare cu colicinele ~i
este anaerobul cel mai tolerant tata de oxi- cu alte bacteriocine. fiind active asupra
genul libel', dezvoltandu-se in suprafata la 0 bacteriiior Gram pozitive ~i Gram negative,
presiune de 40 mm Hg ~i In limite largi de din genul Clostridium ~i din alte genuri.
pH 5,0-8,0, cu optimum ia 7.0. Temperatura \V elchicinotipia poate fi utilizata In an-
optima este de 45CC pentru tipurile A. D ~i chetele epidemiologice, In ecologie, genetica
E iar tipurile B. ~i C, cresc la fel de bine la ~isistematica bacteriana precum ~i ca test de
37°C ~i 45°C (13). cu limite de 18°-47"C. identificare a C. per[i'ingens (58). Unele
avand 0 u~oara termofilie. proprietate ce sta tulpini de C. perfi'ingens sunt sensibile ia
la baza unor metode de izolare. S-all identi- bacteriocinele elaborate de alte tulpini de C.
ficat ~i tulpini care cresc bine ~i la 6CC un per[i'ingens cu inhibarea sintezei acizilor
numar limitat de pasaje ~i care nu sunt cu nucleici.
adevarat psihrofile (13). [n culturile de diferite tipuri apar bacte-
Oxigenul este nociv pentru formele ve- riofagi specifici pentru C. perji-ingen.l'. ciasi-
getative dar nu ~i pentru spori. Expunerea ficati In 5 grupe fagice (105). Bacteriotagi
placilor Petri cu medii solide ia contactul cu virulenti s-au gasit 'in apa de canal ~i In rau-
aerul. dupa scoaterea din anaerostat. la tem- rile poluate. Unele tulpini de tip A B, ~i C
peratura camerei sau la 4 "c, I 0-18 ore. de- sunt lizogene, pe cand cele de tip 0 ~i E nu
Boli produsc de genneni din genul Clostridiul1l 547
80°e. iar cei ai subtipului A2 sunt Din 273 probe aer din adaposturi de
termorezistenti, supravietuind peste 15 mi- animale ~i locuinte, localitati, zone montane,
nute la 100°e. Sporii tulpinilor de tip B, C, pana la 2400 m altitudine, zone marine pre-
D ~i E rezista 15-30 minute la 100GC, pe cum ~i probe de aer la altitudini de pan a la
ciind ai unor tulpini de tip A2 ~i C~ (fostul tip 7000 m, C. perji-il1gel1s s-a izolat din
F) rezista 1-6 ore (67). Sporii uscati poseda 17,58% probe cu 9,1% tulpini toxigene de
o rezistenta remarcabila: 15 minute la l30cC tipA(118).
~i 5 minute la 140°C caldura uscata (114, Alimentele de origine animala (carne,
121,123,136). organe, preparate) sunt intens contaminate,
Dintre dezinfectantele folosite curent in izolandu-se C. perji-il1gel1s din 28,1% din
bolile produse de C. perji-il1gel1s, aldehida probe (114, 118).
formica ~i hidroxidul de sodiu 5% la 28- Transmiterea se realizeaza, obi~nuit, pe
30°C distrug sporii in 30 minute, respectiv cale digestiva cu furajele ~i apa, iar la ani-
45 minute, iar clorura de var (continut 30/'0 male Ie purtatoare, apare ca 0 infeqie endo-
clor activ) ii distrug la 2-15°C ~i 28-35°e. in gena.
20 ~i respectiv 10 minute.
C. perji-il1gel1s este un anaerob teluric, Patogeneza
saprofit cu raspandire universala. Se gase~te Pentru producerea bolii este necesara
in toate mediile: sol, apa, aer ~i. implicit, in crearea de conditii favorabile l11ultiplicarii
orice aliment de origine vegetala sau ani- gerl11enilor In intestin, In modificarea COI11-
mala, nesterilizat. D; asemenea. se gase~te ponentei biocenozei gastrointestinale ~i ela-
pe tegumente ~i mucoasele externe ~i in- borarea unei cantitati de toxina peste limitele
terne, fiind un comensal al acestora. A fost tolerabile ale organismului neimunizat
izolat, la om, aproape din toate organele Aceste procese au loc numai Intr-un mediu
interne, in care se gase~te in stare latenta (5). u~or alcalin ~i cu un peristaltism intestinal
A fost gasit la altitudini mari, pe munti, la scazut
Polul Nord, la tropice iar din Antarctica s-au Atonia intestinala intereseaza, in primul
izolat chiar tulpini toxigene. rand duodenul ~i jejunul; In restul intestinu-
In urma examinarii a 797 probe de sol lui, in mod fiziologic, 'peristaltismul este mai
recoltate din unitati cu enteterotoxiemie. scazut. Are lac astfel a hipomotilitate gene-
zone greu accesibile pentru animale (munti, ralizata a intestinului, de la duoden pana la
de~erturi, delte de fluvii etc.), localitati ru- cec, prop ice dezvoltarii C. pe/jhngens. Al-
rale ~i urbane din Europa, Asia ~i Africa. s-a caloza genereaza ~i hiposecretie digestiva,
izolat C. perji-il1gel1s din 48,18S,o, din care cu to ate consecintele ce decurg din acest
toxigene 18,87%, majoritatea de tip A, pre- proces de indigestie +--> alcaloza, de tip feed
cum ~i tulpini de tip B, C, D ~i netoxigene back.
( 118). C. perji-il1gel1s este un anaerob virulent ~i
Din 1088 probe de apa din rauri ~i lacuri toxigen. Exotoxina este 0 protein a cu struc-
din Romania, fluvii, mari ~i oceane, s-a izo- tura complexa. Pana In prezent s-au separat
lat C. peljhl1gel1s din 53,49% din probe cu ~i studiat 14 factori numiti toxine sau
41,18% tulpini toxigene din care, de aseme- antigene, majore ~i minore (tabelul 4). Din-
nea, majoritatea de tip A (114, 118). tre ace~tia, 4 sunt toxine letale majore (alfa,
Din 1068 probe de furaje ~i fructe, C. beta, epsilon, iota) pe care se bazeaza Inca-
pe/ji'il1gel1s s-a identificat In 31,46 % din drarea tulpinilor de C. pe/jhl1gel1s in tipurile
probe din care 40,74% au fost toxigene de toxigene A, B, e. D ~i E. Alte 10 sunt toxine
tip A (118). minore sau antigeni solubili care pot avea
sau nu un rol In patogenitate (gama, delta.
---~-----------~ -----~ ~~~ ..
eta, teta, kapa, lambda, mi.L ni.i ?i toxina alfa tulbura ~i solutia limpede de
neuraminidaze) pre cum ~i enterotoxina, res- 1ecitovitelina. Turbiditatea solutieL ca ~i
ponsabila de toxiinfectiile alimentare. opacifierea din jurul coloniilor de C.
Toxina alfa. Prezenta acestei toxine a perf;'ingens 'in mediile solide ce contin
fost semnalata Inca din 1908 de Mecinicov. lecitovitelina, sunt date de actiunea
Nagler In 1939 a constatat ca filtratul unei lecitinazei, dupa cum turbiditatea serului
tulpini toxigene de C. perfhngens tulbura uman este urmarea eliberarii lipidelor, tot ca
serul uman, fenomen numit reacJia sau tes- rezultat al lecitinazei. Aparitia opalescentei
tZlI Nagler, iar Mc Farlane ?i Knight In 1941 lecitovitelinei ~i a serului uman, cat ~i opaci-
au dovedit pentru prima data natura enzima- fierea din mediile solide, sunt inhibate de
tica a toxinelor bacteriene; toxina alfa, a C. serul antialfa. Aceasta proba sau test
perfi"ingens fiind 0 hemo1izina lecitinazica lecitovitelinic (TL V) se folose~te atat 'in
sau mai precis, 0 fosfo1ipaza C fapt ce a scop de diagnostic cat ~i pentru titrarea se-
permis apoi separarea ?i a altoI' factori din ruiui antiperfringens.
exotoxina C. perfhngens. Tot ei constata ca
Tabelul--l
Enterotoxicmii ~i toxinele tipurilor de C. perfringens
(l11oditicat dupa 13,42.98.139)
..;.... toxin a produsa de majoritatea tulpini10L - toxina eea mai importanta in procesuJ patoJogic; - . toxina neprodusa de nici 0 tulpi-
na; ± tox1na produsa nUl11ai de une1e tulpilli~ e: enterotoxina~ I1Z: neuraminidaze
550 Bali /nfcC!ioase ale an/malelor • baClel'lo::e
Tot toxina alfa produce zona intunecata B. Apare in medi iIe de cultura, cel mai tar-
in jurul coloniilor pe mediile cu geloza cu div. su b forma inactiva, de prototoxina, care
sange (hemoliza alfa). Toxina alfa este sin- devine activa prin invechire, sub aqiunea
gura exotoxina cunoscuta pana in prezent toxinelor kapa ;;i lambda, sau sub aqiunea
care este 0 enzima pura. 0 lecitinaza. Ea este enzimelor proteolitice, cum este tripsina.
factorul major responsabil de actiunea Prototoxina este 0 proteina ce afecteaza in-
mionecrotica in gangrena gazoasa. a C. testinul prin cre;;terea permeabilitatii vascu-
perfi'ingens, efect anulat prin imunizarea lare, probabil, prin activarea adenilciclazei
cobailor cu antitoxina alfa. In acest caz aqi- ce duce Ia necroza tesuturilor. Expunerea
oneaza prin liza membranei celulare. ca 0 intestinului la aqiunea toxinei epsilon de-
consecinta a hidrolizei lecitinei din mem- termina cre~terea permeabilitatii fata de
brana. proteine ~i inclusiv fat a de toxina epsilon,
Toxina activa este 0 metaloproteina cu element impoliant in patogeneza bolii.
zinc. ce este activata de ionii de calciu ~i Toxina produce cre~terea permeabilitatii
inhibata de fosfati. citrati, etc. vasculare in mai multe organe. intre care In
Lecitinaza mai poseda ~i alte bacterii. rinichi, unde produce congestie ~i hiperemie
cum s1lnt B. cere1lS, B. l71)'coides ~i unele ~i cavitatea toracica unde produce edem ;;i
clostridii dar acestea sunt imunologic dife- cre;;terea cantitatii de lichide In cavitatea
rite. Pe aceasta specificitate de specie a pericardica ;;i pleurala. In creier determina
1ecitinazei se bazeaza utilizarea TL \,l ~i 1n edem ;;i necroza tesutului nervos, cea ce
alte clostridioze animale. nu numai in infec- reprezinta. cel mai probabil, cauza monii la
tiile date de C. perfringens (114). animalele afectate. Pentru macrofagele pe-
Toxina alfa. toxina principala a tipului ritoneale. la cobai ~i iepure are. de aseme-
A prezenta in cantitati mai mici la toate nea. efect citotoxic.
tipurile. are efect letal. necrotic ~i hemolitic. Toxina iota. Reprezinta toxina principala
cre~te permeabilitatea vasculara ~i afecteaza a tipului E. cu efect letal. dermonecrotic ~i
activitatea cordului, determinand hipotensi- cre~terea permeabilitatii capilare. Este ela-
une, bradicardie ~i ca 0 consecinta, ~ocul. borata sub forma de prototoxina. fiind acti-
adesea fatal. intalnit In gangrena gazoasa. vata de enzimele proteolitice, In culturi este
Toxina heta. Este toxina principala a tul- activata de tripsina. Recent. s-a demonstrat
pinilor B ~i C. termolabila, nehemolitica, ce ca toxina iota este compusa din fraqii, imu-
apare In mediile de cultura mai tardiv decat nologic ;;i biochimic distincte; iota a ;;i iota b
toxin a alfa. Are efect letal ~i necrozant. fe- (42).
nomen de care se tine cont la tipizarea tuIpi- Emerotoxina. Este 0 proteina cu masa
nilor. Local, produce necroza in intestin sau moleculara de 35 kDa, inactivata de unele
in tegument. iar general. la inocularea i.v .. enzime proteolitice dar nu de tripsina,
prin eliberarea de catecolamine endogene. chimotripsina ;;i papaina. In anumite condi-
cre~te permeabilitatea vasculara ~i tensiunea 1ii. tripsina ii intensifica activitatea
mieriala. Recent. s-a identificat, pe baza necrozanta asupra pielii de cobai ;;i activita-
determinarilor genetice, toxina beta2. res- tea hemaglutinanta fata de eritrocitele de
ponsabila in unele focare de tulburari diges- iepure. Este termolabila
tive in enterite la suine (53). Enterotoxina este un component al spo-
Toxfna epsilon. C;:onstituie toxina princi- rullli ;;i provine din citoplasma formei ve-
pala a tipului D ~i toxina secundara a tipului getative. Initia1. s-a considerat ca
.~
Boli produse de germeni din genu! Clostridium 551
--
r
Bo!i produse de germeni din genu! Clostridium 553
multiplicarea germenilor In sange ~i, prin selor, prin mtarea sau necroza mucoasei
mecanismul de feed back, cre~te toxiemia. intestinale, datorita unor factori fizici, chi-
2). Faza de toxiinfeerie entericCl. In mici sau biologici (microbi, miceti, paraziti).
aceasta faza are loc multiplicarea accentuata Aceste leziuni ale mucoasei pot reprezenta,
a C. perFingens cu eliberarea de toxina ce totodata, ~i factori favorizanti pentru aparitia
aqioneaza asupra mucoasei intestinale, asu- enterotoxiemiei.
pra careia produce leziuni, exprimate clinic
prin sindromul de diaree. Diagnostic
Cel mai important factor favorizant pen- Coroborarea datelor epidemiologice cu
tru multe specii ~i cu deosebire pentru ru- rezultatul examenelor clinic, morfopatologic
megatoare, 11reprezinta alimentatia, la care ~i bacteriologic pennite stabilirea diagnosti-
patogeneza enterotoxiemiei se suprapune pe cului de enterotoxiemiei.
indigestia ruminala. Microtlora rumenului Examenul bacterioscopic al intestinului.
este compusa. 1n majoritate, din bacterii din portiunile lezate, 1n enterotoxiemia tutu-
anaerobe, nesporulate. celulozolitice ~i ror speciilor, produsa de diferite tipuri, pre-
amilolitice, ~i din clostridii, 1n numar mai cum ~i al rinichilor. 1n enterotoxiemia cu
redus. Acestea din urma sunt partial distruse tipul D la ovine, este definitoriu 1n stabilirea
1n mediul acid din cheag ~i numai un numar diagnosticului.
foarte redus ajunge 1n intestinul subtire. Ra- In frotiurile de pe mucoasa intestinala de
tiile protido-glucidice deficitare 1n celuloza la animalele cu enterotoxiemie predomina
duc ]a 0 disbacterioza ruminala cu 1nlocuirea bacilii Gram pozitivi, cu morfologie caracte-
microtlorei glucidolitice de catre una prote- ristica pentru C. perFingens, uneori, aproape
olitica, rezultand cantitati mari de amoniac 1n stare pura. Unii autori considera ca numa-
ce declan~eaza 0 alcaloza sanguina care, rul scazut de C. perfi'ingens, 1n frotiu, fata
prin intermediul sistemului nervos central de normal, infirm a diagnosticul de
reduce motricitatea digestiva, implicit enterotoxiemie (I 14,139).
ajungandu-se la alcaloza digestiva. In In infectiile mixte, cu E. coli. In frotiul
aceaste conditii, 0 parte din amidonul din intestinal apar. pe langa c. perjhngens, ~i
furaje. insuficient digerat, trece din rumen ~i bacili Gram negativi In diferite proportii.
ajunge 1n intestin, favorizand multiplicarea Ace~tia din urma, predomina sau sunt 1n
~i toxigeneza C. pei.fhngens. Astfel, prin stare pura 1n frotiurile din duoden, iar In
simpla inoculare de C. pei.fi·ingens de tip D forma septicemica se izoleaza 1n cultura
In intestinul subtire de oaie care primise pura din maduva osoasa.
ratie bogata 1n fibroase nu se poate reprodu- Concentratia germenilor din intestin se
ce enterotoxiemia. Este necesara prezenta poate aprecia ~i prin determinari numerice,
acestor particule nedigerate de amidon asu- care se executa dupa aceea~i metodologie ca
pra carora aqioneaza C. perji-ingens, condi- ~i a germenilor aerobi Insa, pe mediui
tie ce se realizeaza prin schimbarea bJusca a Zeissler cu negamicina sau alt mediLl favo-
ratiilor bazate pe fibroase, cu unele bogate 1n rabil. 1n anaerostat, CLlincLlbare la 37°C sau
concentrate (99). 45°C.
3). Faza de toxiemie. Exotoxina atlata 1n In majoritatea cazurilor CLl
cantitate mare 1n continutul intestinal se enterotoxiemie, C. perfi'ingens este prezent
absoarbe 1n sange, proces favorizat de modi- In continutul intestinal, la 0 concentratie de
ficarile locale cum sunt, cre~terea permeabi:: peste 106 UFC/g.
litatii vasculare ~i lezarea mucoasei ~i a va-
554 Bali in(ec,tioase ale animalelol' • bac/el'io~e
ii/he/III 5
Detcrminarea to\inei C. perJrillgells prin te5tu1 de seroneutralizare pc cobai (tcstul cutanat)
Toxinele tipului A determina reactie cu- loare ro~ie-bruna. Cateodata se remarca zone
tanata prin toxin a alfa, la punctele 1 ~i 4. satelit de necroza in jurul celei initiale.
Cea de la punctlll 4 este de intensitate slaba Unele tulpini de tip A, 1a [ocu1 de inocu-
~i uneori poate lipsi. Initial. in zona de ino- lare cu toxina netripsinizata, reactioneaza
clllare pie lea devine de culoare alba ga.lbuie intens pana la fonnarea unei escare de cu-
sau verzuie. care se necrozeaza. Aceasta loare galbena- bruna, evidenta dupa 48-72
portiune necrozata are forma rotunda sau ore. Prin declivitate Jeziunea ia forma alun-
este neregulata., cu tendinta de extindere, CLl gita iar subabdominal se formeaza un edem
marginile dantelate, iar in jur pielea este moale, uneori cu marginile dante late.
congestionata. In finaL apare escara de cu- Toxina tipului B produce reaqie 1a
punctele 1, 2, 4 ~i 5. La primele, (punctele I
Bali prodllse de germelli dill genII! Clostridium 555
~i 2) In cepe cu congestia pielii care devine nal /tub. In 2 tuburi (nr.l. 2). In tubul I se
cianotica. bruna. leziune data de toxinele adauga 0.6 ml bulion sau SFS. reprezentand
alfa ~i beta. Cand este prezenta ~i tubul martor. iar In tubul 2 se adauga 0.2 ml
hialuronidaza. leziunea are marginile nere- ser antiperfringens A. 0.2 ml ser
gulate. antiperfringens C ~i 0.2 ml ser
Unele tulpini poseda cantitari mari de to- antiperfringens D. fara bulion sau SFS. dilu-
xina alfa. cu 0 zona centrala galbena-verzuie tie ce acopera to ate tipurile. Tubul 2 se
cu marginile regulate. Leziunile de la punc- mentine 30 minute ]a 37CC pentru neutm!i-
tele 4 ~i 5. date de toxina epsilon sunt ase- zarea toxinei.
manatoare tipulLli D. Din fiecare tub se inoculeaza care 2 ~oa-
Toxina tipului C. determina reactie cuta- reci cu 0.5 ml i.v .• In total 4 ~oareci. Moartea
nata la punctele I ~i 2. similare cu ale tipului instantanee in timpul inocularii. sau In pri-
B. Leziunea este rotunda. congestiva ~i mele secunde dupa. nu se ia in considerare.
cianotica. fiind data de ~ocul de inoculare. In raport de
Toxina tipului D reactioneaza la punctele cantitatea de toxina din inocul ~oarecii Incep
L 4 ~i 5 din care la punctul ] este slaba iar sa moara deja dupa 1 minut pana la circa 10
uneori poate lipsi. fiind determinata de toxi- ore. fom1e rar pan a la' 3 zile. timp In care sc
na alfa ~i de cantitati foarte mici de toxina tin in observatie.
epsilon. Leziunile de ]a punctele 4 ~i 5 pro- Daca mol' numai ~oarecii inoculati cu
duse de toxina epsilon apar sub forma unei continutul din tubul 1. iar ceilalri ~oareci
necroze albicioase. uneori liliachic cu hi- rezista. aceasta denota prezenta toxinei de C.
peremie In jur. cu marginile neregulate ~i pCIji-ingcns. In cazul cand mol' toti cei 4
echimoze care se transforma in necroze ~oareci inoculati. in tennen regJementar.
multiple. Inseamna ca nu este prezenta toxin a de C.
Dupa linia descrisa pe marginea leziunii pcrji'ingcns ci un alt toxic. Cand ~oarecii
locale la tipurile A. B ~i C. mai dificil la D. mol' In 1-2 minute se pot face dilutii ale
se poate stabilii ~i prezenta hialuronidazei la continutului intestinal ]/2. 1/4.1/8 etc.
aceste tulpini. Nu este necesara tripsinizarea confinu-
In foat1e rare cazuri se pot obtine reactii tuiui intestinal deoarece daca este
la tulpinile de tip B (punctul 3). C (punctele enterotoxiemie cu tipul D. toxina epsilon se
4. 5) ~i D (punctul 2). Cele de la punctele 2 atla. de obicei. sub forma activa. prototoxina
~i 3 se datoresc prezentei. In amestecul fiind incapabila de a da simptome clinice.
netripsinizat a unei cantitati de toxina epsi- Folosirea serului de tip E nu este strict
lon deja sub forma activa. iar reacriile de la necesara deoarece in urma tipizarii a 5.324
punctele 4 ~i 5. neutralizarii numai partiale a tulpini dc C. pcrfi'ingcl1.\. noi nu am identifi-
toxinelor alfa ~i beta de catre tripsina. in cat tulpini de tip E In Romania.
functie de calitatea ei. Aceste neajunsuri se Daca In urma testului de seroneutralizare
Inlatura. la amestecurile netripsinizate. prin pe ~oarece a rezultat prezenta toxinei de C.
sCUl1area timpului de incubare a tulpinilor peljl-ingcns, se procedeaza 1a identificarea
respective de tip B ~i D. iar la cele tipului de toxina. eu aplicabilitate ~i pentru
tripsinizate prin verificarea tripsineiinainte toxina C. pcrfl-ingcns a tulpinilor in curs de
de utilizare. tipizare. Metoda de identificare a tipului de
Pentru determinarea toxinei C toxina (toxinotipia) este similara cu testul
pClji'ingcns prin testul de seroneutralizare pe cutanat prezentat anterior ~i folosind ace-
~oarece se repartizeaza I ml continut intesti- lea~i dilutii sau altele (tabelul 6).
556 Bali illfectioase ale allimalelor • bacter;o::e
Determinarea tminei f perfrlngens din conlinntul intestinal, prin testul de seroneutralizare pe ~oarece
"ir. [nocul SFS Ser tip Toxinele tipurilor detectate
tub (toxina) (rnl) \. (ml) C(rn!) D(ml) B C D
(ml)
1. 1 0.6 III 111 III 111
2. 1 0.-+ 0.2 \. 111 III 111
3. 1 0.2 0.2 0.2 \ \' V 111
4. 1 0.2 0.2 0.2 \ \ 111 \
\. = ~oareci Sllpra\lC\llitori: III = ~oareci IllOI1i: \' = ~oarecii Illor nlll11ai daca cste 0 cantitate inselllnat[l de taxina s
ficat ete, regenerate ~i cu adaos de oleu de enterotoxiemie sau lipsa toxinelor epsilon
parafina, precum ~i pe medii solide, in su- dar cu izolarea tulpinilor de tip D din intes-
prafata, mediile Zeissler. VL. Nagler, tinul ~i rinichii cadavrelor proaspete. Toto-
Willis-Hobbs etc. in anaerostat sau prin in- data, este prezenta g!icozuria. Prezenta ei nu
samfmtari in profunzime, in agar moale tip confirma totdeallna enterotoxiemia dar !ipsa
Veillon, cu adaos de antibiotice (25 mcg ei 0 exclude. Serul sanguin contine, in majo-
streptomicina, 25 mcg negamicina, 100 U ritatea cazurilor, antitoxine anti epsilon sub
polimixina B, toate intr-un ml) sau numai 0,5 U .l.Im!. Examenul bacterioscopic din
negamicina 100 mcg/ml (5). intestin ~i rinichi este pozitiv.
In lipsa anaerostatului se poate folosi - enterotoxiemie cu tipul A: cand este
metoda insamantarii pe medii solide in su- prezenta toxina alfa, examenul
prafata in placi Petri inchise ennetic (cu bacterioscopic este pozitiv ~i se izoleaza
banda adeziva). cu amestec reducator, pre- tulpini de tip A. cu prezenta modificarilor
parat ~i de lnstitutul Cantacuzino-Bucure~ti. patologice in intestin ~i organe. Uneori nu se
lncubarea se face la 45CC timp de 18 ore. detecteaza toxina in continutlll intestinal dar
ldentificarea C. perji"ingens se face pe se izoleaza tulpini de tip A, examenul
baza caracterelor morfologice, culturale ~i bacterioscopic este pozitiv ~i sunt modificari
biochimice, in mediile de izolare, lapte patologice. Detectarea enterotoxinei in con-
turnesolat ~i pe mediul Nagler, elemente tinutul intestinal sau in fecale, in prezenta
suficiente pentru diagnosticul de specie. C. modificarilor patologice, confirm a, de ase-
perj/'ingens este singura bacterie din genul menea diagnosticu!.
Clostridium care produce lecitinaza, zona Atat identificarea speciei, cat ~i tipizarea
dubla de hemoliza ~i formeaza cheag alveo- tulpinilor de C. pelji'ingens, se pot efectlla ~i
lar in laptele turnesolat. prin alte metode, cum este testlll de
In funqie de rezultatul anchetei imunoflllorescenta (29, 59, 102). Dintre
epidemiologice, a examenelor morfo- metodele imunoenzimatice, ELISA se utili-
patologic ~i bacteriologic, se confirma diag- zeaza atat pentru evidentierea toxinei in di-
nosticul de: ferite substraturi (continut intestinal, cultllri
- enterotoxiemie cu tipurile B ~'i C: cand etc.) cat ~i pentru determinarea lor cantitati-
sunt prezente toxinele beta ~i epsilon, res- va, rell~indll-se a se detecta pana la 8 ng
pectiv beta, in intestin ~i in exsudatele toxin a beta /ml ~i 2 ng epsilon/m!. Acest test
cavitare sau numai in ultimele: izolarea C. prezinta avantajul ca este un test rapid de
perfi'ingens tipul B ~i respectiv C: lipsa to- diagnostic ~i putin laborios (59).
xinelor dar izo]area tulpinilor de tip B ~i In llltimul timp se folose~te pentrll diag-
respectic C. Pot aparea ~i situatii in nosticul enterotoxiemiei 0 varianta a testului
enterotoxiemia cu tipul B cand toxina beta de hemaglutinare pasiva indirecta, prin care
este distrusa ~i ramane toxina epsilon care se evidentiaza antigenele C. pelji-ingens, ce
este mult mai rezistenta. In acest caz se sta- dau reactii vizibile cu anticorpii (antitoxi-
bilqte in mod eronat diagnosticul de nele) specifici. daca se adsorb pe latex. Fo-
enterotoxiemie cu tipul D. losirea latexllllli ca suport pentru antigenele
- enterotoxiemia cu tipul D: la evidentie- (toxinele) de C. pelji'ingens a dat testul de
rea toxinei epsilon in intestin ~i prezenta latexaglutinare pasiva indirecta (RPLA)
simptomelor ~i a leziunilor de comercia!izat in unele tari ~i folosit nu nu-
558 130li infec(ioose ole onimolelor • buclerio~e
mai in laboratoare ci ~i in teren. Are avan- tripsinizata. ~oarecii inoculati se tin in ob-
tajul ca este 0 metoda rapida ~i mult mai servatie 3 zile. OLM este c1ata c1e ultima
ieftina, comparativ cu altele. Cu toate ca are dilutie de toxina capabiJa sa omoare toti
o sensibilitate ~i specificitate putin mai sca- ~oarecii inoculati. Majoritatea reaqiilor
zute dedit ELISA. acest test s-a impus in pozitive apar pana la 10 ore.
clinica medicala umana ~i veterinara (2. 59). ActivitCitea hemolitiea. (determinarea do-
Dintre metodele de amplificare a acizilor zei minime hem01itice-OMH). La dilutii de
nucleici se utilizeaza reaqia de polimerizare toxina in SFS cu c10rura de calciu 0.02 % in
in lan\ (PCR). in diferite variante (69, 82. vo]um de I ml se adauga 0,1 ml suspensie
149). De asemenea. gazcl'Omatografia in de eritrocite de oaie proaspat recoltate ~i
diferite variante se folose~te pentru diagnos- spalate de 3 ori in SFS in concentratie de 6%
ticul rapid al infeqiilor anaerobe (8). eritrocite. luate din sediment dupa centrifu-
Patogenitatea tulpinilor izolate se apreci- gare. Se men\in 30 minute la 5re.
in baie
aza ~i prin determinarea virulentei la cobai ~i de apa sau 30 minute la 37°C cand se face
porum bel. prin inoculari i.m .. precum ~i prin prima citire. apoi 30minute la 4°C cand se
determinarea toxigenitatii evaluata prin tes- face a doua citire. iar ultima. dupa 18 ore la
tele de seroneutralizare ca ~i prin determina- 4°e. DT\1H este data c1e ultimul tub cu he-
rea activitatii letale. hemolitice ~i moliza completa dupa 18 ore la 4cC sau 30
lecitovite Iin ice. minute la 52°e.
