VlOREL TARCA"

ANALELE (;TIINTIFICE ALE UNIVERSITATII "ALEXANDRU IOAN·CUZA" DIN IA~I Tomul ULI $tl1nte Economlce 200412005

EFECTELE LIBERALIzARII SCHIMBURILOR COMERCIALE ASUPRA SITUATIEI MACROECONOMICE DIN. ROMANIA DUPA 1990

The Effects of the Commercial Exchanges Liberalization upon the Maero-eeonomle Situation from Romania after 1990

Abstract

The econornicreform afferent to the transition process toward a modem market economy was achieved by Romania at the most rapid pace in the foreign trade fnunework in the year 2003. imports being with· 2.S times greater than in the year 1989. exports - of almost 1.7 times greater, while the GDP did not even succeed to reach the level from the last year ofthe comunist period.

The commercial exchanges liberalization emphasized in a clearer way; the slow competitiveness of the most" sectors from the Romanian economy and it also alarmed the negative effects of this phenomenon with very profound implications upon the national economic system from Romania

Reforma economic! aferenta procesului de tranzitie spre 0 economie.moderna de pial! s-a realizat in Romania cu ritmul eel mai rapid in domeniul comertului exterior. Necesitatea deschiderii catre exterior a economiei se impunea, pe de 0 parte, datoritA faptului ci itnporturile conduc la diminuarea monopolului detinut de intreprinderile de stat, iar pe de alt! parte, datorlta posibilitatii producatorilor autohtoni de a-si comercializa produsele prin intermediul exporturilor chiar ~i in situatia scaderii cererii interne. De asemenea, procesele de reorganizare ~i restructurare a produetiel necesita materii prime, materiaIe, echipamente, tehnologii, licente, etc, care nu sepot realiza in ccnditil de eficienta pe plan - intern, astfel tncat singura posibilitate de care dispun producatorii autohtoni este procurarea lor, tara restrictii, prin intennediul importurilor. in acelasi timp,~ebu' avut in vedere ~i faptul ca "prin reforma tn comertul exterior se asteapta nu num 0 mai buna alocare a resurselor, dar ~i efecte in· dinamica, precum transferul de ow-how, accesul la lnformatii bogate §i actuale privindprocesele de productie, accelerarea ritmului de inovare."[Cojanu, 1997, 1.07].

Din aceste considerente, dupa anul 1989 a fost _ eliminata planificarea excesiva a exporturilor l}i importurilor, precum si Iimitarea dreptului de a efectua operatiuni de comert exterior doar pentru un numar redus de intreprinderi de stat, realizandu-se in acest fel demonopolizarea ~i descentralizarea complete a activita~i de corner] exterior. in

• Lector universitar doctor la Universitatea .. Petre Andrei" lqi

80

VIORELTARCA

consecinta, a fost inaugurat un proces amplu de liberalizare a schimburilor externe de marfuri $i servicii, schimbarile fiind axate in special pe transformarea - intreprinderilor aflate tn proprietatea statu lui tn societlti comerciale eu autonomie deplina, libertatea agentilor economiei, indiferent de forma de proprietate, de a se angrena tn activitati de export .. import, eliminarea treptata a licentelor de export ,i mentinerea la import numai a celor necesare ,i predominant cu scop statistic, introducerea §l dezvoltarea unui regim efectiv de promovare $i stim ulare a exporturilor, etc.

intregul proces de reconstruetie §i dezvoltare al economiilor tArilor foste eomuniste din Centrul $i'- Estul- Europei esteputemic influentat de realitatile din epoca contemporana, reflectate prin cresterea gradului de deschidere spre exterior a statelor lumii $i de adancirea interdependentelor economice din cadrul economiei mondiale.

-Fenomenul tranzitiei - catre 0 economie de pia!! - modema s-a soldat pentru

ansambluI tarilor din regiune en 0 accentuata recesiune economica, in primul rand -datorita faptului ca vechiul sistem - avand ea element central planificarea centralizata intre economii integrate- s-a destramat :far! ca in momentul respectiv sA fle aplicat un nou tip de sistem bazat pe piatil

De .. a lungul intregii perioade de tranzitie, Romania a tnregistrat 0 evolutie economic! oscilanta, in care au alternat perioadele de usor avant economic cu cele de prabusire, pe fondul unei scaderi foarte accentuate a productiei, in special a celei industriale ~i a unei inflatii care s .. a mentinut constant la cote ridicate.

