FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ECONOMICE

UNIVERSITATEA AGORA

SCHENGAN -UN SPAŢIU AL

LIBERTĂŢII,SECURITĂŢII ŞI JUSTIŢIEI

COORDONATOARE: STUDENTĂ:
LECTOR UNIV. DR. TERJEI GASPAR EVA MONICA
E.NECHITA SPECIALIZAREA :MANAGEMENT
27.05.10 ANUL: III 1
 Cuprins
Scurt istoric

Principalele măsuri adoptate de către statele Schengan

Acquis-ul Schengan

State membre ale acordului Schengan

Planul de extindere al spaţiului Schengan

Departamentul Schengan

Beneficii aduse de aderare

Set de măsuri compensatorii

Principalele aspecte abordate de Convenţia Schengan

Protecţia datelor personale

Bibliografie
Link-uri
27.05.10 2
 Scurt istoric
La începutul anilor 80, a demarat, la nivel european, o discuţie în legătura cu importanţa
termenului libertate de mişcare.

După discuţii îndelungate:

Franţa,
Luxemburg
Germania
Belgia
Olanda -au hotărât sa creeze un spaţiu fără frontiere interne.
Acordul între aceste state a fost semnat în data de 14 iunie 1985, în localitatea Schengen din
Luxemburg.
A urmat semnarea Convenţiei de Implementare a Acordului Schengen, în data de 19 iunie
1990. În momentul intrării în vigoare, în anul 1995, aceasta :
•a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare ;
•a creat o singură frontieră externă unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli
clare;
•au fost stabilite reguli comune în materie de: *vize
*migraţie
*azil
•precum şi măsuri referitoare la : *cooperarea poliţienească
27.05.10 3
*judiciară sau vamală.
 Schengen este o micã
localitate din Ducatul
Luxemburgului situatã
lângã frontiera cu
Germania şi Franţa pe
malul râului Mosel.
Schengen a devenit
deosebit de cunoscut
odatã cu semnarea
Acordului Schengen
care a avut loc în mod
simbolic pe Mosel la
bordul navei
„Princesse
Marie-Astrid“

27.05.10 4
 Principalele măsuri adoptate de către statele
Schengan
Printre cele mai importante măsuri adoptate de către statele Schengen au fost:

•eliminarea controalelor la frontierele interne şi stabilirea unui set de reguli pentru

trecerea frontierelor externe

• separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi aeroporturi

• armonizarea regulilor referitoare la condiţiile de acordare a vizelor

•stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de azil

•introducerea unor reguli referitoare la supravegherea şi urmărirea transfrontalieră

pentru forţele de poliţie din statele Schengen

•întărirea cooperării judiciare prin intermediul unui sistem rapid de extrădare şi

implementare a deciziilor judecătoreşti

•crearea Sistemului Informatic Schengen

27.05.10 5
 Acquis-ul Schengan
Acquis-ul comunitar reprezintă ansamblul de drepturi si obligaţii comune ce se aplică
tuturor statelor membre.

Iniţial, acquis-ul Schengen nu a făcut parte din cadrul legislativ comunitar.

Acest lucru s-a schimbat însă odată cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, în data
de 2 octombrie 1997, intrat în vigoare la data de 1 mai 1999.
Un Protocol ataşat Tratatului de la Amsterdam încorporează acquis-ul Schengen în
cadrul legislativ şi instituţional al Uniunii Europene.

Începând cu acest moment:

•acquis-ul Schengen face parte din legislaţia comunitară;

•ca o evoluţie de ordin instituţional, conform prevederilor Tratatului de la Amsterdam, Consiliul

UE a luat locul Comitetului Executiv Schengen, stabilit de Acordul Schengen;

•începând cu 1 mai 1999, Secretariatul Schengen a fost încorporat în cadrul Secretariatului

General al Consiliului

•noi grupuri de lucru au fost create pentru a asista Consiliul în activităţile desfăşurate.
27.05.10 6
 Acquis-ul Schengan

Există două categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen

1.Prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne

Categoria I, etapa pre-aderare la UE

 trebuie aplicate până la momentul aderării la UE ;

nu sunt supuse procesului de evaluare Schengen;

2. Prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne

Categoria a II-a, etapa post-aderare la UE

trebuie implementate şi aplicate simultan cu ridicarea controalelor la frontierele interne ;

sunt supuse procesului de evaluare Schengen.