Acth'italea lelala. (Determinarea dozei A eth·italea lecitinceieci. (determinarea
minine letale-DL:v1). Se cultiva tulpinilein dozei minime lecitovitelinice DMLV). La
mediul VF glucozat 1 °0 sau in alt mediu dilutii binare de toxina de SFS cu clomra c1e
calciu 0.02% in volum de 1 m!. se adauga
prop ice pentru toxigeneza (Pope. Robertson
etc) cu incubarca la 3Te. 12-16 ore la tul- 0.2 ml lecitovitelina. Se agita ~i se men tine
60 minute la 37ce. OML V este data c1e ul-
pinile de tip A. B. e. ~i 24 ore la cele de tip
D. Toxina este reprezentata de supernatantul timed tub cu opalescenta ~i formarea ulterior
obtinut prin centrifugare timp de 30 minute a unui inel galbui la pat1ea superioara a li-
la 5.000 r.p.m .. a culturilor in mediile res- chidului. in comparatie cu tubul martor.
Acth'itatea eilotoxiea, Se estimeaza prin
pective. Se evita filtrarea deoarece se pierde
o parte din toxine. c1eterminarea capacitatii citotoxice mai ales
Se efectucaza dilu\ii binare ~i intermedi- a toxinelor beta ~i epsilon. fat a de diferite
are de toxina in SFS. inoculinclu-se din fie- linii celulare (Vero. MOCK). Ca ~i In cazul
care c1ilutie 2 ~oareci cu 0,5 m!. i.v. Initial se DUv1 se poate calcula doza minima citotoxi-
incepe cu toxina nediluata apoi diluata L;. 1,". ca prin diluarea toxinei.
i/~ etc, La fel se procedeaza cu tulpina
edem perivascular, hemoragii prin diapedeza interne. Se remm'ea In mod deosebit modifi-
~i distrofie granulara. earile fieatului, ee apare marit, friabil ~i de
In pancreas se semnaleaza necroza In fo- euloare galbena, riniehii sunt distrofiei sau
care, intra ~i interlobulare. In suprarenale se de euloare ro~ie-negrieioasa.
observa frecvent 0 saracire In lipide a celu- In formele dizenteriea ~i enterotoxiea,
lelor sudanofi]e iar In medulara. 0 rarefiere a leziunile prineipale sunt loealizate la nivelul
celulelor cromafine. In encefal, pe langa intestinului subtire, manifestate prin hi-
hiperemie. edem perivascular ~i peremie ~i hemoragii de diferite intensitati.
perineuronal, se Int§.1nesc uneori ~i distrofii Limfonodurile mezenteriee sunt marite ~i
neuronale. hiperemiate, fieatul este distrofie, iar eele-
C. perjhngens se evidentiaza In intestin lalte organe hiperemiate.
~i foarte rar In organe. sub forma de bacili Examenul histologic evidentiaza modifi-
izolati, rar ca filamente. In numar mare la eari hepatiee ee atesta distofia lipido-proti-
periferia focarelor necrotice din intestinul diea. iar la unele eazuri hepatita neerotiea eu
subtire ~i mai putini In leziunile din intesti- neeroze eentrolobulare sau interesand mai
nul gros. multi lobuli. eu slab infiltrat histiolimfoeitar,
Enterotoxlemla ClI tlplll C, la mieii non In intestin se probeaza enterita eatarala ~i
nascuti, In forma dizenterica prezinta un hemoragiea. Hiperemia eapilara este pre-
tab Iou morfopatologic caracterizat prin ente- zenta mai ales In eorion uneori ~i In
rita cataralhemoragica ~i hemoragico- submueoasa ~i In museuloasa. La rare ea-
necrotica, de diferite intensitati. In care pro- zuri. In epiteliu ~i corion, sunt modificari
cesele necrotice In intestinul subtire sunt mai distrofiee ~i neerotiee eu infiltrat difuz peri-
extinse decat In enterotoxiemia cu tipnl B ferie polimorfonuelear, iar In tesuturile ne-
(103). Neerozele profunde ale intestinului. erozate ~i In lumenul intestinal, baeili.
eonseeutiv ulcerelor, due freevent la perito- In enterotoxlemla de aspect
nita serofibrinoasa, In exterior, iar in in- bradsotl(orm. leziunea dominanta este
terior, tesuturile neerozate se amesteea ell abomasita emfizematoasa. uneori eatarala
sange Ie. e liminandu-se sub forma unor tu- sau hemoragieo-neerotiea. Cheagul este ma-
buri, de euloare Inchisa. Limfonodurile regi- rit. iar prin transversul seroasei se observa
onale digestive sunt marite ~i hiperemiate. zone de euloare ro~iatiea ~i bule de gaze.
Pe langa distrofii In fieat. cord ~i riniehi. se Peretele este Ingro~at, de 1-4 em., eu aspect
mai gasesc: hiperemie ~i hemoragii In pul- buretos ~i eu mueoasa hemoragiea, cu erozi-
moni ~i splina, iar pe seroase ~i mai ales pe uni ~i ulcere eu diametrul de 0,5-3 em. In
meninge ~i mioeard, hemoragii de diferite lumen se gasese resturi de furaje, lana, pa-
dimensiuni. mant sau fito-lano bezoare, de diferite ma-
La examenul histologic se remarea: hi- rimi ~i forme. Se mai Inregistreaza enterita
peremie. hemoragii ~i necroza diferitelor eatarala sau hemoragiea, uneori cu ulcere In
straturi, ineepand de la epiteliu. eu prezenta intestinul subtire, disrrofij ale organelor in-
germenilor In eontinutu] intestinal ~i mai terne, exsudat inf1amator In cavitati. hemo-
ales la suprafata mueoasei. ragii pe seroase. edeme In tesutul conjunetiv
in emeratoxiemia ClI tiplll A. tabloul subeutanat. edem ~i hiperemie pulmonara.
morfopatologie difera In funqie de faza de Examenul histologic reliefeaza Ingro~a-
evolutie. AsfeL In forma ieteriea se observa rea submucoasei de pana la 10 ori, edem ~i
paliditatea mueoaselor sau euloarea ieteriea, bule de gaze. Cele mai precoee modifieari
diateza hemoragiea ~i distrofia organelor sunt: focarele purulente ~i edem cu
••
,
I
Bo/ipl'oduse de gel'llleni din genu! Clostridium 563
Este cca mai raspandita forma dc enterotoxiemie in ~atorii, apare la tineret ~i adulte, la ovinele In
lllmc, fiind Cllnoscllta pe toate continentele, incillsiv In
Europa. In lara noastra evolueaza sporadic. Prima des- varsta de 0 luna pfma la doi ani. Este tipLlIde
criere a bolii 0 face Derlogea (1936), la oile adllite. iar enterotoxiemie In a carei etiologie factorul
Ungureanll ~ico!. (1965) la tinere!. favorizant, alimentatia, detine un rol pri-
mordial, de unde ~i numele de boala de su-
Caractere epidemiologice praalimentatie. in cre~terea extensiva este
Se Intillne~te cel mai des la ovine, atat la semnalata primavara, la tineret, ~itoamna la
mieii nou-nascuti cat ~i la animalele adulte adulte.
de diferite rase, precum ~i la capre. In ingra-
,
565
Boli produse de germeni din genul Clostridium
zent edemul ~i congestia, ficatul este distro- furazolidona ~i cloramfenicolul, per os. la
fic cu zone necrotice, cordul distrofic cu care se asociaza un tratament simptomatic.
hemoragii pe seroase, in special in ventri- Administrarea de tetraciclina 0,5-0,75
culul stang, inclusiv in jurul valvei mitrale. g/zi. in doua reprize timp de 2-3 zile, tara
Rinichii, in majoritatea cazuriloL sunt ser a avut efect curativ la mieii nou nascuti,
hiperemiati, uneori distrofici, insa, dupa in 80-90% din cazuri (12,0).
cateva ore de la moar1e, procesul distrofic se Se VOl'efectua dezinfeqii ale boxelor de
accentueaza, mai ales in zona c011icaJa, de- tatare cu miei bolnavi, a boxelor de izolare
venind pasto~i, aspect ce a dat ~i numele ~i a celor contaminate, in care a evoluat
bolii. (Pulpy kidney disease). Cateodata, boala.
tesutul renal sufera un adevarat ramolisment,
devenind de culoare vi~inie ~i consistenta Profilaxie ~i combatere
scazuta. cremoasa sau difluenta. ce se scurge Se recomanda masuri de profilax/e
la seqionarea capsulei. Modificarile rini- nespeciflca. privind igiena alimentatiei ~i
chiloI' sunt mai frecvente ~i mai accentuate adapostului in perioada de gestatie ~i lacta-
la tineret, putand lipsi la animalele adulte. tie. Se evita factorii favorizanti, mai ales de
In prestomace, cheag ~i intestin. se ga- ordin alimental' (excesul de concentrate,
se~te hiperemie ~i hemoragii ale mucoasei. schimbarea brusca a ratiei, pa~unile cu ve-
In encefa!. mai ales la animalele adulte. se getatie luxurianta etc.)
detecteaza zone hemoragice ~i de necroza Masurile de proflax/e spec/flea, de im-
umeda, In capsula intema, talamus ~i pedun- p011anta majora, constau In vaccinarea oilor
culii cerebelo~i. ~i caprelor gestante pre cum ~i a tineretului la
Examenul histologic (37, 59. 95) evi- ingra~at, in varsta de peste 3 luni, cu vaccin
dentiaza in rinichi. pe lfmga reducerea fos- inactivat (Rompervac), in doua reprize, la
fatazei alcaline. leziuni de endoteJita vascu- interval de 25-30 zife. Cll vaccinari de fntre-
lara ~i modificari autolitice foarte precoce. tinere. din 6 in 6 luni.
Hemoragiile renale interstitiale datorate le- In fngra~atorii. daca animalele aduse nu
ziunilor endoteliului capilar apar post all fost vaccinate. aceasta se va efectua in
mOl1em (37). prima luna dupa afluire. Daca in unitate
evolueaza enterotoxiemia, vaccinarea se va
Tratament face la fumizor cu 2-3 saptamani Inainte de
Evolutia rapida ~i gravitate a bolii face achizitionare.
inoperanta, de cele mai multe Ol'i. interventia La diagnosticarea bolii, mieii ~i iezii nou
curativa. Se pot obtine unele rezultate in nascuti. bolnavL se VOl'izola ~i trata curativ,
enterotoxiemia mieilor nou-nascuti ~i a tine- iar cei sanato~i se vor serumiza, preventiv,
retului, indiferent de tipul identificat, numai imediat dupa tatare. In lipsa serului se va
in cazuri incipiente de boala. in evolutiile putea efectua antibiopreventia, per os.
lente ~i tara diaree hemoragica. Tineretul ~i animalele adulte din loturile
Se poate interveni Cll un tratament mixt, in care a aparut boala, de asemenea se VOl'
ser specific (Diser, Serogan) ~i antibiotice, serumiza sau trata cu antibiotice. preventiv,
in funqie de tipul izolat ~i rezultatul antibi- per os. Serumizarea va fi urmata, dupa 14
ogramei. Dintre antibiotice se recomanda zile, de vaccinare, iar dupa alte 25-30 zile,
eritromicina, tetraciclina, ampicilina, revacinarea de rape!. Se va sista administra-
Boliproduse de germeni din genul Clostridium 567
rea de concentrate, ratia fiind constituita zile. Restul ovinelor $i caprinelor din unitate
numai din fibroase de bun a calitate. Con- se vaccineaza de necesitate.
centratele se reintroduc, treptat, dupa 3-4
A fost semnalata inca din 1936 de Rose ~i Edgar transport. sau In timpul evolutiei
in Australia, apoi de direrili cercetatori in Europa ~i
monieziozei (II 0, i] 1, 112). Uneori, In
Australia. La noi in lara a fost descrisa de Seea~iu ~i
co!. (1975) aceste circumstante boala ia caracter conta-
gIGs.
fenotiazina etc., intoxicatii vegetale ~i mine- descrisa prima data, fiind ~i forma cea mai
rale, cum sunt cele cu sulfat de cupru, dupa grava, ce evolueaza, In majoritatea cazurilor
Boil prodlise de germeni din genii! Clostridium 569
supraaeut sau aeut. Gile ram an 1n urma tur- In toate eele trei forme sunt 'modifieari
mei, sunt apatice, tin eapul 1n jos, sunt hematologiee eu scaderea eritrocitelor, pana
eifozate, mueoasele conjunctive sunt palide la 1.500.000/mm3, anizoeitoza, prezenta de
sau icteriee, pulsul ~i respiratia sunt accele- retieuloeite ~i leucoeitoza.
rate, febrile (418C), prezinta hel110globinurie
~i rar diaree seromueoasa sau hemoragiea, Tabloul morfopatologic
cad 1n deeubit prezentand mi~eari de pedala- Modifiearile eonstatate. 1n forma ieteri-
re ale membrelor ~imoartea survine dupa 4- ca. sunt similare eelor 1ntalnite la tineret In
16 ore. In evolutia aeuta. eu durata de 2-8 forma ieteriea. eu prezenta ieteruIui, diatezei
zile, se adauga diareea persistenta ~i slabirea hemoragiee, hepatoza aeeentuata. eu fieatui
animalelor. ell subieter ~i mai rar hemoglo-
de euloare galbena. eu restul organelor. de
binurie. cu posibilitati de vindeeare. asemenea. eu modifieari distrofiee. Uneori,
Forma di::entericcl este 1ntalnita destul de
riniehii prezinta hemoragii in zona e0l1ieala
des ~i evolueaza subaeut sau cronic, predo-
sau sunt de euloare ro~ie-bruna, mariti ~i
minant eu sindrom de diaree hemoragiea. eu
moi. Pulmonul este eongestionat sau
feeale eu miros fetid, ee alterneaza. pentru
edematiat, iar eontinutul vezieii urinare este
seUI1 timp, eu diarea serol11ueoasa, plus
de euloare ro~ie-bruna.
polaehiurie ~i hemoglobinurie. ivlueoasele
In formele dizenteriea ~i enterotoxiemica
sunt palide, rar subieteriee sau ieteriee:
sunt prezente leziuni de enter ita eataral-
unele exemplare prezinta ~i tremuraturi
hemoragiea eu localdlri predominant la
museulare. Femelele gestante pot sa avorte-
intestinul subtire, hepatoza aeeentuata ~i
ze. La animalele eu evolutie mai lunga se
edem meningoeerebral. La examenu! histo-
eonstata inapetenta. sau apetit eaprieios,
logic se releva. 1n unii lobuli hepatiei. ne-
somnolenta. amauroza, mers difieil ~i erize eroza intralobulara. eel mai des centrala.
epileptiforme, epifora. sialoree. timpanism ~i uneori eu neeroza intregului 10buI, cu
diaree seromueoasa. rar hemoragiea. Ourata polimorfonucleare ee invadeaza tesuturile
bolii este de 10-40 zile. neerozate. eu infiltrat histiolimfocitar in
Forma enterotoxiemiccl este rar 1ntalnita spatiile interlobulare. Uneori se observa
la adulte ~i se caraeterizeaza prin simptome staza biliara, granule de pigment
nervoase. asemanatoare eu eele din forma perieentrolobular. eu hepatocite 1n diferite
eomatoasa. data de tipul O. Evolueaza eu faze de neerobioza. eu hemosiderina eres-
inapetenta. exeitabilitate ereseuta. eu salturi. euta. Riniehii prezinta distrofie granulara ~i
mers 1napoi. sera~niri din dinti. eontraqii hialina a epiteliului tubilor eontoni, cu infii-
trat mononuclear intertubular ~i ell hemosi-
toniee ~i cloniee. opistotonus,
deroza aeeentuata 1n tubi ~i peritubular.
emprostotonus. Inconstant, se observa ieter.
hemoglobinurie ~i diaree. tl'eevent
Diagnostic
hemoragiea. Evolutia este de 1-10 zile.
Se stabile~te prin eoroborarea datelor
Unele exemplare, eu formele
epidemiologiee (aparitie sporadiea sau en-
enterotoxiemiea sau dizenteriea. se vindeea
del11iea), cliniee (ieter, simptome nervoase,
spontan, 1nsa raman eu seehele, cum sunt.
hemoglobinurie). morfopatologiee (diateza
paralizia unei ureehi sau eontraetura unoI' hemoragiea. ieter . hepatoza aceentuata) ~i
mu~ehi, pozitia anormala a unui membru prin exam en de laborator (prezenta c.
etc.
per/i'ingens A, toxin a alfa, enterotoxina).
570 Boli ill(ecriouse ale animalelor • hacterio::e
A fost semnalata prima data in Australia. de Rose Reproducerea experil11entala este posi-
~i Edgar (1936), la tincret ~i adulte. prod usa de tipul A.
bila prin adl11inistrarea Ja viteii de 2-3 zile,
iar ulterior au fost identificate ~i celelalte tipuri. D. C. D
~i E. In di\erse jari ~i continente. la taurine. bubaline. de culturi de C. perfi-ingens in lapte. ameste-
bizontinc ~i iak. Comparati\ cu enterotoxiemia O\inc- cat cu faina de cereale (Griner ~i Bracken
lor. boala la bo\ine este mai rara. cit. de Manteca ~i co1. 65), sau cu toxina de
tip C, adl11inistrata i.v.
Boli produse de gerllleni din genu! Clostridium 571
In experientele pe viteii nou nascuti. la culate s-au recuperat din intestin ~i organele
care s-au administrat cultur! de tip A. B ~i D. interne (114).
In asociere sau nu cu cultura de E. coli, s-a Se Intillne~te la viteii nou nascutL tineret,
repodus sindromul enterotoxic numai la vi- ~i adulte, cu evolutie sporadica: sau endemi-
teii necolostrati, din care uni! au primit ~i ca, In cre~terea extensiva ~i intensiva. In
cultura de E. coli. Evolutia a fost de 3-16 Ingra~atorii. apare ~i consecutiv intoxicatiei
ore, cu simptome de depresiune nervoasa ~i cu uree sau In urma furajari! cu Inlocuitori
diaree mucohemoragica. iar la cei cu tipul de lapte intens contaminat cu C. pelji-ingens
A, simptome de excitatie nervoasa. subicter (125). In unele unitati evolueaza stational',
~i hemoglobinurie. cu hiperemia organelor cu psibilitati de transmitere a infeqiei la
interne ~i hemoagii In mucoasa imestinala . ovine, prin intermediul pa~unilor (52).
pleura, peritoneu ~i mezenter. Tulpinile ino-
Dupa prima descrierc a balii in In Australia (] 936), rota. corona etc.), sau unele boli cronice,
sub numcle de "cntcro-lO:-;iemic jaundice" ~i "ictero- cum sunt paratuberculoza, parazitismul cro-
haemoglobilluria 01' cal\es", a lost scnmalata ~i in Eu- nic etc. (59).
ropa, de carre Lcsbouyrics ~I Bcrthelon (1937).
Evolutia enterotoxiemiei este. de regula,
La nOl in tara a lost descrisa de Scca~iu ~i coL
sporadica. insa se citeaza destul de des ~i
(1975)
endemii. ma! ales la tineret, ca ~i la ovine. la
tineretul din Ingra~atorii (112. 125), la care
Caractere epidemiologice
boala are caracter contagios. fiind incrimi-
Boala afecteaza viteii nou-nascuti. ince-
nate furajele cu un grad l'nalt de contaminare
pand cu varsta de 2 zile, tineretul ~i rar ani-
cu C. perjj'ingens ~i tulpini de tip A foarte
malele adulte. taurine Ie ~i bubalinele. majo-
patogene.
ritatea In stare buna de Intretinere. furajate la
pa~Lme ~i In stabulatie, In cre~terea extensiva Tabloul clinic
~i intensiva. Se Inregistreaza ~i in unitati cu
Simptomatologia la vitei ~i taurinele
vaci de lapte, in perioada de stabulatie, cu adulte este asemanatoare. evoluand frecvent
furajare necorespunzatoare. cu deficit de sub forma supraacuta, soldata cu mom1ea,
caroten ~i proteina digestibila, cu furaje aci- neprecedata de simptome c1inice. Alteori,
de ~i reziduuri industriale. In unele unitati animalele sunt apatice, CLl anorexie. hi-
este precedata de diareea neonatala. Apare per1emlie (41-42°C). meteorism. colici, mu-
mai ales spre staqitul iernii ~i primavara. coase cianotice sau icterice ~i hemoglobinu-
uneori. ~i In lunile iunie-iulie (125). rie, respiratie acceierata. apoi dispneica. La
Aparitia ~i evolutia enterotoxiemiei este tineret uneori, debuteaza cu nel ini~te. tre-
favorizata ~i de asocierea cu alte stari mor- muraturi musculare, tulburari In mentinerea
bide. cum sunt: colibaciloza. coccidioza. echilibrului. halucinatii auditive ~i vizuale,
criptosporidioza. virozele intestinale (cu
572 Boli in(ecr!oase ale animalelor • baclerio~e
cu pozitii de atac sau aparare, sialoree, subcapsulare. Splina este de asemenea ma-
opistotonus. emprostotonus. scra~niri din rita. uneori hiperemiata. In atara de
dinti. mi~cari ..in manej. simptome rabiforme. abomasita catarala. cateodata cu hemoragii
diaree hemoragica. decubit lateral cu mi~cari prezente ~i 1n prestomace. alte ]eziuni nu se
de pedalare ~i exitus 1n cateva ore. intalnesc in aceste organe. Intestinul subTire
Cand evo]uTia este de 2-5 zile se mai este destins de gaze. cu pereTii edemato~i ~i
constata, la unele exemplare, simptome de hiperemiaTi. uneori cu hemoragii ~i necroze.
depresiune nervoasa, cu somnolenTa. mers cu continutul lichid, galbui, adesea
anevoios, mentinerea furajelor in cavitatea hemoragic. iar ]imfonodurile mezenterice
bucala tara a le mastic a sau degluti. amauro- sunt marite, edematoase ~i hiperemiate. in
za. pareza ~i para]izii. intestinul gros modificarile sunt rare ~i de
La taurinele adulte evolueaza sporadic. intensitate redusa. Pulmonii sunt sediul mo-
supraacut sau acut. cu inapetenta. colici. dificarilor edematoase ~i hiperemice, iar
mi~cari necoordonate. opistotonus ~i uneori. cordul este distrofic.
diaree seroasa sau hemoragica. Frecvent. ]a In sindromul gastric al viTeilor sugari
vacile dupa tatare. domina simptomele de sunt prezente leziuni de abomasita
depresiune nervoasa asemanatoare celor din hemoragicoulceroasa. uneori cu ulcere per-
febra vitulera (65). de unde ~i numele de forate (51).
"vaca trista'·. sub care este cunoscuta boala La examenul histologic (65. 95. 125), se
in America de Sud. remarca in intestin leziuni de enterita
in statele din vestul SUA s-a diagnosticat catara1hemoragica. cu infiltrat limfocitar.
un sindrom gastric la viTeii sugari. cu evolu- rare neutrofile ~i cu necroza mucoasei ~i
tie supraacuta sau anlta. caracterizat prin submucoasei, in dreptul ulcerelor. In zona de
timpanism. colici ~i depresiune nervoasa demarcaTie de tesuturile sanatoase ~i mai
(51 ). puTin In Tesuturile necrozate: ficatul prezinta
Au fost semnalate ~i avorturi in ]unile 4- degenerare lipidica, cu modificari
6 de gestatie. in perioada de stabu]atie (114, necrobiotice, rinichii prezinta degenerare
]41 ). parenchimatoasa, cu modificari necrobiotice
Dintre intlamatiile specifice ale mamelei accentuate ale celulelor epieliului tubilor
se citeaza ~i mamitele prod use de C. renali. hemoragii multiple ~i hemosideroza,
perfi-ingens tipul A (mamite gangrenoase). iar cordul prezinta modificari degenerative
caracterizate prin evolutie anlta sau de tip vacuolar sau hialin,interesand ~i celu-
supraacuta, cu tulburarii generale grave, lele Purkinje. care prezinta ~i infiltrate calca-
necroza pielii ~i a tesutului mamaI' al sfer- reo in pulmoni se evidenTiaza exsudat seros
tului bolnav. iar secreTia lactata devine sau serofibrinos cu numeroase neutrofile
ro~ietica, ihoroasa (5,56. 114). intraalveolar. Uneori, se pun in evidenTa
leziuni vasculare in encefal, material izate
Tabloul morfopatologic prin edem cerebral zonal, hiperemie ~i he-
Tesutul conjunctiv subcutanat, adipos ~i moragii perivasculare in bulb ~i cerebel. cu
mucoasele sunt icterice, cu numeroase he- rare modificari necrobiotice neuronale
moragii pe seroase, in musculatura ~i in dife- ( 1:25).
rite organe. cu lichid serosanguinolent sau Pana In prezent, nu s-a confinnat partici-
serofibrinos in marile cavitati. Ficatul este parea tulpinilor enterotoxinogene ale tipului
distrotic cu focare necrotice, rinichii distro- A in determinarea unor procese patologice la
fici ~i mariti sau hiperemiati. cu hemoragii bovine. Totu~i, este posibil sa produca unele
-
Boli produse de germeni din genul Clostridium 573
Estc pLllin rasp<indiUi. afeet<ind mai ales \ileii de 1- foitele mezenterului ~i in Jimfonodurile me-
10 zile. rar pc eei mai mari. A fosl dcscrisfr ]a noi de
zenterice aferente portiunilor intestinale le-
Yolintir ~i Prcjbeanu (1938)
zate. care sunt marite ~i hemoragice, ee pot
deveni emfizematoase ~i erepitante, leziuni
Tabloul clinic
la care se adauga diateza hemoragica (153).
Evolueaza slipraaclit, adesea Tara semne
La examenul histologic se remarea hi-
cliniee sesizabile. Uneori se inregistreaza
peremii ~i hemoragii in submucoasa intesti-
inapetenta ~i depresiune. Daca dureaza mai nala, precum ~i in parenchimul ~i stroma
mult de 12-24 ore, apar simptomele formei
diferitelor organe interne ~i in spatiul peri-
aClite. eu diaree hemoragiea ~i eollei. ce vascular cerebral. In tesuturile necrozate ale
alterneaza cu simptome de tetanie, opistoto-
mucoasei intestinale ~i in lumen se gasesc
nus, mugete. dromomanie. mi~cari in manej,
bacili (65). !v10difi~arile degenerative ale
halucinatli optiee ~i auditive ~i mOal1ea sur-
celulelor ganglionare ~i demielinizarea fi-
vine dupa 2-4 zile. In forme Ie mai putin se-
breI or nervoasre intregesc tabloul
vere. evolutia este de ]0-14 zile. eu posibile
histopatologic (95).
vindecari spontane
Diagnostic
Tabloul morfopatologic Enterotoxiemia viteilor este sugerata de
Leziunile dominante sunt: enterita
evolutia rapida, cu simptome digestive ~i
hemoragica. diateza hemoragica ~i distrofia nervoase ~i de diateza hemoragica. Pentru
marilor organe.
confirmare se impune examenul de labora-
In forma supraacuta, de multe orl. ca re- tor.
zultat al asocierii cu E. coli. sunt prezente
Diagnostic diferential. Boala trebuie di-
echimoze la baza cordului. in timp ce leziu- ferentiata de co!ibaci!o~a, sa!mol1e!o~a.
nile intestinale pot lipsi (95). In celelalte
streptococie. diareea CZI virZls.
forme se remarca enterita hemoragica. in
criptosporidio~a. coccidio~a. ~i fata de into-
special in jejun ~i ileon. eu contlnut .ticatii.
hemoragie ~i coaguli de sange in intestinul
Prognostic
gros. Uneori, se intalnese leziuni de necroza
Este defavorabil pentru forma supraacuta
superfieiala a mucoasei ileonului ~i eolonu-
~i rezervat in forma anna.
lui, cu bule de gaze in submucoasa, intre
Este mai putin raspandita. comparativ eu ilor de zooigiena (112, 125), Cll deficit in
enterotoxiemia data de tipurile A ~i C. proteine. substan1a uscata, caroten, cu can-
La noi In lara a (lSt deserisa de Scca~iu ~i co!. titali mari de furaje murate, de s]aba calitate
( 1973).
~i cantitati insuficiente de furaje fibroase ~i
Afecteaza viteii in primele 2 saptamani
groslere.
de viata ~i mai rar pe cei de pana la ] 0 sap-
tamani. Apare atat in unitati CLl furajare co- Tabloul clinic
respunzatoare ~i cu stare buna de intrelinere
Simptomatologia este asemanatoare eu
a vacilor gestante. cat ~i in unitali eu mad
cea data de tipu] C. Observatiile noastre,
deficienle in alimentalia vacilor ~i a eondili-
••••
•
:1t
-
Bali produse de germeni din genu! Clostridium 575
Este 0 forma intalnita mai ales in Ameri- care se confunda. Animalele prezinta colici,
ca de Nord ~i Australia, mai rar in Europa. Insa tara timpanism. cu convulsii, decubit
lateral. mi~cari de pedalare ale membrelor,
Caractere epidemiologice opistotonus ~i moarte dupa 4-5 zile.
