ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Prof. coordonator:
Serban Claudia Elena
 -2007 –
CUPRINS

1. Analiza structurii contului de profit şi pierdere a întreprinderii………………………………………………………3

2. Calculul şi analiza soldurilor intermediare de gestiune ale întreprinderii…….
………………………………….8
3. Analiza rezultatului brut din exploatare al întreprinderii……………………..…………………………………………..11
4. Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri al întreprinderii………………………………………………………..16
5. Analiza rezultatului exploatării într-o întreprindere………………………………………………………………………..19
6. Analiza rezultatului exerciţiului într-o întreprindere………………………….……………………………………………..22
7. Analiza ratelor de rentabilitate……………………………………………….……………………………………………………………..25
Analiza rentabilităţii veniturilor totale întreprinderii ………………..……………………………………….25
Analiza rentabilităţii resurselor consumate la nivel de întreprindere……………………………..27
Analiza rentabilităţii comerciale ……………………………………………………………………………………………….28
7.4. Analiza rentabilităţii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri a
intreprinderii…………………………………………………………………………………………………………………………………………..30
7.5. Analiza rentabilităţii economice a întreprinderii…………………………………………………………………….32
7.6. Analiza rentabilităţii financiare a întreprinderii ………………………………………………………………....35
Bibliografie…….………………………………………………………………………………………………………………………………………………38

Obiectivele temei:
 identificarea principalilor indicatori de măsurare a rentabilităţii;
 dezvoltarea abilităţii de a construi şi aplica modele de analiză structurală şi factorială
a profitului şi ratelor de rentabilitate;

2
  identificarea cauzelor care influenţează rentabilitatea unei firme şi a măsurilor
pentru reglarea activităţii;
 caracterizarea legăturii care există între rentabilitate şi risc.

1. Analiza structurii contului de profit şi pierdere a întreprinderii

a) analiza structurii veniturilor şi dinamicii acestora

Indicatori Valoare
2005 2006
Sume % Sume %
1.Venituri totale 14.075 100 17.033 100

1.1. Venituri din exploatare 13.980 99,32% 16.955 99,54%

1.1.1. CA 13.949 99,78% 16.865 99,47%

1.2. Venituri financiare 95 0,68% 78 0,46%

1.3. Venituri extraordinare 0 - 0 -

20.000 16.955

Din analiza structurii veniturilor acestui agent economic in 15.000 13.980

dinamica constatam urmatoarele: venitul din exploatare este 10.000

preponderant in venitul total si are tendinta de a avea o pondere mai
2005
importanta de la un exercitiu la celalalt, ceea ce inseamna ca managerul 5.000
95 78 2006
este preocupat de asigurarea continuitatii activitatii. 0
0 0

In structura veniturilor din exploatare predomina veniturile din Venituri Venituri Venituri

vanzari ceea ce inseamna ca probabilitatea de realizare efectiva a exploatare financiare extraordin

veniturilor prin incasare este mai mare, in concluzie, creste gradul de 2005 13.980 95 0

atractivitate al acestei afaceri pentru potentialii investitori. Urmarind insa 2006 16.955 78 0

3
dinamica vanzarilor si a structurii acestora constatam ca de la un exercitiu financiar la celalalt vanzarile au o pondere mai mica ceea ce
conduce spre concluzia ca aparitia unor noi concurenti in sector a determinat pierderea pozitiei concurentiale a firmei.
Aceasta situatie nu se putea datora decat actiunii conjugate a urmatoarelor elemente:
- firma isi desfasoara activitatea intr-un sector deschis fara bariere la intrarea in sector
- inexistenta efortului promotional, sau existenta acestuia darn u suficient de intens pentru a consolida pozitia concurentiala a
firmei.

b) analiza structurii rezultatului exerciţiului

Indicatori Valoare
2005 2006
Sume % Sume %
1. Rezultatul brut al exercitiului 187 100 91 100

1.1. Rezultatul exploatarii 277 148,13% 232 254,95%

1.1.1. Rezultatul aferent CA 276 99,64% 231 99,57%

1.2. Rezultatul financiar - 90 - - 141 -

1.3. Rezultatul extraordinar 0 0% 0 0%

RCA = CA – Ch CA
Ch CA 2006 = CA / Vt. Expl * Ch. Expl = 0,9947 * 16.723 =16.634
Ch CA 2005 = CA / Vt. Expl * Ch. Expl = 0,9978 * 13.703 =13.673

RCA 2006 = CA – Ch CA = 16.865 - 16.634 = 231

RCA 2005 = CA – Ch CA = 13.949 - 13.673 =276

4
 Se constata din analiza structurii rezultatelor evolutii asemanatoare veniturilor ceea ce inseamna confirmarea
ipotezelor anterioare. Urmarind insa ponderea rezultatului exploatarii in rezultatul total al exercitiului observam valori mai
mari decat a veniturilor corespunzatoare ceea ce inseamna ca activitatea de exploatare se desfasoara ce respectarea corelatiilor
de echilibru specifice.
c) analiza ecilibrului financiar pe baza contului de profit şi pierdere

Indicatori 2005 2006 Indici

1. Venituri din exploatare 13.980 16.955 121,28

1.1. CA 13.949 16.865 120,90

2. Cheltuieli de exploatare 13.703 16.723 122,04

2.1. Cheltuieli aferente CA 13.673 16.634 121,66

2.1.1. Cheltuieli cu materiale 11.565 14.223 122,98
2.1.2. Cheltuieli de personal 1.285 1.577 122,72
2.1.3. Cheltuieli cu prestari de la 427 439 102,81
terti
2.1.4. Cheltuieli cu amortizarile 292 285 97,60
2.1.5. Cheltuieli ci impozite, taxe si 69 112 162,32
varsaminte asimilate
2.1.6. Alte cheltuieli de exploatare 65 87 133,85
3. Venituri financiare 95 78 82,11
4. Cheltuieli financiare 185 219 118,38
4.1. Cheltuieli cu dobanzi bancare 165 169 102,42
5. Venituri extraordinare 0 0 0
6. Cheltuieli extraordinare 0 0 0
7. Venituri totale 14075 17033 121,02
8. Cheltuieli totale 13887 16942 122

Scopul acestei analize este de a identifica vulnerabilitatile specifice la nivelul fiecarei categorii de activitate.

5
 Analiza echilibrului financiar pe baza informatiilor din CPP constituie punctul de plecare in investigatia unei activitati si
reprezinta cam 60% din informatiile relevante intr-un raport de analiza. Elementele care apar in raportul de analiza ulterior acestor
corelatii au menirea de a certifica concluziile acestei prime parti.

Ich. totale > I vt. totale (122% >

Constatam ca la nivel de ansamblu al acestei activitati exista ineficienta economica. Fiecare leu consumat de intreprindere
121,02%)
atrage o pierdere financiara importanta, drept pentru care continuam cu investigarea in profunzime a corelatiilor de echilibru.

Ich. expl > Ivt. expl

(122,04% > 121,28%)
Se constata ca desi CA este preponderenta in veniturile din exploatare si firma are inca profit din exploatare, volumul profitului
este diminuat datorita ineficientei consumurilor. Pentru a stabili tipul de consumuri ineficiente continuam investigatia pe categorii de
consumuri.

Ich. mat. > ICA (122,98% > 120,90%)

Se constata ca fiecare leu alocat consumului de materiale si utilitati atrage o pierdere financiara. Pentru a elimina aceasta
pierdere relativa, managementul trebuie sa cunoasca problemele legate de politica de aprovizionare, respective politica de alocare in
consum a obiectelor muncii, astfel legat de politica de aprovizionare analistul va incerca sa raspunda urmatoarelor elemente:
 care este structura furnizorilor?
 Care erau alternarivele de aprovizionare la data incheierii contractelor?
 Corectitudinea procedurii de alegere a unui furnizor?
 Care este raportul pret calitate la furnizorii intreprinderii, respective la alti furnizori in ramura?
 Care sunt alternativele de aprovizionare in present?
 Care ar fi impactul schimbarii furnizorilor asupra activitatii firmei?
 Ce conditii de livrare au fost contractate, ce impact au avut acestea asupra rezultatelor, ce alte alternative exista?