27.05.10 7
 Acquis-ul Schengan
Este în continuă evoluţie şi include:

conţinutul, principiile şi obiectivele politice ale tratatelor de instituire a Comunităţilor

Europene, precum si ale tuturor acordurilor care le-au modificat în timp, inclusiv tratatele
privind aderarea noilor membri;

actele cu putere obligatorie adoptate pentru punerea în aplicare a tratatelor (directive,

regulamente, decizii);

recomandările şi avizele adoptate de instituţiile UE;

celelalte acte adoptate de instituţiile Uniunii Europene (declaraţii, rezoluţii, decizii-cadru etc.);

acţiunile comune, poziţiile comune, convenţiile semnate, rezoluţiile, declaraţiile şi alte acte
adoptate cu privire la politica externa si de securitate comuna;

acţiunile comune, poziţiile comune, convenţiile semnate, rezoluţiile, declaraţiile şi alte acte
adoptate cu privire la justiţie şi afaceri interne;

acordurile internaţionale încheiate de Comunităţi şi cele încheiate de statele membre ale UE cu

privire la activitatea acesteia din urmă;
27.05.10 8
jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi a Tribunalului de Prima Instanţă.
 State membre ale acordului Schengan
În prezent, 25 state europene sunt membre cu drepturi depline în
Acordul Schengen:
BELGIA FINLANDA
FRANŢA ISLANDA
GERMANIA NORVEGIA
LUXEMBURG LETONIA
OLANDA POLONIA
CEHIA
LITUANIA
SLOVACIA
ELVEŢIA
ITALIA
PORTUGALIA
SPANIA
GRECIA
AUSTRIA
ESTONIA
MALTA
SLOVENIA
DANEMARCA
SUEDIA
27.05.10 9
UNGARIA
 Planul de extindere al spaţiului Schengan

Cronologia aderării la Acordul Schengen

1985- Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania şi Franţa

1990- Italia
1991- Spania şi Portugalia
1992- Grecia
1995- Austria
1996- Danemarca, Suedia şi Finlanda
2001- Islanda şi Norvegia

Decizia privind extinderea spaţiului Schengen a fost luată la

sfarşitul anului 2007 de Consiliul UE;
-astfel, la data de 21 decembrie 2007 au fost eliminate controalele la frontierele terestre şi
maritime pentru cele 9 state membre (excepţie face Cipru) care au aderat la UE în 2004

-la sfarsitul lunii martie 2008 vor fi eliminate controalele pentru zborurile interne
Schengen
27.05.10 in aeroporturi. 10
State ce urmează a adera la spaţiul Schengen
Liechtensein se află în prezent în procedura de negocieri privind aderarea la
Acordul de Asociere între Elvetia si UE/CE.

Cipru. Desi a devenenit membru UE in anul 2004, Cipru va adera la spatiul

Schengen cel mai probabil in cursul anului 2009.

Romania si Bulgaria. Acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate odată cu

pregătirile pentru aderarea la UE.

Ambele state au depus Declaraţia de Pregătire pentru evaluarea Schengen

Anul 2011 reprezintă orizontul de timp pentru aderarea celor două state
membre UE la spaţiul Schengen
27.05.10 11
 Departamentul Schengan

În vederea asigurării unui caracter coerent si unitar al procesului de pregătire a aderării
României la spaţiul Schengen, prin HG nr. 1317/2007 a fost înfiinţat Departamentul Schengen,
autoritate naţională în domeniu care :

coordonează
monitorizează
îndeplinirea tuturor condiţiilor necesare pentru aplicarea integrală a prevederilor Acordului
Schengen.

Departamentul este:

structură specializată din cadrul Ministerului Administraţiei si Internelor,

fără personalitate juridică
cu competenţă generală, la nivel naţional, de coordonare şi monitorizare a activităţilor
desfăşurate de instituţiile si autorităţile cu responsabilităţi în domeniu
în conformitate cu Strategia Nationala privind aderarea la spaţiul Schengen
este condus de un Şef de Departament cu rang de secretar de stat.
* Numirea si eliberarea din functie a sefului Departamentului Schengen se fac
prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului internelor si reformei administrative.
27.05.10 12
 Departamentul Schengan

La nivel naţional, Departamentul cooperează cu :

structurile din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

structuri similare ale instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale
alte instituţii din cadrul administraţiei publice centrale
organizaţii neguvernamentale si experţi independenţi din diverse sectoare de activitate.