Afecteaza animalele cu stare de Intretine- La examenu] biochimic se deceleaza gli-
re buna. cum sunt cele de 1-4 luni din Ingra- cozurie ~i cre~terea fosforului anorganic din
sange (65).
~atorii ~i, mai raL chiar taurinele adulte. Ca
~i la ovine. excesul alimental', reprezentat de
proteine ~i glucide. are un 1'0] important In Tabloul morfopatologic
Leziunile sunt predominant renale: hi-
patogeneza bolii.
Tabloul clinic peremie ~i hemoragii In zona cOliicala, ce
pot forma coaguli de pana la I cm dar tara
Boala evolueaza supraacut ~i aCLn. cu
modificarile de consistenta lntalnite la ovine
simptomatologie predominant nervoasa, ca
(95). Splina este tumefiata, continutul intes-
~i la ovine (95).
tinal este de culoare galbuie ~i tluid, uneori
In forma slipraaelltc7 mom·tea apare ful-
hemoragic. mucoasa intestinala este
gerator tara simptome prodromice, anima-
hiperemiata mai accentuat In ileon, iar
lele fiind gasite, In mod surprinzatoL moar-
limfonodurile mezenterice sunt marite ~i
te. Oaca evolutia este de cateya ore. anima-
hemoragice. la care se adauga 0 cantitate
lele prezinta convulsii, care persista pima la
momie. Insemnata de transsudat In cayitatea peri car-
Forma aeutc/. cea mai comuna, eyoluea- dica. cu hemoragii pericardice ~i miocardice,
precum ~i edem pulmonar (65).
za cu debut brusc, cu convulsii persistente,
. Examenul histologic evidentiaza modifi-
la care se adauga starea de apatie. adipsie ~i
cari semnificative In rinichi ~i encefal. cu
amauroza. dar cu retlexele palpebra Ie ~i pu-
distrofie hialina a epiteliului tubilor uriniferi,
pilare prezente. Unele animale se vindeca
hiperemie ~i hemoragii in interstitiul renal ~i
spontan. dupa 0 evolutie de 2-5 zile. tara
sechele. degenerar'ea celulelor Purkinje din cerebel
(95). In encefal se pun In evidenta ~i focare
La yaca, in perioada postpmium. boala
de encefalita ~i hemoragii perivasculare 10-
Imbraca simptomatologia febrei vitulere, cu
576 Boli injectioase ale allimalelor • bacterio::e
Este foarte rar semnalata, numai in unele edematierea peretilor cheagului, ulcere ~i
tari, la tineretul de 1-15 zile ~i rar la cel de enterita hemoragica, limfonodurile mezente-
12-18 luni (95). Ointre factorii de stres, cal- rice marite ~i hemoragice, precum ~i cu he-
dura din timpul verii are un rol decisiv in moragii la nivelul epicardului. endocardului
declan~area bolii. Mortalitatea atinge 15% ~i pleurei (65).
din efectiv.
Diagnostic
Tabloul clinic Oatele epidemiologice, clinice ~i
Evolueaza supraacut sau acut. cu aparie. morfopatologice permit numai un diagnostic
hipertermie, (4 I-42°C), diaree cu fecale de prezumtiv. Diagnosticul de certitudine 11
culoare galben-oranj, jetaj seros oculonazal confera numai examenul bacteriologic.
~i blefaroconjunctivita. care frecvent se Diagnostic diferential. Enterotoxiemia
complica cu oftalmie. cu tipul E trebuie diferentiata de colibacilo-
Evolutia este de 2-12 zile. za, salmoneloza ~i de unele intoxicatii acute.
A fast scmnalaUi in difcrite !ari din Europa ~i Asia, tia: cu excesul de concentrate ~i furaje mu-
in zone in care sc cre~te aceasta specie.
rate ~i cantitati insuficiente de fibroase ~i
La noi in tara a fast semnalata de Seca~iu ~i co!.
(1980) grosiere. In unele unitati, boala se declan-
~eaza la viteii nou-nascuti, In conditiile fu-
Caractere epidemi"ologice rajarii mamelor cu ratii deficitare In proteine
Apare la tineretul nou-nascut ~i la cel din ~i caroten, cu exces de furaje murate. Uneori
Ingra~atorii, precum ~i la bubalinele adulte intervin ~i deficiente de zooigiena, cu umi-
din cre~terea extensiva ~i intensiva. ditate crescuta, curenti de aer In adapost ~i
Este produsa de C. perfhngens tipurile transporturile obositoare (126, 160).
A, B, C ~i D. Primele doua tipuri au fost Infeqiile mixte cu C. perfi'ingens ~i E.
izolate ~i In tara noastra (126). coli, pe fondul deficientelor igienico-
alimentare au fost sernnalate la tineretul
In aparitia bolii intervin factori
favorizanti, ca ~i la celelalte rumegatoare, ovin, taurin ~i bubalin (114, 126). Mortali-
tatea este de 16-50%.
dintre care cel mai important este alimenta-
-
Bohpl'oduse de gel'meni din genu! Clostridium 577
Este 0 clostridioza grava. mai ales la La noi in lara V olintir ~i Lelll(ill (1952) all diag-
nosticat enterotoxiemia Cll tipul B la purceii nOll-
purceii nou-nascuti, soldata cu mortalitate llascLlli.
ridicata, 1ntalnita pe toate continentele.
La purcei, boala a prim it diferite denu-
Etiologie
miri: enterita necrotica infeqioasa. dizente-
Este produsa de tipurile A, B ~i C de C
rie anaeroba. enterotoxiemie hemoragica.
Boala a fOSl semnalata prima data de Detre ~i perfi'ingel1s. Tipul B a fost intalnit mai ales
Rohonyi (1927). In Ungaria. care izolcaza un germcn la purceii nou-nascuti, pe dlnd celelalte la
anaerob ulteior studiat de Bory (1928) ~i denumit B. suine de toate varstele.
zoodysenteriac hungariclis ~i care. dupa caractere1e Reprodueerea experimentala, la suine, cu
dcscrisc se pare ca ar fi fost C pe(fringens tip B.
precadere la pureei, nu int2impina mari difi-
~
••••
t.a
.....
'lW
T-'-'~_
Boli produse de germeni din genul Clostridium 579
cultati. S-au obtinut rezultate pOZltlve cu purceii 1ntarcati 1n greutate de 8-28 kg, cul-
tipurile A, B , dar mai ales eu tipul C (47, turi de C. peljhngens tip C, s-a reprodus
114), per os sau intragastrie, eu culturi inte- boala la 53% din subieqi, dupa 3-8 ore de la
grale sau numai cu forme vegetative, la pur- administrare, cu simptome de inapetenta ~i
ceii necolostrati. polidipsie. hipertermie ~i leucopenie (114).
La purceii 1ntarcati s-au 1ntreprins putine in alte experiente (12), adaosul de
experiente privind infeqia experimentala, fusariotoxine la culturile de C. perfringens
administnlnd furaje mucegaite sau 0 tip A ~i C, la purceii de 4-6 zile, a detenni-
substanta iritanta pentru mucoasa digestiva. nat simptome ~i leziuni de enterotoxiemie.
cum este oleul de croton. Administrand la
--
Bali pradllse de germeni din genII! Clostridium 581
Acest tip de eneterotoxiemie este din ce rior ~i moartea dupa 1-3 zile, eu rare vinde-
In ee mai des sel11nalat. mai ales 1a tineret. eari spontane.
La nol In tara a fOSl semnalata de Scca~iu ~i col Sindrol7llll enterotoxiel7lic, semnalat la
(1975).
tineretul Intareat $i animalele adulte, evolu-
Raspandirea ubievitara a C peifj'ingens
eaza eu inapetenta, diaree, uneori
tip A preeul11 ~i unele earacteristici patoge- hemoragica, eonvulsiL tortieolis. mi$cari
nice ale infeqiei eu acest tip, au deterl11inat
dezordonate, pareza trenului posterior. aece-
pe unii autori sa aiba rezerve In aceeptarea se epileptiformedeeubit ~i mi~dlri de peda-
Iui In etiologia enterotoxiemiei ]a suine.
lare ale membrelor. Moartea survine dupa ]-
Cercetari reeente au eonfirl11at Insa impor-
5 zi]e rar dupa 10 zile.
tanta tipului A In etiologia unor infeetii in-
In enterotoxiemia cu tipul A la tineretul
testinale ~i la aeeasta specie (129,143.145). Intareat. In varsta de 1-6 luni. tabloul clinic
Ca ~i ]a alte speeii. tipul A produce tulburari
este dominat de tulburarile gastrointestinale,
digestive determinate atat de tulpini
eu apetit caprieios, sau anorexie, vomis-
enterdtoxinogene cat ~i de tulpini
mente. diaree cu feeale apoase, galbui sau
neenterotoxinogene. difieil de diferentiat
cenu~ii. eu striuri sanguinolente, sau diaree
l11orfoelinic.
hemoragiea CLl deshidratare aecentuata, hi-
pertennie (41-42°C), torticolis. mi$cari
Tabloul clinic
dezordonate. aeeese epileptiforme, cu rare
Sil11ptomatologia este. In general. ase- eazuri de ieter ~i hemoglobinurie. Moartea
manatoare eu eea prod usa de tipu I C. cu are loc dupa eateva ore pana la cateva zile.
diferenta ea numarul de eazuri cu evolutie Exista ~i evolutie eronica. eu durata de ] 5-
supraacuta ~i eu diaree hemoragica este mai 30 de zile sau peste, cu simptome de diaree
mic, lipsind totodata elil11inarile de mucoasa seromueoasa, permanenta sau intermitenta $i
neerozata.
slabire progresiva.
Enterotoxiem ia la suine evolueaza sub
La animalele adulte (seroafe, vieri, porci
trei sindroame: dizenteric. icteric ~i la Ingra~at), enterotoxemia eu tipul A evolu-
enterotoxiemie.
eaza acut sau subacut. eu abatere. redLlcerea
Sindrol7llll di::enteric. eel mai freevent.
apetituluL diaree mucohemoragica, tremu-
atat ]a tineret cat ~i la adulte (seroafe, vieri, raturi musculare, pareza trenului posterior,
porei la Ingra~at), se earaeterizeaza printr-o decubit $i convulsii. La unele cazuri se Inre-
simptomatologie asemanatoare cu cea din gistreaza hemoglobinurie ~i ieter.
forma supraaeuta, data de tipul C. La purceii nou-naseuti cat ~i la cei Intar-
[nfeqia data de tulpinile enterotoxinogene, cati, enterotoxiemia poate evolua clinic ~i ca
denumita la pureeii intarcati ~i diaree recll- infeqie asociata, cel mai des cu colibaciloza.
renta, se manifesta prin diaree apoasa, eu
slabire prcigresiva ~i evolutie de 1-2 zile, Tabloul morfopatologic
rareori 7 zile sau mai mult. In sindrOl7llll dizenteric la purceii nou-
Sindroll1111 icteric este rar. Intalnit ]a nascuti modificarile sunt localizate [a sto-
pureeii nou-nascuti, tineret ~i la animalele mac ~i intestinul subtire, fiind asemanatoare
adulte. se exteriorizeaza prin diaree eelor produse de tipul C, insa de intensitate
seromueoasa sau hemoragica, ieter $i hemo- mai redusa.
globinurie, eonvulsiL pareza trenului poste-
582 Bali illJectioase ale allimalelor • bacrerio::e
•
Bali praduse de germeni din genul Clostridium 583
eelei acute. Intalnita eel mai freevent la iepu- C.spiroforme la intestin ~i fieat, eu destinde-
rii adulti. eu diaree seromueoasa. slabire rea eeeului pringaze, hemoragii ale l11ueoa-
progresiva ~i rare eazuri eu diaree sei, neeroze hemoragiee In ileon, colon ~i
hemoragiea ~i ieter. fieat (30. 95, 99).
Enterotoxiemia eu C. diffieile evolueaza La exal11enul histologic se remarea ne-
la iepurii tineri sub forma unei diarei eroza epiteliului mueoasei eeeale ~i a tubilor
neonatale. uriniferi eu neeroza aeuta a eOliiealei renale,
La nutrie. Indeosebi la tineretul de 5-10 eu disparitia arhiteeturii riniehiului ~i
zile ~i mai rar la eel In varsta de peste :2 depletia elementelor limfoide din splina ~i
saptamani se observa diaree eu feeale gal- limfonodurile mezenteriee (95).
bui, uneori hemoragiee ~i moartea dupa 3-5
zile. Diagnostic
Boala se suspieioneaza pe baza datele
Tabloul morfopatologic epidemiologiee ~i morfocliniee. Diagnosti-
In enterotoxiemia eu C. perf;·ingens. in cuI de eertitudine se realizeaza prin examen
evolutia aeuta, se Inregistreaza dilatarea ee- bacteriologic.
eului ~i eolonului prin gaze, eu prezenta Diagnostieul diferential se impune, In
hemoragiilor ~i enteritei fibrinoneerotiee, primed rand, fat a de Imbolnavirile eu mani-
hemoragii ale seroaseloL hiperemia orga- festari digestive. printre care eolibaeiloza,
nelor interne, eu edel11 pulmonar ~i periear- enter ita mueoida, salmoneloza, streptoeoeia,
dita fibrinohemoragiea. In formele eroniee leptospiroza. eoeeidioza ~i unele intoxieatii,
apar neeroze In fieat. riniehi, splina, pu]moni de care se diferentiaza prin examene de la-
~i timus. borator.
Tabloul morfopatologie la ro::atoarele
salbatiee (131) este asemanator eu eel Intal-
Boli produse de germeni din genu! Clostridium 585
Comparati\' CLlcclelalte ierbinJre cabalincle sunt schimbarea ratiei. furajele mucegaite sau
mai pLl!in recepti\'e la infectia CLlC per(ringens. care contin unele sLlbstante chimice (lngra-
Primele cazuri au fost identitlcate in 1937 de
.\ lontgomerie ~i Rowlands In \larea Britanie. apoi de
~aminte, pesticide), care dLlC de asemenea la
.\Iasson ~i Robinson In 1938. in Africa de SueL ~i apoi disbacterioza ~i modificarea chimismului
in multe alte !ari. de pc diferite continente intestinal. conditii ce favorizeaza mLlItipIica-
Estc cunoscuta ~i sub denumirile de enterocolita rea clostridi ilor. De asemenea ~i stresul,
clostridiana. enteroto:\iemia Im\njilor nou-nascu!i sau
dizenteria anaeroba a manjilor. pentrLl C. diffieile, favorizeaza aparitia ~i
evolutia enterotoxiemiei.
Etiologie
Este prod usa, 1n principaL de C. Tabloul clinic
perfhl7gel7s tipurile A, B, ~i C.Tipul A de- Evolutia este supracuta saLl acuta.
termina enterotoxiemia la tineret ~i adu1ti. ~i Forma szrpraaelita. cea mai frecvent 1n-
talnita mai ales la tineretul sub IO zile, evo-
1mpreuna cu tipul D participa probabiL ~ila
lueaza de multe ori asimptomatic, manjii
etioJogia boJii de iarba ("grass sickness"),
fiind gasiti morti. Alteori, animalele prezinta
iar tipurile B ~i C produc enterotoxiemia la
colici ~i diaree seromucoasa de cLlloare gal-
tineretul nOLl-nascut mai rar ]a manjii de
ben bruna, apoasa, uneori hemoragica. In
cateva saptamani. $i alte clostridii pot pm1i-
unele cazLlri habitLlsul este normal pana apa-
cipa 1a etiologia acestei boli, prep on de rent
re diareea CLlfeca1e brune, fetide, pentru ca
C. dif.licile, dar ~i C. sordellii ~i chiar C dupa 2 ore sa se instaleze starea depresiva.
eadaveris (163).
Deshidratarea accentuata este urmata de ~oc
~i mom1e 1n cateva ore.
Caractere epidemiologice Forma aczrta evolueaza cu precadere la
Boala afecteaza mai ales tineretul ~i mai tineretLl1 de peste 10 zile ~i la animalele
rar animalele adulte, de toate rasele. Este
adulte, CLl 0 simptomatologie asemanatoare
favorizata de factorii alimentari. cum sunt
formei supracLlte, mai atenuata, cu hipe11er-
586 Boli infec(ioase ale anima/e/O!' • bacterioze
mie (40,5-41 0c), edeme subcutanate, iar la hemoragii in lamina propria, submucoasa ~i
animalele adulte, uneori ~i simptomatologie subseroasa, In afara de 0 reaqie leucocitara
nervoasa (35). accentuata.
Enterotoxiemia cu C. diffieile (103), In submucoasa, modificari congestive,
afecteaza manjii sub varsta de 3 zile, cu edematoase ~i hemoragice se adauga la in-
simptome de colici ~i diaree apoasa. Tempe- filtratul neutrofilic ~i macrofagic. Bacili
ratura corporala ramane In limite normale, Gram pozitivi se gasesc In lU1l1enulintestinal
iar tahicardia, tahipneea, deshidratarea ac- ~i In vilozitatile necrozate.
centuata ~i acidoza metabolica c01l1pleteaza Inocularea i.v. de C. perji'ingens tip A la
tabloul clinic. Hematologic, se deceleaza ponei, da colici cu evolutie acuta ~i
leucopenie cu limfopenie. Evolutia este de gastroenterocolita he1l1oragica (51).
5-24 ore. La cazurile cu necroze hepatice se ev]-
Evolutia clinica in enterotoxiemia caba- dentiaza infiltrat neutrofilic periferic, iar in
linelor cauzata de C. perji'ingens, tipurile B tesuturile necrozate, nU1l1ero~ibacili, he1l10-
~i C este mai grava, cu mortalitate ridicata, sideroza hepatica, miocardita cu bacili izo-
comparativ cu enterotoxiemia data de tipul lati, endocardita valvulara cu necroza ~i in-
A ~iC. difJleile. filtrat neutrofilic ~i nefrita interstitial a acuta.
Examenele hematologic ~i biochimic Leziunile necrotice intestinaie, in
efectuate In enterotoxiemia cu tipurile A ~i enterotoxiemia cu tipul A, prin gravitatea lor
C evidentiaza leucopenie cu neutropenie, nu se diferentiaza de cele produse de tipul C.
hipoproteine1l1ie, cre~terea fibrinogenului in Enterotoxiemia cu C. perji'ingens tipul
sange la peste 400 mg%, acidoza metaboli- B, morfopatologic, se manifesta prin hi-
ca, iar la unele cazuri hipocalcemie, peremie pronuntata a intestineloL cu nume-
hiperbilirubinemie ~i azotemie crescuta (32). roase focare hemoragico-necrotice cu dia-
metrul de pana la 1 cm, ce se pot ulcera.
Tabloul morfopatologic Histologic, se re1l1arca necroza mucoasei eu
in enterotoxiemia cu tipul A, examenul numero~i bacili in tesuturile necrozate (51).
necropsic releva necroza difuza a mucoasei In enterotoxiemia cu C. perji'ingens tipul
duodenale ~ijejunale, cu continut hemoragic C. modificarile gastrointestinale sunt mai
in i1eon ~i colon, hemoragii ~i fibrina ade- accentuate ~i constau din enteroeolita sau
renta la mucoasa ~i gaze in peretii intestinali enterita difteroida, emfizem al peretelui in-
~i intre foitele mezenterice. In cavitiltea pe- testinal, peritonita, iar la unele eazuri, ente-
ritoneala se gase~te 0 cantitate insemnata de roeolita erupala sau hemoragiea.
exsudat serosanguinolent. La unele cazuri, In enterotoxiemia eu C. difficile se evi-
leziunile sunt mai grave, cu enterita dentiaza enterita hemoragiea cu eroziuni ~i
hemoragiconecrotica sau difteroida (32). necroze zonale (103).
S-au descris ~i cazuri rare, la tineret, cu
ciroza ~i necroze hepatice (35). Diagnostic
La examenul histologic se remarca ne- Se stabile~te pe baza datelor
croza difuza superficiala a mucoasei intesti- epidemiologiee, cliniee ~i morfopatologiee.
nului subtire ~i intestinului gros, de la duo- Diagnosticul de eertitudine se stabile~te prin
den pana la portiunea proximala a colonului, confirmarea bacteriologica. Examenul
cu infiltrat format din neutrofile degenerate, bacterioseopie ~i mai ales determinarea' nu-
eritrocite ~i trombi fibriono~i. La periferia merica a C. perji'ingens, din fecale sau eon-
zonelor necrotice se observa hiperemie ~i tinutul intestinal, are 0 mare valoare diag-
-
Bali praduse de germeni din genul Clostridium 587
nostica ~i la aceasta specie. Valori de peste zincbacitracina a fost eficace (163), iar la
103 bacterii/g indica cu mare probabilitate, om, vancomicina (145).
enterotoxiemia.
Profilaxie ~i combatere
Prognostic Profilaxia generala nespecifica vizeaza
Este gray, mai ales la tineret datorita respectarea masurilor de igiena ~i alimenta-
mortalitatii ridieate. tie, cu dezinfeqii periodice ale adapostului,
igiena glandei mamare ~i restriqii ale furaja-
Tratament rii iepelor inaintea patiuritiei, pentru a evita
Dintre chimiopreparatele active. pell1Cl- suptul unor cantitati prea mari de lapte, in
lina ~i metronidazolul s-au dovedit eficiente prime Ie zile de viata a mfmjilor. Se vor ad-
ca tratament etiologic, concomitent eu ad- ministra ~i probiotice, din bacterii lactice.
ministrarea, per as, a serului antiperfringens La diagnosticarea bolii se intervine cu
de tip A ~iC, in primele 6-12 ore de viata, la seropreventie, parenteral sau per as,
care se asociaza tratamentul simptomatic. de ehimiopreventie cu penicilina sau
rehidratare ~i combaterea durerii cu analge- metronidazol. Nu se vor utiliza clindamicina
zice ~i antiinflamatoare nesteroide. In ~i lincomicina.
enterotoxiemia experimentala eu C. diffieile,
-
589
Boll produse de germeni din genu! Clostridium
de euloare galbena a puilor de nllrea, sau de apa sau parenteral, la care se asociaza trata-
intoxieatiile ell fosfor; la pisica, de salll7o- mentul simptomatic. Pentru caine ~i pisica in
nelo:::a ~i boala lui Aujes:::ky forma abdomi- infectia cu C. perfi'ingens, cele mai active
nala. In forme1e cu icter ~i hemoglobinurie. sunt tilozina, eritromicina. ampicilina ~i
enterotoxiemia trebuie diferentiata de lep- metronidazolul. iar in infeqia cu C. diffieile,
tospiro:::a ~ibabe:::io:::a. vancomicina ~i metronidazolul (21),
Prevenire ~i combatere
Prognosticul este gray, mai ales cand
Prevenirea bolii se bazeaza pe respecta-
evolueaza cu simptomatologie nervoas2L cu
rea tehnologiei de cre~tere vizand alimenta-
hemoglobinurie ~i ca infeqie mixta.
tia. prin administrarea furajelor de origine
animala corespunzatoare bacteriologic. pre-
Tratament
cum ~i respectarea masurilor de igiena a
La animalele cu hemoglobinurie ~i cu
adapostului, cu precadere in perioada partu-
simptome nervoase. tratamentul nu este efi-
ritiei ~i a alaptarii puilor. Dupa precizarea
cient. Se poate interveni cu ser
diagnosticului se va efecuta serumizarea
antiperfringens (Serogan) ~i cu un
preventiva ~i chimio-preventia, in furaje sau
chimiopreparat in funqie de tipul izolat ~i de
in apa de baut.
rezultatul antibiogramei. per as, in furaje,
Prima scmnalare a bolii a fost tacutii in Japonia. cic numai in prezenta bicarbonatului de sodiu ~i
'iakall1l1ra (192:!), la pllii de gaina in nirsta de ]·20 a amidonului (114),
zlle. liind identiticata apoi In diferite alte lari. La noi in
tara a fost descrisa cnterotoxiemia ell tiplll A de carre
Scca~ill ~i col. (1975). Caractere epide'.l1iologice
Boala este cunoscuta ~i sub diferite alte Boala naturaJa se intalne~te atat la pasa-
denumiri: enterita necroticli, enterita rile domestice (gaina. fazan, rata. gasca), cat
necrotico-uIceroasa, enterotoxiemie etc. ~i la cele salbatice (~oim. uliu. gasca, rata,
porum beL cioar'a), La gaina. se diagnostica
la puii de toate varstele ~i la adulte. mai
Etiologie
frecvent in cre~terea intensiva, ia puii de
Este produsa de C. perfl-ingens tipurile
carne. incepand cu varsta de 15 zile. crescuti
A, C ~iD.
1nfeqia experimentala este posibila cu pe a~ternut. Dintre factorii favorizanti. ca ~i
la mam ifere. al imentatia este un factor free-
culturi. administrate per os. in gu~a. sau
intraduodenal. in anumite conditii (9. 12. vent incriminat in declan~area bolii. Unele
componente din ratie. cum sunt, raina de
112).
In experientele de reproducere experi- pe~te. de grau ~i de orz, in exces, pot sa
mentala a infectiei. pe pui de 25-40 zile ~i agraveze evolutia in focar. Simpla schimba-
re a ratiei poate declan~a uneori boala (9).
gaini adulte. cu C. perfi'ingens de tip A in
asociere cu bicarbonat de sodiu ~i alimenta- Miero- ~i macroleziunile intestinale pro-
duse de furajele eu continut crescut de ce-
tie speciala (amidon 100%), sau dieta abso-
luloza. unele boli cu iocalizare digestiva. cu
luta. a reie~it rolul important al factorilor
etiologie microbiana sau parazitara, mai ales
favorizanti. obtinandu-se rezultat pozitiv
infestatia cu diferite specii de coccidii, la
590 Boli il1fecrfoase ale al1imalelor • bacterio:;e
La acestea. se adauga probiotice. cum sunt ongme animala se admit In consum numai
culturile de Lactobacillus acidophilus. daca sunt corespunziitoare bacteriologic.
in focare se aplica chimiopreventia cu un
Pl'ofilaxie ~i combatere chimiopreparat activ fata de C. perfi'ingens,
Profilaxia nespecifica urmare~te Inlatura- iar In infeqiile mixte ~i fata de agentii etio-
rea factorilor favorizanti. asigurand conditii logici respectivi. Din ratie se exclude raina
corespunzatoare de zooigiena ~i alimentatie de pe~te ~i se adlllinistreaza probiotice, vi-
echilibrata cantitativ ~i calitativ. Furajele de taminele A, D~. E ~i lactoza 2%.
--
Bali praduse de germeni din genul Clostridium 593
La om, pe l<inga toxiinfectiile date de ti- Dintre viscerite, pe langa cele incadrate
pul A, s-au inregistrat ~i toxiinfeqii alimen- in toxiinfeqii alimentare, C. perfringens a
tare grave, cu mortalitate ridicata, produse mai fost incriminat in etiologia diferitelor
de tipul C4 (fostul tip F), dar ~i de tipurile C organopatii (apendicite, meningite, sinuzite
clasic ~i D. etc) ~i in unele septicemii postabortive (5).
Boala a fost semnalata In Polonia In anul cu sporii rotunzi sau ovali, subterminali sau
1999 (55) la puii broiler, cu 0 mortalitate de terminali. ce deformeaza celula vegetativa.
8,3% In prima saptamana de viata ~i 15% In Tulbura mediile lichide, eu formarea unui
primele 48 zile. sediment vascos. Pe suprafata gelozei cu
C. baratii (sin. C. paraperji-ingens, C. sange formeaza colonii eu diametrul de 0,5-
perenne) este un bacil cu dimensiunile de 2. mm. circulare sau neregulate, uneori cu
0,5-1,9/1,6-10,2 flm, Gram pozitiv. imobi!. aspect lobat, plate sau convexe, translucide
Boli produse de gernzeni din genu! ClostridiulIl 595
sau opace, cu suprafata neteda, hemolitice, Dintre animalele domestice, s-a identificat la
cu rare tulpini nehemolitice (13). Reduce capra.
ro~ul neutru ~i rezazurina ~i formeaza
acetilmetilcarbinol (tabelul 2). Tabloul clinico-morfopatologic
Majoritatea tulpinilor sunt sensibile la Clostridioza la pui s-a manifestat printr-o
penicilina, cloramfenicol ~i tetraciclina ~i simptomatologie necaracteristica iar
rezistente la eritromicina ~i clindamicina. morfopatologic prin Intarzierea resorbtiei
Supernatantul culturilor este netoxic pentru vitelusului, focare necrotice In ficat, uneori
~oarece. de dimensiuni mari, pana la 0 treime din
S-a izolat din fecale de la oamenii sana- lobii hepatici, enterita cataralhemoragica,
to~i ~i ~obolani, din plagile de razboi, din nefrita interstitiala ~i granulomatoasa urica.
infeqiile oculare. auriculare ~i ale prostatei. La examenul bacteriologic s-a izolat C.
baratii din ficat splina, intestin ~i din furaje.