In ceea ce priveste politica de alocare in consum a obiectelor muncii se studiaza modul in care sunt gestionate, depozitate
obiectele muncii, persoanele responsabile privind gestiunea obiectelor muncii, respectarea procedurilor de verificare a acestor gestiuni,
respectarea procedurilor de alocare in consum a obiectelor muncii, stabilirea punctelor de scurgere sau pierdere a materialelor din
gestiune.

Ich. pers > ICA (122,72% > 120,90%)

6
 Se observa o ineficienta a consumurilor, deci remunerarea personalului nu se efectueaza in accord cu munca depusa si astfel
trebuie studiata politica de personal: cum se angajeaza personalul, care este corelatia intre nivelul de pregatire al personalului si nivelul
de pregatire cerut de post, care este corelatia intre dinamica salariului mediu annual si dinamica productivitatii anuale.

Ich. prestatii < I CA (102,81% <

120,90%)
Se respecta corelatia de echilibru si avem eficienta economica, in caz contrar ar fi trebuit studiata structura prestatiilor externe
si in cazul cheltuielilor care predominau se studiau elemente asemanatoare celor de la politica de aprovizionare.

Ich. amort < ICA (97,60% < 120,90%)

Situatia este una de eficienta economica, cu pastrarea corelatiei de echilibru financiar. Trebuie analizata politica de investitii
(tipul de amortizare utilizat si impactul acestuia asupra rezultatului) si cum au fost utilizate acestea in cadrul afacerii pentru
eficientizarea in continuare a activitatii din acest punct de vedere.

I alte ch > ICA (133,85% > 120,90%)

Este o situatie nefavorabila intreprinderii. Se va vedea ce cuprind aceste Alte cheltuieli din activitatea de exploatare in vederea
formularii unor concluzii plauzibile.

Ich impoz > ICA (162,32% > 120,90%)

Nu este o situatie favorabila pentru intreprindere, dar cresterea impozitelor si taxelor nu poate fi controlata de manager. Se
constata gradul de exploatare a materiei impozabile si ar trebui sa se depuna eforturi prentru aducerea lui la un nivel cat mai ridicat.
Situatia reflecta ineficienta economica a politicii de finantare. Veniturile financiare s-au redus semnificativ in timp ce
Ichanalizata
cheltuielile financiare au crescut.Trebuie dob > Ivtpentru
situatia fin (102,42%
a afla atat sursa <
veniturilor si cauzele diminuarii lor cat si necesitatea
unor imprumuturi pentru activitatea desfasurata de intreprindere.
82,11%)
2. Calculul şi analiza soldurilor intermediare de gestiune ale întreprinderii

Venituri 2005 2006 Cheltuieli 2005 2006 SIG 2005 2006 Indici
Vânzări de 13373,6 16245,5 Cost.de cump. mf. 10952,8 13505,6 Marja comerciala 2420,75 2739,93 113,19%
mărfuri 1 8 6 5

7
Producţia vândută 575,80 619,69 Prod.stocată(debit) 0 0 Producţia 603,26 637,19 110,53%
Prod. stocată 27,46 17,50 exerciţiului
(credit)
Producţia
imobilizată 0 0
Marja comercială 2420,75 2793,93 Consumuri 1038,88 1156,72 Valoarea adăugată 1985,13 2274,4 114,51%
Producţia 603,26 637,19 provenind de la terţi
exerciţiului

Valoarea adăugată 1985,13 2274,4 Impozite, taxe, 69,38 112,27 Rezultatul brut al 630,9 584,54 92,65%
Subvenţii ptr. expl. vărsăminte asimilate exploatării
Cheltuieli de personal
1284,85 1577,59
Rezultatul brut expl. 630,9 584,54 Amortizări şi proviz. 64,91 99,75 Rezultatul 277,4 231,71 83,53%
Venit. proviz. expl. -292,05 -285,34 Alte chelt. ptr. expl. exploatării
Alte venit. expl.
3,46 32,26
Rezultatul 277,4 231,71 Cheltuieli financiare 184,76 218,58 Rezultatul curent 187,2 90,98 48,60%
exploatării
Venituri financiare
94,56 77,85
Venituri 0 0 Chelt. extraordinare 0 0 Rezultat 0 0 -
extraordinare extraordinar
Rezultat curent 187,2 90,98 Impozit 68 35,45 Rezultatul net al 119,2 55,53 46,59%
Rez. extraordinar 0 0 exerciţiului

a) Analiza structurii S.I.G

IQex (110,53%) < IVA (114,51%)

Este indeplinita corelatia de echilibru financiar si seminifica reducerea ponderii costului de cumparare al
marfurilor respective, a costului aferent stocurilor si a consumului provenind de la terti in total VA.
Din punct de vedere al activitatii firmei o astfel de situatie inseamna alegerea furnizorilor care ofera produse la
preturile cele mai avantajoase, care respecta termenele de lucrare, care ofera avantaje si bonusuri si care se afla la o distanta
mica de sediul intreprinderii. Deasemenea aceasta relatie ajuta la urmarirea consumului de materii prime, materiale pe
parcursul procesului tehnologic, in scopul mentinerii acestora in limite rationale.

IVA (114,51%) > Irez.brut expl. (92,65%)

8
 La aceasta intreprindere se observa ca nu este respectata corelatia de echilibru ceea ce inseamna ca ponderea
impozitelor, taxelor, varsamintelor assimilate si a cheltuielilor de personal creste in total VA.
Din punct de vedere al activitatii firmei nerespectarea corelatiei semnifica remunerarea salariatilor
neproportional cu productivitatea muncii. Cresterea ponderii impozitelor si taxelor nu tine neaparat de managementul firmei
ci de politica fiscala in stat. cheltuielile de personal au crescut nejustificat de la 1284,85 in 2005 la 1577,79 in 2006 iar
cheltuielile cu impozite si taxe au crescut d e la 69,38 la 112,27 in 2006. Rezulta ca intreprinderea are probleme in ceea ce
priveste gradul de exploatare al obiectelor ce constituie materie impozabila si ar trebui sa faca o analiza in detaliu a
mijloacelor fixe detinute pentru a stabili oportunitati de crestere a acestui grad.

Irez. brut expl (92,65% ) > Irez. expl. (83,53%)

Aceasta corelatie semnifica cresterea ponderii cheltuielilor cu amortizarea si provizioanele in total rezultat brut
al exploatarii ceea ce denota o situatie nefavorabila economic pentru intreprindere. Din punct de vedere al activitatii firmei
se pune problema controlului investitiilor efectuate. Pentru a face fata concurentei o societate trebuie sa isi reinoiasca
permanent baza tehnico – materiala. In acelas timp nu se pot procura mijloace fixe cu alte surse financiare decat cele la
dispozitia intreprinderii pe o perioada de cel putin un an. In cazul nostru managementul trebuie sa schimbe politica de
investitii sis a verifice care mijloace fixe nu contribuie la activitatea firmei sa le transforme in lichiditati.

Irez. expl. (83,53%) > Irex. curent (48,60%)

Se observa o situatie nefavorabila pentru intreprindere deoarece nu se respecta corelatia de echilibru ceea ce
inseamna cresterea ponderii cheltuielilor financiare in total rezultat din exploatare. Din punct de vedere al activitatii firmei
existenta acestei situatii nu presupune controlul politicii de indatorare, respectiv, in momentul in care se obtine un credit
nu se urmareste ca dobanda platita sau procentul mediu de dobanda sa fie mai mica decat rentabilitatea economica

Irez. curent (48,60%) =Irez brut ex. (48,60%)

In acest caz observam ca in cadrul intreprinderii nu au avut loc calamitati sau riscuri naturale.

Irez brut ex. (48,60%) > Irez. net al ex. (46,59%)

9
 Nu este indeplinita aceasta corelatie de echilibru financiar ceea ce denota o situatie de ineficienta economica
perntru firma. Acest lucru se datoreaza cresterii ponderii cheltuielilor cu impozitul pe profit in structura rezultatului brut
al exercitiului. Intreprinderea duce o politica financiara ineficienta care se datoreaza modificarii legislatiei fiscale care este
independenta de managementul societatii.

b) Rate financiare construite pe baza S.I.G.