Tabel1 Dinamica principaUlor ~ndicatori macroeconomiei in perloada 1991-2003

indicator 1991 1992 1993 1994 199!i 1996 1m 1998 1999 ]000 - 2001 lOOl ZOO3
pm '1,l 75,9 76,2 79.2 '1,1 '1,2 n.t "',1 17.9 19,6 u,z II,z n,4
1989""100
Export 4D,7 41,6 4~ 5',7 75,1 1'1,1 "1.4 "',2 '1.1 111.9 IOI,If IJ1,l 161,0
1989-100
Import 61,4 '''5 1l,J ",I I1Z,4 125,1 12J,4 In,s J1j,7 UZ"" 1711.1 19f,J Z6:J,6
1989-100
ProduCfia
indnstriali $',1 .a.9 41,:1 45,6 41',9 n,1 q,J n.s 41,4 44,4 #8.1 51,11 S2,s
1989=100
Rata ¥JDI.a. j,u ,,z 1(1,4 Io.f '.5 '" 1,1 19,J " J1.s ItI,s ", 1,4 ...
jului ("~)
Rata
inflapei J1tI,z - 21'47 2S6.Z U7,l n,2 JI,I 151,9 59,J '41,9 -15,1 .u.s n,s _ I$,4
(%) Sursa: prelucrat dupli Economic Survey o/Europe, 2004, No.1, pp. 190 .. 196

Asa cum se observa §i din tabelul 1, in perioada 1990-1992, Romania a intrat intr .. o prima perioada de recesiune de, amploare (specifica de altfel tuturor tarilor in tranzitie) ell rate ale inflatle] extrem de ridicate formate din trei cifre. Ulterior, intre anii 1993 ~i 1996, productia industrlala a tnregistrat 0 dinamica pozitiva tnsopta. de 0 anum it! scadere a ratei medii a inflatiei, concomitent eu acumularea unor tensiuni care s-au reflectat in majorarea rapida adatoriei exteme §i in existents- unor dificultliti mari in eeea ce priveste flnantarea deficitelor externe, Romania avand un deficit comercial structural §i de cont curent importante.

EfecteJe IiberalizArii schimburilor comerciale asupra situatiei macroeconomice din 81 RomAnia dupA 1990

In ann} 1997, dat fiind faptul cA Banca Nationala detinea un stoe foarte scazut de rezerve valutare situat sub valoareade 700 milioane dolari SUA §i in plus rata medie lunara a inflatiei era mai mare de 10%, prevestind din nou un nivel mediu anual al aeesteia format din trei cifre, au fast intreprinse masuri de ajustare structurala, dandu-se in acelasl timp §i un impuls putemic privatizaril. Masurile de reform! adoptate in 1997 au permis Bancii Nationale sA-§i consolidezerezerve1e valutare, evitand in acest fel 0 poslbila criza in anul 1999. Totusi aceste masuri au fast tnsotite de eosturi majore ~i au condus, in acelasi timp, la un declin accentuat aI economiei corespunzator perioadei 1997-1999, cand PIB al Romaniei a inregistrat 0 scadere cumulata de aproximativ 12%. Primavera anului 1999 a reprezentat un moment destul de dificil pentru tara noastra deoarece pUilile exteme de peste 3 miliarde de dolari SUA au devenit scadente, existand totodata riscuI ca Romania sl intre in incapacitate de plata, FMI refuzand sA one acorde un imprumut de urgenta. Acest rise a fost in final evitat prin transform area datoriei externe in datorie interna, atragind disponibilitatile populatiei ~i bancilor, in principal prin emiterea unor titiuri de stat in lei ~i valutA 'en dobanzi considerabil mai mari comparativ cu dobanda medie a pietei. Totu§i,datorit! unei ajustw-i fiscale §i de balanta de pUip reusite, a fost redus in flnal la jumatate deficitul de cont curent

Din anul 2000 au inceput s! apara anumite semne de relansare a economiei (pm a crescut cu 1,8% faf! de anul 1999), concomitent en scaderea treptata a ratei medii anuale a inflatiel.cu toate ca Romania a cunoscut atunci 0 serie de problemepe piata flnanciara reprezentate de caderile a doua banci importante de stat: Bancorex ~i Banca Agricola, Relansarea economic! din Romania cunoaste 0 accelerare in anul 2001 pe fondul unei tendinte de crestere inregistrate de productia industrial a Inflatia se inscrie pe 0 panta descendent a bine conturata, tncat, dupa sase ani consecutivi de reducere continua a ratei medii anuale a inflatiei, in anul2003 aceastainregistreazi cea mai mica valoare (15,4%) din tntreaga perioada de tranzipep§na in acest an, cu exceptia anului 1990.

Evolutia partial pozitiva a situatiei macroeconomice din Romania in perioada 2000- 2003 a fost evidentiata §i in Raportul Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania pe calea aderarii din data de 5 noiembrie 2003: "tn pofida unui mediu Internatlonal mai putin favorabil, cresterea economica este in continuare puternica, Desl s-au inregistrat progrese pentru atingerea unei mai mari stabilitlip economiee, riscurile macroeconomice au crescut.de asemenea in ultimul timp".