Istoric Etiologie
A fost semnalata prima data de Morse (1907) in C. colinum este un bacil anaerob de
S.U.A ~i apoi de Bennets (1930) In Australia. Deoare-
ce a fast observata Irecvent la prepeli]a japoneza a fost
i ,0/3-4 11m,uneori u~or curbat, cu capetele
denumita "boala prepeli]ei" (Quail disease). Agentul
rotunjite, mobil, necapsulat ~i Gram pozitiv.
etiologic a fost izolat de Berkhoff ~i.col. (1974) ~i Sporularea se observa rar fn mediile de cultura,
numit Clostridium colinum,dupa numele prepeli]ei de sporii fiind totu~i prezenti, ovali, situati
Virginia din S.U.A (Colinum virginianus).
subterminal. Se cultiva numai pe medii spe-
ciale, fiind un anaerob pretentios privind
conditiile de anaerobioza ~i necesitatile nu-
602 Boli intec/ioase ale animalelm' • baclerio:e
-
Boliproduse de germeni din genul Clostridium 603
Bibliografie
1. Baie§, I., Bran, L. (1972), Bolile infectioase Vet. Microbial. , 9, 497
ale anima/e/or domestice, Ed. Did. §i Ped., 11. Carp, N., Ungureanu, C., Petrovszky, M.,
Bucuresti lordache, A (1966), Lucr. ICVB "Pasteur', V,
2. Barzoi, D., Meica, S, Negu\, M. (1999), To- 365
xiinfectiile a/imentare, Ed. Diacon Coresi, Bu- 12. Carp-Carare, M. (1987), Teza doctorat,
cure§ti F.MV la§i
3. Balauca, N., Kohler, B" Horsch. F., 13. Cato, EP., George, W.L., Finegold, S.M. in:
Jungmann, R., Prusas, I. (1976). Arch exper Sneath, PH, Mair, N.S., Sharpe, M.E., Holt,
Vet med, 30, 913 JG. (1986), Bergey's Manual of Systematic
4. Bercea, I., Mardari, AI., Moga Manzat, R., Bacteriology II, Ed. Williams and Wilkins,
Pop, M., Popoviciu, A. (1981), Bo/i infectioa- Baltimore-Landon-Los Angeles-Sydney
se ale anima/elor, Ed. Did §i Ped., Bucure§ti 14. Chiotan, M. (1998), Bali infectioase,
5. Bittner, J. in: Balbaie, V., Pozsgi., N. (1985), Ed. National, Bucure§ti
Bacteri%gie medica/a, II, Ed. Medicala, Bu- 15. Cockrill, WR. (1974), The husbandry and
cure§ti health of the domestic buffalo, Roma, FAO
6. Blobel, I., Schliesser, 1. (1980), Handbuch 16. Co\ofan, 0., Brada\an, Gh. (2000), Diagnostic
der bakteriellen Infektionnen bei Tieren, Bd.11. necropsic /a pasari, Ed. Ion lonescu de la
VEB Gustav Fischer Verlag, Jena Brad,la§i
7. Bunton, D., Macleod, N.S.M., Nicolson., T.B. 17. Cristea, I., Bara, C., Cerni, I., Seca§iu, V.
(1981), Vet. Rec. 108, 459 (1963), Microbiologia, 8,49, Buc.
8. Buiuc, D., Negu\, M. (1999), Tratat de mi- 18. Cristea, I., Seca§iu, V, Rusu, I. (1965),
crobi%gie clinica, Ed. medicala, Bucure§ti Rev. Zoot. Med. Vet., 15, (7),60
9. Calnek, B.W (1997), Diseases of Poultry, 19. Cristea, I.. Gavanescu Gh. (1980),
10th Ed. Iowa State University Press LucT.Slmpozion, 327, Cluj-Napoca
10. Carman, R.J., Borriello, S.P. (1984), 20. Critchley, EM. (1991), J. Royal SocMed., 84, 95
608 Boli infectioase ale animalelor • bac/erioze
21. Craige, E. Greene (1998), Infectious Dis- Zecheru, L. (1998), Lucr. $t. Med. Vet., Timi-
eases of the Dog and Cat 2nd ed, by W.B. ~oara, XXXI, 107
Saunders Company 45. Herman, V., Moga Manzat, R., Ciorba, D.,
22. Cuciuc, V., Gingara~u, C. (1993), Rev. Rom. Zecheru, L. (1997), Lucr. $t. Med Vet, Timi-
Med. Vet. 3, 210 ~oara, XXX, 110
23. Cerni, I., Seca~iu, V., Cristea, I., Torok, G., 46. Hofstad, M.S. (1984), Diseases of Poultry, 8th
(1976), Med Vet Pract Crest Anim, 1, 59 ed, Iowa State University Press, Ames, Iowa,
24. CoUereau, Ph., Gilbert, H., Joubert, Z., USA
Oudar, J., Pierre, M. (1962), Rev. Med. Vet. 47. Hogh, P (1974), Thesis, Copenhaga
113,34 48. Holt, JG., Krieg, N.R, Sneath, P.HA,
25. Cygan, Z., Buczek, J., (1994), Med. Wet., 50, Staley, J,T., Williams, S.T. (1994), Bergey's
548 Manual of Determinative bacteriology, IXth
26. Danko, G., Suveges, T., Szabo, I. (1975), Edition, Williams and Wilkins
Magy. AllatoN. Lapja, 30, 203 49. Honich, M, Sugar, L, Kemenes, F. (1978), A
27. Darie, P., loni\a, C. (1977), Lucr. ICVB vadon 13/0 allatok betegsegei, Mezogazdasagi
"Pasteur", 13, 95 Kiad6, Budapest
28. Daube, G. (1992), Ann.Med Vet, 136,5 50. Hutyra, F., Marek; J., Manninger, R, M6csy,
29. Danescu, A, Carste\, I., Toma, A (1978), J. (1959), Spezielle Pathologie und Therapie
Lucr. ICVB "Pasteur", 14, 175 der Haustiere, Band Infektionskrankheiten,
30. Dojana, N, Militaru, M., Militaru, D. (1997), VEB Gustav Fischer Verlag, Jena
Biologia $i patologia animalelor de laborator, 51. Jubb, KVF., Kennedy, P.C, Palmer, N.
Ed. Coral Sanivet, Bucure~ti (1993), Pathology of Domestic Animals 4ed,
31. Dragomirescu, M. (sub redac\ia) (1997), Pro- vol.2, Academic Press, Inc.
cesul infectios, Ed. Helicon Timi~oara 52. Katitch, RV (1965), Les maladies des
32. East, L.M., Savage, C.J., Traub-Dargatz, animaux domestiques causees par les
J.Z., Dickinson, C.E, Ellis, RP.' (1998), microbes anaerobies, Vigot Freres, Editeurs,
JAVMA,212,1751 Paris
33. EI-Idrissi, Ah., Ward, G.E. (1992), 53. Klaasen, H.L., Molkenboer, B.M., Bakker, J.,
Vet. Microbial 31, 89 Miserez, J., Hani, H., Frey, J. Popoff, M.R,
34. Euzeby, J.P. (1994), RevMBd VBt, 145,3 Bosch, J., Vanden, F. (1999), FEMS
35. Fassi-Fehri, M., Fassi-Fehri, N., Marsil, A. fmm.Med. Microbial. , 24, 325
(1972), Rev.MBd Vet, 183, 1555 54. Konopatkina, AA (1984), Epizmotologhia i
infectionae bofezni sefskohoziaistvenah
36. Foley, J., Hirsh, D.C, Pedersen, N.C. (1996),
Feline Practice, 24, 31 jivotnah, Izd."Kolos", Moskva
37. Gardner, DE (1973), J.CompPath., 83, 509 55. Kosowska, G., Borzemska, W., Karpinska,
38. Ganssbauer, Kramer, S., Mayer-Lindenberg, E., Binek, M., Rzewuska, M., Romanik, A,
A, Nolte, I. (2000), Tierarztl. Prax. 28, 225 Malicka, E. (1999), Med.Vet., 55,111
39. Goregliad, H.S. (1971), Bolezni dikih 56. Kaler, B. in: Beer, J. (1980),
Jivotnah, Tzd."Nauka", Minsk Infektionskrankheiten der Haustiere, II, VEB
40. Grigoriu, N., Danescu, A, Eustafievici, O. Gustav Fischer Verlag, Jena
(1975), Biology and Pathology of anaerobic 57. Kumeneje, K., Gudbrand, B. (1973),
Bacteria Symp., Bucure~ti, 355 Nord. Vet.Med., 25,196
41. Hatheway, C.L., Johnson, EA (1998), 58. Klemm, W. (1975), Teza de doctorat ,FMV,
Clostridium in: Collier, L., Balows, Sussman, Bucuresti
M. Tapley and Wilson's Microbiology and 59. Leon, L., Cubero, J. (1998), Ovis, 58, 31
Microbiellnfections, 9th ed. Arnold, London, 60. Lewis, C.J., Naylor, RD. (1998),
2 Vet.Rec.,142,417
42. Hatheway, C.L. (1990), Clin. Microbial. Rev., 61. Loibl, A (1987), Wien. Tierartz/. Monatsch.,
3, 66 74, 56
43. Herman, V., (1999), Teza de doctorat, FMV, 62. Lovland, A, Kaldhusdal, M. (1999), FEMS
Imm. Med. Microbial. , 24, 345
Timi~oara
44. Herman, V, Moga Manzat, R, Ciorba, D.,
-
B oli produse de germeni din genul Clostridium 609
63. Lupu, A., Codarcea, I., Carjalin, S. (1999), 83. Moraillon, P., Yalcin, N. (1966),
RevRom.Med. Vet.9,63 Rec.Med. Vet., 142,935
64. Macarie, I., Cure, C., Pop, AI., Bittner, J. 84. Muylle, E., Oyaret, M., Ooms, L.,
(1980), Lucqt. IANB, Seria C, 23 Decraemere, H. (1975), JAVMA, 167,47
65. Manteca., Ch., Daube, G. (1994), 85. Negulescu, AI., Popoviciu, A., Bercea, I.,
Ann·Med. Vet., 138, 115 Cure, C. (1959), Probl.Zoot. Vet., 9, (2), 51
66. Mardari, AI., Olarian, E:; Enescu, L., Perianu, 86. Nesterov, V. (1984), Bolile vanatului, Ed.
T., Clipa, V, Belousov, E., Lauci, E. (1969), Ceres, Bucure~ti
Rev. Zoot. Med. Vet., 19, (9), 54 87. Nesterov, V., Pastarnac, N., Sarbu, V.
67. Matveev, K,I., Petrivleva, P (1966), (1981), Bolile animalelor pentru blana, Ed.
Bakterialnae ispirochetoznae, transmisionae Ceres, Bucure~ti
infectii bolezni pokrovov i anaerobnae infectii, 88. Nestorescu, N. (1965), Bacteriologie medi-
5, Izd.Medilina, Moskva cala, Ed. Medicala, Bucure~ti
68. Mayr, A. (1984), (Rolle/Mayr) Medizinische 89. Niilo, L. (1980), Can Vet.J., 21,141
Mikrobiologie, Infektions und Seuchenlehre, 90. Niilo, L. (1988), Can Vet.J., 29,658
Ferdinand Enke Verlag, Stuttgart 91. Niilo, L. (1993), in Gyles, C.L.,Thoen, C.O.,
69. Mayr, A. (1993), (Rolle/Mayr), Medizinische Pathogenesis of bacterial infections in
Mikrobiologie Infektions und Seuchenlehre, animals, Eds.2nd Ed. Ames; Iowa State
Ferdinand Enke Verlag, Stuttgart University Press
70. Mitroi, P., Ungureanu, C., Grecianu, AI. 92. Orlov, F.M. (1974), Infektionae bolezni
(1961), Rev.Zoot.Med. Vet, 11, (6), 57 krupnogo rogatovo skota, Izd. Kolos, Moskva
71. Meer, R.R., Songer, J.G. (1997), 93. Parish, W.E. (1961), JCompPath., 71, 377
Am.J VetRes., 58,705 94. Paul, I. (1982), Diagnostic morfopatologic
72. Moga Manzat, R., Herman, V., Ciorba, D., veterinar, Ed. Ceres, Bucure~ti
Zlibu\, Z. (1996), RevRom.de Med. Vet., VI, 95. Paul, I. (1996), Etiomorfopatologie veterinara,
3, 263 Ed. All, Bucure~ti
73. Moga Manzat, R., Ciorba, D., Herman, V. 96. Perianu, 1. (1996), Bolile infectioase ale ani-
(1996), St. §i cercet. de med. vet (Inst. malelor, Bacterioze, vol.l, Ed. Funda\iei
Pasteur Bucure§ti), IV, 10 Chemarea, la~i
74 Moga Manzat, R., Herman, V. (1999), 97. Popescu, C.St. (1985), Boli infectioase de
RevRom.de Med. Vet, IX, 4, 329 origine telurica la animale, Ed. Scrisul Roma-
75. Moga Manzat, R., Herman, V. (1999), Jurnal nesc, Craiova
Med. Vet, XXXI, 6, 5 98. Popoff, M.R. (1996), Revue Med. Vet .. 147,
76. Moga Manzat, R., Ciorba, D., Herman, V. 425
(1996), Lucqt. med. vet. Timi§oara, XXIX, 99. Popoff, MR (1989), Revue Med. Vet., 140,
157 479
77. Moga Manzat, R., Ciorba, D., Herman, V. 100. Popovici, I., Ludmila, Stamatin (1968), Bolile
(1997), Lucr.§t.,med.vet. Timi§oara, XXX, infectioase ale animalelor domestice, Ed.
104 Did~i Ped., Bucure~ti
78. Moga Manzat, R., Herman, V., Ciorba, D., 101. Praisler, P., Lapu~neanu, I. (1979), Cercetari
Back, Gh. (1998), Lucr.§t.med. vet. Timi§oara, Agronomice in Moldova, 2, 113
XXXI, 91 102. Quin, P.J., Carter, M.E., Markey, B.K., Carter,
79. Moga Manzat, R. Ciorba, D., Herman, V. G.R. (1994), Clinical Veterinary Microbiology,
(1996), Lucqt. med. vet. Timi§oara, XXIX, Wolfe Publishing
162 103. Radostits, O.M., Gay, C.C., Blood, D.C.,
80. Moga Manzat, R., Herman, V., Nec~ulescu, Hinchcliff, KW. (1994), Veterinary Medicine,
M., Dane~, M., Ciorba, D. (2001), Lucr. $t. 8th ed., W.B. Saunders Co. Ltd
FMV la§i, 44, (sub tipar) 104. Rapuntean, Gh., Rapuntean, S. (1999),
81. Moga Manzat, R. (1999), St.·Cerc.Med. Vet Bacteriologie speciala veterinara, Tipo Agro
(lnst. Pasteur Bucure§ti) (sub tipar) Cluj-Napoca
82. Moller, K., Ahrens, P. (1996), Anaerobe, 2, 105. Raducanescu, H., Bica-Popii, Valeria. (1986),
103 Bacteriologie veterinara, Ed. Ceres, Bucure~ti
610 Bali /nfect/oase ale an/malelor • bacterio:::e
,
Bali pradllse de germeni din genII! Clostridium 611
31.1. MICOPLASMOZELE
...,~
614 Bali infec,tioase ale animalelor • bacterio::e
colorarea frotiurilor se utilizeaza, cu rezul- moliza de tip a. ~i mai rar ~, principalul fac-
tate mai bune, metodele: Giemsa, tor hemolitic fiind peroxidul de oxigen.
Romanowsky, Castaneda ~i Dienes (52, 55, Micoplasmele ~i ureaplasmele sunt sensibile
63). la digitonina, iar acholeplasmele sunt rezis-
Pentru cultivarea l11icoplasmelor sunt tente (55, 57,63).
folosite medii acelulare, oua embrionate de Speciile de Mycoplasma sunt antigenic
gain a ~i culturi celulare. In diagnosticul de distincte. antigenele majore ale
rutina se utilizeaza bulionul ~i agarul la care micoplasmelor fiind proteinele de membrana
se adauga ingrediente ce satisfac cerinte Ie ~i glicolipidele, care sunt haptene,
nutritive ale micoplasmelor: serul de caL pierzandu-~i capacitatea antigenica 1n cazul
(furnizeaza colesterol), extract de levura, separarii de proteine. La unele specii au fost
glucoza. peptone, iar pentru selectivitate ~i evidentiate ~i alte antigene (galactanul) ase-
inhibarea altor germeni se adauga penicilina manatoare cu antigenele existente 1n capsula
~i acetat de thaliu. In mediile lichide se in- unor bacterii. Capacitatea antigenica a
clude ro~u de fenol ca indicator de pH. Me- micoplasmelor pem1ite prepararea serurilor
diiie preparate dupa aceasta formula gene- imune ~i identificarea speciilor cu ajutorul
rala sunt denumite bulion ~i agar PPLO (8. unor reaqii serologice: imunofluorescenta,
52, 55). inhibarea cre~terii, hemaglutinarea pasiva,
Micoplasmele, 1n generaL sunt facultativ inhibarea metabolica etc. (8, 56, 57).
aerob-anaerobe, til11pul de dezvoltare al Patogenitatea micoplasmelor este varia-
culturilor fiind de 3-7 zile. la temperatura de bila. fiind conditionata de factori intrinseci
37°C. In bulion. dezvoltarea culturilor este ~i extrinseci. Patogenitatea a fost demon-
apreciata pe baza virarii culorii indicatorului strata numai la unele specii apartinand ge-
de pH de la alcalin spre acid. iar pe agar nului Mycoplasma ~i Ureaplasma, fiind ab-
coloniile sunt mici (l0-600 !l), vizibile nu- senta la speciile incluse 1n familia
mai cu lupa ~i de 3 tipuri: clasic (oua ochi- Acholeplasmataceae ~i Spiroplasmataceae
uri), granular ~i punctiform (tiny-T) (52, 57). pre cum ~i In genurile ne1ncadrate 1n familii.
Micoplasmele se pot cultiva ~i pe oua Micoplasmele aqioneaza prin virulenta ~i
embrionate de gaina. direct sau dupa prin componente ~i secretii toxice: hemoli-
embrioadaptare ~i, de asel11enea, se l11ultipli- zine, proteaze, nucleaze ~i alti factori. M.
ca pe culturi celulare, efectul citopatic, sesi- nellrolyticllm produce 0 proteina termolabila
zabil dupa a IV-V-a zi, fiind caracteristic cu efect neurotoxic (52, 63).
(56, 57). In funqie de specie, micoplasmele pro-
Metabolismul micoplasmelor este pre- duc infeqii cu localizare respiratorie, geni-
dominant fermentativ ~i In masura mai mica tala ~iarticulara Ia pasari ~i mamifere, iar la
oxidativ. Majoritatea speciilor utilizeaza nivelul mucoaselor se 1ntalnesc 1n mod frec-
glucoza sau arginina ca sursa principala de vent ~i specii nepatogene sau a caror pato-
energie. Fermenteaza mai ales fructoza, ga- genitate nu a fost demonstrata.
lactoza, manoza, glucoza ~i glicogenul. La oameni, In infeqia naturala cu Iv!
Micoplasmele nu produc indo!' sunt pnellmoniae apar ~i autoanticorpi, iar pre-
catalaza-negative, In general nu au proprie- zenta acestora, asociata cu complexele imu-
tati proteolitice, ureaza fiind prezenta numai ne. este responsabila de localizari
la Ureaplasma sp., iar produqia de H2S ~i extrapulmonare (miocardite, artrite, leziuni
activitatea fosfatazica sunt variabile. Majo- ale sistemului nervos) (8).
ritatea speciiIor de micoplasme produc he-
Bali praduse de germeni din genu! Mycoplasma 615
pulmonare limfatice ~i sanguine ~1 de de- sau raman imobile, din eauza durerii din
clan~area unui proces inflamator, care cu- regiunea toraeica. Poate fi prezenta ~i insufi-
prinde bronhiolele, tesutul conjunctiv cienta eirculatorie manifestata prin edeme,
interlobular ~i alveolele pulmonare. puIs slab ~i aeeelerat
Galactanul prezent ]'n structura Forma acuta dureaza 10-15 zile,
micoplasmelor este un factor important de finalizandu-se prin moarte, ]'n proportie de
agresiune, fiind responsabil de producerea 30-50%, prin vindecare aparenta, sau prin
edemului pulmonar, a trombozei vasculare ~i cro111clzare.
limfatice ~i a inhibarii fagocitare. Anticorpii Forma cronica evolueaza lent ~i eu gra-
anti-galactan declan~eaza 0 reaqie de tip vitate mai mica, avand 0 durata de 1-2 luni.
Arthus, care contribuie la aparitia ~i agrava- Animalele slabese, prefera deeubitul, paru!
rea leziunilor pulmonare de tip exsudativ. este zburlit ~i tara lueiu, tusea este rara, iar
Focarele de bronhopneumonie se formeaza jetajul este mucopurulent. Animalele se pot
treptat datorita transmiterii prin contiguita- vindeca, dar ram an eu sechele pu!monare,
te, fiind ]'n diferite faze de evolutie. Trom- constituind astfel surse permanente de in-
boza vase lor sanguine ~i 1imfatiee este ur- feqie.
mata de anemia ~i, ulterior. de necroza zo-
nelor pulmonare aferente. Tot prin eontigu- Tabloul morfopatologic
itate, dar ~i pe cale limfatica, proeesul in- Leziunile morfopatologiee semnifieative
flamator cuprinde pleura ~i limfonodurile sunt prezente numai In cavitatea toraeiea ~i
mediastinale (24, 48, 54, 63). depind de forma evolutiva a bolii, fiind ea-
raeteristice p!europneumoniei fibrinoase (48,
Tabloul clinic 54).
Perioada de incubatie este de 2-4 sapta- in forma aeuta, ]'n eavitatea pleurala este
mimi, dar uneori poate fi de 2-3 luni sau prezent un liehid clar, galbui sau maroniu,
ehiar mai lunga. Boala evolueaza acut mai ]'n cantitate mare (pana la 30 1), eu flocoane
rar supraacut sau cronic (24, 49, 54). de fibrina ~i care se eoaguleaza In contact eu
Forma supraacuta este mai rara ~i aerul. Pleura pulmonara este ]'ngro~ata, aeo-
evolueaza cu febra, pleuropneumonie grava perita cu fibrina ~i eu aderente
~i se termina prin momie dupa 5-8 zile. pneumocostale ]'n forme Ie eroniee.
Forma acuta debuteaza cu febra. abate- Leziunile pulmonare pot fi uni sau bila-
re, hipogalaxie, apetit capricios, urmate de terale. pulmonii avand aspect mozaieat dato-
dispnee ~i tuse useata care este agravata la rita lobulilor pulmonari eu hepatizatie ro~ie,
ie~irea animalelor din adaposturi, sau eand brun-ro~iatica sau eenu~ie. Pe suprafata de
se administreaza furajele ~i apa. seqiune, pulmonii au aspect marmorat, da-
Evolutia bolii se agraveaza, febra ajunge tor ita pleurei ~i tesutului interlobular mult
la 41-42"(, iar semnele pulmonare denota ]'ngro~ate (2-20 mm) de edemul fibrinos ~i
instalarea pleuropneumoniei. Tusea este datorita lobu1ilor pulmonari aflati In faze de
freeventa ~i dureroasa, iar regiunea toraeica, hepatizatie diferite. Un aspect earaeteristie
sensibila. La pereutie este prezenta matitatea acestei boli, diferit de bronhopneumoniile
pulmonara uni sau bilaterala, iar la ascultatie fibrinoase, II reprezinta "peripneumonia",
sunt percepute zgomote pulmonare patologi- respeetiv afeetarea predominanta a zone lor
ee: murmur vezieular ]'nasprit suflu tubar. periferice ale lobulilor, asoeiata eu prezenta
raluri crepitante ~i sibilante ~i frecatura pleu- focarelor de necroza, de euloare galbuie,
rala. Animalele se deplaseaza eu greutate friabile ~i eu diametrul de 10-15 em. Aeeste
Boli produse de germeni din genu! Mycoplasma 619
focare sunt consecinta trombozei vase lor 12,2%, agentul cauzal fiind evidentiat bacte-
limfatice ~i sanguine, iar In formeie cronice riologic ~i imunohistochimic (33).
sunt Inconjurate de 0 capsula fibro-
conjunctiva caracteristica, au dimensiuni Diagnosticul se stabile~te pe baza
variabi Ie (1-10 cm) ~i persista sub forma de examenului epidemiologic, clinic ~i
sechestre 0 perioada lunga de timp. Uneori, morfopatologic, corelate cu examenele de
continutul cazeos sau lichefiat al sechestre- laborator. Izolarea ~i tipizarea agentului cau-
lor pulmonare se poate elimina, rezultand zal este esentiala pentru diagnostic. Izolarea
caverne de ramolitie (48). In focareie acestei micoplasme este facuta In conformi-
necrotice, micoplasmele sunt viabile, tate cu conditiile de cultivare prezentate la
eliminandu-se In permanenta prin expecto- etiologie, iar tipizarea se face cu ajutorul a
ratie. doua teste: inhibarea cre~terii cu seruri spe-
Leziunile histologice sunt reprezentate cifice sau imunofluorescenta directa pe co-
de edemul ~i necroza bronhiolelor. Ioniile crescute In placile cu agar PPLO.
bron~iolita fibrinoasa, edemul alveolar cu Cu ajutorul tehnicii PCR, Iv! mycoides
celule de tip inflamtor ~i necroza de coagu- subsp. mycoides (S. C.) poate fi identificata
lare. In lobii pulmonari cu necroza de coa- In materiale patologice: jetaj, exsudat pleu-
gulare, micoplasmele pot fi evidentiate raL tesut pulmonar. In acela~i timp, aceasta
imunohistochimic. In septurile interlobulare, tehnica permite ~i diferentierea de alte
perivascular, pot fi doua tipuri de focare sau micoplasme patogene sau nepatogene. Pen-
centre organizate, care sunt considerate tipi- tru diagnosticul retrospectiv In efectivele de
ce pentru pleuropneumonia contagioasa a bovine se folosesc urmatoarele teste (5, 7,
bovinelor. Centrul acestora este reprezentat 54): RFC, RSAR ~i testul imunoenzimatic
de un vas de sange cu celule inflamatorii In (ELISA).
jur, iar la periferie este 0 zona cu celule ne- Diagnosticul diferential se face fata de
crozate. Focarele de tip I au In zona central a pasteureloza bovina, tuberculoza, unele vi-
celule proliferative, aceasta zona fiind mai roze respiratorii ale bovinelor ~i bronhopne-
lntinsa deca! zona periferica. Focarele de tip umoniile parazitare.
II au zona periferica mai lntinsa (54).
Micoplasmele sunt In numar mare In zo- Tratamentulnu se practica In aceasta
na central a, In interiorul vaselor de sange ~i boala, In tarile indemne, daca apare boala,
pot fi evidentiate prin teste imunmochimice, deoarece nu se poate steriliza organismul.
prin imunofluorescenta ~i prin tehnica PCR Micoplasmele ram an cantonate In seches-
(5, 7, 33). trele pulmonare, creindu-se astfel pUliatori ~i
Limfonodurile traheobron~ice ~l eliminatori de germeni de lunga durata. An-
mediastinale sunt marite, tumefiate ~i cu tibioticele active fata de micoplasme
focare de necroza In formele cronice. Se mai (tetraciclinele, tilosina ~i altele) asociate cu
pot Intalni peritonite, mirite, bursite ~i ne- unele medicamente anti inflamatoare uti Ii-
frite. zate In unele tari africane, In care boala este
Incidenta leziunilor renale a fost urmarita endemica. au condus la vindecarea c1inica a
In Halia pe un numar de 3129 de animale animalelor, dar din punct de vedere
purtatoare sacrificate In abator. Leziunile epidemiologic eficienta este discutabila, ~i In
renale reprezentate de nefrite interstitiale ~i acest caz (24,54).
infarcte au fost prezente In proportie de
620 Bali infecfioase ale animate/or • bacterioze
Este 0 boala infeqioasa micoplasmica, pentru un sezon sau pentru toata viata eco-
Intalnita la oi ~i capre, cu evo]utie endemica nomica, prin moartea mieilor. consecutiva
sau epidemica ~i cu exprimare morfoclinica inanitiei, prin Intarzierea In cre~tere a miei-
diferitii, avand localizari mamare, oculare ~i lor, prin leziunile oculare ~i articulare, prin
articulare. Popular, este denumita "rasfugul avorturi ~i pI'in cheltuielile cu profilaxia,
alb". terapia ~i combaterea.
Localizarea mamarii apare la oile ~i ca- bile. La mieii sugari sunt prezente polimiri-
prele in lactatie, debutand cu modificari tele, care duc ia cahexie ~i moarte. In cazul
cantitative ~i calitative ale secretiei lactate. artritelor intervertebrale apare paraplegia.