Rata financiara 2005 2006

1. RVA= VA / Qex 329% 357%

2. Rata contrib. factorului uman ═ Chelt. 65% 69%

de pers./ VA

3. Rata remunerării întrep. ═ Profit net ┼ 9,27% 6,83%

Amortiz. ┼ Proviz./ VA

4. Rata EBE ═ EBE / Qex 104,6% 91,74%

5. Rata rez. din expl. ═ Rez. din expl. / Ven. 1,98% 1,37%
expl.
6. Rata rez. curent ═ Rez. curent / Ven. 1,33% 0,54%
curente

7. Rata rez. brut ═ Rez. brut / Ven.totale 1,33% 0,54%

Interpretare:
1. Rata Valorii Adaugate a avut o evolutie favorabila pentru intreprindere, inregistrand o crestere in 2006 fata de 2005 cu 28%, ceea
ce semnifica o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti in structura productiei exercitiului.

2. Rata contributiei factorului uman a crescut la 69% in 2006, cu 4% fata de anul precedent reprezentand o evolutie nefavorabila in
activitatea intreprinderii si ducand la diminuarea rezultatului brut din exploatare.

3. Rata remunerarii intreprinderii a scazut cu 2,44% in 2006 fata de 2005 ca urmare a scaderii profitului net si ca urmare a cresterii
ponderii cheltuielilor de personal, cu impozite si taxe, financiare, cu amortizari si provizioane in structura VA.

10
4. Rata EBE masoara excedentul brut din exploatare la 100 lei productia exercitiului si a avut o evolutie descendenta in 2006 fata de
2005, scazand cu 12,86%. Acest lucru se datoreaza cresterii mai rapide a consumurilor provenind de la terti, a cheltuielilor cu
impozite si taxe si a cheltuielilor de personal decat cresterea usoara a productiei exercitiului in 2006 fata de 2005.

5. Rata rezultatului din exploatare masoara eficienta activitatii de exploatare evidentiind profitul la 100 lei venit. In cazul nostru,
activitatea de exploatare se desfasoara cu ineficienta economica deoarece profitul la 100 lei venit a scazut de la 1,98% la 1,37% in anul
2006 ca urmare a cresterii relative a cheltuielilor din exploatare.

6. Rata rezultatului curent a inregistrat aceeasi evolutie ca si Rata rezultatului brut, avand in vedere ca nu exista venituri si cheltuieli
din activitatea extraordinara, si o evolutie asemanatoare cu cea a Ratei rezultatului din exploatare, si anume o scadere de la 1,33% in
2005 la 0,54% in 2006.
Rezultatul curent la 100 lei venituri din activitatea curenta a inregistrat o scadere, deci activitatea curenta se desfasoara in conditii de
ineficienta economica, adica se inregistreaza cresteri relative de cheltuieli care nu sunt acoperite suficient de venituri aferente.

3. Analiza rezultatului brut din exploatare al întreprinderii

Modelul I
∑q * c )
Mb = Vt monetare – Ch monetare = ∑q * p − ∑q * c = ∑q * p(1 −
∑q * p
1.1. Δ q
1. Δ ∑q * p
ΔMb 1.2. Δ p

2.1. Δ g
2. Δ mb 2.2. Δ p

2.3. Δ c

Construirea bazei de date:

Indicatori N-1 N
1. Vt monetare∑q * p 13976,87 16912,77
2. Ch monetare ∑q * c 13346 16352,33

11
 3. Ip - 108,5%
4. Vt monetare recalculate ∑q 1 * p0 - 15587,81
5. Ic - 107.5%

∑q
- 15211,47
6. Ch monetare recalculate 1 * c0
7. Mb (1-2) 630,87 560,44
8. mb 0,045 0,033

Dezvoltarea factoriala:

ΔMb = Mb1 – Mb0 = 560,44 – 630,87 = - 70,43 u.m.

1. Δ ∑q * p = ∑q 1 * p1 * mb0 - ∑q 0 * p0 * mb0 = 16912,77 * 0,045 – 13976,87 * 0,045 = 761,075 – 628,959 = +132,12

u.m.

1.1. Δ q = mb0 ( ∑q1 * p 0 - ∑q 0 * p0 ) = 0,045 (15587,81 – 13976,87) = +72,49 u.m.

1.2. Δ p = mb0 ( ∑q1 * p 1 - ∑q 1 * p0 ) = 0,045 (16912,77 – 15587,81) = +59,63 u.m.

2. Δ mb = ∑q 1 * p 1 ( mb1 - mb0) = 16912,77 (0,033 – 0,045) = -202,95 u.m.

∑q * c0 15211 .47
∑q
1
2.1. Δ g = * p 1 [(1 - ) - mb0] = 16912,77 [(1- ) – 0.045] = -362 u.m.
∑q
1
1 * p0 15587 .81
∑q * c0 ∑q * c0 15211 .47 15211 .47
∑q
1 1
2.2. Δ p = * p 1 [(1 - ) - (1 - )] = 16912,77 [(1- ) - (1- )] =
∑q ∑q
1
1 * p1 1 * p0 16912 .77 15587 .81
16912,77 * (0,10 – 0,024) = +1285,37
∑q * c0 15211 .47
∑q
1
2.3. Δ c = * p 1 [mb1 - (1 - ) ] = 16912,77 [0,033 – (1- )] = - 1133,16
∑q
1
1 * p1 16912 .77

12
Interpretare

Concluzii generale:
Pe baza rezultatelor obtinute se observa o reducere a marjei brute aferente cifrei de afaceri cu 70,43 u.m. Aceasta
reducere a marjei brute va genera efecte nefavorabile asupra profitului din exploatare, profitului current si profitului net,
respective va determina reducerea surselor proprii de finantare a remunerarii actionarilor prin dividende.

Factorii care au determinat modificările elementelor

componente ale fenomenului :
Majorarea vanzarilor a avut o influenta pozitiva asupra marjei brute in sensul obtinerii unui profit suplimentar de
132,12 u.m. In ceea ce priveste aceasta modificare a veniturilor monetare constatam ca ea are loc pe de o parte pe seama
cantitatii vandute si pe de alta parte pe seama preturilor de vanzare.
Modificarea cantitatii vandute determina o crestere a marjei brute de 72,49 u.m. ceea ce inseamna ca intreprinderea
reuseste sa produca si sa comercializeze mai mult, prin urmare pozitia concurentiala este in continua imbunatatire.
Influenta preturilor este in sens favorabil economic si mai putin intense decat majorarea cantitatii vandute, pretul avand
o dubla actiune, atat prin intermediul veniturilor monetare cat si prin intermediul marjei brute unitare.
Pretul de vanzare pe produs creste fie datorita inflatiei, fie datorita raportului cerere – oferta, fie datorita imbunatatirii
calitatii productiei. Cea din urma reprezentand efectul eforturilor intreprinderii fiind astfel un efect de durata.
Structura productiei vandute, a contribuit la modificarea marjei brute în sensul reducerii cu 362 u.m ca urmare a
reducerii ponderii produselor care se obtin cu o marja bruta unitara mai mare decat media pe intreprindere. Acesta situatie
poate fi accidentala sau poate reprezenta un rezultat nefavorabil al politicii manageriale in ceea ce priveste productia.
Majorarea costurilor de productie pe seama factorilor specifici acestora (consumuri specifice de materii prime si
materiale directe, productivitatea fizica a muncii, preturi de aprovizionare, salarii, etc) a condus la scaderea marjei brute cu
1133,16 u.m. Este normala ca o intreprindere sa aiba costuri suplimentare atunci cand cauta sa se dezvolte, dar ceea ce trebuie
urmarit este ca influenta nefavorabila a costului unitar asupra rentabilitatii sa fie mai mica din punct de vedere al intensitatii
decat influenta favorabila a pretului. ( Ip > Ic )

Măsuri care să conducă la majorarea marjei brute:

 Intensificarea activitatii promotionale
 Efecturea unor studii de piata prin care sa se urmareasca preferintele consumatorilor
13
  Personalizarea si diversificarea gamei de produse
 Reducerea costurilor fara a afecta calitatea produselor si in acelasi timp cresterea preturilor dar
numai in cazul in care este imbunatatita calitatea produselor.

Modelul II

ΔMb = Mb1 – Mb0 = 560,44 – 630,87 = - 70,43 u.m.