Dintre evolutiile economice mai putin bune merit! amintite, in primul rand, cresterea mare a importuriIor §i a deficitului de cont curent, perpetuarea ~i majorarea datoriilor existente intreintreprinderi c4t ~i a datoriilor agentilor economici catre bugetul de stat sau diferite banci.Tncercarea Guvernului de a sustine eresterea economica sia diminua rata somajului a determinat mentlnerea in cadrul vietii economice a unor intreprinderi inefieiente, mari consumatoare de materii prime §i energie.

Scaderea PIB dindeceniul al IX-lea al secolului XX eu un ritm mediu anual de - 1,9% a fost determinata de diminuarea productiei in principalele ramuri ale economiei nationale, pe fondul reduceril productivltatii muncii §i a sporirii ponderii eonsumurilor intermediare.

Procesul de liberalizare a comertului exterior a constituit unul dintre pasii initiali ai tranzitiei in Romania ~i a condus la 0 deschidere general a a economiei romanesti, Impactul acestui proces asupra intregii economii nationale a fost reslmtit in special in

82

VlOREL TAReA

aspectele institutionale - legate preponderent de sistemul legislativ ~i in cele de ordin economic.

100~----------"--'~-----"'''--"-'-------------"""------

90+-----

80~--------"'---------------------------------~ 70+----------------------------------

m 60+---Q.:;

S' 50 -t---,--"ti

~ 40

u EXPORT

III IMPORT

30 20 10

O+-~~~~~~~~~~~~~~~~~~~-,

Sursa: prelucrat dupO Anuoreie Statist ice ale Romaniei 1990-2002. Raportul Camisiei Europene privind progresele tnregistrate de Romania pe calea aderartt din, 5 notembrie 2003 ii Raportul 2003 al Ministerului Economiet Ii Comertului, Departamentul de Comert Exterior

Fig. 1 Evolupa gradului de "deschidere"a economiei romineJti in perioada 1990~ 1003

Analizand in ansamblu perioada de tranzitie, se poate observa ca ritmurile medii anuale de erestere ale exporturilor §i mai ales ale importurilor romanesti au fost net superioare in comparatie cu evolutla PIB. Datorita acestei starl de lucruri, in anul 2003 importurile au fost de peste 2,6 ori mai tnsemnate fata de anul 1989, exporturile de aproape 1,7 ori.In comparatie cu aceeasi perioada de referinta, in timp ce PIB nu a reusit nici macar sa egaleze nivelul detinut in ultimul an al perioadeicomuniste (tabelul 1).

Procentul detinut de exporturi in PIB a crescut in perioada 1990:-2003 de peste 2,3 ori (figura 1) din cauza majorari! ponderii pe care cererea extema 0 are in cadrul cererii .globale adresata producatorilor autohtoni ~i in acelasi timp datoritA imbunatAprii competitivitatil preturilor produselor romanestl. Exporturile reprezinta "cele mai importante motoare de crestere pentru 0 economie mica, reprezentand un factor intotdeauna pozitiv, ~i de aceea dezirabil, pe parcursul oricarei transformari. in ani de recesiune, un consum intern slab sau investitii interne reduse reprezinta fenomene obisnuite, asa cum" s-a Intimplat in Romania, in perioadele 1990-1993 ~i 1997-1999. Determinantii externi au fost cei care au oferit potentialul pentru redresare §i pentru atenuarea efectelor recesiunii care a lnsotit tranzitia."[Suta, 2002, 46]. In vederea mentinerii nivelului veniturilor preeum §i a gradului de ocupare a fortel de munea, producatorii romani au fost impulsionati sA realizeze un fenomen de substitutie a pietelor interne ell cele internationale,

Efectele IiberalizArii schimburilor comerciale asupra situatiei macroeconomice din 83 Romania dupa. 1990

o evolutie similara, dar usor atenuata, a avut-o §i ponderea importurilor in PIB al Romaniei pentru perioada considerata. Ritm ul de crestere a Importurilor a fost deosebit de accentuat in perioadele de majorare real! a PIB (tebelul 1), lueru care atestii 0 elastieitate importanta a importurilor tarH noastre in functie de cererea lnterna ~i mult mai slab! in raport eu nivelul preturilor mondiale.