Secretia de lapte scade brusc sau chiar poate Unele animale se pot vindeca dupa 2-7 sap-
inceta. Laptele devine verzui sau galbui ~i tamani, iar ia altele apar complicatii cu flora
vascos, iar la fierbere coaguleaza. Lasat in bacteriana piogena ~i anchiloze.
repaus, laptele se separa In doua straturi; Localizarea ocu/anl este mai rara ~i de-
unul superior alb ~i altul inferior verzui, cu buteaza cu fotofobie ~i epifora, urmate de
sediment grunjos. Leucocitele aflate In nu- conjunctivita. In formele benigne, animalele
mar mare imprima laptelui culoarea verzuie. se vindeca dupa 5-7 zile. In cazul complica-
eu 24-36 de ore inaintea aparitiei semnelor tiilor (2-3% din cazuri), apare keratita, ulce-
clinice, laptele are pH alcalin datorita cre~te- rul comean perforant, hernia cristalinului ~i
rii cantitatii de cloruri, care imprima ~i gus- panoftalmia, soldate de pierderea vederii.
tul sarat. Alte modificari calitative ale lap- Localizarile oculare pot fi uni sau bilaterale.
telui sunt: scaderea grasimii, a lactozei, Localizarile articulare ~i oculare sunt mai
azotului total ~i calciului. rare in comparatie cu localizarea mamara.
Soala poate evolua clinic sub forma unei La animalele bolnave aceste localizari pot
mamite catarale benigne sau sub forma mai evolua simultan (toate trei, cate doua) sau
grava, ca mamita parenchimatoasa. Daca separat.
boala apare la inceputul lactatiei ~i evoluea- In focarele de boala au mai fost semna-
za benign, secretia lactata poate reveni chiar late ~i /ocaliziiri testicu/are exprimate prin
in cursul lactatiei curente, insa in mod obi~- orhite ~i /ocaliZllri cutanate, exprimate
nuit revine la normal in lactatia urmatoare. printr-o eruptie papuloasa sau microabcese
Evolutia sub forma de mamita parenchima- pe scrot.
toasa este mai grava, glanda mamara fiind Forma cronicii evolueaza la tineret cu
congestionata, marita, calda ~i dureroasa, iar slabire lenta pana la cahexie ~i Tara locali-
edemul inflamator se poate extinde ~i pe fata zari.
intema a coapselor. Secretia lactata este su- Femelele gestante pot avorta in ultima
primata, prin mulgere obtinandu-se doar perioada a gestatiei sau sa fete la tennen
cateva picaturi de secretie patologica gal- miei bolnavi. A vorturile sunt urmate de
ben-verzuie. In aceasta forma glanda mama- scurgeri vaginale.
ra rareori se reface. De obicei se atrofiaza,
este dura, la palpatie fiind sesizate focare Tabloul morfopatologic
indurate, uneori producandu-se ~i abcese. Leziunile macroscopice depind de loca-
Aceste modificari ireversibile compromit lizare ~i se exprima prin inflamatii de tip
definitiv produqia de lapte. Semnele locale exsudativ-fibrinos ~i proliferativ (48).
sunt insotite ~i de inflamatia limfonodurilor In functie de tipul evolutiv, leziunile
supramamare. mamare pot fi: galactoforita catarala, ma-
Localizarea articu/anl evolueaza mai mita interstitiala, mamita nodulara, abcese ~i
ales la alte categorii: miei, tineret, berbeci ~i atrofie mamara.
oi sterpe. Sunt afectate mai frecvent articu- Leziunile articulare sunt la inceput
latiile carpiene ~i tarsiene, dar pot fi intalnite serofibrinoase, apoi limfohistiocitare ~i pu-
~i alte localizari. Animalele ~chioapata, se rulente datorita complicatiilor. Alaturi de
deplaseaza greu ~i prefera decubitul. Arti- artrite se mai pot intalni periartrite, tenosi-
culatiile sunt tumefiate, fluctuante ~i sensi- novite, bursite, periostite ~i chiar osteite.
626 Boli infecfioase ale animate/or • bacterio=e
Leziunile oculare sunt reprezentate de carantina de gradul Ill, iar la a.I.E. este in-
keratoconjunctivite exsudative, ulcere cor- clusa in lista B.
neene $i panoftalmie. Prevenirea bolii se reaJizeaza prin masuri
generale $i specifice. Se interzice achizitio-
Diagnostic narea animalelor (ovine $i caprin e) din efec-
Agalaxia contagioasa poate fi tive $i/sau localitati in care boala a fost di-
suspicionata pe baza examenului agnosticata in ultimii doi ani. De asemenea,
epidemiologic $i clinic. in cazul aparitiei se evita pa$unile pe care au pa$unat recent
bolii in efective aflate in lactatie. cand nu- animale bolnave.
marul de cazuri este mare $i cand coexista Profilaxia specifica se bazeaza pe folosi-
toate 10calizarile, boala este U$or de diag- rea vaccinurilor inactivate sau vii atenuate.
nosticat. in focarele vechi, cand boala evo- Vaccinurile inactivate cu formol sau cu sa-
lueaza stationar $i cand apar mai free vent ponina $i adjuvantate cu hidroxid de alumi-
forme articulare $i oculare, boala este mai niu sau cu uleiuri minerale dau rezultate
greu de recunoscut. bune, atat in profilaxia curenta cat $i in pro-
Pentru confirmarea bolii. in vederea de- filaxia de necesitate. Se administreaza
clararii $i aplicarii masurilor de carantin2L se subcutanat, de obicei in a doua jumatate
vor efectua examene de laborator. a gestatieL dar se pot administra $i
Examenul bacteriologic consta din izola- intramamar.
rea $i identificarea agentului etiologic con- Vaccinurile vii atenuate sunt utilizate in
form recomandarilor prezentate la etiologie. unele tari (Turcia), dar nu sunt acceptate in
insamantarile se fac din lapte, exsudate arti- Europa. Induc 0 imunitate buna, insa nu se
culare $i secretii oculare. Identificarea speci- recomanda la animalele aflate in lactatie
ei de micoplasme se face cu ajutorul testului deoarece nu previn in totalitate infectia
de inhibare a cre$terii $i cu ajutorul glandei mamare.
imunofluorescentei aplicate direct pe colonii in Romania se folosesc In profilaxia cu-
(74). M. aga/actiae poate fi evidentiata in renta $i de necesitate vaccinuri inactivate $i
materialele patologice mamare. articulare $i adsorbite pe hidroxid de aluminiu, comerci-
oculare $i cu ajutorul tehnicii PCR (31). alizate sub numele de Agavac, prod us de
Diagnosticul retrospectiv pune in evi- S.N. Pasteur $i Agalaxin, produs de Romvac
denta anticorpii specificL in acest scop Company S.A. Ambele vaccinuri se admi-
folosindu-se fie RFC-u1. fie testul nistreaza subcutanat in doza de 1 ml, revac-
imunoenzimatic (74). In efectivele cu ante- cinarea fiind mcuta cu aceea$i doza dupa 20-
cedente de boala, animalele purtatoare pot fi 30 de zile.
identificate prin punerea in evidenta a anti- in profilaxia curenta, vaccinurile se ad-
corpilor in sange, cu ajutorul celor doua ministreaza la oile $i caprele gestante in a
teste serologice amintite. doua jumatate a gestatiei, iar la celelalte
Diagnosticul diferential se face fata de categorii de ovine $i caprine se administrea-
mamita gangrenoasa $i fata de alte mamite za in iuna mai. Se recomanda supravegherea
bacteriene, cum este mamita pasteurelica. animalelor 1-2 ore dupa vaccinare $i daca
apar fenomene anafilactice se aplica medi-
Profilaxie ~i combatere catie antihistaminica.
Agalaxia contagioasa a oilor $i caprelor, in cazul diagnosticarii bolii, se instituie
conform prevederilor Legii 75 din 1991, este carantina de gradul III pe teritoriul Jocalitatii
o boala declarabila $i sup usa masurilor de respective, precum $i in localitati1e de origi-
Bali praduse de germeni din genu! il'lycoplasma 627
ne a animale]or introduse In turmele eXlS- forma de solutii, emu]sii sau unguente, timp
tente. de 5-7 zile. In localizarile oculare ~i articula-
Concomitent se triaza afectivul, fiind re conduita tratamentului local (medica-
izolate ~i supuse tratamentului animalele cu mentos ~i chirurgical) este in funqie de
mamite, artrite ~i keratoconjunctivite. In evolutia clinica.
continuare, animalele depistate zilnic, cu Laptele obtinut prin mulgere de la ani-
ocazia mulsului, vor fi izolate ~i tratate. malele cu localizari mamare va fi sterilizat
Ovinele ~i caprinele sanatoase, existente In prin fierbere ~i distrus, iar vasele de muls
turma ~i localitate, din toate categoriile, vor vor fi dezinfectate. Ingrijitorii se vor spala
fi vaccinate de necesitate. pe maini ~i dezinfecta ~i, pe dit posibil, nu
Animalele bolnave, In funqie de locali- vor mai fi folositi la mulsul animalelor sa-
zare, vor fi tratate general ~i local cu antibi- natoase.
otice active fata de micoplasme: tetracicline, Animalele cu forme grave ~i rara valoare
spectinomicina, tilosina, eritromicina. Pentru zootehnica ~i economica deosebita vor fi
tratamentul general se prefera medicamen- sacrificate. Camea se poate da in consum
tele care contin oxitetraciclina L.A. (Oxipra, dupa confiscarea glandei mamare, capului ~i
Terramycin etc.), care se administreaza la a articulatiilor afectate.
interval de 3-5 zile sau cele pe baza de Stingerea bolii ~i ridicarea masurilor de
tilozina. Tratamentul local este stabil it In carantina se va face la 30 de zile dupa ulti-
funqie de localizare. In cazu] localizarii mul caz de vindecare, moarte sau taiere din
mamare se administreaza de 2-3 ori pe zi, cauza agalaxiei contagioase ~i dupa efectua-
dupa 0 prealabila mulgere, antibiotice sub rea vaccinarii de necesitate.
mediile solide sunt mici ~i mai rar imbraca ajungand la valoarea de 100%, insa morta-
aspectul c\asic de "oua ochiuri". Traie~te pe litatea este mica. Prevalenta pneumoniei
mucoasa respiratorie a suinelor, avand 0 enzootice stabilita in urma controalelor se-
rezistenta extrem de mica in mediul exterior. rologice prin RFC este In medie de 60%, iar
M. hyopneul11oniae se poate cultiva ~i pe leziunile pulmonare specifice sunt prezente
culturi celulare primare sau pe linii celulare la 30-80% din porcii sacrificati in abator dar,
standardizate pe care produce efect citopatic in SUA, leziuni specifice au fost gasite chiar
~i/sau citotoxic. M. hyopneumoniae este la 100% din porcii sacrificati (54, 60). Pier-
identica antigenic cu M. jlocculare, care este derile prin mortalitate pot sa creascs. in urma
nepatogena (60). interventiei unor bacterii de asociatie. Viru-
suI PRRS poate inf1uenta de asemenea evo-
Caractere epidemiologice lutia bolii (60).
Pneumonia enzootica este intalnita nu-
mai la suine, sensibilitatea fata de boala fi- Patogeneza
ind prezenta dupa varsta de 6 saptamani, M. hyopneumoniae ajunge in caile respi-
cand imunitatea maternaJa este epuizata. ratorii 0 data cu aerul inspirat. Are tropism
Purceii se pot contamina inca din primele pentru epiteliul ciliat al mucoasei respiratorii
zile de viata, dar boala apare numai dupa ~i 0 data cu i'nceperea multiplicarii adera la
varsta mentionata (54, 60). celulele ciliate, producand ciliostaza,
Sursele de infectie sunt reprezentate de deciliere, moartea celulelor ~i descuamarea
porcii bolnavi, parcii vindecati clinic ~i por- lor, datorita efectului citopatic ~i citotoxic.
cii purtatori de micoplasme, starea de portaj Concomitent, multiplicarea micoplasmelor
fiind de lunga durata (66 saptamani). Agen- afecteaza ~i sinteza glicoproteica i'n celulele
tul etiologic este prezent in pulmoni, atat In caliciforme, exprimata prin scaderea muci-
zonele lezionate cat ~i In zCJflelesanatoase ~i nelor totale (48,54,60).
in secretiile traheobron~ice. Ai hyopneumoniae Micoplasmele ajung ~i se multiplica ~i in
este eliminata prin aerul expirat, jetaj ~i endoteliul vascular ~i peretele alveolar. In
sputa, fiind prezenta in aerosolii existenti in lumenu\ alveolar se acumuleaza un exsudat,
aerul adaposturilor. Sursele secundare nu consecutiv caruia in 8-12 zile de la infectie
prezinta importanta epidemiologica, deoarece se formeaza un focal' inf1amator, care se
M. hyopneumoniae rezista putin In mediul extinde lent cuprinzand bronhiolele ~i pleu-
extern. ra. Procesul inf1amator induce 0 hiperplazie
Infectia naturala se produce numai pe limforeticulara peribronhica, 0 hiperplazie
cale respiratorie, prin coabitare, prin in- limfoida perivasculara ~i 0 acumulare de
termediul aerului contaminat. Purceii sugari mononuc\eare in lamina propria. Aceste
se contamineaza de la scroafele purtatoare, modificari produc i'n final obliterarea lume-
iar tineretul se contamineaza In urma lotiza- nului bronhiolelor. Glandele mucoasei respi-
rilor. In cre~terea intensiva sunt frecvente ratorii se hipertrofiaza, iar in lumenul bron-
reinfectiile, dovedite prin seroconversie (44, hiolelor ~i alveolelor se acumuleaza
54,60). polimorfonucleare ~i macrofage. In timp,
Pneumonia enzootica evolueaza statio- procesul inflamator se extinde ~i la tesutul
nal', uneori sezonier, incidenta fiind inf1u- interlobular. Consecutiv acestor modificari
entata de factori tehnologici, igienici, nutri- locale este alterata functia respiratorie, sca-
tionali ~i genetici. Morbiditatea bolii evolu- zand astfel cantitatea de oxigen din sangele
eaza in limite variabile, in unele efective arterial (54, 60).
Boli produse de germeni din genullvlycoplasma 631
•
Bali praduse de germeni din genul Mycoplasma 633
MICOPLASMOZA
31.17 RESPIRATORIE AVIA&\.
(Chronic respiratory disease, La maladie respiratoire chronique)
grarii spre trompa oviductului precum ~i in zute, stari imunodepresive ~i unele boli in-
timpul formarii in oviduct ~i nu fectioase virotice sau bacteriene). La tineret,
transovarian, intrucat prezenta boala poate evolua masal, iar la adulte spo-
micoplasmelor in ovar nu a fost demonstra- radic sau endemic. Morbiditatea
ta. Transmiterea micoplasmelor prin oua micoplasmozei aviare este de 100%, iar
contribuie la raspandirea micoplasmozei mortalitatea este incadrata intre 10 ~i 30%
aviare pe doua cai. In primul rand, se menti- (16,49).
ne neintrerupt lantul epidemic intre genera-
tiile de pasari prin intermediul oualor desti- Patogeneza
nate incubatiei, iar in al doilea rand prin M. gallisepticum are tropism pentru mu-
producerea unor vaccinuri vii, atenuate, pe coasa aparatului respirator, unde se multipli-
oua conventionale, care sunt frecvent infec- ca ~i produce initial 0 inflamatie catarala,
tate. Odata cu administrarea acestor vacci- apoi 0 inflamatie fibrinoasa. Micoplasmele
nuri in masa, la pasari, sunt raspandite in se localizeaza pe mucoasa nazaIa, sinusala,
efective ~i micoplasmele (13, 49). laringo-traheaIa, bronhiala, patrunzand ulte-
Pasarile salbatice reprezinta surse im- rior in sacii aerieni. In urma multiplicarii
portante din punct de vedere epidemiologic, distrug epiteliul mucoasei respiratorii, re-
deoarece sunt un adevarat rezervor de infec- zultand porti de intrare pentru bacteriile de
tie, pe de 0 parte, iar pe de alta parte, zbu- asociatie (E. coli, H. paragalinarum). In
rand pe distante mari, contribuie la disemi- aderenta micoplasmelor la celulele epiteliale
narea bolii. un rol considerabil il au unele antigene de
M. gallisepticum se mai poate transmite natura proteica sau lipoproteica, recunoscute
~i prin intermediul materialului seminal, ca adezine sau hemaglutinine (16).
deoarece a fost izolata din sperma de la co- In infectiile masive asociate cu tulpini cu
co~i (16). virulenta mare ~i cu prezenta unor factori
Sursele secundare obi~nuite (apa, fura- favorizanti se pot produce ~i septicemii,
jele, statiile de incubatie, adaposturile) au un complicate uneori de bacteriile de asociatie.
rol mai redus in transmiterea bolii. In ouale infectate micoplasmele se
Boala se transmite deci atat orizontal, pe multiplica ~i produc moartea embrionilor
cale respiratorie, cu aerul contaminat, cat ~i dupa a XV-a zi de incubatie. Unii pui
vertical, prin intermediul oualor contamina- eclozionati sunt neviabili ~i mor dupa cateva
te, puii fiind infectati inca din momentul ore de la ecloziune, cu leziuni de
ecloziunii. aerosaculita. Imunitatea postinfectioasa este
Micoplasmoza respiratorie aviara evolu- mai muIt sau mai putin solida, fiind influ-
eaza endemic, cu caracter trenant, fiind entata de integritatea morfologica ~i funqio-
mentinuta in permanenta la generatii succe- nala a bursei Fabricius. Prezenta anticorpilor
sive de pasari, datorita transmiterii verticale in secretiile respiratorii inhiba ata~area
prin oua. Tnfectia poate sa ramana inaparenta micoplasmelor la celulele epiteliale, acesta
pana la interventia unor factori favorizanti fiind un mecanism important al imunitatii
extrinseci. Aparitia ~i evolutia bolii sunt locale (16).
favorizate de sezon, factori de stres (lotizari,
vaccinari, declan~area ouatului, transpor- Tabloul clinic
turi), factori tehnologici (suprapopularea), In infeqia naturala, la gaini, perioada de
factori igienici (umiditatea, lipsa ventilatiei, incubatie este de 10-30 de zile, iar in infectia
gaze nocive, curenti de aer, temperaturi sca- experimentaIa este de 6-21 zile (16).
I
•••
Bali produse de germeni din genul Mycoplasma 639
Tabloul clinic este in functie de varsta, umonie ~i aerosaculita. Boala dureaza 2-4
de localizarea procesului inflamator ~i de luni, iar mortalitatea in formele
interventia bacteriilor de asociatie. In evolu- necomplicate nu depa~e~te 30%.
tia clinica a bolii se disting urmatoarele sin- La gaini, dupa varsta de 10 luni, boala
droame: coriza, sinuzita, laringotraheita, poate evolua latent, pasarile fiind purtatoare
pneumonie ~i aerosaculita, care pot evolua ~i eliminatoare de micoplasme.
singure sau in asociatie. La gainile adulte ouatoare boala se ex-
La puii de gaina, mai ales fa broiled, prima de regula prin sindromul de
boala evolueaza la varsta de 4-8 saptamani laringotraheita, slab ire progresiva ~i scade-
~i, de regula, este consecinta infeqiei verti- rea produqiei de oua cu 10 pana la 30%.
cale. Puii bolnavi prezinta abatere, jetaj Procentul de mortalitate In formele
seromucos, raluri traheale, dispnee, apetit necomplicate este redus.
redus ~i intarzie In cre~tere. La examenul In mod frecvent, In micoplasmoza respi-
transbucal se observa congestia mucoasei ratorie aviara, In cazul interventiei factorilor
laringo-traheale, secretii mucoase abundente favorizanti extrinseci, intervin ca agenti pa-
~i uneori depozite de fibrina. La unele togeni secundari, virusul bron~itei infeqioa-
exemplare pot apare sinuzite exsudative se, E. coli ~i H. paragallinarum, dar ~i M
infraorbitare ~i uneori enterita. La aceasta gallisepticum poate interveni ca agent infec-
structura de varsta este dominant sindromul tios secundar in bolile infeqioase produse de
de coriza ~i laringo-traheita, iar daca factorii agentii patogeni amintiti. In mod obi~nuit, in
favorizanti sunt prezenti apare ~i sindromul efectivele de gaini, mai ales la puii broiler ~i
de pneumonie ~i aerosaculita. la tineret, aceste boli coexista, fiind foarte
Boala se termina prin moarte in proportie greu de precizat contributia fiecareia la pier-
de 30% in formele necomplicate, iar daca derile produse.
intervin infeqii bacteriene secundare pro-
centul de mortalitate cre~te. Tabloul morfopatologic
La tineret, peste varsta de 2 luni, boala Leziunile macroscopice depind de varsta
debuteaza insidios, apetitul este redus, iar ~i de evolutia clinica a bolii (16, 48). In faza
ulterior apar simptome respiratorii: jetaj initiaJa a micoplasmozei respiratorii sunt
sero-mucos sau muco-purulent, stranut ~i prezente inflamatii de tip cataral: rinita sau
dispnee, pasarile respira cu ciocul deschis ~i coriza micoplasmica, sinuzita infraorbitara
sunt prezente raluri traheale. La examenul ~i laringotraheita. Mucoasa laringelui ~i
transbucal se observa, la unele pasari, dopuri traheei poate fi ingro~ata, congestionata sau
de fibrina neaderente la mucoasa, de culoare chiar hemoragica, fiind prezent ~i un exsudat
galbuie, care obstrueaza orificiul laringean ~i seromucos, depozite fibrinoase neaderente la
fanta palatina. La alte exemplare bolnave mucoasa ~i dopurile de fibrina amintite la
sunt prezente secretii sero-mucoase abun- simptome.
dente ~i congestia mucoasei laringotraheale. In formele grave este prezenta congestia
Se mai observa conjunctivita catarala sau ~i edemul pulmonar sau chiar pneumonia
fibrinoasa, cu depozite in sacii conjunctivali crupala. Leziunea caracteristica este intalnita
~i cu lipirea pleoapelor, iar in formele de la sacii aerieni, la gaina fiind afectati mai
durata este prezenta ~i keratita. Se mai poate frecvent sacii aerieni toracici, care poarta
observa ~i sinuzita infraorbitara. Pasarile denumirea de aerosaculita. Initial, sacii aeri-
bolnave slabesc ~i devin neeconomice. La eni sunt opacifiati, apoi sufera 0 inflamatie
aceasta varsta predomina sindromul de pne- de tip fibrinos. In acest stadiu este intalnita
640 Boli infectioase ale animalelor • bacterioze
aerosaculita fibrinoasa, sacii aerieni fiind imunohistochimic (53, 61), fie prin testul
ingro~ati ~i cu un continut fibrinocazeos, polimerazic in lant (PCR) (45).
galbui, urat mirositor, asemanator jumarilor Examenul serologic are ca obiectiv evi-
de oua. La puicute se mai poate intaIni ~i 0 dentierea anticorpilor specifici cu ajutorul
salpingita fibrinoasa. unor reaqii serologice. In trecut au fost
Leziunile histologice nu au 0 valoare frecvent folosite urmatoarele reaqii: agluti-
mare pentru diagnostic, mentionandu-se narea rapida pe lama, aglutinarea lenta in
doar hiperplazia glandelor mucoasei nazale tuburi, inhibarea hemaglutinarii ~i inhibarea
~i traheale, care Ie confera acestora un aspect cre~terii. In ultimii ani aceste teste ~i-au
tubular, hiperplazia limfoida a submucoasei pierdut din importanta fiind inlocuite in spe-
respiratorii, parabron~ita heterofilica ~i cial de testul imunoenzimatic (ELISA), ca-
limfohistiocitara (3, 16,48). racterizat printr-o mare specificitate ~i
La embrioni se observa exsudate sensibilitate. Cu ajutorul testului
cazeoase in trahee, bronhii ~i pulmoni ~i imunoenzimatic pot fi monitorizate efecti-
aerosaculita. vele de reproduqie pentru depistarea ~i eli-
In formele complicate, mai ales in cazul minarea pasarilor serologic pozitive ~i pot fi
interventiei lui E. coli, este intalnita la ne- tipizate antigenic micoplasmele izolate. in
cropsie poliserozita fibrinoasa ~i splina acest scop sunt comercializate diverse kituri
hiperplazica. (16).
Diagnosticul diferential al micoplasmozei
Diagnostic respiratorii aviare se face fata de coriza in-
Micoplasmoza respiratorie aviara poate feqioasa, colisepticemie, omitoza,
fi diagnosticata pe baza examenului aspergiloza, boala de Newcastle (forma res-
epidemiologic, clinic ~i morfopatologic, piratorie), variola, bron~ita infeqioasa ~i
aerosaculita fibrinoasa fiind considerata laringotraheita infeqioasa.
leziunea caracteristica.
Confirmarea bolii se face prin examene Profilaxie ~i combatere
de laborator care urmaresc izolarea ~i tipiza- Profilaxia micoplasmozei respiratorii
rea agentului cauzal ~i evidentierea anticor- aviare se realizeaza prin masuri genera Ie ~i
pilor specifici in sange, secretiile traheale ~i specifice, iar obiectivul principal al profila-
sacul vitelin. xiei 1l reprezinta obtinerea de efective pentru
Examenul bacteriologic consta in izola- reproduqie (bunici ~i parinti) indemne de
rea ~i cultivarea micoplasmei pe medii de aceasta boala.
cultura (Edward, PPLO) lichide ~i solide. Profilaxia generala se bazeaza pe aplica-
Insamantarile se fac din exsudate sinusale, rea unui complex de masuri, cele mai im-
secretii nazale ~i laringotraheale, din raclat portante fiind urmatoarele:
de mucoasa laringotraheala, din sacii aeri- • respectarea normelor tehnologice, igie-
eni, oviduct, material seminal, oua ~i embri- nice ~i nutritionale;
oni. ldentificarea ~i tipizarea micoplasmei se • evitarea factorilor de stres;
face biochimic sau serologic, cu ajutorul • eliminarea bolilor infeqioase care pot
testelor de inhibare a cre~terii ~i favoriza aparitia ~i evolutia
imunofluorescenta directa pe coloniile de pe micoplasmozei;
placi. • achizitionarea materialului avicol (oua,
In tesuturile afectate M gallisepticum pui, tineret de inlocuire) din ferme
poate fi pusa in evidenta in mod direct, fie indemne;
Boli produse de germeni din genu! Mycoplasma 641
pe continentul nord american au dat rezul- curcani, rata de izolare a micoplasmei din
tatele scontate, dar au fost costisitoare (16). materialul seminal este cuprinsa intre 13-
32%, stare a de portaj fiind de 55-344 de
Etiologie zile. Cercetarile histologice sugereaza ca M.
Agentul etiologic este M. rneleagridis meleagridis este localizata in submucoasa
descrisa initial de Adler, citat de Calnek glandului, de unde contamineaza materialul
(16), sub numele de tulpina N. M seminal. Infectia se poate produce ~i pe cale
rneleagridis se prezinta obi~nuit sub forma respiratorie (68).
cocoida, mai rar sub forma de filamente In primele 2-3 saptamani dupa declan~a-
scurte, ~i nu poseda bulbi terminali (blebs). rea ouatului, transmiterea prin ou este sca-
Nu fermenteaza nici un zahar, in schimb zuta, apoi cre~te progresiv pana la mijlocul
hidrolizeaza arginina ~i reduce clorura de perioadei de ouat, dupa care scade treptat
trifeniltetrazolium in conditii de anaerobio- pana la finalul perioadei.
za. Produce fosfataza, hemolizeaza eritroci- Transmiterea prin oua nu are loc la cur-
tele de cal incluse in mediul solid ~i agluti- cile care poarta M. meleagridis numai pe
neaza eritrocitele de pasare. Coloniile apar mucoasa cailor respiratorii anterioare ~i este
pe mediile solide dupa 2-3 zile, sunt mici ~i redusa la curcile care poarta aceasta
nu adsorb eritrocitele sau alte tipuri de ce- micoplasma in sacii aerieni (16).
lule. Transmiterea vertical a a acestei boli are
Este 0 micoplasma epifita a cailor respi- cea mai mare importanta epidemiologica,
ratorii ~i urogenitale la curci. dar nu este de neglijat nici transmiterea ori-
zontaJa realizata pe cale respiratorie, frec-
Caractere epidemiologice venta la curcile adulte la care M. meleagridis
La infeqia naturala cu IV! meleagridis ramane cantonata in sinusuri, trahee ~i sacii
sunt sensibile numai curcile, sensibilitatea aerieni. M meleagridis se mai poate
maxima fiind intalnita pfma la varsta de 2 transmite ~i indirect prin diverse manopere
luni. lmunitatea vitelina dureaza doua sap- ~i actiuni (sexari, palpari vaginale, insa-
tamani ~i nu protejeaza embrionii fata de mantari artificiale, vaccinari etc.).
infectia sacilor aerieni. Boala evolueaza endemic, evolutia
Sursele de infectie sunt reprezentate de nefiind intluentata in mod deosebit de facto-
pasarile bolnave ~i pasarile purtatoare ~i rii favorizanti. Prevalenta bolii in efectivele
eliminatoare de micoplasme. M. meleagridis de curci este variabila, boala intalnindu-se
este eliminata pe cale respiratorie (aer expi- obi~nuit pe continentul nord american. In
rat ~i jetaj) ~i prin materialul seminal. 0 alta California, intr-o perioada de 10 ani,
sursa de infectie 0 reprezinta ouale, care se prevalenta acestei boli stabilita serologic la
contamineaza in oviduct in timpul formarii. curcile vandute pentru reproductie in alte
Infectia se produce in mod frecvent pe state americane a fost de 33% (18).
cale genitala, lvI meleagridis fiind prezenta
la curcani in cloaca, pe organul copulator ~i Patogenezu
in materialul seminal. Odata cu materialul M. meleagridis produce inflamatii cata-
seminal infectat, /vI meleagridis ajunge in rale ~i fibrinoase ale mucoasei aparatului
oviduct la femele, unde ramane cantonata, respirator, mai ales la sinusuri ~i la sacii
astfel ca ouale vor fi infectate in proportie de aerieni, sinuzita ~i aerosaculita fiind mai
10-60% (16). Aceasta mieoplasma nu este grave cand actioneaza sinergic cu M. iowae
prezenta nici in ovar niei in testicule. La ~i M. synoviae (16) .