15587 .81
1. Δ q = Mb0 * Iq - Mb0 = 630,87* - 630,87 = 630,87 *1,12 – 630,87 = +79,70 u.m.
13976 .87
2. Δ g = ( ∑q1 * p 0 - ∑q1 * c 0 ) - Mb0 * Iq = (15587,81 – 15211,47) – 630,87 * 1,12 = 376,34 – 706,57 = -330,23u.m.
3. Δ c = - ( ∑q1 * c 1 - ∑q1 * c 0 ) = - (16352,33 – 15211,47) = - 1140,86 u.m.
4. Δ p = ∑q1 * p 1 - ∑q1 * p 0 = 16912,77 – 15587,81 = 1324,96 u.m.

Interpretare

Concluzii generale:
La intreprinderea analizată, Marja bruta a evoluat în sensul reducerii cu 70,43 u.m, aceasta va genera efecte nefavorabile asupra
profitului din exploatare, profitului current si profitului net, respective va determina reducerea surselor proprii de finantare a
remunerarii actionarilor prin dividende La această evoluţie au contribuit în sensuri şi cu intensităţi diferite urmatorii factori de
influenţă. Astfel:
 modificarea volumului productiei vandute în sensul cresterii a avut o influenţă favorabilă asupra marjei brute, determinând
cresterea acesteia cu 79,70 u.m.
 structura productiei vandute, a dus la modificarea Rezultatului Brut din Exploatare în sensul reducerii cu 330,23 u.m..
Structura productiei vandute s-a modificat in sensul scaderii ponderii produselor cu o marja de profit mai mare decat media
pe intreprindere.
 costul de productie unitar are influenţa nefavorabila asupra marjei brute determinând scaderea acesteia cu 1140,86 u.m.,
fiind factorul cu cea mai intensa influenta negativa asupra rezultatului brut din exploatare.

 influenta favorabila si intensa are pretul de vanzare pe produs care a crescut ducand la cresterea marjei brute cu
1324,96u.m.

14
 Factorii care au determinat modificările elementelor componente
ale fenomenului :

⇒ volumul productiei vandute s-a modificat in sensul cresterii ceea ce inseamna ca managerii au
valorificat suficient oportunitatile mediului de afaceri, intreprinderea reusind sa produca sis a
comercializeze mai mult, imbunatatindu-si pozitia concurentiala pe piata;
⇒ structura productiei vandute a determinat reducerea marjei brute cu 330,23 u.m. ceea ce
inseamna ca s-a modificat in sensul cresterii ponderii veniturilor obtinute cu o marja bruta
unitara mai mica decat media pe intreprindere. Aceasta se poate datora unor probleme
manageriale, aceasta modificare structurala aratand tendinta cresterii stocului in gestiune.
Aceasta denota existenta unor probleme in ceea ce priveste promovarea produsului dar si
probleme legate de raportarea structurii productiei la cerere pe piata.
⇒ Costul de productie are o influenta normala economic si mai mica in intensitate decat influenta
favorabila a pretului, ceea ce denota starea de echilibru financiar la acest nivel al activitatii.

Măsuri care să conducă la majorarea marjei brute:

 Intensificarea activitatii promotionale
 Efecturea unor studii de piata prin care sa se urmareasca preferintele consumatorilor
 Personalizarea si diversificarea gamei de produse
 Reducerea costurilor fara a afecta calitatea produselor si in acelasi timp cresterea preturilor dar
numai in cazul in care este imbunatatita calitatea produselor.

4. Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri al întreprinderii

Modelul I

RCA = ∑q v * p - ∑q v * c

15
 CA0 16865
1. Δ q ChCA0 = * Ch exp l0 = *16723 = 16634
Vt exp l0 16955

CA1 13949
Δ RCA 2. Δ g ChCA1 = * Chexp l 1 = *13703 = 13672
Vt exp l 1 13980
3. Δ c

4. Δ p

Indicatori N-1 N
1. CA ∑q * p 13949 16865
2. Ch aferente CA ∑q * c 13672 16634
3. RCA (1-2) 277 231
4. Ip - 108.5
5. Ic - 107.5
6. ∑q 1 * p0 - 15544

∑q1 * c 0
- 15474
7.

Δ RCA = RCA1 - RCA0 = - 46

1. Δ qv = RCA0 * Iqv - RCA0 = 277 (1.114 - 1) = +31,58 u.m.
2. Δ g = ( ∑q1 * p 0 − ∑q1 * c 0 ) - RCA0 * Iqv = (15544 - 15474) – 277*1.114 = 70 – 308.58 = - 238,58 u.m.
3. Δ c = - ( ∑q1 * c1 − ∑q1 * c 0 ) = - (16634 - 15474) = - 1160 u.m.
4. Δ p = ∑q1 * p1 − ∑q1 * p 0 = 16865 – 15544 = +1312 u.m.

Interpretare

16
 Concluzii generale:
La finele perioadei analizate s-a inregistrat o reducere a profitului afferent cifrei de afaceri cu 46 u.m.. reducerea profitului aferent
vanzarilor influenteaza negative rezultatul exploatarii, rezultatul brut si rezultatul net al exercitiului si indicatorii de eficienta constituiti
pe baza acestora.

Analizand influentele factorilor, se constata urmatoarele:

⇒ Cresterea volumul fizic al productiei vandute a avut ca efect sporirea profitului cu 31,58 u.m.
Influenta volumului productiei vandute releva faptul ca pentru productia intreprinderii exista
cerere, respectiv piata nu este saturate si a reusit sa isi mentina pozitia concurentiala pe piata;
⇒ structura productiei vandute a influentat profitul in sensul scaderii cu 238,58 u.m., situatie ce
se explica prin diminuarea ponderii produselor vandute la care s-au prevazut rate ale
rentabilitatii comerciale mai mari decat rata medie comerciala prevazuta pe total intreprindere si
cresterea ponderii produselor la care s-au programat rate de rentabilitate prevazute mai mici
decat rata medie comerciala programata pe intreprindere.
⇒ Costurile complete unitare au exercitat o influenta negativa asupra profitului determinand
scaderea acestuia cu 1160 u.m., situatie determinate de depasirea costurilor produselor ce detin
ponderea principala in totalul vanzarilor. Influenta costurilor se apreciaza ca justificata cu
conditia ca efortul suplimentar facut sa fi fost recuperate pe seama preturilor de vanzare, ca
urmare a obtinerii unor produse superioare din punct de vedere calitativ. Costurile au o influenta
normala economic si mai mica in intensitate decat influenta favorabila a pretului, ceea ce denota
starea de echilibru financiar la acest nivel al activitatii.
⇒ Preturile de vanzare au fost mai mari fata de nivelul precdent la sortimentele care detin
ponderea majoritara in cifra de afaceri si au determinat cresterea masei profitului afferent
vanzarilor cu 1312 u.m. Aceasta situatie poate fi determinata de imbunatatirea calitatii
produselor, caz in care aprecierea este pozitiva, de raportul cerere – oferta sau de inflatie.

Măsuri care să conducă la majorarea marjei brute:

 Intensificarea activitatii promotionale
 Efecturea unor studii de piata prin care sa se urmareasca preferintele consumatorilor

17
  Personalizarea si diversificarea gamei de produse
 Reducerea costurilor fara a afecta calitatea produselor si in acelasi timp cresterea preturilor dar
numai in cazul in care este imbunatatita calitatea produselor.
 Modificarea structurii CA in favoarea unor produse cu o marja de profit superioara celei medii pe
intreprindere

Modelul II

Δ RCA = RCA1 - RCA0 = - 46

1. Δ qp = (∑q1 * p1 − ∑q 0 * p 0 ) * pr 0 = 2916 * 0,02 = +58.32 u.m.

Δ q = (∑q1 * p 0 − ∑q 0 * p 0 ) * pr 0 = 1595 * 0,02 = +31,9 u.m.

Δ p = ( ∑q1 * p1 − ∑q1 * p 0 ) * pr 0 = 1321 * 0,02 = +26,42 u.m.

2. Δ pr = ( pr 1 − pr 0 )* ∑q1 * p 1 = (0,014 – 0,02)*16865 = - 101,19 u.m.