La nivel internaţional, Departamentul :

stabileşte
 menţine -contactele necesare îndeplinirii atribuţiilor sale cu -

instituţiile similare din instituţiile omoloage ale statelor membre UE

instituţii specializate UE
reprezentanţele diplomatice din România sau din străinatate ale Statelor Membre UE
atasaţii de afaceri interne de pe teritoriul României sau din străinatate, pe domeniul de
competentă.

27.05.10 13
 Departamentul Schengan
Departamentul are în structură - Direcţia Generală Schengen alcătuită din :
Serviciul Acquis Schengen;

Serviciul Autoevaluare Schengen;

Serviciul Programe Facilitatea Schengen;

Serviciul Sisteme Informatice Schengen;

Serviciul Cooperare - Punct Unic de Contact;

Serviciul Tehnic Secretariat

Biroul Documente Clasificate si Secretariat.

- Direcţia Generală Schengen îndeplineşte :

atribuţii generale şi specifice pentru a asigura coordonarea şi monitorizarea activităţilor

legate de implementarea acquis-ului şi îndeplinirii criteriilor Schengen, în vederea aderării la
spaţiul Schengen;
atribuţii de Punct unic de contact, cu rol de transmitere a datelor şi informaţiilor între
autorităţile implicate în gestionarea şi implementarea instrumentului financiar Facilitatea
Schengen şi instituţiile europene.
27.05.10 14
 Departamentul Schengan

27.05.10 15
 Beneficii aduse de aderare

Ridicarea controalelor între frontierele interne

  

ale statelor membre Schengen

Libertatea de mişcare a cetăţenilor statelor

membre reprezintă beneficiul adus de aderarea la
spaţiul Schengen fără ca acesta să fie înteles ca
absolut

Un set de măsuri care să compenseze impactul

negativ al eliminării controalelor la frontierele
interne
27.05.10 16
 Set de măsuri compensatorii

Măsurile compensatorii ale CAAS pot fi clasificate după cum

urmează:
circulaţia persoanelor –vize
--cooperare consulară

cooperarea poliţienească:
sprijinul reciproc al politiilor în domeniul asistenţei judiciar
schimbul de ofiţeri de legătură între poliţii
cooperarea transfrontalieră la graniţele interne, în special
prin înfiinţarea serviciilor comune ale poliţiei, vămii si politiei
de frontieră
misiuni de supraveghere si urmărire transfrontalieraăa
poliţiei

cooperarea judiciară a statelor membre Schengen

27.05.10 17
 Set de măsuri compensatorii
‼Cea mai semnificativă măsură compensatorie o reprezintă:
 înfiintarea unui sistem comun european de urmărire
poliţienească transfrontalieră, numit Sistemul Informatic
Schengen.
Toate statele membre introduc date in sistem direct de la bazele
de date naţionale.

‼O altă măsura compensatorie se referă la protecţia datelor cu

caracter personal care reprezintă:

dreptul persoanei fizice de a-i fi apărate acele caracteristici care

conduc la identificarea sa

obligaţia corelativă a statului de a adopta măsuri adecvate

27.05.10 18
pentru a asigura o protecţie eficientă
 Protecţia datelor cu caracter personal

27.05.10 19
 Protecţia datelor cu caracter personal

27.05.10 20
 Protecţia datelor cu caracter personal

27.05.10 21
Bibliografie
COOPERARE POLIŢIENEASCĂ
Volumul 4 - Recomandări şi cele mai bune practici ,Iunie ,2003

Catalogul Schengan al UE -Controlul la frontierele externe

Returnarea şi readmisia
Recomandări şi cele mai bune practici ,7864/09

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRĂRII DATELOR CU CARACTER PERSONAL,

Bucureşti, 2008

HOTARARE nr. 324 din 28 martie 2007 pentru aprobarea Strategiei nationale de management integrat al frontierei de
stat a Romaniei in perioada 2007-2010 EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 249 din
13 aprilie 2007

METODOLOGIE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA VIZITELOR DE EVALUARE SCHENGEN

Acordul Schengen
Convenţia de aplicare a acordului Schengen
Tratatul de la Amsterdam
Planul de Acţiune Schengen 2004-2005
Broşura Schengan
www.europa.eu.int
www.mie.ro
27.05.10 22
 Vă mulţumesc pentru atenţie!

27.05.10 23