.~.
644 Bali injectioase ale animale/or' bacterio::.e
-'-".,-,"'-"
~-\_.~ ••..
~7n;_:::.'T~--'~
-"---- ~._~~:-,.:>
~~~~~~~~~~
0~~~VC=G
646 Bali infecJioase ale animalelor • bacterio::e
synoviae a mai fost izolata ~i de la rate, ga~- ~chiopaturi. Articulatiile afectate (frecvent
te, porumbei ~i unele pasari de agrement. tarso-metatarsiene) sunt marite, fluctuante ~i
Sursele de infeqie sunt reprezentate de sensibile. Initial contin un exsudat vascos,
pasarile bolnave ~i purtatoare. M. synoviae care In timp devine cazeos.
se transm ite orizontal prin contact direct pe Simptomele respiratorii sunt obi~nuit
cale respiratorie ~i vertical prin ouale con- inaparente. Sindromul de aerosaculita este
taminate. Transmiterea verticaJa are cel mai mai frecvent la puii de carne, aparitia ~i
important rol epidemiologic In evolutia bo- evolutia aerosaculitei fiind favorizate de
Iii. factorii de mediu, vaccinari ~i unele virusuri
Boala evolueaza sporadic sau endemic, aVlare.
existand unele diferente Intre gaini ~i curci. La curci simptomele sunt asemanatoare,
In ferrnele de pui de gaina cu semne c1inice iar In cazul sinergismului cu M. meleagridis
de sinovita, morbiditatea este cuprinsa Intre sunt frecvente sinuzitele.
2 ~i 75%, iar mortalitatea este de 1-10%.
Formele respiratorii sunt In general asimp- Tabloul morfopatologic
tomatice, dar 90-100% din pasari sunt in- La necropsie se constata 0 sinovita
fectate. La puii de curca morbiditatea este de exsudativa la articulatiile picioarelor ~i ari-
1-20%, iar mortalitatea cre~te In urma unor pilor. Exsudatul articular este vascos, cenu-
complicatii. ~iu-galbui. In evolutia cronica exsudatul
devine cazeos, iar procesul inflamator se
Patogeneza extinde ~i la teciie sinoviale tendinoase.
Tendonul lui Achile se rupe frecvent, iar
Tulpinile de M. 'synoviae au 0 patogeni-
tate variabila, iar pasajele pe embrioni de suprafetele articulare sunt distruse. Se mai
constata aerosaculite fibrino-cazeoase,
gaina ~i pe cu1turile celulare reduc capac ita-
tea infectanta a tulpinilor. Vaccinarile contra hepato ~i splenomegalie ~i bursite sternale
bolii de Newcastle, contra bron~itei infec- (16,48).
La curci leziunile respiratorii sunt mai
tioase, ~i unele boli virotice favorizeaza pa-
rare.
togenitatea tulpinilor de M. synoviae fata de
aparatul respirator, aparand frecvent Examenul histologic evidentiaza int1a-
aerosaculitele. matii exsudative ale membranelor sinoviale
Insotite de infiltratii perivasculare cu
Tabloul clinic heterofile, limfocite ~i plasmocite.
Perioada de incubatie In aceasta boaJa
este dependenta de calea de transmitere a Diagnosticul, tratamentul, pro fila-
infeqiei. In cazul transmiterii verticale este xia ~i combaterea se efectueaza dupa
mai scurta, iar In cazul transmiterii orizon- acelea~i principii ca ~i In micoplasmoza res-
tale este de 11-21 de zile. In infeqia expe- piratorie aviara.
rimentala perioada de incubatie este de 2-21 in aceasta boala au fost experimentate
de zile, In funqie de calea de inoculare, vaccinuri inactivate ~i vii atenuate, dar
cantitatea de inoculum ~i patogenitatea tul- imunoprofilaxia nu a intrat In practica. in
pinilor folosite. combaterea bolii, cea mai economica masura
Clinic, boala evolueaza subacut sau cro- o reprezinta sacrificarea efectivelor de re-
nic, cu localizari respiratorii ~i sinoviale. produqie infectate (bunici ~i parinti).
Boala debuteaza cu abatere, reducerea ape-
titului, slabire, adinamie, mers dificil ~i
•
Boli produse de germeni din genul Mycoplasma 647
Bibliografie
1. Adegboye, D.S., Rassbery, U., Halbur, P.G. 7. Bashiruddin, J.B., Santini, F.G., De Santis,
(1995), J Vet Diag Invest, 7, 2, 261 P., Visaggio, M.G., Nicholas, RA. (1999), Vet
2. Aliyu, M.M., Obi, T.U., Egwu, G.O. (2000), Rec, 145, (10),271
Prev Vet Med, 47, (4), 263 8. Badescu, Daniela (2000), Identificarea mico-
3. Ayling, RD., Baker, S.E., Peek, M.L., Simon, plasmelor §i ureaplasmelor In: Tratat de mi-
A.J., Nicholas, RA (2000), Vet Rec, 146, crobi%gie clinica, Ed. Medicala, Bucure~ti
(26),745 9. Bilic, V., Lipej, Z., Zurik, M., Stiglic, N.,
4. Baekbo, P., Madsen, SK, Aagard, M., (1994), Proceeding of the 13th IPVS Gongr.,
Szancer, J. (1994), Proceeding of the 13th Bangkok, 26-30 june, 193
IPVS Gongr., Bangkok, 26-30 june, 135 10. Bitler, JA. Pinnow, G.C., Thomson, J.U.,
5. Ball, H., Finaly, D., Reilly, GAG. (1994), Vet Levisohn, S., Rosenbusch, R.F. (2001), Vet
Rec, 135, 22, 531 Microbiol, 78, (2),175
6. Barbour, EK, hamadeh, SK, Eidt, A. 11. Bois, LM., Roy, RS., Elzhary, Y. (1993), Med
(2000), Poul Sci, 79, (12),1730 Vet du Quebec, 23, 2, 60
648 Boli ill/eetioase ale allimalelor • baeler/oce
12. Bradbury, J. (1990), Poultry International, 29, Manual of Determinative bacteriology, IX-th
7, 24 Edition Williams & Wilkins
13. Bradbury, J.M. (1994), Poultry International, 35 Hopert, A., Uphoff, C.C., Wirth, M., Hauser,
33, 4, 32 H., Drexler, H.G. (1993), Vitro Cell et Develop
14. Branton, SL., Lott, B.D., May, J.D., Maslin, Bioi, 29A, 10,819
W.R, Pharr, GT, Bearson, S.D., Collier, 36. Hotzel, H, Heller, M, Sachse, K. (1999), Mol
S.D., Boykin, D.L. (2000), Avian Dis, 44, (3), Cell Probes, 13, (3), 175
618 37. Howard, C.J., Parsons, K.R., Thomas, H.
15. Byrne, W.J .. Ball. H.J .. Brice, N .. McCor- (1986), Vet Immunol and Immunopathol, 11,
mack, R, Baker, S.E., Ayling, RD., Nicholas, 3,291
RA (2000), Vet Rec, 25, (13), 368 38. Jordan, FT, Forrester, CA, Hodge, A.,
16. Calnek, B.W. (1997), Diseases of Poultry 10- Reeve-Johnson, L.G. (1999), Avian Dis, 43,
ed, Iowa State University Press, Ames. Iowa, (3),521
USA 39. Jutta, BU. (1985), Poultry International, 24,
17. Calsamiglia, M .. Collins. J.E .. Pijoan, C. 13.28
(2000), Vet Microbial, 76, (3), 299 40. Kobisch, M, Labbe, A., Morvan, P., Cariolet,
18. Charlton, K.G. (2000), J Wild Dis, 35, (1), R (1994), Proceeding of the 13th IPVS
161 Congr, Bangkok, 26-30 june 194
19. Cirstet, I., Ungureanu, C. (1969), Archiva 41. Kondracki, M., Pilaszek, J. (1992), Med Vet,
Veterin aria, 6, 65 48, 8, 358
20. Coleman, M. (1991), Poultry International, 30, 42. Kusiluka, LJ., Ojeniyi, B, Friis, NF (2000),
6.14 Acta Vet Scand, 41, (2), 139
21. Dayalu XI., (1994). Proceeding of the 13th 43. Laak, EA Ter, Noordergraaf, J.M, Dielties,
IPVS Con'gr., Bangkok, 26-30 june. 137 R (1992), J Vet Med, 39, 8, 553
22 Draghici, D. (1969). Rev. de Zoot §i Med. 44. Leon, EA, Madec, F., Taylor, N.M, Kobisch,
Vet, 7, 61 M. (2001), Vet Mlcroblol, 78, (4), 331
23 Draghici, D. (1971). Rev. de Zoot §i Med. 45. Lium. B .. Lund, A, Skomsoy, A. (1994),
Vet., 7, 62 Proceeding of the 13th IPVS Congr.,
24. Egwu, G.O.et all (1996). Vet Bull, 66, 875 Bangkok, 26-30 june, 191
25. Elefterescu, P" .. Popescu. E. (1971), Rev. de 46. Okada, M., Sakano, 1., Senna, K.,
Zoot §i Med. Vet., 9, 44 Maruyama, 1., Sato, S. (1999), J Vet Scl, 61,
26 Elefterescu, A. Sicoe. 0 Plslaru. C., (10) 1131
Stanescu, V., Tipuri\a. E.. Dobre. E" Placinta, 47. Oiariu, M, Olariu, Angela Gianga, I. (1992),
P., Bistriceanu, G., Costea. M., Tanase, M. Rev Rom. De Med. Vet., 2, 1, 35
(1979), Rev. de cre§terea anim. 4, 48 48. Paul, I. (1996), Etlomorfopatologie veterlnara,
27. Euzeby, J.P. (2000), Dictionnaire de bacte- Ed. ,l\LL Bucure7ti
riologie vete rina ire , httpF!I'N'!/oacterio.cicUri 49. Perianu, T (1996), Bo/ile infectioase ale ani-
28. Feenstra .. A.A. Sorensen. V .. Friis, N.F., malelor - bacterloze, vol.!, Ed. Funda\iei
Jensen, NE. 994). ProceecJing of the 13th Chemarea, ia'1i
IPVS Congr. Bangkoic 26-30 june, 187 50. Persson, j,<., Petterson, B., Bolske, G., Jo-
29. Friis, N.F., Szancer J. 994). Proceeding of hansson, KE (1999), J Clln Microbial, 37,
the 13th 1,01/5 Congr-.. Bangkok 26-30 june. (12) 3815
349 51. Placinta, P, Costea, tv1.,Tanase, M. (1981),
30. Gaunson, J.E., Philip, C.J., Whithear, K.G, Rev. de cre§terea anlm., 10, 52
browing, GF.,(2000),Microbiclogy, 146, (5). 52. Quinn, PJ, Carter, ME, Markey, BK, Car-
1223 ter. G.R. (1994), Clinical Veterinary Microbi-
31 Greco, G., Corrente, Martella. V" Pratelli. ology, Wolfe Publishing, Printed in Spain by
A., Buonavoglia, D. (2001), Mol Cell Probes. Grafos, SA. Arte Sobre Papel
15, (1),21 53. Rad!, ZA, Trampel, D.W., Smith, 8.S, Ro-
32. Greene, CE,(1998),,1nfectious Diseases of senbusch, R.F., Goll, F. (2000), Avian Dls,
the Dog and Cat 2-ed, by WB. Saunders 44, (22), 399
Company 54 Radostits, ONi., Gay,C.C., Blood ,0. , Hinch-
33. Grieco, V., Boldini, M., Luini, M., Finazzi. M. ciiff, KVV. (2000), Veterinary Medicine, WB.
(2001), J Camp Pathol, 124, (2-3), 95 Saunders Company Ltd. ,9.th edition
34. Holt. J.G, Krieg, NR, Sneath, PHA, Sta- 55. Razin, S., Freundt, E.A,. (1984), The Myco-
ley, JT, Williams, ST (1994), Bergey's plasmas in Bergey's Manual of Systematic
Bacteriology, 9th ed .
. m. -=_
Boli produse de germeni din genu! Mycoplasma 649
56. Raducanescu, Helgomar, Bica-Popii, Valeria 65. Ungureanu, C., loni\a- lonescu Floarea
(1986), Bacteriologie veterinara, Ed. Ceres, (1986), Lucr. I.C. V.B. Pasteur, XVII, 159
Bucure~ti 66. Ungureanu, C., loni\a-Ionescu, Floarea
57. Rapuntean, Gh., Rapuntean, S. (1999), (1986), Lucr. IC. V.B. Pasteur, XVII,173
Bacteriologie speciala veterinara, Tipo 67. Verdin, E., Kobisch, M., Bove, J.M., Garnier,
Agronomia, Cluj-Napoca M., Saillard C. (2000), Mol Cell Probes, 14,
58. Sanchis, R., Abadie, G., Lambert, M., (6),365
Cabasse, E, Dufour, P, Guibert, J.M., Pepin, 68 Volintir, V (1971), Simpozionul Bolile de
M. (2000), Vet Res, 31, (3), 329 cre§tere ~i conditionate la tineretul animalelor
59. Stoenescu, V. (1960), Probl. zoot. ~i vet, 7, domestice ~i patologia perinatala, Timil?oara,
62 25
60. Straw, Barbara et all (1999), Diseases of 69. Volintir, V., Constantinescu, Sanda, Moga
swine 8th ed.,lowa State University Press, Manzat, R., Purcel- Vlah Maria, Popescu, I.
Ames, Iowa (1969), Lucr. ~t. I.A. Timi~oara, XII, 499
61. Takase, K., Murakawa, Y., Ariyoshi, R., 70. Volintir, V., Moga Manzat, R., Popescu, I.,
Eriguchi, S., Sugimura, 1., Fujikawa, H. Constantinescu, Sanda, Purcel-Vlah Maria
(2000), J Vet Med Sci, 62, (12), 132 (1971), Archiv fur experimentalle
62. Thacker, E.L., Thacker, B.J., Kuhn, M., Veterinarmedizin, 875
Hawkins, PA., Waters, W.R (2000), Am J 71 Volintir, V., Moga Manzat. R., Popescu, I.,
Vet Res, 61, (11), 1384 Constantinescu, Sanda, Purcel-Vlah Maria
63. Timoney, JF., Gillespie, JH., Scott, F.W .. (1971), Rev de Zoot, ~i Med. Vet., 3, 43
Barlough, J.E. (1988), hagan and Bruner's 72. Volintir, V., Moga Manzat, R ..
Microbiology and Infectious Diseases of Do- Constantinescu, Sanda, Popescu, !. (1968),
mestic Animals, Eighth Edition, Cornell Uni- Lucr. §t. Seria Medicina Veterinara, 9, 375
versity Press 73. Yamamoto, R. (1996), Din lucr Congresului
64. Tola, S., Manunta, D., Rocca, S., Rocchig- Mondial de Avicultura New Delhi, 44
iani, A.M., Idini, G., Angioi, P.P., Leori. P. 74. *** (1992), O.IE Manual de standarde, II
(1999), Vaccine, 17, (22), 2764
Cap. 32
Boli produse de
germeni din familia
Chlamydiaceae
Valentin Popovici
Familia Chlamydiaceae, conform unci clasifzcari mai vechi, (Page, 1968), bazata pe markeri biologlci,
cuprindea un singur gen -genul Clzlamydia- §i doua specil: C psittaci, Incriminata ca agent etiologic zl1tr-o serie de
ilifecfii la diverse specii de animale §I om §i C trachomatis, patogena pentru om, la care s-au adaugat mai tarziu
speciile C pnellmoniae §i C pecorum, Aceasta clasifzcare s-a men{inut aproape pan a in zilele noastre,
jntrucat markerii biologici nu permit diferen{lerea riguroasa intre tulpinile de C psittaci izolate din dife-
rite stari morbide, de la diverse speci! 0 alta clas!ficare, bazata pe mflrkeri moleculari, a fost propusa de Everett §i
col (1999), Conform acesteia, familia Chlamydiaceae cuprinde doua genuri: Chlamydia §i Clzlamydophila,
Genul Chlamydia (Jones §i cot 1945) include specii/e,'
• Chlamydia suis (Everett §i cot 1999)
• Cltlamydia nutridarum (Everett §i cot 1999)
• Cltlamydia tracllOmatis
Genul Clzlamydoplzila (Everett §i cot 1999) include specii/e,'
• Chlamydoplzila psittaci (Lillie 1930)
Chlamydoplzila abortus (Everett §i cot 1999)
• Clzlamydophila pneumoniae (Grayston §i cot 1989)
Chlamydophilafelis (Evere!t §i cot 1999)
• Chlamydophila caviae (Everett §i cot 1999)
Chlamydophila pecorum (Fukushi §i Hirai, 1992).
AceastCi clasificare (51) este astazi larg acceptata dqi sunt exprimate "~Iunele rezerve privind, cel pu!in.
oportunitatea momentului §i d(ficultafile legate de substituirea in uzanfa.
Chlamidiile sunt microorganisme procartote, parazite obligatorii ale celulelor anima Ie. in citoplasma ca-
rora se multiplica printr-un ciclu de dezvoltare caracteristic.
Mo;jologia, structura chimica §i modul particular de multiplicare fimdamenteaza pozilia lor sistemica in-
dependenta, avdnd unele asemanari cu bacteriile Gram negative.
Pentru germenii din genul Chlan()'dia s-au folosit in trecut termenii de Bedsonia, Miyagawanella,
Pararickettsia, grupul ornitoza-lillifogranulomatoza-trachom §i altele. De asemenea, in mod grc§it, aufost conside-
rate virusuri mari.
Infeqiile pe care Ie produce C. psittaci, Uneori pro due boli, bine conturate
numite generic chlamidioze, sunt larg ras- etiopatogenetic ~i anatomoclinic, cum sunt:
pandite la om ~i animale, la acestea din unna omitoza - psitacoza, avortul chlamidian,
fiind exprimate clinic prin sindroame respi- encefalita sporadica a bovinelor etc. Alteori
ratorii, digestive, poliartrite ~i poliserozite, se izoleaza din procese patologice cu alta
conjunctivite, encefalomielite, infeqii ale etiologie primara (respiratorii, digestive,
ratului ~i membranelor fetale unnate de renale etc.) ca germeni de asociatie sau de
avort etc. infeqie secundara. Adesea evolueaza ca
••
I
Boli produse de germeni din genul Chlamydiaceae 651
infectii intestinale asimptomatice, cu elimi- mului in fagozomi sau manifesta efect cito-
nare de lunga durata a germenilor, prin fe- toxic pentru celulele gazda (5, 39).
cale. In citoplasma celulei gazda diametrui
corpusculilor elementari cre~te, nucleoidul
Etiologie devine mai putin dens ~i in decurs de cateva
Clamidiozele sunt prod use de microor- ore se transforma in corpusculi reticulati
ganisme din fam. Chlamydiaceae, caracteri- ("corpi initiali"), pleomorfi, care i~i pierd
zate prin proprietati morfologice, biologice, infectivitatea ~i devin metabolic activi. Ei se
antigenice ~i de patogenitate, cu totul parti- multiplica prin diviziuni binare multiple ;;i
culare, comparativ cu alte bacterii. prin "lnmugurire", formand incluzii in cito-
Chlamidiile sunt microorganisme plasma celulei. In urma multiplicarilor re-
procariote, parazite intracelular obligatoriu, petate corpusculii reticulati i;;i reduc dimen-
cu un ciclu de dezvoltare unic, dar In doua siunile, organizandu-se treptat in corpusculi
stadii: infectios ~i reproductiv. Stadiul in- elementari, care sunt pu~i in libertate prin
fectios este reprezentat de forma extracelula- spargerea celu1ei.
ra a microorganismului (corpii elementari). Chlamidiile contin ARN ;;i ADN, rapor-
Acestea patrund In celulele somatice prin tul dintre ace;;tia fiind 1 la corpusculii ele-
endocitoza. Prin diviziunea intracelulara a mentari ;;i 3-4 in cazul corpusculilor reticu-
corpilor elementari rezulta corpii reticulati, lati. Genomul C. psittaci este 0 molecula de
neinfectio~i, dar activi metabolic. ADN dublu catenaI' ce contine circa 8,5 x
Forma extracelulara a chlamidiilor, in- 105 perechi nucleotide, are 0 greutate mole-
fectanta ~i metabolic inactiv3.,este reprezentata culara 3,6 x 108 daltoni ;;i mol % G + C egal
de corpusculul elemental', rotund sau u~or cu 44,3.
oval, cu diametrul de 0,2-0,3 /-lm care tra- Corpusculii elementari purificati contin
verseaza filtrele bacteriologice. Este deli- 35% proteine ~i 29-34% lipide, in special
mitat la exterior de 0 membrana trilaminara, sub forma de fosfatide (40).
cu 0 structura asemanatoare peretelui celular Chlamidiile au un sistem enzimatic defi-
al bacteriilor Gram negative, la care lipse~te citar, ceea ce Ie face dependente de celulele
stratul de peptidoglicani (7). Componentele gazda, de la care preiau adenozin-trifosfatul.
de suprafata ale acestei membrane intervin A fost demonstrata prezenta unui bacterio-
In primele faze ale infectiei, inhiband fuziu- fag la doua tulpini de origine aviara.
nea dintre fagozom ~i lizozim (3). Genomul acestuia este ADN monocatenar
o a doua membrana, interna, de aseme- circular a carui molecula contine circa 4850
nea trilaminara, corespunde membranei baze (41).
plasmatice a bacteriilor. In interiorul corpus- Chlamidiile contin pe membrana extern a
culului elemental' se gase~te un nucleoid antigene specifice genului ("antigenele de
sferic, cu structura electron - optic a densa. grup"), speciei ;;i tipului. Primele, comune
Corpusculul elemental' se ata~eaza de tuturor reprezentantilor genului, sunt
celula gazda prin receptori specifici, modifi- lipopolizaharide termostabile. Antigenele
cand membrana celulara (39) ~i este specifice de specie sunt de natura proteica ;;i
fagocitat, dar tara a intra in contact cu termolabile. Ele reactioneaza in testele de
lizozomii celulari. Celulele infectate elabo- imunofluorescenta, imunodifuzie ;;i
reaza gamma-interferon ~i alte limfokine hemaglutinare indirecta. In cadrul speciilor
care limiteaza dezvoltarea microorganis- au fost identificate mai multe serotipuri.
652 Boli infec{ioase ale animaleior • bacteria::e
incadrarea In genuri se face pe baza mai rea prin fecale, creeaza conditii ideale pentru
multor caractere, care se pot testa prin IF, supravietuirea germenului in natura.
RFC, ELISA, dupa cultivare. incadrarea in Infeqiile chlamidiene sunt insotite de un
specii este posibila insa numai prin PCR. raspuns imun umoral ~i celular.
C. pneumoniae se izoleaza frecvent de la Raspunsul umoral este reprezentat In
oameni (36) dar ~i de la ani male. Wood ~i principal prin imunoglobulinele din clasa
Timms (49) I-au izolat de la ur~i Koala cu IgG. Prezenta IgM variaza in limite largi in
conjunctivita, rinita, cistita sau infertilitate. funqie de specie. lmunoglobulinele din cla-
C. pecorum se izoleaza de la vitei cu sa IgA au fost puse In evidenta in secretiile
pneumonie (II), purcei (36), pasari (46), oculare ale cobailor infectati, asigurand 0
scroafe avortante (38). Tulpinile abortigene rezistenta relativa la reinfectie (Murray ~i
de la scroara par identice cu tulpinile col., cit. de Storz ~i Krauss). Este de presu-
ab0l1igene de la rumegatoare dar sunt dife- pus ca aceste imunoglobuline intervin ~i in
rite de cele intestinale de la porco alte infeqii chlamidiene la animale.
C. psittaci este agentul etiologic al Imunitatea mediata celular a fost demon-
psitacozei aviare, dar a fost izolat ~i din strata ia curci prin testul de transformare
conjunctivite la pisici (34), cobai (I 0) ~i blastica, reactia nefiind influel1tata de
vitei (2), rinita la pisici (13), avorturi la oi bursectomie (Page, cit de Storz ~i Krauss).
(2, 20), capre (2, 9), scroafe ~i rumegatoare Hipersensibilitatea intarziata a fost demon-
(44), pneumonii la vitei ~i porci (2). strata la cobai.
C. trachomatis produce infeqii genitale
la feme ie, dar se izoleaza ~i de la unele spe- Diagnostic
cii de animale. Evidentierea microscopica a chlamidiilor
Chlamidiile paraziteaza celulele siste- este 0 faza obligatorie in lucrarile de izolare
mului reticuloendotelial, ale epiteliilor con- a acestor microorganisme, in unele cazuri
junctive, tractusului genital, intestinului, constituind un mijloc independent de diag-
membranelor sinoviale ~i ale placentei, ma- nostic rapid ~i putin costisitor. Pentru colo-
nifestand un tropism deosebit pentm tubul rarea chlamidiilor se folosesc variante ale
intestinal, placenta ~i tesuturile fetale. Intes- metodei Ziehl-Neelsen, coloratiile
tinul pare sa fie habitatul natural al Castaneda, Giemsa ~i derivatele acesteia
chlamidiilor. Diferiti factori stresanti pot (Gimenez, Gracian).
duce la activarea infeqiei chalmidiene lente Identificarea microscopica a chlamidiilor
~i exprimarea sa cIinica. poate fi efectuata ~i cu ajutorul anticorpilor
De~i infeqiile la animale evolueaza cu fluorescenti. testul direct sau indirect. Froti-
un tab Iou morfocIinic variat, de regula pre- urile colorate prin metoda Stamp pot fi
domina un singur sindrom (I). Nu se cu- recolorate cu anticorpi fluorescenti, ~i in-
noa~te daca acest fapt este in legarura cu vers, ceea ce pennite verificarea specificita-
biotipul C. psittaci, sau depinde exclusiv de tii examenului microscopic.
virulenta tulpinii, calea ~i doza de infeqie, Evidentierea directa a anti gene lor
varsta, stare a fiziologica ~i mediul inconju- chalmidiene in materialul patologic se poate
rator al gazdei. face ~i prin teste imunoenzimatice (14) sau
Numarul mare de specii - gazda, elimi- prin reaqia de polimerizare In lant (17,43).
narea masiva in mediul exterior a germenilor in scopul eliminarii bacteriilor ~i fungi lor
in cazurile de avol1 ~i infectii placentare, care contamineaza materialul patologic,
p0l1ajul intestinal de lunga durata ~i elimina- acesta este centrifugat ~i tratat cu antibiotice.
654 Bali infectioase ale anima/e/or • baCferioze
propune termenul mai general de ornitoza, care este sau redusa. Astfel, la rate ~i porumbei boala
folosit ~i in prezent pentru desemnarea infec(iilor
evolueaza clinic ~i cu pierderi ridicate doar
chlamidiene la pasari ~i a imbolnavirilor la om.
Ornitoza a fost semnalata pe to ate eontinentele, fi- la tineret, iar la curci, in perioada de ouat,
ind larg raspandita printre pasarile salbatice. in lara curb a mortalitatii 0 urmeaza pe aceea a pro-
noastra a fost diagnosticata prima data in 1958, de ductiei de oua (22). Alti factori stresanti, ca
Sarliteanu ~i col., iar cercetari ulterioare au rclevat infectii1e ~i infestatiile asociate, carentele
prezenla ei in efective de rale, ga~te, curci, gaini ~i
porumbei, precum ~i in unele crescatorii de pasari de nutritionale sau conditiile necorespunzatoare
agrement (17). de zooigiena, joaca de asemenea, un rol im-
portant in declan~area bolii (12, 16,22).