Δg= ∑q

* p 1 1 −
∑ q *c 1 0  
 − pr0  = 16865 * [(1 – 0,995) – 0,02] = -252,98 u.m.
 ∑q *p 
1
1 0  
∑q * c ) - q * p (1 − ∑q * c )= 16865 (0,082 – 0,005) = +1298.61 u.m.
∑q ∑
1 0 1 0
Δp= * p 1 (1 −
∑q * p ∑q * p
1 1 1
1 1 1 0

 ∑ q1 * c1 ∑ q1 * c 0 
Δ c = ∑q * p  − +  = 16865 (- 0,986 + 0,918) = - 1146.82 u.m.
∑ ∑ 
1 1
 q 1 * p 1 q 1 * p 1 
Interpretare
Reducerea profitului aferent vanzarilor s-a datorat in exclusivitate reducerii marjei medii de profit la un leu vanzari, cifra de
afaceri sporind a determinat cresterea masei profitului aferent vanzarilor.
CA a crescut fata de anul precedent cu 2916 u.m. contribuind la sporirea profitului cu 58,32 u.m.. Aprofundand influenta CA
prin intermediul celor doi factori de gradul II, se constata ca volumul fizic al productiei vandute a influentat pozitiv in sensul cresterii
profitului cu 31,9 u.m., in timp ce majorarea preturilor medii de vanzare unitare a avut ca effect sporirea profitului cu 26,472 u.m..

18
Influenta modificarii volumului fizic al productiei vandute este mai intense ca a pretului, ceea ce inseamna ca societatea reuseste sa isi
fidelizeze clientele sis a atraga din clientii concurentei, desi duc o politica de crestere a preturilor.
Scaderea profitului mediu la un leu vanzari cu 0,006 u.m., ceea ce semnifica o diminuare a ratei rentabilitatii comerciale la
nivel de intreprindere, a avut ca rezultat reducerea profitului mediu la un leu cifra de afaceri cu 101,19 u.m..
Influentele factorilor indirecti care actioneaza asupra profitului afferent CA (structura, preturi, costuri) se interpreteaza similar
modelului I, prezentat mai sus.
Modelul II are o valoare informationala superioara modelului I deoarece pune in evidenta, prin factorii de gradul 1, cele doua
directii principale de crestre a profitului, si anume: prin sporirea rulajului vanzarilor si modificarea marjei medii de profit la 1 leu
vanzari.

5. Analiza rezultatului exploatării într-o întreprindere

Model de analiză:
1. NS
Rexpl = NS * Wa * pr 2. Wa
3. pr

Indicatori 2005 2006

1. Venituri exploatare 13980,34 16955,02
2. Rezultat exploatare 277 232
3. Rezultat exploatare la 1 0,0198 0,0137
leu venituri din exploatare
(pr) =2/1
4. Numar mediu de 125 123
salariati (Ns)
5. Productivitatea anuala 111,84 137,85
(Wa) =1/4

19
 ∆ Rexpl = Rexpl 1 – Rexpl 0= 231,7 – 277,4= - 45 u.m.

1. ∆ Ns = (Ns1-Ns0)*Wa0*pr0= - 5,43 u.m.

2. ∆ Wa = Ns1*(Wa1 –Wa0)*pr0= +63,37 u.m.
3. ∆ pr = Ns1*Wa1 *(pr1-pr0 )= - 95,28 lei

Interpretare

Concluzii generale
Se constata reducerea rezultatului exploatarii in perioada analizata cu 45 u.m., de la 277 u.m. profit in 2005 la 232 u.m.
profit in 2006. Rezultatul exploatarii este format din Rezultatul aferent CA (analizat mai sus) si din Rezultatul din alte
activitati de exploatare. La această evoluţie au contribuit în sensuri şi cu intensităţi diferite urmatorii factori de influenţă.
Astfel:
♠ modificarea numarului de salariati în sensul reducerii cu 2 salariati in exerciţiului financiar 2006 a avut o influenţă
nefavorabilă asupra Rezultatului exploatarii, determinând scaderea acestuia cu 5,43 u.m..
♠ productivitatea anuala, a contribuit la modificarea Rezultatului exploatarii în sensul cresterii cu 63,37 u.m. ca
urmare a majorarii valorii sale de la 111,84 lei/salariat in 2005 la 137,85 lei/salariat in 2006.
♠ profitul la un leu venit din exploatare are influenţa negativa cea mai puternica asupra Rezultatului exploatarii
determinând scaderea acestuia cu 95,28 u.m.

Factorii care au determinat modificările elementelor componente ale

fenomenului :
 Numarul mediu de salariati s-a modificat în sensul reducerii cu 2 salariati . Acest lucru se intampla
atunci cand:
• se inchide o linie tehnologica sau are loc o miscare accentuate de personal din motive ce tin direct de
optiunea salariatilor;
• supradimensionare a activitatii ar determina cresteri exponentiale ale cheltuielilor fixe ceea ce contribuie la
inregistrarea unor pierderi relative. De aceea preocuparea managementului trebuie sa fie intotdeauna de mentinere a unei
dimensiuni a activitatii a carei gestiune sa nu implice cresteri exponentiale ale costurilor;

20
 • scade cererea de produse care duce la folosirea la o capacitate mai mica a utilajelor direct productive
implicand un numar mai mic de muncitori

 Urmarind evolutia productivitatii muncii constatam o imbunatatire din acest punct de vedere a situatiei intreprinderii.
La aceasta au contribuit unul sau mai multi factori precum: introducerea progresului ethnic, promovarea
managementului stiintific, a cointeresarii materiale, reducerea numarului de salariati, scazand astfel si cheltuielile de
personal.

 Profitul la un leu venit din exploatare a scazut si prin urmare a avut o influenta nefavorabila asupra
Rezultatului exercitiului. Acest fapt se datoreaza scaderii rezultatului exploatarii si a veniturilor din exploatare si cresterea
cheltuielilor din exploatare

Măsuri care să conducă la cresterea Rezultatului exploatarii:

∗ Stoparea mişcării personalului (lipsa de experienţă în muncă);
∗ mecanizarea, automatizarea muncii
∗ acordarea unor bonificari personalului direct productive, care sa incurajeze productivitatea muncii
∗ obtinerea unor produse superioare calitativ

6. Analiza rezultatului exerciţiului într-o întreprindere

Model de analiză: 1.1.1.∆ Ns

1.1.∆ T
1.1.2.∆ th
1.∆ Vt

Rex = Vt * (Rex/Vt) 1.2.∆ Wh

21
 2.∆ pr gi
pri
Indicatori N-1 N
1. Venituri totale (Vt) 14074,90 17032,87
2. Numar mediu de salariati (Ns) 125 123
3. Rezultatul brut la 1 leu venituri (pr) 0,013 0,005
4. rpr - 0,013
5. Timpul mediu pe un salariat (ore) (th) 1.600 1.700
6. Fond total de timp de munca(om-ore) 200.000 209.100
Th
7. Productivitatea orara (Wh) 0,07 0,08

Venituri Venituri gi (Vi / ∑Vi) Ri Pr i

2005 2006 2005 2006 2005 2006 2005 2006
Exploatare 13980 16955 99.33% 99.54% 277 232 0.020 0.014
Financiare 95 78 0.67% 0.46% -90 -140 -1.47 -1.80
Extraordinare - - - - - - - -
Total 14075 17033 100% 100% 187 92 0.013 0.005

∆ Re x = Re x1 − Re x 0 = - 95 u.m.

1. ∆Vt = (Vt 1 −Vt 0 ) * pr 0 = 2958 * 0,013 = +38,45 u.m.

1.1 ∆T = ( T1 − T0 ) Wh 0 * pr 0 = + 8,28 u.m.

1.1.1. ∆Ns = ( Ns 1 − Ns 0 ) * th 0 * Wh 0 * pr 0 = - 2,91 u.m.
1.1.2. ∆th = Ns 1 (th1 −th 0 ) ∗Wh 0 * pr 0 = + 11,38 u.m.
1.2 ∆Wh =T1 (Wh 1 −Wh 0 ) * pr 0 = + 26 u.m.
2. ∆pr =Vt 1 ( pr 1 − pr 0 ) = - 136,264 u.m.

22
 2.1 ∆ gi =Vt1 ( rpr 1 – pr 0 ) = 0 u.m.
2.2 ∆ pri = Vt1 (pr 1 - rpr) = - 136,264 u.m.