Principalele efecte ale cresteriiImporturilor asupra evolutiei macroeconomice din Romania se refer! in special la:

• plitrunderea pe piata internli a tehnologitlor de ultima ora $i produselor cu un nivel ridicat de calitate detine un rol esential in vederea imbunitlprii potentialului de crestere a productiv itltii, acumularii unei mase critice de "investitii stralne directe, care produce efecte de antrenare atat pe verticala cAt ~i pe orlzontala asupra intregului sistem economic national;

• cresterea cfluxului valoric anual de investilii straine directe cat ~i . a celor de portofolludatorita procesului de deschidere a economiei nationale, Astfel, in prima parte a perioadei de tranzitie, "ca efect al masurilor de liberalizare a

- importurilor §i al conditiilor care au prevenit sau tndepartat fluxurile autonome, putem spune ea importurile au substituit investitiile stralne directe. Mai mult, aceasta remarea este conform! strategiei uzuale a investitorilor straini aflap in cautare de piata, care testeaza intai plata prin exporturi, inainte de a-sistabili filiale productive." [Daianu s.a., 2002, 193]. Gradul de atractivitate pentru investitorii straini s-a situat eu mult sub potential, datorita eadrului legislativ instabil ~i ratelor foarte inalte ale Inflatiei, in consecinta, investltlile noi au fost deosebit de scazute in comparatie cu celelalte tlri candidate., Unul dintre elementele principale care au atras investitorii straini in Romania a fost reprezentat de forts de munca ieftina §i posibilitatea unui acces facil la o-serie de piete din tarile slab dezvoltate. Ca urmere; in acele ramuri industriale (textile, confectii, prelucrarea lemnului, etc.) care necesita un volum substantial de munca, riscul de majorare a ratei somajului pe termen scurt ~i mediu este destul de redus.

• deficitul balantei comerciale II de pla/i externe, ca - urmare a unor cresteri superioare aleimporturilor comparativ cu exporturile, a avut un impact negativ asupra fenomenului de crestere economica cu rep ercusiuni negative directe asupra capacitatii de flnantare externa a Romaniei.

• in cam/in care fluxurile de import sunt axate pe produse finite, exista riscul ca acestea sa substituie produse/e indigene, datorita unei calitatl superioare sau unui pre] mai competitiv, ca rezultat al liberalizarii im porturil or. In acest rei, producatorii autohtoni vor fi constransi sl iasa de pe piata, ceea ce va conduce inevitabil Ia reducerea productiei cAt §i a graduIui de activitate in anumite sectoare economiee invadate de bunuri din import (industria de electronica, telecomunlcatli, farmaceutiea, produsele agro-alimentare, etc.).

• reducerea ratelor tarifare si a bazei tarifare induse de liberalizarea comertului exterior conduce, de cele mai multe ori, /a scaderea veniturilor bugetare ale larii. Analizand evolutia ponderii tarifelor efectiv colectate, de-a lungul intregii perioade de tranzitie, in Romania aceste valori s-au mentinut la W1 nive1 extrem de scazut, nedepasind 1,7% din PIB [Suta, 2002, 51]. Deoarece veniturile bugetare consolidate reprezinta doar aproximativ 33% din PIB, rezulta ca

84

VIOREL TARcA-

, politicile tarifare vamale au un impact general scazut asupra bugetului public ~i din acest motiv influenta lor asupra procesului de redistribuire a venitului in cadrul economiei nationale este la randu} ei destul de Iimitata, excluzand in acest fel posibilitatea aparitlei unor distorsiuni majore.

Pe parcursul procesului de liberalizare a comertului exterior romanesc, principalul impediment pentru producltorii autobtoni nu a fost generat de efectele directe ale redueerii barierelor tarifare ~i netarifare, ci s-a datorat in special alinlerii preturilor interne la cele de pe plata mondiala cat ~i eliminarii subventiilor in seopul sporirii eficientei sectorului public.

BilJliografie

1. Cojanu Valentin, Comertul exterior ~i dezvoltarea economica in Romania, IRLI, Bucuresti, 1997

2. Daianu Daniel,Vrinceanu Radu, Romania ~i Uniunea Europeana, Ed. Polirom, Iasi, 2002

3. Meier Gerald, Leading Issues in Economic Development, Oxford University Press, New York, 1995

4. NitA Ion, Politica economica externa a Romdniei, Ed. Independenta Bconomica, Pitesti, 2001

5. Pralea Spiridon, Politici ~i reglementdri in comertul international, Ed. Fundatiei Academice Gb. Zane, Iasi, 1999

6. Suta Nicolae. -§.a., Comertul exterior ~i politica comerciald a Romdniei in perioada de tranzitie la economia de piatii - strategii de dezvoltare, Ed. Economica, Bucure¢,2002

7. Tare! Mihai, Tratat de statistit;Q aplicata, Ed. did. ~i. ped., Bucuresti, 1998

8. UNCT AD, Handbook of Statisticsi003, New York and Geneva, 2003

9. UNECE, Economic Survey of Europe 2004 No.1, New York and Geneva, 2004 10. Voinea Liviu, Economie regionald, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2002 -