ImportanHi economicii ~i sanitadi Ornitoza este frecvent asociata cu infectii
In SUA, in 'anii '50 pierderile praduse de cu Salmonella (la rate, ga~te, porumbei),
ornitoza numai in crescatoriile de curci s-au E.coli (la ga~te, rate, gaini), Pasteurella
ridicat la cca. 0,5 milioane dolari anual (16). multocida (Ja ga~te), Pseudomonas (rate,
In deceniul al 7-iea a avut loc 0 recrudes- gaina) sau infestatii cu Trichomonas (la po-
centa a infectiei, at{lt in SUA cat ~i in alte rumbei, curci).
tari, ca urmare a slabirii masurilor profilacti- Sursa de infectie 0 constituie, de regula,
ce(41). pasarile infectate, cu forme clinice sau
Pierderile economice sunt produse prin asimptomatice, care elimina chlamidii prin
mOlialitate, scaderea ouatului, confiscari de dejectii. Un rol important revine vrabiilor ~i
abator ~i cheltuieli legate de tratament ~i porumbeilor care, patrunzand in crescatoriile
asanare. de pasari, Ie infecteaza, transmiterea infecti-
Focarele de ornitoza la pasari sunt surse ei fiind posibila ~i in sens invers (16).
de infectie pentru personalul fermelor ~i Porumbeii ~i pasarile de agrement se in-
abatoarelor, la care se adauga izbucniri epi- fecteaza cu ocazia concursurilor ~i expoziti-
ilor. Porumbeii semisalbatici din marile ora-
demice familiale legate de contactul cu pasa-
rile de agrement ~i porumbeii infectati. In ~e sunt infectati in proportie de 20-85% (41).
perioada 1969-1980, in RFG s-au inregistrat Transmiterea prin ou, de~i demon strata
anual intre 141 ~i 341 cazuri de ornitoza la la palmipede ~i unele pasari salbatice, nu are
om, din care 54-65 aveau ca sursa de infec- un ral deosebit in epizootologia bolji. Obiectele
tie psittacidele (41). ~i materialele infectate contribuie rareori la
raspandirea ornitozei la pasari, dar transmit
Caractere epidemiologice adesea infectia la om.
Boala a fost semnalata la peste 130 spe- In infectiile cu tulpini cu patogenitate ri-
cii de pasari din 12 ordine. Printre acestea se dicata au loc izbucniri epizootologice cu un
numara toate speciile de importanta econo- procent mare de morbiditate (50-80%) ~i
mica, pasarile de agrement ~i numeroase mortalitate (10-30%).
specii de pasari salbatice. lnfectia este insa In epizootiile produse de tulpini putin
mai frecvent intalnita la curci, palmipede ~i patogene infeqia evolueaza endemic,
porumbei ~i mai rar la gaini ~i fazani. Pasa- inaparent sau cu 0 morbiditate redusa. Evo-
rile de agrement (papagalii, peru~ii ~i altele), lutia latenta a infeqiei poate fi intrerupta de
la care infectia evolueaza inaparent, sunt 0 izbucniri epidemice declan~ate de interven-
permanenta sursa de infectie pentru om. tia unor factori de risc (22).
Evolutia clinica a bolii este asociata cu Persistenta indelungata a infeqiei in
unii factori de risc al carar rol este evident in efectivele contaminate a fost frecvent sem-
infectiile cu tulpini de patogenitate medie nalata. Meyer citat de Moore ~i col. (14) a
656 Bali infectioase ale animalelor • bacterio,:e
Infeqia dimane latenta la oile negestante Oile infectate elaboreaza anticorpi fixa-
~i In primele luni ale gestatiei. tori de complement al carol' titm cre~te pe
Traversarea barierei placentare ~i conta- masura avansarii gestatiei, fiind maxim la 8-
minarea ratului se produce spre sfar~itul 14 zile dupa avort.
lunii a 3-a de gestatie (4). Prevalenta ridicata a infeqiilor
Leziunea predominanta este 0 placentita chlamidiene cu diferite localizari la oi com-
cu necroze ale cotiledoanelor ~i prezenta plica evaluarea rezultatelor examenului se-
unui exsudat galben-murdar. Arteriolele rologic pentru un diagnostic de efectiv. Di-
zonelor afectate ale corionului prezinta man- ferentierea avortului chlamidian de alte in-
~oane perivasculare formate din mononu- feqii produse de ace~ti germeni se poate
clem'e. In endometru se gasesc denudari ~i face prin analiza comparativa a procentului
infiltrat celular. reagentilor, titrului mediu ~i a curbei de dis-
A vortonii sunt acoperiti cu flocoane gal- tributie a titrurilor la oile mame care au
ben-murdar ~i pot prezenta petqii In j:esutul avortat ~i la cele care au produs miei normali
subcutanat. (23).
Singura exprimare clinica a infeqiei la
oile adulte este avortul ~i ratarea prematura Profilaxie ~i combatere
sau la term en a unoI' miei neviabili sau de- Masura cea mai eficienta de profilaxie
bili. Avorturile survin, de regula, In ultima ramane controlul circulatiei animalelor. Oile
treime a gestatiei, cele mai multe Intre 95 ~i nou introduse In unitate VOl'ramane In afara
125 zile (24). La mieii nascuti la term en se efectivului matca pana la terminarea primu-
izoleaza frecvent chlamidii din pulmon ~i lui sezon de ratari. Orice caz de avort sau
din intestin. In prime Ie 2-3 luni de viata la mortalitate va fi investigat ~i in directia in-
ace~tia se Inregistreaza un procent crescut de feqiei cu Chlamydia.
pneumonii ~i mortaJitate. Infeqia intestinala In focarele de boala s-a constatat ca asi-
poate persista pana la pubertate, activandu- gurarea unoI' conditii de zooigiena ~i furajare
se la prima gestatie (1). corespunzatoare pe toata perioada gestatiei
Dintre oile care avorteaza, 0 parte fac reduce procentul aVOliurilor.
endometrite, Dintre diferitele vaccinuri experimentate,
De la berbecii din focare s-au izolat cele mai bune rezultate s-au obtinut cu vac-
chlamidii din cazuri de epididimita cinurile inactivate ~i cu adjuvanti uleio~i.
(Rodolakis ~i Bernard, cit. de Storz ~i Chalmers ~i col. (6) au obtinut recent 0 tul-
Krauss). pina termosensibila de C. psittaci, care s-a
dovedit eficace in vacinarea oilor contra
Diagnostic avortului chlamidian. in efectivele contami-
ExamenuJ microscopic direct al frotiuri- nate se va urmari respectarea masurilor de
lor, efectuate din placentele oilor care au igiena a ratarilor, In scopul diminuarii numa-
avortat sau din mucusuJ de pe suprafata fe- rului de germeni din mediul exterior.
tu~ilor permite stabilirea rapida a diagnosti-
cului.
Este 0 boala septicemica cu evolutia zata clinic prin inflamatii ale tesuturilor art i-
acuta, specifica tineretului ovin, caracteri- culare ~i periarticulare.
660 Bali i1lfectioase ale animalelor • bacteriDee
A fost descrisa pentru prima data in SUA, In 1960, conjuratoare este hiperemiata ~i edematiata,
unde producea mici epizootii In ferrnele de cre$tere $i
uneori cu pete~ii in fasciile Inconjuratoare.
lngra$are (i\1endlowski $i Segre, cit. de Storz $i
Krauss). in lara noastra a fost semnalata de Popovici, La nivelul membranei sinoviale se pun In
In anul 1971 (26). evidenta infiltratii perivasculare formate din
Sunt afectati mieii intarcati ~i tineretul, mononucleare, celule limfoide ~i plasmocite.
morbiditatea variind de la dheva procente la Se constata infiltratii celulare ~i In mu~chii
75%. In unele turme are 0 evolutie endemi- ~i tendoanele cu insertii pe articulatiile
ca, reapanlnd la fiecare generatie dupa intar- afectate, leziuni discrete de meningoencefa-
care. Spre deosebire de alte chlamidioze, lita ~i modificari congestivo-hemoragice in
conditiile de zooigiena sau de furajare nu celelalte organe.
par sa joace nici un rolin evolutia bolii. Diagnosticul se stabile~te prin punerea in
Debuteaza cu febra, anorexie, evidenta a chlamidiilor in frotiurile din li-
blefaroconjunctiviUl, uneori dispnee ~i jetaj. chidul sinovial, sau prin izolarea germenilor
Animalele se deplaseaza cu greutate, au din sinovie, sange, organe, limfonoduri, li-
mers teapan, prefera sa stea culcate. Ulterior chid cefalorahidian sau chiar din secretii
apar ~chiopaturi grave ~i tumefieri moderate oculare. Animalele bolnave elimina
ale uneia sau mai multoI' articulatii. Alaturi chlamidii pI'in urina ~i fecale.
de marile articulatii ale membrelor poate fi Mieii trecuti prin boala reactioneaza po-
afectata ~i cea atlasooccipitala. zitiv la RFC, aproximativ 25% prezentand
Procentul de mortalitate este redus (1- titruri Inalte (1/128, 1/1024), comparabile
2%), majoritatea mieilor se remit, dar dez- celor constatate In avortul chlamidian ovin
voltarea lor este intarziata. iar greutatea lor (26,29).
este cu 7-8 kg mai mica decat a congenerilor Diagnosticul diferential trebuie facut fata
sanato~i (28). de rujet, poliartrita streptococica ~i fata de
In articulatiile afectate se constata 0 can- miodistrofie.
titate crescuta de lichid sinoviaL galben- S-au obtinut rezultate bune In cazul tra-
cenu~iu, vascos ~i turbid, uneori cu depozite tamentului precoce prin administrarea i.m.,
fibrinoase ~i sange. Capsulele articulare sunt doua zile consecutiv, a oxitetraciclinei (250
Ingro~ate iar tecile tendinoase - destinse, cu mg) sau a tylosinei (200 mg), sau 0 singura
exsudat galben-cenu~iu. Musculatura in- administrare de 300.000 unitati penicilina G.
A fost semnalata prima data de Diekinson ~i timp Indelungat ~i dupa amendarea semnelor
Cooper In 1959. care au emis ipoteza ca afec)iunea clinice.
descrisa ar ti identica cu keratoconjunctivitcle des crise
la rumegiltoare de Coles (1931) in A1Tica de Sud ~i Inflamatia conjunctivitei este Insotita de
atribuite de acesta unei rickettsii (C olesiola hiperplazia formatiunilor limfoide ~i, In
ruminantillln). care ins a nu a fast niciodaUi izolata sau majoritatea cazurilor, se remite in totalitate
cultivata. existenta ei tiind astazi pus a sub semnul In-
In decurs de doua saptamfmi. Complicatiile,
trebari!. In schimb au fost raportate numeroase izolari
de chlamidii din cazuri similare la rume'!atoare In SUA. datorate In pmie altor bacterii (51), constau
Australia, Africa de Sud ~i alte tari (41~ 491 in SUA a din opacifieri partiale sau totale ale corneei,
fost frecvent asociata cu poliartrita chlamidiana a ulceratii corneene sau panoftalmii.
mieilor
Pentru punerea in evidenta a chlamidiilor
o keratoconjunctivita infec)ioasa a oilor. foarte
probabil cu aceea~i etiologic, a fost descrisa In Romania sau izolarea lor din raclate conjunctivale
Inca din anul 1943 (21). Ulterior prezenta bolii pe teri- trebuie selectate cazurile recente de boala.
toriullarii noastre a fost confirmata (18.33) Evolutia bolii poate fi scurtata printr-un
Izbucniri epidemice de keratoconjunctivita tratament local precoce cu preparate conti-
chlamidiana se observa cu ocazia comasarii nand tetracicline (18, 33).
oilor de diferite proveniente. Prezenta ger-
menilor In secretiile oculare se mentine un
Chlamidiile se gasesc frecvent In fecaiele de poliartrita ale mieilor, doua entitati gno-
oilor la care evolueaza unul din sindroamele seologice bine definite, infectia latenta in-
descrise anterior, dar ~i la animalele din testinala este frecvent Intalnita, fiind proba-
efective sanatoase. S-au semnalat unele dife- bil principalul mijloc prin care chlamidiile
rente antigen ice fntre aceste tulpini ~i cele supravietuiesc fntre doua sezoane de ratari
izolate din cazurile de avort ovin ~i In cele sau fntre doua generatii de miei.
662 Boli infeefioase ale anima/c/oI' • bacterio~e
A fast diagnasticat In RFG de Schoop ~i Kauker treaza intre lunile 8-9 (Mc Kercher, cit. de
In 1956 ~i ulterior scmnalat In mai multe lari din Europa
Popovici ~i Hiastru).
~i In SUA unde, In anumite zone. produce un pro cent
ridicat de avarturi (25-75%) la rasele de carne (:\lc Patogeneza acestei infectii este similara
Kercher ~i col., cit. de Storz ~i Krauss). celei din avortul chlamidian ovin.
In lara naastra a fast semnalat de Surdan ~i col. In
1964. Cercetari ulterioare In unitali In care se lnregis-
Tabloul morfoclinic
trau avorturi au stabilit ca chlamidiile (Chlamydophila
abortus) sunt incriminate In 12% din cazurile exami- Singurul simptom este avortul sau, rare-
nate ~i In 31 % din unitalile investigate (27). ori, ratarea la termen sau prematura a unui
produs neviabil. Dupa avort vacile pot face
Caractere epidemiologice ~i mamite, din secretia glandei afectate
patogeneza izolandu-se chlamidiile.
Sunt receptive In primul rand primipare- AvOl10nii prezinta edeme
Ie. Evolutia epizootologica, descrisa In unele serohemoragice ale tesutului conjunctiv
zone ale SUA nu a fost semnalata In Europa, subcutanat, intramuscular ~i perineal, epan-
unde evolueaza endemic sau sporadic. In ~amente serofibrinoase In marile cavitati,
tara noastra, in majoritatea cazurilor, a fost modificari distrofice ale musculaturii sche-
diagnosticat In unitati cu grave deficiente letice, miocardului, rinichiuJui ~i In special
nutritionale, sau In care mai erau prezenti ~i ale ficatului. Cand avortul survine aproape
alti agenti abortigeni ca Brucella abortus de termen se constata ciroza hipertrofica ~i
(Intr-un efectiv recent importat), ascita. Examenul histologic al ficatului rele-
Campylobacter, Corynebacterium pyogenes, va infiltratii cu neutrofile ~i macrofage ~i
streptococi hemolitici, Trichomonas, unii hiperplazie mezenchimala.
din ace~tia izolandu-se din acelea~i cazuri
din care s-au izolat chlamidiile (27). Profilaxie ~i combatere
Avorturile chlamidiene diagnosticate In Incercarile de imunoprofilaxie sau
tara no astra survinlntre luna a doua ~i a opta chimioprofilaxie nu au dat rezultate (41).
de gestatie, doua treimi din acestea Fiind 0 infectie conditionata, 0 masura efici-
inregistrandu-se In lunile 5-6 (27) In timp ce enta este asigurarea corespunzatoare a fura-
la rasele de carne din SUA ele se Inregis- jarii ~i conditiilor de igiena.
Rolul chlamidiilor (Chlamydophila pneumoniae) In din cazurile examinate ~i In 48% din unitalile investi-
pneumopatiile vileilar a fast relevat penlru prima data gate (26).
de Kiushi (1952) ~i apoi recunascut In numeroase lari
In lara no astra, bronhopneumonia chlamidiana a Caractere epidemiologice ~i
vi(eilor cunascuta ~i sub numele de bronhopneumonia patogeneza
endemica a vileilor a fost diagnasticata de Saraleann Boala este Intalnita la vitei, la tineretul
~i col. In 1961 (cit. de Popovici, 1971) 0 invcstiga(ie din Ingra~atorii, cazuri izolate Inregistrandu-
efectuata In 46 fen11e de cre~tere ~i lngra~are In care se ~i la animale adulte, de cele mai multe ori
evoluau afeqiuni respiratorii la vilei, a permis izolarea fiind asociata cu infeqia intestinaJa. Evolu-
chlamidiilor din leziuni pulmonare ~i din jetaj In 28% eaza mai gray In cazul infectiilor asociate cu
bacterii ~i virusuri, chlamidiile constituind
664 Bali infec(iaase ale animalelar • bacterio::e
doar 0 veriga fntr-un lant patogenic mai Sunt afectati lobii apicali, cardiac, in-
complex (French $i Snowdon,1960, termediar $i zone Ie craniale ale lobi lor
Storz, 1971, cit. de Shewen). diafragmatici. Zonele consolidate sunt net
Boala este adesea int<ilnita in unitati cu demarcate $i au 0 culoare cenu$ie, uneori
conditii precare de igiena, fn urma aglome- violacee, cu aspect slaninos pe seqiune.
rarilor, lotizarilor sau transporturilor. Modificarile histologice initiale sunt caracte-
Animalele bolnave elimina chlamidii ristice pentru 0 bronhopneumonie
prin jetaj $i tuse, dar fn special prin fecale. exsudativa $i descuamativa, fiind implicate
Infeqia se realizeaza de cele mai multe ori fagocitele alveolare $i celulele epiteliului
pe cale aerogena, de$i uneori localizarea alveolar. Ulterior apar modificari caracteris-
pulmonara este consecinta traversarii barie- tice pneumoniei interstitiale, infiltratia sep-
rei intestinale. turilor, man$oane perivasculare $i
peribron$ice (26). Tabloul morfopatologic se
Tabloul morfoclinic complica in cazul asocierii cu alte infeqii.
Unele infeqii respiratorii evolueaza
sub clinic, leziuni discrete de pneumonie Tratament ~i combatere
decelandu-se doar la sacrificare (39). Animalele bolnave se izoleaza iar cele cu
Evolutia clinica este marcata de febra, evolutie grava se trateaza cu produse injec-
jetaj mucos sau mucopurulent, dispnee, tuse. tabile de tetracic1ina, asociate cu tratament
Majoritatea viteilor se remit, dar sporurile de simptomatic $i de fntretinere. Se va acorda
greutate $i dezvoltarea lor pot fi afectate. La atentie deosebita fmbunatatirii conditiilor de
circa 10% din cazuri evolutia c1inica este furajare $i zooigiena a intregului efectiv, fn
grava, sindromul respirator fiind urmat de special sub raportul factorilor de microcli-
prostratie $i moarte (41). mat.
tala. Boala debuteaza cu febra, care dureaza nul histopatologic releva leziuni de encefa-
7-10 zile ~i este insotita de anorexie, mers lomielita limfohistiocitara, mai pronuntate la
rigid, incoordonat ~i titubant; animalele stau nivelul trunchiului cerebral ~i cerebelului.
mai mult culcate, slabesc ~i se deshidrateaza. Proliferarile limfohistiocitare nodulare se
Pot apare mi~cari in manej ~i hiperestezii. gasesc ~i in tesutul conjunctiv din ficat, in
Simptomele nervoase sunt insotite de jetaj, special In zona spatiilor Kiernan.
tuse ~i diaree. In faza finaJa pot apare opis-
toto nus ~i spasme musculare. Boala dureaza Tratament ~i profilaxie
2-3 saptamani, animalele pierzand mult din Animalele bolnave se pot trata cu
greutate. Chlamidiile pot fi izolate din sis- oxitetracicline (11 mg/kg greutate vie ~i
temul nervos central, sange ~i din toate or- i.m.) sau eritromicina (9 mg/kg/zi) timp de 5
ganele interne. zile. In scopul prevenirii aparitiei cazurilor
Din animalele bolnave mor 30-60%, dar noi se recomanda administrarea
s-au semnalat focare cu mortalitate 100% clortetraciclinei In hrana (2,2 mg/kg greutate
(41). Predomina leziuni de peritonita, pleu- vie) timp de 10 zile, dupa care doza se redu-
rita ~i pericardita serofibrinoasa, cu form are ce la jumatate pentru alte 7 zile.
de aderente. Splina ~i limfonodulii sunt ma-
riti iar vasele meningiene injectate. Exame-
Bibliografie
1. Aitken, I. D. (1988), Proc. Europ. Soc. 23. Popovici, V. (1965), Archiva Veterin aria , , 1,
Chlam. Res., 1, 11 1,69
2. Batta, M.K., Asranu, R.K., Katoch, RC., 24. Popovici, V. (1965), Archiva Veterinaria, 1, 2,
Sharma, M., Joshi, V.B. (1999), Zentralbl 29
Bakteriol., 299, (1), 47 25. Popovici, V. Hiastru, FI. (1968), Rev. Zoot.
3. Brade, H., Brade, L., Kosma, P (1988), Med. vet. , 11, 56
Proc. Europ. Soc. Chlam. Res., 1, 84 26. Popovici, V. (1971), Lucr. ICVB "Pasteur", II,
4. Buxton, D., Jones, G. E., Herring, A J., 137
Blewett, D. A (1985), Infectious ovine 27. Popovici, V., Hiastru, FI. (1972), Lucr. Simp.
abortion. Moredun Research Institute Scl. "Bolile tineretului animalelor domestice", Ti-
Rep., 87, 21 mi~oara, 43
5. Byrne, G. I., Williams, D. M, Schobert, C. S., 28. Popovici, V., Ungureanu, C., Hiastru, FI.
Krueger, D. A (1988), Proc. Europ. Soc. (1972), Rap. Com. Cant. Na(. Med. Vet., Bu-
Chlam. Res., 1, 113 cure§ti, I, 417
6. Chalmers, W.S., simpson, J., Lee, S.J. 29. Popovici, V., Paunescu, Gh., Hiastru, FI.,
(1997), Vet Rec, 141, (3), 63 Uungureanu, C., Grigore, C., Darie, P.
7. Clarke, I. N, Ward, M. E., Pickett, M. A (1971), Rap. Com. Cant. Na(. Med. Vet.,
(1988), Proc. Europ. Soc. Chlam. Res., 1, 76 Bucere§ti, I, 423
8. Cotofan, 0., Grecianu, A, Boisteanu, M., 30. Popovici, V., Hiastru, FI., Draghici, D.,
Carp-Carare, M. Lucr. §t. Inst. Agr. "Ion Berbinschi, C. (1971), Rev. Zoot. Med. Vet.,
lonescu de la Brad" la~i, Seria Zoot.-Med. 7, 83
Vet., 27-28, 69 31. Popovici, V., Hiastru, FI., Draghici, D.,
9. Escalante-Ochoa, C., Diaz-Aparicio, E .. Berbinschi, C., Dorobantu, R (1972), Lucr.
Segundo-Zaragoza, C. (1997), Rev Latinoam ICVB "Pasteur", VIII, 19
Microbial, 39, (3-4), 117 32. Popovici, V. Date nepublicate
10. Hsia, R, Ohayon, H., Gounon, P., Dautry- 33. Predoi, G., Neda, C., Potecea, Gh., Dragut,
Varsat, A (2000), Microbes Infect, 2, (7), 761 G, Morcov, F., Popa, E. (1985), Rev.de
11. Kuroda-Kitawaga, Y., Suzuki-Muramatsu, C., Cre§terea anim., 3, 27
Yamaguchi, T., Fukusi, H, Hirai, K. (1993), 34 Ramsey, D.T. (2000), Vet Clin North Am
Am J Vet Res, 54, (5), 709 Small Anim Pract, 30, (5), 1015
12. Luthgen, W. (1984), Traubenkrankheiten 35. Ridgay, G. L. (1988), Proc. Europ. Soc.
Verlagshaus Oertel + Sporer. Reutilingen, 34 Chlam. Res., 1, 227
13. Mochizuchi, M., Kawakami, K., Hashimito, 36. Sachse, K. Hotzel, H., Nationales
M., Ishida, 1. (2000), J Vet Med Sci, 62, (7), Veterinarmedizinisches Refenzlabor fOr
801 Psittakose, e-mail: K.sachse@bgvv.de
14. Moore, F. M., McMillan, M. C., Petrak, M. L. 37. Schachter, J. (1988), Proc. Europ. Soc.
(1991), JA. V.M.A., 199, 1,71 Chlam. Res., 1, 73
15. Moroni, A, Perini, S., Mazzaracclo, R 38. Schiller, J. Koesters, R, Weilenmann, R,
Cevenini, R (1988), Proc. Europ Soc. Thoma, R, Heitz, P. (1997), Vet Microb, 58,
Chlam. Res. 1, 279 (2-4),251
16. Page, L. A, Grims, J. E. (1984), Avian 39 Shewen, P. E. (1980), CAN. Vet. J, 21, 2
Chlamydiosis (Ornithosis) In Hofstad MS 40. Storey, C. C., Lusher, M., Richmond, S. J.
(Edit.): Diseases of Poultry ed. 8, Iowa State (1988), Proc. Europ. Soc. Chlam. Res., 1,94
Univ. Press, 283 41. Storz, J., Krauss, H. Chlamydia In Blobel H §i
17. Papp, J. R, Sewen, P. E. (1996),J In- Schliesser Th. (Edit.): "Handbuch der
fect.Dis., 174,6,1296 bacteriellen Infektionen bei Tieren", Fischer
18. Petro~ianu, D., Darie, P. (1981), Rev. de Verlag, Jena, 5, 447
Cre§terea anim., 7, 42 42. Surdan, C., Sarateanu, D., Enache, A,
19. Poliakov, A A, Kupesev, I. S. (1983), Sorodoc, G., Babe§, V. T., Popescu-
Veterinaria, 7, 24 Danescu, G. (1964), Studii §i cercetari de In-
20. Poonia, A, Purohit, V.D. (1998), Indian J Exp framicrobiologie, 2, 151
Bioi, 36, (4), 411 43. Takashima, I., Imai, Y., Itoh, N., Karwa, H.,
21. Pop, AI., Turburi, AI. (1943), Rev. Med. Vet. §i Hashiomoto, N. (1996), Microbial. Imunol.,
Zoot, 1-8,28 40,1,21
22. Popovici, V. (1964), Rev. Zoot Med. vet, 14, 44. Thoma, R, Gusceti, F., Schiller, I., Corboz, L.
4, 59 (1997), Vet Pathol, 34, (5),467
668 Boli infectioase ale animalelor • baelerzo::e
45. Ungureanu, C., Popovici, V., Hiastru, FI., 49. Woodland, R. M., Wilsmore, A. J., Dagnall,
$tirbu, Z., Fromunda, V, Criste\, I. (1970) G. J. R. (1988), Proc. Europ. Soc. Chlam.
Lucr. ICVB "Pasteur", 8, 151 Res., 1, 134
46. Vanrompan, D., Ducatelle, R., Haesebrouck, 50. *** (1984), Bergey's Manual of Systematic
F. (1995), Vet Microbial, 45, (2-3), 93 Bacteriology, Baltimore ILondon, Williams &
47. Volintir, V, Grindeanu, H. (1960), Probl. Zoot. Wilkins
§i Med. Vet., 11,59 51. *** (1999), Int J Syst Bacterial, 49, 415
48. Willis, J. M., Roberts, K., Richmond, J. S ..
Gruffyd-Jones, J. T. (1988). Proc. Europ
Soc. Chlam. Res., 1,61
Cap. 33
Boli produse de
germeni din ordinele
Rickettsiales.,
Rhizo biales.,
Legionellales ~i din
clasa Mollicutes
Valentin Popovici
Deoarece majoritatea microorgal1lsmelor cuprinse. pana relativ recent, in ordinul Rickettsiales nu se pot
cultiva pc medii acelulare. iar uncle nici pe culturi celulare sau oua embrionate, nu au putut Ii utili::ate criteriile
clasice, certe, de clasificareJolosite la celelalte bacterii.
Din aceasta cau::a, clasificarea germenilor cuprin~i in ord. Rickettsiales, (clasa Alphaproteobacteria) a
suferit in decursul timpului multe modifican in special in ce prh'e~te componentafamiliilor. Singurul taxon care a
beneficiat de oarecare perenitate este specia. ~l intr-o oarecare masura genu!. Principalele genuri de bacterii, im-
portante pentrLl patologia animala, cuprinse in Bergey's Manual of Systematic Bacteriology, ed. lX-a, in oNL
Rickettsiales sunt: Rickettsia, Ehrllchla, Cowdria, Neorickettsla, Anaplasma, Aegyptlonella, Coxiella,
Eperythrozoon ~i Haemobartonella. Cercetarile ulrerioare, ba::ate ,'I pe studierea ARN-16S au condus la propune-
rea de reclasificare a unora dintre aeestea, in ultima editie (2001) a manualului Bergey (31), dupa cum urmeaza:
Coxiella burnetii se transfera in oNL Leglonellales. Bartonella sp. se transfera in ord. Rhlzobiales (clasa
Alphaproteobacterla), iar genurile Eperythrozoon ~i Haemobartonella se transfera in clasa Mollicutes
(neincadrate inca in ordin ~ifamilie). Celelalte genuri raman in ord. Rlckettsiales.
Ord. Rlckettslales cuprinde bacterii obligato/'iu para::ite intracelular, Gram negative dar slab colorabile
cu coloranti ba::ici de anilina. Se colorea::a bine prin metodele Giemsa. RomanolVsky, Stamp etc. Auforma cocoida
sau baci/ara, cu dimensiuni de 0,3-0,6 .am (eu unele exceptil). uneori sunt pleomorfe. Sunt imobile. aerobe ~i se
inmultesc prin diviziune binara.
jn general, prezinta specifzcitate pentru anlilnite tipuri de celule ~i anumite specii de animale, dar sunt sen-
sibile la infectie cele mai mulre specii de animale. din scara ::oologiea. de la om ~i animale vertebrate ~i pana la
insecte sau chiar protozoare.
Cu rare exceptii, transmiterea la om sau animale se face prin intermediul artropodelor. Unele specii sunt
patogene l1lunai pentru om, alrele numai pentrLl animale. altele pentru om ~i animale.
Aflate extracelular, sunt microorganisme labile fara de agentiifizici ~i chimici, cu exceptia C. burneti!, ca-
re este exceprional de rezistenta.
Sunt sensibile la unele antibiotice.