Interpretare

Concluzii generale:
Se constata reducerea Rezultatul exercitiului cu 95 u.m., de la 92 u.m. profit in 2006 la 187 lei profit in 2005.
2005. La această modificare
factorii de influenta au urmatoarele contributii:
• modificarea veniturilor totale în sensul cresterii de la 14075 u.m. in anul precedent la
17033 u.m. in anul analizat, a avut o influenţă favorabilă asupra rezultatului exercitiului, determinând cresterea acestuia
cu 38,45 u.m.. Aceasta se datoreaza urmatorilor factori de influenta indirecti :
o timpului in om-ore are o influenta favorabila asupra veniturilor totale si implicit asupra rezultatului
exercitiului , determinand crestererea acestuia cu 8,28 u.m.. Aceasta se datoreaza urmatorilor factori de
influenta asupra timpului in om-ore si indirect asupra rezultatului exercitiului :
- numarului de salariati care, ca urmare a reducerii de la 125 la 123 in anul curent, influenteaza negativ
rezultatul exercitiului determinand scaderea acestuia cu 2,91 u.m.
- timpului de lucru in ore pe salariat, are o influenta favorabila asupra rezultatul exercitiului, contribuind la
cresterea acestuia cu 11,38 u.m.
o productivitatea orara a determinat modificarea rezultatului exercitiului în sensul majorarii cu 26
u.m. ca urmare a cresterii sale de la 0.07 lei/ora la 0.08 lei/ora in 2006.
• profitul mediu la 1 leu venit total, a contribuit la modificarea rezultatului exercitiului în sensul
scaderii cu 136,264 u.m. ca urmare a scaderii valorii sale de la 0,005 lei profit la 1 leu venit total în anul 2006 la 0,013
lei profit la 1 leu venit total în anul 2005. Aceasta se datoreaza urmatorilor factori de influenta :
structura veniturilor nu a avut nici o influenta asupra profitului mediu la 1 leu venit total
O profitul mediu la 1 leu venit pe categorii de venituri a influentat negativ profitul mediu la 1 leu venit total si
prin urmare si rezultatul exercitiului care a scazut cu 136,264 u.m. datorita acestei influente.

Factorii care au determinat modificările elementelor componente ale fenomenului:

♦ Veniturile totale s-au modificat în sensul cresterii, acest lucru se intampla atunci cand firma reuseste sa-si
valorifice mai bine produsele prin comercializarea unei cantitati mai mari sau prin cresterea pretului de vanzare
ca urmare a inflatiei, a raportului cerere-oferta sau a imbunatatirii calitatii. Analizand descompunerea veniturilor
in cei doi factori de influenta, observam ca aceasta evolutie se datoreaza cresterii productivitatii orare si a
cresterii timpului mediu pe salariat . In concluzie, salariatii au lucrat eficient.

23
 ♦ Analizand Profitul mediu la un leu venit total observam ca aceasta s-a modificat in sens nefavorabil
intreprinderii, acest lucru se datoreaza in totalitate modificarii profitului mediu pe categorii de activitati care a
scazut si in cazul activitatii de exploatare si in cazul activitatii financiare.

Măsuri care să conducă la cresterea Rezultatului exercitiului:

 Managementul ar trebui sa acorde o atentie deosebita gestionarii resurselor umane astfel incat sa obtina o
productivitate a muncii cat mai mare si sa evite pe cat posibil cresteri exponemtiale ale elementelor de cheltuieli
si mai ales a cheltuielilor de personal care detin o pondere insemnata in total cheltuieli din exploatare
 Trebuie gasite modalitati de diminuare a cheltuielilor din exploatare sau de pastrare a lor la un nivel constant in
cazul in care se nu se doreste extinderea activitatii iar daca se doreste acest lucru , investitia trebuie integrata cat
mai repede si trebuie eficientizata
 Trebuie sa se tina cont de faptul ca o situatie normala in intreprindere, avand in vedere obiectul de activitate al
firmei, este atunci cand veniturile din exploatare detin ponderea cea mai insemnata in total venituri
 Atata timp cat managementul considera ca rezultatul muncii salariatilor poate fi valorificat pe piata ar trebui sa
existe mai multa preocupare pentru exploatarea timpului de lucru astfel incat aceste influente, la un loc cu
influentele productivitatii muncii sa conduca la cresterea profitabilitatii afacerii

7.Analiza ratelor de rentabilitate

Analiza rentabilităţii veniturilor totale întreprinderii

Model de analiză:
1. g
Rv = (Rex inaintea impozitarii / Vt) * 100
2. p

3. c

Indicatori 2005 2006

24
 1. Venituri totale 14075 17033
2. Cheltuieli totale 13888 16942
3. Venitul total recalculat - 15699
4. Cheltuieli totale recalculate - 15760
5. Profitul brut al exercitiului 187 91
6. Rata rentabilitatii veniturilor 1,33% 0,54%
7. Ip - 108,5%
8. Ic - 107,5%

∆Rv = Rv1 - Rv0 = - 0,79%

1.

∆ g = 1−
∑ q ×c
i1 i0  
 × 1 0 0−  1 − ∑ q ×c
io i0 
 × 1 0 0 = - 0,39% - 1,33%= - 1,72%

 ∑q ×p
i1

i0 

 ∑q ×p
i0

i0 

 ∑ q ×c
 × 1 00−  1 − ∑
  q ×c 
2. ∆ p =  1 −  × 1 00 = 7,47% + 0,39% = + 7,86%
i1 i0 i1 i0
 ∑q ×p   ∑q ×p 
 i1 i1   i1 i0 

 ∑ q ×c
 × 10 0−  1 − ∑
  q ×c 
3. ∆ c =  1 −  × 1 00 = 0,53% - 7,47% = - 6,94%
i1 i1 i1 i0
 ∑q ×p   ∑q ×p 
 i1 i1   i1 i1 

Interpretare

Conluzii generale
Se constata reducerea ratei rentabilitatii veniturilor in perioada analizata cu 0,79 %. La aceasta scadere au contribuit urmatorii
factori de influenta dupa cum urmeaza:
- structura veniturilor determina o diminuare a rentabilitatii veniturilor cu 1,72 % ceea ce inseamna ca structura acestora s-a
modificat in sensul reducerii ponderii acelor venituri care se obtin cu o rentabilitate unitara mai mare decat media pe
25
 intreprindere; in acest caz inseamna ca managementul nu e preocupat de asigurarea continuitatii activitatii si luand in
considerare si faptul ca nu degaja o rentabilitate unitara mai mare decat media pe intreprindere putem aprecia activitatea
managementului drept una nu foaret performanta;
- influenta pretului este in sens favorabil economic aceasta determinand cresterea rentabilitatii veniturilor cu 7,86 %. Se observa
ca influenta pretului e cea mai intensa intre cele 3 influente calculate. Din analiza comparata a preturilor si a costurilor
constatam starea de eficienta a activitatii, aceasta deoarece influenta favorabila a pretului este mult mai intensa decat influenta
generata de cresterea costului. Aceasta evolutie se poate datora fie imbunatatirii calitatii produselor vandute, fie inflatiei, fie
modificarii raportului cerere-oferta in favoarea intreprinderii, fie unor factori conjuncturali precum: scaderea puterii
concurentilor, cresterea puterii decumparare etc;
- costul unitar a influentat negativ rata rentabilitatii veniturilor determinand scaderea acesteia cu 6,94%, dar acest lucru este
normal din punct de vedere economic. Cresterea costului unitar poate fi efectul cresterii costurilor de achizitie a resurselor
materiale, a cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distributie.

Măsuri care să conducă la cresterea Ratei rentabilitatii veniturilor:

 managementul trebuie sa schimbe actuala politica de conducere a afacerii, deoarece aceasta nu se dovedeste a fi viabila;
 managementul trebuie sa se preocupe in permanenta de asigurarea continuitatii activitatii;
 Intensificarea efortului promotional si imbunatatirea calitativa a produselor.

