Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
23Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
CAPITOLUL 8 SATELITI DE COMUNICATII

CAPITOLUL 8 SATELITI DE COMUNICATII

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 5,808|Likes:
Published by CostIN T.
sateliti comunicatii
sateliti comunicatii

More info:

Published by: CostIN T. on May 31, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

12/18/2012

pdf

text

original

 
CAPITOLUL 8 SATELITI DECOMUNICATII
8.1. DINAMICA SISTEMELOR DE SATELITI
Scopul spre care tinde dezvoltarea telecomunicatiilor este realizareaunor retele integrate globale, care sa-i permita oricui, oriunde s-ar afla el sauea, sa poata lua contact ~i sa comunice, simplu ~i ieftin, cu oricine de pesuprafata pamantului (ba chiar ~i intr-un avion in zbor, ca sa nu ne gandiminca la un \'ehicul cosmic!) In realizarea unei astfel de retele, satelitii detelecomunicatii joaca un rol important. Sute ~i mii de sateliti artificiali serotesc in jurul globu]ui terestru, fiind exploatati in cadrul unor activitatidiverse, importante in plan strategic, -,?tiintific, economic ~i cultural. Suntstate ale lumii care poseda constelatii de zeci de sateliti de comunicatii(lndonezia, Norvegia, etc.) Romania are atribuite de UIT cateva pozitiiorbita]e, care stint insa inca neocupate. Ceea ce nu inseamna ca operatorii dete]ecomunicatii ~i fumizorii de te]eviziune prill cablu nu utilizeaza intenscapacitali ale unor sateliti straini sau intemationali. Vom vedea incontinuare care Stint baze]e acestei tehnologii.Un sate]it artificial al pamantului trebuie sa se supuna acelora~i legide rotati~ ca ~i luna, care este satelitul natural a] pamantului. Acelea~i legi Ierespecta ~i planetele care graviteaza in jurul soarelui.Trei legi importante pentlll mi~carea planetelor au fost descoperitede astronomul Johannes Kepler (1571-1630) ~i au fost deduse teoretic deIsaac Ne\\1on, in anu1 1665, pe baza legilor mecanicii care ii poarta numcle~i a teoriei gravitatiei.Prim a lege a lui Kepler Satelitul se rote~te in jurul pamantului pe 0 elipsa, pamantul fiinduntil din focarele elipsei. Ne amintim de la geometria analitica definitiaelipsei. Aceasta este locul geometric al punctelor pentru care sumadistantelor la doua puncte fixe, nurnite focare, este constanta. Daca focarelestint situate pe abscisa simetric rata de originea axelor de coordonate,ecuatia elipsei se scrie:(8.1)
 
\7
Punctul de pe orbita in care satelitul este cel mai aproape de pamantse nume~te
 perigeu,
iar punctul in care satelitul este cel mai departe de pamant se nume~te
apogeu.
 Notaro cu
a
 
~i cu
h
 
semiaxa mare ~i semiaxamica, respectiv. Definim un parametru numit excentricitate astfel:
(8.2)
Legea a dona a
lui
Kepler In intervale de timp egale, satelitul matura suprafete egale in planulorbital. Conform cu legea a doua a lui Kepler enuntata mai gUS, cu cat estemai departe de pamant un satelit, cu atat mai mult timp este el vizibil dintr-un punct de observatie de pe parnant. Aceasta lege este ilustrata in figura 8.1in care se arata doua suprafete, notate cu a
l
~i cu
a
2' 
 
care sunt maturate desatelit in acela~i timp ~i au, deci, aceea~i arie. Daca notarn cu V
I
~i CU V
2
vitezele medii cu care satelitul matura suprafetele a
l
~i
a
2' 
 
respectiv, esteevident ca V
2
< V
I
.
Figura 8.1 Parametrii orbitei unui satelit.
-3c
 
IJ
Legea a treia a lui Kepler
Pentru a enunta cea de a treia lege a lui Kepler, sa notam cu
o
 perioada orbitei, adica, durata unei
rotatii
complete a satelitului in jurul pan1antului. Notam cu
 ,
m
 
distanta medie dintre pamant ~i satelit. Cu aceasta,legea a treia se poate exprima matematic in fonna unnatoarei ecuatii: 
™ 
(8.3)uncle
 A
este 0 constanta. Daca se exprima
 ,
m
 
in kilometri ~i
o
 
in zile solaremedii, constanta
 A
este egala cu 42.241,0979. Am considerat ca 0 zi solaramedie este egala cu 1,0027379 zile siderale. Newton a stabilit aceasta lege intr-o fonna diferita. El a dedus caviteza unghiulara a unuisatelit aflat la altitudinea
h
este data de
 ).,=(gm)I/ 
2
.,-
3
 / 
2
.
(8.4)In aceasta ecuatie,
m
este masa pamantului,
 g 
cste constanta gravita~io.nalaegala cu 9,8 m/s
2
, iar 
 ,
=
 R
+
h,
uncle
 R
este raza ecuatoriala a pamantului.Avem ca
(gm)
 I 
 /2
= 631,3482 km
3/2
/s. Ecua~ia (8.3) este aproximativa, insensul ca, la stabilirea ei, s-a facut abstractie de faptul ca forma pamantuluinu este perfect sferica ~i au fast ignorate diverse forte perturbatoare ca, deexemplu, fortele de atractie ale soarelui ~i ale lunii, precum ~i forta defrecare ~i de tarare a atmosferei.
8.2. ORBITA GEOSTATIONARA
Un satelit plasat pe 0 orbita geostationara pare nemi~cat in raport cu pamantul; altfel spus, el se rote
~
te in jurul pamantului cu aceea~i vitezaunghiulara ca ~i acesta. Avantajul unui astfel de satelit este acela ca antenelestatiilor de baz~ pot fi men~inute cu u~urinta orientate spre el, caci pamantulse rote~te in jurul axei proprii cu aceea~i perioada ca ~i satelitul.S~ definim
unghiul de inclina(ie
drept unghiul dintre planul orbital alunui satelit ~i planul ecuatorial al pamantului, Daca unghiul de inclinatieeste diferit de zero, pentru orice punct fixat de pe suprafata globului terestru,satelitul va descrie 0 mi~care aparenta in forma de opt. Pe de alta pa11e,conform legii a doua a lui Newton, pentru ca satelitul sa aiba 0 vitezaunghiulara constanta egala cu cea a pamantului, trebuie ca orbita sa fiecirculara. Prin urmare, 0 orbita geostationara este numai 0 orbita circulara in planul ecuatorial,

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->