33.1. FEBRA Q
••••
Boli produse de germeni din ord. Rickettsiales, Rhizobiales, Legionellales :ji cl. Mollicutes 671
transmite infeqia la animale sau, prin praful La om este caracteristica, Tara a fi exclu-
format, la om (23). 0 cale de transmitere siva, izbucnirea epidemica exploziva in care
posibiHi este ~i utilizarea vehiculelor majoritatea cazurilor apar intr-un interval
necuratate dupa transpoliul animalelor eli- scurt de timp: curba dinamicii cazurilor urca
minatoare. De~i nu este frecventa, a fost rapid pana la maximum, apoi scade Intr-un
demon strata ~i transmiterea interumana a ritm ceva mai lent, reprezentiind uneori 0
febrei Q. "coada". In unele cazuri epidemiile Imbraca
Dintre factorii de risc, pe primul loc se un caracter trenant, cazurile noi de boala
situeaza cei legati de sistemul de cre~tere ~i Inregistrandu-se in de curs de cateva luni, pe
exploatare, printre care amintim transhu- masura ce alti subieqi receptivi vin in con-
manta sezoniera a oilor. tact cu 0 populatie animala infectata sau
Stabulatia contribuie la raspandirea rapi- patrund intr-o zona endemica.
da a infectiei in efectiv ~i aceasta explica
prevalenta ei mai ridicata in unele zone la Patogeneza
bovine fat a de ovine. Infeqia se realizeaza pe caile respirato-
Efectivele deschise, de exemplu ingra- rie, digestiva, transcutanata, conjunctiva ~i
~atoriile, sunt mai frecvent infectate decat genitala, prime Ie trei fiind cele mai frec-
cele inchise (6, 21). Dimpotriva, in unitatile vente. Timp de cateva zile germenul poate fi
inchise, exista tendinta de autolimitare a regasit In sangele circulant apoi in majorita-
infectiei, stare a de premunitie fiind continu- tea organelor, cand incepe ~i eliminarea in
ata probabil de 0 stare de imunitate sterila. mediul exterior prin urina, fecale ~i lapte. C.
Vremea uscata ~i cu curenti de aer, care burnetii se multipliea intens In uterul
favorizeaza formarea ~i transpOliul prafului, gestant, Tara a afecta, de cele mai multe ori,
pot contribui la difuzarea infeqiei la mari evolutia normala a gestatiei. In unele cazuri,
distante, dec1an~and epidemii de direqia aceasta localizare este insotita de leziuni ale
vantului dominant. placentei ~i/sau fetopatii. Localizarea uterina
La om, principalul factor de risc este cel a C. burnetii este intotdeauna urmata de
ocupational, infectii1e intalnindu-se mai eliminarea masiva a germenului, In mo-
frecvent la lucratorii din laboratoarele speci- mentul parturitiei sau avortului. La oi, eli-
alizate, medicii veterinari, personalul fer- minarea prin secretiile uterine continua pana
melor zootehnice ~i abatoarelor, studentii In a opta zi de la Tatare sau avort (2 I).
facultatilor de medicina veterinara ~i zoo-
tehnie, lucratorii din intreprinderi de prelu- lmunitate
crare a lanii, pieilor, bumbacului. In urma infeqiilor naturale, care se pro-
La animalele domestice febra Q evoluea- duc cu C. burnetii in faza I, anticorpii fata
za endemic, iar ritmul de difuzare in efectiv de faza II apar dupa 7-10 zile, mult Inaintea
variaza in primul rand in funqie de specie. celor de faza I (40-60 de zile dupa infeqie).
Dintre oile receptive introduse in turmele Din aceasta cauza, in declan~area infectiilor
contaminate, 26% fac infeqia in primele 6 recente se folosesc antigene din tulpini in
luni. In acela~i interval de timp bovinele in faza II.
stabulatie se infecteaza in proportie de 45- Imunitatea mediata celular, care are un
71 %. De~i animalele domestice sunt expuse rol important in proteqie fata de C. burnetii,
In general la contactul cu doze infectante poate fi evidentiata prin transformarea
mari, ele sunt mai putin receptive la infeqie blastica a limfocitelor ~i prin testul de \11i-
decat omul. grare a leucocitelor.
Bali produse de germeni din ord. Rickettsiales, Rhizobiales, Legionellales iji cl. Mollicutes 673
Boli produse de germeni din orc!. Rickettsiales, Rhizobiales, Legionellales:ji cl. Mollicutes 675
Este 0 boala septicemica necontagioasa a schimb 0 diaree profuza, fetida, care poate fi
rumegatoarelor, caracterizata morfoclinic hemoragica. Se intalnesc forme clinice
prin febra, simptome nervoase ~i transsudat supraacute ca ~i forme u~oare de boala.
in marile cavitati. Animalele care se remit raman purtatoare pe
Este endemica in unele zone ale Africii, o perioada de circa 60 zile. Mortalitatea va-
a fost semnalata in Dalmatia, insulele riaza intre 10-100%.
Caraibe ~i este suspectata in unele tari ale Modificarile morfopatologice constau In
Orientului Apropiat (26). ascita, hidrotorax, hidropericard (mai rar la
Agentul etiologic este Cowdria bovine), edem pulmonar, congestie splenica
ruminantium (jam. Ehrlichiaceae, ord. ~i hepatica, distrofie granulara ~i grasa a
Rickettsiales). Sunt germeni pleomorfL pa- miocardului, hemoragii subepicardice ~i
raziti obligatorii in citoplasma celulelor en- subendocardice.
doteliilor vaselor sanguine ~i ale celulelor Diagnosticul de laborator se stabile~te
reticuloendoteliale ale limfonodurilor (Du prin evidentierea agentului etiologic In froti-
Plessis, cit. de Schaal, 1985). uri din substanta nervoasa (hipocamp sau
Sunt receptive oile, caprele ~i bovinele, cerebel) sau din raclatul intimei vaselor
In special rase Ie ameliorate, precum ~i unele mari, precum ~i prin inoculare de sange sau
specii de rumegatoare salbatice (26, 30). triturat de splina la ~oricei intarcati, pe cale
Boala este transmisa de capu~e din genul i.p. ~i examinarea sangelui sau tesuturilor
Amblyomma, la care este demonstrata acestora, dupa 14-21 zile. Examinarea froti-
transmiterea transstadiaIa a rickettsiei (nu ~i urilor prin imunofluorescenta indirecta este
cea transovariana). mai avantajoasa decat colorarea.
Perioada de incubatie este de 7-28 zile. Tratamentul cu tetracicline este eficace
Boala evolueaza cu febra, uneori bifazica la Inceputul bolii (I). Profilaxia se realizeaza
~i simptome nervoase: mi~cari de masticatie, prin proteqia animalelor receptive fata de
mers "ebrios" ~i In manej, dromomanie, capu~e. In Africa se practica infectia dirijata
uneori agresivitate ~i in faza finala convulsii, a tineretului, cu sange virulent, eventual sub
opistotonus, mi~cari de pedalare. In formele proteqie de antibiotice (14). Imunitatea con-
cu evolutie mai putin acuta, semnele nervoa- ferita prin aceasta metoda dureaza de la di-
se sunt mai discrete dar poate apare in teva luni, pana la 1 1/2 an i (27).
676 Bali infectioase ale animalelor • bacterio::e
Este 0 boala infectioasa acuta ~i febrila a forma de infeqii asimptomatice a fost sem-
cailor, identificata pentru prima data 1n nalata 1n Australia (10).
SUA, 1n anul 1979, dar diagnosticata ulterior Agentul etiologic este considerat
~i 1n Canada ~i cateva tari europene, iar sub Ehlrichia risticii, dar de la cai se poate izola
Boli produse de germeni din ord. Rickettsiales, Rhizobiales, Legionellales:;i cl. Mollicutes 677
33.7. ANAPLASMOZELE
Patogeneza Diagnostic
In cursul multiplicarii in interiorul he- Poate fi pus prin examinarea frotiurilor
matiilor scade continutul in fosfolipide ~i se de sange colorate Giemsa sau prin
reduce rezistenta osmotica (8). Corpusculii imunofluorescenta.
initial eliberati patrund in alte hematii iar Pentru decelarea purtatorilor se folose~te
stromele celor distruse sunt fagocitate de RFC sau 0 reactie de aglutinare cu antigene
macrofage. In perioada acuta numaruJ he- preparate din hematii parazitate, tratate prin
matiiJor parazitate se dubleaza In 24 ore. Ca diferite metode.
urmare a modificarii antigenelor stromale, In
cursul infectiei, apar autoanticorpi care Tratament, profilaxie ~icombatere
agraveaza stare a de anemie (24). Aceasta Tratamentul timp de 3-5 zile cu tetraci-
este insotita de un exces de pigmenti biliari, cline, aplicat la Inceputul bolii, duce la 0
modificari distrofice consecutive hipoxiei ~i vindecare rapida, dar animalele raman pur-
fenomene regenerative a maduvei hemato- tatoare. Sterilizarea purtatorilor poate fi rea-
gene. lizata prin tratamente j'ndelungate (14-60
zile), ceea ce nu este eficient.
Tabloul clinic ~i morfopatologic In scopul unei imunizari active a bovi-
Perioada de incubatie variaza intre 17-45 nelor, In trecut s-a aplicat infectia cu sange
zile, uneori ajungand la 3 luni (9). Boala virulent a viteilor care fac 0 forma u~oara de
incepe cu febra intermitenta, reducerea Jac- boala. 0 alta metoda utilizata a fost infectia
tatiei, urmate de paloarea mucoaselor ~i a cu A. centrale, putin patogena, dar care con-
conjunctivei cu colorarea lor icterica, tahi- fer a imunitate fata de A. marginale.
cardie, atonia prestomacelor, constipatie In prezent, In unele tari se folosesc vac-
alternand cu diaree. Urina i~i pastreaza cu- cinuri inactivate obtinute din sange virulent
loarea normala. Animalele pierd mult In sau vaccinuri vii, preparate din tulpini ate-
greutate ~i pot surveni avorturi. nuate (4).
MOlialitatea la ovine este de 5%, iar Ja Combaterea anaplasmozelor poate fi
bovine Intre 5 ~i 80%. realizata prin eliminarea purtatorilor depis-
La examenul necropsic se constata em a- tati serologic ~i protectia animalelor fata de
ciere, edeme gelatinoase In tesutul conjunc- acarieni ~i insecte hematofage. In focare se
tiv subcutanat ~i transsudat citrin In cavitati, VOl' lua masuri pentru evitarea transmiterii
pete~ii pe seroase, splenomegalie, ficatul iatrogene a bolii.
EPERYTHROZOONOZELE
33.8.
Sunt infeqii ale mai multoI' specii de Eperythrozoon ~i evoluand clinic cu febra.
mamifere, produse de bacterii din genu I anemie ~i icter sau inaparent.
680 Boli infec{ioase ale animalelor· bacterioze
A fost descrisa in SUA de Splitter (1950) (numarul hematiilor ajunge pana la 1,2 mi-
~i ulterior semnalata in Italia ~i in Africa. Se lioane) ulterior aparand ~i icteru1. Procentele
banuie~te ca este mult mai raspandita. Este de morbiditate ~i mortalitate sunt reduse
cunoscuta sub denumirile de daca nu intervin boli intercurente. Animalele
pseudoanaplasmoza porcului sau raman purtatoare toata via1a ~i, expuse la
icteroanemia. factorii de stres, fac recidive u~oare (febra ~i
Agentul etiologic este E. sztis. 0 alta anorexie 1-3 zile) sau forme cronice (ane-
specie, E. parVlIIIZ, produce infeqii mie, icter, pierdere in greutate). Purceii ob-
inaparente (30). Sunt receptivi numai porcii 1inuti de la scroafe ce trec prin aceste epi-
domestici, de orice varsta, dar in special soade in timpul gestatiei, fac fom1e acute de
purceii sugari din primele zile .de via1a. Pro- boala in primele zile de viata. Infeqia cu E.
centele cele mai mari de infeqii inaparente, sllis este incriminata ~i in etiologia avortu-
depistate serologic, se gasesc la scroafe. rilor ~i infecunditatii la scroafe.
Modul de transmitere nu este camp let Diagnosticul se stabile~te prin examina-
elucidat. Este suspicionata posibilitatea rea frotiurilor de sange de la animale sus-
transmiterii infeqiei in timpul opera1iunilor pecte febrile. Depistarea purtatorilor poate fi
sangeroase, prin contact direct sau prin ar- Iacuta prin hemaglutinare directa (28),
tropode. imunofluorescenta indirecta sau RFe (30).
Formele acute sunt observate la purceii Tratamentul ~i chimioprofilaxia se pot
sugari, mai rar la tineret. Ele evolueaza cu realiza cu tetracicline ~i/sau acid arsanilic.
febra ~i anemie, care se instaleaza rapid
I
Bali produse de germeni din ord. Rickettsiales, Rhizobiale, Legiollellales 'ii cl. Mollicutes 681
Boala este cunoscuta mai de mult dar fangita), infectie sistemica febrila sau subfe-
etiologia a fost elucidata numai in ultimul brila, frisoane, tulburari digestive; uneori
deceniu. Este produsa in mod obi~nuit de limfonodita este granulomatoasa sau pioge-
Bartonella henselae dar in circa 10% din na. La poarta de intrare pot fi prezente lezi-
cazuri agentul etiologic este Bartonella uni eritematoase sau eruptive.
clarridgeiae. Prin electroforeza, au fost La pisica infectia este obi~nuit asimp-
identificate cel putin 7 tipuri diferite de B. tomatica. In cazul infectiei experimentale
henselae (2); pisicile prezinta 0 stare pasagera de anemie,
Apare la oameni, de obicei ca urmare a febra ~i anorexie, uneori insotite de tume-
zgarieturilor de pisica, dar ~i in absenta facti a limfonodurilor.
acestora, prin contact cu pisicile sau prin Metoda preferata de diagnostic, in tarile
intermediul puricilor. in care boala este obi~nuit intalnita, este
La om boala se manifest[ pnn imunofluorescenta indirecta, prin care se
limfonodita obi~nuit unilaterala (rara lim- poate identifica genul Bartonella, nu ~i spe-
682 Boli infectioase ale animalelor • bacferio::e
cia. 0 metoda mai laborioasa dar mai sigura tectarea germenului in tesuturi prin PCR, in
de diagnostic consta in izolarea germenului scop de diagnostic, prezinta unele avantaje
din sange sau tesuturi, pe agar cu sange de (18).
oaie sau iepure, in atmosfera cu 5% bioxid Enrofloxacina, doxicilina, eritromicina ~i
de carbon ~i umiditate relativa ridicata, la amoxiciliha, administrate per os timp de 2-4
3TC. Au fost recomandate ~i alte medii, cu saptamani, pot determina reducerea sau sis-
sange hemolizat, extract de drojdie s.a. De- tarea becteriemiei la pisica.
Singura specie a genului Bartonella, Ja dar, recent (5), s-a constatat ca infeqia este
care a fost dovedita in mod cert patogenita- foarte frecventa la coioti (Canis latrans)
tea pentru animale, prin infeqie naturala, care pot fi considerati rezervor natural de
este Bartonella vinsonii subsp. berkhoffii, germeni. Au fost gasHi pozitivi bacteriologic
care produce imbolnaviri la caini ~i pisici, la 28% ~i serologic 76% dintre coiotii exami-
care se transmite prin intem1ediul capu~elor. nati, care traiesc pe coasta centrala a Cali-
Produce endocardite, mai ales la carei. fomiei ~i a fost declarata zoonoza ca urmare
Se manifesta prin inapetenta, letargie, slabi- a transmiterii accidentale la un copil, mu~cat
re ~i limfonodita granulomatoasa. de un coiot ~i la un adult cu endocardita,
S-a crezut ca acestea sunt singurele spe- infectat probabil de Ja un caine (25).
cii receptive la B. vinsonii subsp. berkhoffii
Este 0 boala a pasarilor dome stice ~i sal- Pasarile bolnave devin febrile, somnolente ~i
batice, produsa de Aegyptianella pullorum cu penajul zburlit, prezinta anorexie, parali-
(fam. Ehrlichiaceae, ord. Ricketsiales) ca- zii ale membrelor, adesea diaree; creasta,
racterizata clinic prin febra ~i anemie. Se barbitele ~i mucoasele devin palide. Pro-
mai nume~te ~i anaplasmoza sau piroplas- centul de mortalitate poate depa~i 50%, in
moza aviara. Este inHilnita in Africa, in ba- specialla pui. Paraziteaza intracitoplasmatic,
zinul Mediteranei ~i in Transcaucaz (17). in eritrocite, pe care Ie lizeaza.
Afecteaza numeroase specii de pasari do- La examenul necropsic se constata ane-
mestice ~i salbatice, galinacee sau palmipe- mie pronunrata, spleno- ~i hepatomegalie,
de. Se transmite prin intermediul unor artro- pete~ii pe seroase.
pode, in special argaside. A. pullorum este sensibila la tetracicline
Boala evolueaza cronic la pasarile din ~i alte antibiotice cu spectru largo
zonele endemice ~i acut la cele importate.
Bibliografie
1. Amerault,1. E. (1973), Am. J. Vet. Res, 34, 3. Brezina, R (1985), Acta viral., 29, 4, 338
552 4. Carson, C. A, Adams, L. G., Todorovic, R A
2. Arvand, M., Klose, AJ., SChwartz-Porsche, (1970), Am. J. Vet. Res., 31,1071
D., Hahn, H., Wendt, C. (2001), J Clin 5. Chang C.C., Kasten, RW., Chomel, B.B.,
Microbiol, 39, (2),743 Simpson, D.C., Kordick, D.L., Heller, R, Pi-
- •..•
Boli produse de germeni din ord. Rickettsiales, Rhizobiales, Legionellales!ji cl. Mollicutes 683
emont, Y., Breitschwerdt, E.B. (2000), J Glin 20. Popovici, V., Sotiriu, E., Moldovan, G., May,
Microbial, 38, (11), 4193 I., Andrei, M., Moldovan, P. (1960), Lucr. $1.
6. Cracea, E., Popovici, V. (1975), Febra Q la IPIA, 10, 105
am §i animale, Ed. Ceres, Bucure~ti 21. Popovici, V., Sotiriu, E., Moldovan, G., An-
7. Davoust, B., Mackowiac, M., Moreau, Y. drei, M., May, I., Moldovan, P. (1960), Lucr.
(1986), Rec. Med. Vet., 4, 471 $t. IPIA, 10, 97
8. Dimopoullos, G. T., Bedell, D. M (1965), Am. 22. Rady, M., Glavits, R, Nagy, G. (1987), Zbl.
J Vel. Res., 26, 785 Bakl Hyg. A., 267,10
9. Fromunda, V. (1979), Gulegere Med. Vel., 4, 23. Rehacek, J. (1987), Zbl. Bakl. Hyg. A., 267,
199 16
10. Geering, WA, Forman,A.J., Nunn, M.J. 24. Risti, C. M., Mann, D. K., Kodras, R. (1963),
(1995), Exotic Diseases of Animals, Australi- Am. J Vet. Res., 24, 472
an Govermment Publishing Service, Canber- 25. Raux, V., Eykyn, S.J., Wyllie, S., Raoult, D.
ra (2000), J Glin Microbial, 38, (4), 1698
11. Houpikian, P, Raoul!' D. (2001), FEMS 26. Schaal, E. H. (1985), Handbuch der
Microbial Let!, 12, (1), 1 bakteriel/en Infektionen bei Tieren. Fischer
12. Houwers, D J., Richardus, J. H. (1987), Zbl. Verlag, Jena. Blobel H. §i Schlie sse
Bakl. Hyg. A, 267, 30 27. Schmeer, N., Muller, P., Langel, J., Kraus, H.,
13. Karem, K.L, Paddock, CD., regnery, RL. Frost, J. w., Wieda, J. (1987), Zb/. Bakt. Hyg.
(2000), Microbes Infect, 2, (10), 1193 A., 267, 79
14. Karrar, G., Babicker, H. A. (1965), Brit. Vet. 28. Smith, A. R. (1981), Disease of swine, 5th ed.,
J, 121, 28 Jowa State Univ. Press Ames. Leman A. D.
15. Kocan, A.A., Levesque, G.C., Whitworth, 29. Tringali, G., Mansueto, S. (1987), Zbl. Bakt.
L.C., Murphy, G.L., Ewing, SA (2000), Hyg. A, 267, 20
Emerg Infect Dis, 6, (5),477 30. *** (1984), Bergey's Manual of Systematic
16. Krauss, H., Schmeer, N., Schieffer, H. G. Bacteriology, Baltimore/London, Williams &
(1987), ZbI. Bakl. Hyg. A, 267, 42 Wilkins
17. Lund, E. E. (1972), Diseases of poultry, 5th 31. *** (2001), Ber~ey's Manual of Systematic
ed., Jowa State Univ. Press Ames., Hofstad Bacteriology, 2n ed., Release 1.0, Springer-
M.S. Verlag, New York, Berlin, Heildelberg, a
18. Maurin, M., Birtles, R, Raoult, D. (1997), Eur member of BertelsmanSpringer Science +
J Glin Microbial Infect Dis, 16, (7),487 Business Media GmbH
19. Panciera RJ., Ewing, SA, Confer, A.w.
(2001), Vet Pathol, 38, (1),43
I:\'DEX TERMINOLOGrC
A
Abces bovis, 401, 402, 403-406,
hepatic, 292, 297-299 bowdenii,401-403,
Incapsulat, 307 canis, 401-403,
(flegmonul) piciorului, 292. 293, 304 catuli, 401-403,
cervical al porcului, 216 denticolens, 402,403,405,
Abomasita hemoragiconecrotica. 528 europaeus, 401,
Acanobacterium pyogenes, 314, 316 hordeovulneris, 401-403,405,
Acantoza, 477 howellii,401-403,
Acholeplasmaloidlowii. 613, 633, 635 hyovaginalis, 401-403, 406,
Acidoza, 298 israelii, 401-403,405,406,
Acidoza ruminala, 568 marimammalill/71, 401, 402,
Actinobacillus (gen), 157 pyogenes, 123, 354,394,395,397-400
Actinobacillus spp., 386 radicidentis, 401,
Actinobacillus slackii, 401-403,
equuli, 392 turicensis, 40 I,
capsulatus, 157 urogenitalis, 40 I
delphinicola, 157 viscosus, 401-403,405,406,
equuli, 157,172,175,177,178 Actinomycosis, 401
indolicus, 157, 165 Actinoporc (Porcilis), 170
lignieresi, 157,172,208 Actinoze, 401
mallei, 207 Adenita mezenterica, 289
minor, 157,161,165 Adenitis eqvorum, 347
muris, 157 Adenomatoza intestinala porcina, 272
pleuropneumoniae, 157, 187 Adenoviroze. 152
porcinus, 157,161,165 Adenovirusul canin tip 2, 153
scotiae, 157 Adezine fimbriale, 3, 7,11-13,17,
seminis, 157 22,23,31,69
suis, 157,172,177,178,186 Aedes (sp.) , 251
ureae, 157, aeg;pti, 251
Actinobaciloza, 216, 401 Aegyptianellose der geflUgerl, 682
cailor. 175 Aeg;ptianella (gen), 669
suinelor. 177 pullorum, 682
taurinelor ~i ovinelor, 157,172 A eromonas salmonicida subsp. smithia,
Actinobaculoza, 399, 407 205
Actinobaculum sllis, 40 1,406, 407 Aerosaculita
Actinomicoame. 403 fibrinoasa.637-647
Actinomicoza micoplasmica aviara, 645
la bovine, 401,404 seroasa, 656
suina,407 Afect primar, 209
Actinomycetales (ord.), 471 Agalaxia contagioasa a oilor ~i caprelor,
Actinomyces, 401,404 623
686 Boli infectioase ale animalelor • bacterio::.e
C. perfringens, 551 F
botulinica, 502 Facinul bovin, 459, 460
Enzootic abortion in ewes, 658 Factor
Epelythrozoon citotoxic termolabiJ, 191
coccoides, 680 citotoxici, 160, 163
ovis,680 de necroza tumorala (TN F), 31, 42
parvum, 680 de patogenitate toxici (CNF1 ~i CNF2), 4
suis,680 hemolitici, 160, 163
wenyon ii, 680 V, 158,159,181-183,185
Eperythrozoon infektion des schweines, 187-189,201,205
680 X, 205
Epel)'throzoon, 669, 679 Farcin. 207. 210
Eperythrozoon-infektion des schafer, 680 Falcarita, 482
Eperythrozoonozele, 679 Febra
Eperythrozoonosis, 679 bifazica, 675
Eperythrozoonoza de capu~e, 677
ia alte specii, 680 de transport, 114, 116,120,122-124
oilor, 680 de tran~ee, 681
porcului, 680 pete~iaJa, 347, 352
Epicardita hemoragica, 288 Q,669
Epidermita exsudativa, 478 recurenta, 681
a porcului, 334 vitulera, 512
Epididimita infectioasa a berbecilor, 96, 97, Febris carbunculosa, 409
105,659 Febris Q, 669
Epistaxis, 676 Felin infectious anemia, 681
Equine distemper, 347 Fenomenul Strauss, 209. 213
Eritem cutanat, 252, 253 Feopatii, 670, 680
Eritemul cronic migrator, 253 Fibroza
Eruptii congestive, 296 iimfonodurilor, 172
Erysipelas, 366 organelor, 172
Erysipelothrix (gen), 366,372 tesuturilor moi, 172
EI)'sipelothrix Ficat bronzat, 57
insidiosa, 367 Fimbrii
rhllsiopathiae, 366, 367, 369 tipl,219
tonsiIlarum, 366 tip Q, 219
Escherichia spp" 201, 387 Fistu1e, 302
Exotoxina, 31, 37, 42, 69, 74, 122, 295, Fistula grebanului, 293
303 Flegmonul interdigital, 301,303,304
Apx I, 166, 170 Focare
Apx 11, 166, 170 de necroza. 307
Apx III, 160 difteroide, 303
Apx IV, 166 170 hemoragice pe retina, 196
Exsudat mucofibrinos, 263 miliare, galbui, hepatice, 275
Exsudate serosangvinolente, 279 miocardice, 56
necrotice miliare, 248
694 Bali z'nfectz'oase a/e anima/e/or' baclerio::e
pasarilor,341 parauber~,347,356
Staphilococcus (gen), 127, 325, 387 pneumoniae, 347,355
Staphilococcus porcinus, 347, 359, 360, 361
aureus,182,201,325,326, pyogenes, 346, 392, 660
327-330,332,333,337, su~, 186,347,359,362
339-342,377,380,593,594 uberis, 347, 356,
caprae, 326 zooepidemicus, 593
delphini, 326 Streptococi, 297, 298, 663
epidermidis, 325, 326, 327, Streptococia, 288, 573,574,582
342,343,593 bovinelor, 355
faecalis, 593 mieilor,354
felis, 326 pasarilor, 362
gallinarum, 326, 342 porcului, 358
hycus, 325,326,328,335, 341,342 viteilor, 355, 573, 574
intermedius, 325, 326, 327, 341 Strongylus vulgaris, 175
xylosus, 339 Struck, 567
Stomatita,306 Sudden death, 535
difteroida, 306 Suipastvac, 131
eroziva, 297 Summer mastitis, 394
necrobacilara, 306 Swelled head, 537
papuloasa,297 Swine dysentery, 257
pseudoaftoasa, 297
Strangles, 347 S
Strawberry foot rot, 471, 476 ~ancru morvos, 210
Streptococcaceae ([am.), 346 ~chiopatura, 252, 253
Streptococcus (gen), 123 ~chiopul oilor, 309
Streptococcus, 346, 387 ~oc
agalactiae, 347,356,357 endotoxic, 3, 7, 34, 130
avium,363 toxic cu coagulare intravasculara
bovis, 347, 363 diseminata, 260, 263
canis, 347
caprinus,347
cecorum, 363 T
disgalactiae subsp. equisimilis, Tabanidae, 678, 680
347,359 Taylorella equigenitalis, 181, 182,
disgalactiae, 347,354,356 184,202
durans, 363 Tendinite, 252
equi subsp. zooepidemicus, 347, 353- Teser,496
355,362 Test
equi, 347, 348,351 COMBS, 57
equisuis,347 de microagregare a leucocitelor, 672
faecium, 363 Mabs 190, 192
fecalis, 363 Pandy, 197
gallinarum, 347, 363 Stormont, 444
lI1utans, 363 Tetania de iarba, 449
706 Bali infectfoase ale animalelor • bacterioze
Virusul
anemiei infectioase, 594 y
bolii lui Caree, 153 Yersinia
bursitei aviare, 594 enyterocolitica, 67, 68-71
influentei, 152 subsp. enterocolitica, 68, 94
parainfluentei canine, 153, 155 subsp. palearctica, 68
pestei porcine, 293, 306 pseudotuberculosis, 67, 68-72, 85
sincitial respirator al bovinelor, 196 Yersiniosis, 67
Vulvovaginita granuloasa, 634 Yersinioza, 67,458,607
W Z
Welchia perfringens, 545 Zeckenbi~fieber, 677
Wills-Hobs,501 Zeckenfieber,245
Wohlzhartiei magnifica, 474 Zoospor, 471, 472
Wooden tongue 172