7.2 Analiza rentabilităţii resurselor consumate la nivel de întreprindere

Model de analiză:

1. g
Rrct= (Rex -inainte de impozit /Cht)*100
2. c

3. p

Indicatori 2005 2006

1. Venituri totale 14075 17033

26
 2. Cheltuieli totale 13888 16942
3. Venitul total recalculat - 15699
4. Cheltuieli totale recalculate - 15760
5. Profitul brut al exercitiului 187 91
6. Rata rentabilitatii resurselor 1,35% 0,54%
consumate
7. Ip - 108,5%
8. Ic - 107,5%

∆Rrct = Rrct1 - Rrct0 = -0,81%

 ∑ qi1 × pi 0   ∑ qio × pi 0 
1. ∆g =  − 1 × 1 0 0−  − 1 × 1 0 0 = - 0,39% - 1,34%= - 1,73%
∑ q ×c  ∑ q ×c 
 i1 i0   i0 i0 
 ∑ qi1 × pi 0   ∑ qi1 × pi 0 
2. ∆c =  − 1 × 1 00−  − 1 × 10 0 = -7,34% + 0,39% = - 6,95%
 ∑ q ×c  ∑ q ×c 
 i1 i1   i1 i0 

 ∑ qi1 × pi1   ∑ q i1 × p i 0 
3. ∆p =  − 1 × 1 00−  − 1 × 10 0 = 0,54% -(-7,34%) = + 7,88%
∑ q ×c   ∑ q ×c 
 i1 i1   i1 i1 
Interpretare

Concluzii generale
La societatea analizată se constata ca rata rentabilitatii resurselor consumate totale s-a redus cu 0,81%.
0 La această
evoluţie au contribuit în sensuri şi cu intensităţi diferite urmatorii factori de influenţă. Astfel:

27
  modificarea structurii veniturilor totale a avut o influenţă negative asupra Ratei rentabilitatii resurselor consumate,
determinând reducerea acesteia cu 1,73%.
 costul unitar a dus la modificarea Ratei rentabilitatii resurselor consumate în sensul diminuaii cu 6,95% avand o
influenta nefavorabila normala.
 pretul unitar, a determinat cresterea Ratei rentabilitatii resurselor consumate cu 7,88% ceea ce reprezinta o influenta
favorabila.

Factorii care au determinat modificările elementelor componente ale fenomenului si Masuri care
sa duca la cresterea Ratei rentabilitatii resurselor consumate analog 7.1.

7.3 Analiza ratei rentabilităţii comerciale

Model de analiză:
1. g
Rrc= (Rca /CA)*100
2. p
3. c

Indicatori 2005 2006

Cifra de afaceri 13949 16865

Cheltuieli totale aferente CA 13672 16634

CA recalculata - 15544
Cheltuieli totale aferente CA - 15473
recalculate
Rezultat aferent CA 277 231

Rata rentabilitatii 1,99% 1,40%

comerciale
28
Ip - 108,5%
Ic - chelt. cu mat. prime - 107,5%

∆Rrc = Rrc1 – Rrc0 = - 0,59%

1.

∆ g = 1−
∑ qv × c
i1 i0  
 × 1 0 0−  1 − ∑ qv × c
io i0 
 × 10 0 = 0,46% -1,99%= - 1,53%

 ∑ qv × p
i1

i0 

 ∑ qv × p
i0

i0 

 ∑ qv × c
 × 1 0 0−  1 − ∑
  qv × c 
2. ∆ p =  1 −  × 1 0 0 = 8,25% - 0,46% = + 7,79%
i1 i0 i1 i0
 ∑ qv × p   ∑ qv × p 
 i1 i1   i1 i0 

 ∑ qv × c
 × 1 00−  1 − ∑
  qv × c 
3. ∆ c =  1 −  × 1 0 0 = 1,37% -8,25% = - 6,88%
i1 i1 i1 i0
 ∑ qv × p   ∑ qv × p 
 i1 i1   i1 i1 

Interpretare

Concluzii generale
La societatea analizată se constata ca rata rentabilitatii comerciale s-a redus cu 0,59%.
0 La această evoluţie au contribuit în
sensuri şi cu intensităţi diferite urmatorii factori de influenţă. Astfel:
- modificarea structurii veniturilor totale a avut o influenţă negative asupra Ratei rentabilitatii comerciale,
comerciale determinând
reducerea acesteia cu 1,53%.
- pretul unitar, a determinat cresterea Ratei rentabilitatii comerciale cu 7,79% ceea ce reprezinta o influenta favorabila.
- costul unitar a dus la modificarea Ratei rentabilitatii comerciale în sensul diminuaii cu 6,88% avand o influenta
nefavorabila normala.

Factorii care au determinat modificările elementelor componente ale fenomenului si Masuri care
sa duca la cresterea Ratei rentabilitatii comerciale analog 7.1.
29
 7.4 Analiza rentabilităţii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri a
întreprinderii
Model de analiză:
1. g
Rrcca= (Rca/Chca)*100
2. c

3. p

Indicatori 2005 2006

Cifra de afaceri 13949 16865

Cheltuieli totale aferente CA 13672 16634

CA recalculata - 15544
Cheltuieli totale aferente CA - 15473
recalculate
Rezultat aferent CA 277 231

Rata rentabilitatii 2,03% 1,39%

comerciale
Ip - 108,5%
Ic - chelt. cu mat. prime - 107,5%

∆Rrc = Rrcca1 - Rrcca0 = - 0,64%

30
  ∑ qvi1 × pi 0   ∑ q vio × pi 0 
1. ∆g =  − 1 × 1 0 0−  − 1 × 1 0 0 = 0,44% -2,03%= - 1,59%
 ∑ i1 i 0   ∑ i0 i0 
 qv × c   qv × c 

 ∑ q vi1 × pi 0   ∑ q vi1 × pi 0 
2. ∆c =  − 1 × 1 0 0−  − 1 × 10 0 = - 6,56% -0,44% = - 7%
 ∑ qv × c   ∑ qv × c 
 i1 i1   i1 i0 

 ∑ q vi1 × pi1   ∑ qvi1 × pi 0 

3. ∆p =  − 1 × 100−  − 1 × 100 = 1,39% -(-6,56%) = + 7,95%
 ∑ qv × c   ∑ qv × c 
 i1 i1   i1 i1 
Interpretare

Concluzii generale
La societatea analizată se constata ca rata rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri s-a redus cu 0,64%.
0
La această evoluţie au contribuit în sensuri şi cu intensităţi diferite urmatorii factori de influenţă. Astfel:
 modificarea structurii veniturilor totale a avut o influenţă negative asupra Ratei rentabilitatii resurselor consumate
aferente cifrei de afaceri,
afaceri determinând reducerea acesteia cu 1,59%.
 costul unitar a dus la modificarea Ratei rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri în sensul
diminuaii cu 7% avand o influenta nefavorabila normala.
 pretul unitar, a determinat cresterea Ratei rentabilitatii resurselor consummate aferente cifrei de afaceri cu 7,95%
ceea ce reprezinta o influenta favorabila.

Factorii care au determinat modificările elementelor componente ale fenomenului si Masuri care
sa duca la cresterea Ratei rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri analog 7.1.

31
 7.5 Analiza rentabilităţii economice a întreprinderii

Model de analiză

P CA P CA
Re = ×100 = × ×100 1. =n
At At CA At
2.1. g
P
2. = Rcom 2.2. p
CA
2.3. c

Indicatori 2005 2006

Cifra de afaceri 13949 16865
Cheltuieli totale aferente CA 13672 16634
CA recalculata - 15544
Cheltuieli totale aferente CA - 15473
recalculate
Rezultat aferent CA 277 231
Rata rentabilitatii 1,99% 1,37%
comerciale(P/CA)
Active totale (At) 7795 13978
Rata rentabilitatii
3,54 1,66
economice
CA/At 1,78 1,21
Ip - 108,5%
Ic - chelt. cu mat. prime - 107,5%

32
∆Re = Re1 – Re0 = 4,82% - 13% = - 1,88%

CA  CA1 CA0  P0
1. ∆ = − × ×100 = (1,21 – 1,78) * 1,99 * 100 = - 1,13%
At  At1 At 0  CA0
P CA1  P1 P 
2. ∆ = ×  − 0  × 100 = 1,21 * (1,37 – 1,99) *100 = - 0,75 %
CA At 1  CA1 CA0 

