TURBAREA

Etiologie
familia Rhabdoviridae
gen Lyssavirus
• virus ARN
• cu proprietăţi neurotrope
• particula virală conţine:
• antigene de suprafaţă ce induc anticorpi neutralizanţi,
protectori şi inhibanţi ai hemaglutinării;
• antigene nucleo-proteice ce induc anticorpi fixatori de
complement, anticorpi precipitanţi şi anticorpi pentru
imunofluorescenţă.
 Virus rabic de stradă (sălbatic)
 Virus rabic fix (şi-a pierdut proprietatea
propagării la nivelul SNC pe calea nervilor
periferici)
Patogeneză
 de la locul de pătrundere (locul muşcăturii)→se
propagă centripet pe calea filetelor nervoase
către centrii nervoşi = neuroprobazie rabică→
multiplicare la nivelul sistemului nervos central→
propagare centrifugă pe calea filetelor nervoase
spre periferie = septinevrita rabică → glande
salivare →salivă.
 virusul nu se elimină prin fecale şi urină.
Patogeneză
 în SNC:
 iritaţia celulelor nervoase senzitive → semne
prodromale;
 hiperexcitaţia centrilor nervoşi corticali şi
subcorticali;
 fenomene inflamatorii ce afectează celulele
nervoase şi pereţii vasculari.
Caractere epidemiologice
 Receptivitate: carnasiere , taurine, ovine,
cabaline, porcine şi caprine.
 Focalitatea naturală: vulpi, lupi, şobolani, hiene,
şacali, liliecii hematofagi.
 Surse de infecţie: animalele bolnave – virusul se
elimină prin salivă.
 Dinamică: sporadic , rareori enzootic, fără
caracter de contagiozitate.
 În funcţie de răspândirea bolii se deosebesc:
 Tipul sălbatic
 Tipul urban
Tabloul clinic
 poate evolua sub 3 forme.
 Forma furioasă
 Faza prodromală
 Faza de excitaţie
 Faza paralitică
 Forma paralitică

 Forma atipică
Faza de excitaţie
Faza paralitică
Tabloul anatomopatologic
 Leziuni microscopice:
 Encefalomielită limfocitară nepurulentă:
 Vasele sunt congestionate;
 Manşoane perivasculare limfocitare;
 Neuronii suferă cromatoliză, vacuolizarea nucleului
urmată de carioliză;
 Neuronofagie;
 Corpusculii Babeş-Negri
 oxifili, cu structură granulară,
 intracelulari
 situaţi în cornul lui Ammon, cerebel, bulb şi cortex.
Manşoane perivasculare
Neuroni fără corpusculi Babeş-Negri Neuroni cu corpusculi Babeş-Negri
Diagnosticul
 Examenul histopatologic

• Infiltraţie cu mononucleare
• Corpusculii Babeş-Negri
• Manşoane perivasculare cu limfocite
 Reacţia de imunofluorescenţă

Bulb cerebral Cerebelul

Cornul lui Ammon (hipocampul)

Recoltarea de ţesut nervos Realizarea amprentei de ţesut
Uscarea amprentei (30 min) Fixarea în acetonă (1-4 ore)
Adăugarea conjugatului antirabic Spălarea lamei cu PBS pentru
fluorescent (30 min la 37 0C) îndepărtarea excesului de conjugat
Reacţie pozitivă Reacţie negativă
 Examen imunohistochimic
 permite evidenţierea antigenului în probele de
ţesut nervos fixate în formalină;
 utilizează anticorpi specifici;

Evidenţierea incluziilor
intracitoplasmatice
neuronale
(de culoare roşie)
 Examenul electronomicroscopic

A – forma de
glonţ a virusului
B – aspectul striat
dat de
ribonucleoproteine
C- evidenţierea
glicoproteinelor
sub forma unor spiculi
 PCR (reacţia de polimerizare în lanţ)
 Proba biologică
 se efectuează pe şoareci albi în vârstă de 3
săpt. sau pe şoareci nou-născuţi;
 materialul patologic se inoculează
intracerebral;
 începând cu a 4-a zi de la inoculare se
sacrifică şoarecii inoculaţi, se recoltează SNC
şi se efecuează examenul histopatologic şi
reacţia de imunofluorescenţă;
 simptomele de turbare la şoarecii inoculaţi
apar între a 7-a şi a 10 –a zi.
Profilaxia
 Măsuri generale
 catagrafierea câinilor;
 capturarea câinilor vagabonzi;

 reglementarea circulaţiei câinilor în locurile publice

şi obligativitatea portului botniţei şi lesei;
 ţinerea sub control a densităţii populaţiilor de
carnivore sălbatice;
 efectuarea de deratizări profilactice.
 Măsuri specifice
 Vaccinuri vii modificate prin pasaje repetate pe ouă
embrionate: - tulpina Flury
 L.E.P – obţinută după 40-50 de pasaje pe ouă
embrionate, liofilizată, utilizată la vaccinarea câinilor
cu vârsta mai mare de 3 luni;
 H.E.P. - obţinută după 180 de pasaje pe ouă
embrionate, liofilizată, utilizată la vaccinarea câinilor,
bovinelor şi pisicilor.
 Vaccinuri inactivate
 tulpina vaccinală este cultivată pe culturi celulare
(linia BHK), iar apoi inactivată.
 Vaccinurile inactivate:
 sunt lipsite de patogenitate reziduală;
 sunt mai stabile;
 au o putere imunogenică de mai scurtă durată.
 Vaccinurile vii atenuate:
 prezintă patogenitate reziduală care se poate exprima la
anumite specii sau la anumiţi indivizi care în mod normal nu
sunt sensibili.
 Vaccinurile preparate din suşe virale cultivate pe
creier de animale:
 pot conţine factori cu patogenitate encefalică.
 Vaccinurile preparate prin tehnici de inginerie
genetică (vaccinuri subunitare):
 sunt lipsite de patogenitate reziduală;
 însă trebuie apreciată inocuitatea vectorului viral purtător.
 la câine prima vaccinare antirabică se face
după vârsta de 3 luni, cu vaccinare
ulterioară anuală.
 la pisică prima vaccinare antirabică se
efectuează la vârsta de 12-14 săpt., cu
vaccinare ulterioară anuală.
 la bovine prima vaccinare se face de la
vârsta de 6 luni, vaccinarea de întreţinere
făcându-se la 2 ani.
 Combaterea
 se declară oficial boala şi se instituie carantina;
 se recoltează probe pentru examenul de laborator şi se distrug
cadavrele;

 se confisca animalele in intregime in cazul in care au existat semne

clinice de turbare sau au trecut mai mult de sase zile de la muscatura
infectanta.
 se confisca capul, coloana vertebrala si locul muscaturii in cazul cand
animalele au fost taiate inainte de sase zile de la muscatura. Restul
carnii si subprodusele comestibile se dau in consum fara restrictii.

 animalele suspecte de turbare

 care au muşcat sau zgâriat se ţin sub observaţie sanitar veterinară timp de 10
zile;
 se ucid dacă nu au muşcat sau zgâriat oameni sau animale.