CA1 ∑ q vi1 × ci 0   ∑ qvio × ci 0 

2.1. ∆g = ( 1 −  − 1 −  ) × 1 0 0= 1,21 * (0,0046 – 0,0199) * 100 = - 1,85 %
 ∑ qv × p   ∑ q v × p 
At 1
 i1 i0   i0 i0 

2.2. ∆p =
CA1 
( 1 −
∑ qvi1 × ci 0  −  1 − ∑ qvi1 × ci 0  ) × 10 0= 1,21 * (0,0825 – 0,0046) * 100 = + 9,43%
 ∑ qvi 1 × pi 1   ∑ qvi 1 × pi 0 
At 1    

2.3. ∆c =
CA1 
( 1 −
∑ q vi1 × ci1  −  1 − ∑ q vi1 × ci 0  ) × 1 00= 1,21 * (0,0137 – 0,0825) * 100 = - 8,32%
 ∑ qvi 1 × pi 1   ∑ qvi 1 × pi 1 
At 1    

Interpretare

Concluzii generale
La societatea analizată se constata ca rata rentabilitatii economice s-a redus cu 1,88%. Scaderea se datoreaza atat
numarului de rotatii dar si rentabilitatii comerciale, astfel:
 modificarea numarului de rotatii al activului total in sensul scaderii de la 1,78 rotatii in 2005 la 1,21
rotatii in 2006 a dus la diminuarea rentabilitatii economice cu 1,13%
 rentabilitatea comerciala a avut o influenta nefavorabila economic ducand la reducerea rentabilitatii
economice cu 0,75 %. Au contribuit la aceasta influenta urmatorii factori indirecti:
• modificarea structurii veniturilor totale a avut o influenţă negativa asupra Ratei rentabilitatii economice,
determinând reducerea acesteia cu 1,85%.
• pretul unitar, a determinat cresterea Ratei rentabilitatii economice cu 9,43% ceea ce reprezinta o influenta
favorabila.

33
 • costul unitar a dus la modificarea Ratei rentabilitatii economice în sensul diminuaii cu 8,32% avand o influenta
nefavorabila normala.

Factorii care au determinat modificările elementelor componente ale fenomenului:

 In ceea ce priveste numarul de rotatii al activelor se constata ca situatia intreprinderii nu este chiar
dificila, practic volumul vanzarilor reuseste sa acopere in proportie de 178% in 2005 respectiv 121% in
2006, adica activele se recupereaza prin vanzari aproape de 2 ori pe parcursul exercitiului financiar
2005 si o data in2006.
 Rentabilitatea comerciala s-a redus de la 1,99% la 1,37% datorita urmatorilor factori:
• structura veniturilor determina o diminuare a rentabilitatii economice cu 1,85 % ceea ce inseamna ca structura
acestora s-a modificat in sensul reducerii ponderii acelor venituri care se obtin cu o rentabilitate unitara mai mare
decat media pe intreprindere; in acest caz inseamna ca managementul nu e preocupat de asigurarea continuitatii
activitatii si luand in considerare si faptul ca nu degaja o rentabilitate unitara mai mare decat media pe intreprindere
putem aprecia activitatea managementului drept una nu foaret performanta;
• influenta pretului este in sens favorabil economic aceasta determinand cresterea rentabilitatii economice cu 9,43 %.
Se observa ca influenta pretului e cea mai intensa intre cele 3 influente calculate. Din analiza comparata a preturilor
si a costurilor constatam starea de eficienta a activitatii, aceasta deoarece influenta favorabila a pretului este mult
mai intense decat influenta generata de cresterea costului; Aceasta evolutie se poate datora fie imbunatatirii
calitatii produselor vandute, fie inflatiei, fie modificarii raportului cerere-oferta in favoarea intreprinderii, fie unor
factori conjuncturali precum: scaderea puterii concurentilor, cresterea puterii decumparare etc;
• costul unitar a influentat negativ rata rentabilitatii economice determinand scaderea acesteia cu 8,32%, dar acest
lucru este normal din punct de vedere economic. Cresterea costului unitar poate fi efectul cresterii costurilor de
achizitie a resurselor materiale, a cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distributie.

Măsuri care să conducă la cresterea Ratei rentabilitatii veniturilor:

o managementul trebuie sa schimbe actuala politica de conducere a afacerii, deoarece aceasta nu se dovedeste a fi
viabila;
o managementul trebuie sa se preocupe in permanenta de asigurarea continuitatii activitatii;
o Intensificarea efortului promotional si imbunatatirea calitativa a produselor.
o Adaptarea politicilor comerciale in vederea cresterii eficientei vanzarilor

34
 7.6 Analiza rentabilităţii financiare a întreprinderii

Model de analiză
VT
1.
AT
P VT AT Pn AT
Rfin = ×100 = × × ×100 2. Kp
Kp AT Kp VT
Pn
3.
VT

Indicatori 2005 2006

Cifra de afaceri 13949 16865
Cheltuieli totale aferente 13672 16634
CA
Venituri totale 14075 17033
Kapitaluri proprii 5203 11553
Active tiotale 7795 13978
Rezultatul net al 119 56
exercitiului (Profit)
Rata rentabilitatii 2,31% 0,49%
financiare
VT/AT 1,81 1,22
AT/Kp 1,50 1,21
Pn/VT 0,0085 0,0033
Ip - 108,5%

35
Ic - chelt. cu mat. prime - 107,5%

∆Rfin = Rfin1 – Rfin0 = 0,49% - 2,31 % = - 1,82%

VT  VT1 VT0  AT0 Pn 0

1. ∆ = − × × ×100 = (1,22 – 1,81) * 1,5 * 0,0085 *100 = - 0,74%
AT  AT1 AT0  Kp 0 VT0
AT VT1  AT1 AT0  Pn 0
2. ∆ = × − × ×100 = 1,22 *(1,21 – 1,5) * 0,0085 *100 = - 0,29%
Kp AT1  Kp1 Kp 0  VT0
Pn VT1 AT1  Pn Pn 0 
3. ∆ = × ×  1 −  ×100 = 1,22 * 1,21 * (0,0030 – 0,0085) *100 = - 0,81 %
VT AT1 Kp 1  VT1 VT0 

INTERPRETARE

Concluzii generale
Analizand comparative cele doua perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a scazut de la o perioada la alta
cu 1,82 %, ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila.

Toti cei trei factori au influentat negativ dar in proportii diferite astfel:
♣ modificarea vitezei de rotatie a activelor totale a condus la scaderea ratei rentabilitatii financiare cu 0,74% ceea ce
arata ineficienta in utilizarea activelor care se poate datora incapacitatii managementului de a-si valorifica activele
totale.
♣ factorul de multiplicare al capitalului propriu, a dus si el la reducerea ratei rentabilitatii financiare cu 0,29% ca
urmare a scaderii lui de la 1,21 in 2006 la 1,50 in 2005, ceea ce inseamna ca se mareste ponderea surselor
imprumutate al carui cost afecteaza profitul net. O valoare mare a acestui indicator duce la o rata a rentabilitatii
mai mare dar arata si un grad de indatorare mai ridicat.
♣ profitului net la 1 leu venituri totale a dus la diminuarea ratei rentabilitatii financiare cu 0,81 % , aspect ce
evidentiaza ineficienta exploatarii activitatii. Acest lucru se datoreaza scaderii profitului de la 119 in 2005 la 56 in
2006, fata de cresterea veniturilor totale. Rezulta ca firma nu este capabila sa duca o politica de preturi eficienta si sa
controleze costurile.

36
Măsuri care să conducă la cresterea Ratei rentabilitatii financiare:
 O atentie sporita cu privire la gradul de indatorare in vederea stabilirii unei structuri financiare care sa
permita desfasurarea in bune conditii a activitatii
 Eficientizarea utilizarii activelor totale care sa duca la cresterea vitezei de rotatie a activelor
 Managementul trebuie sa fie permanent preocupat de asigurarea continuitatii activitatii si de defasurarea
activitatii intreprinderii in conditii de eficienta economica
 Cresterea eficientei activitatii de exploatare prin controlul costurilor si implementarea unei politici de
preturi adecvate

BIBLIOGRAFIE

 GHEORGHE Valceanu, VASILE Robu, NICOLAE Georgescu –

“Analiza economico - financiara”, Ed. Economica, Bucuresti 2005

37
  Note de curs

 Seminarii

38