Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
95Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
mici secrete

mici secrete

Ratings: (0)|Views: 2,802|Likes:
Published by mellekcrys

More info:

categoriesTypes, Research
Published by: mellekcrys on May 28, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

05/22/2013

pdf

text

original

 
 Un raport al SRI clarifica rolul KGB in RevolutieIntr-un raport al Serviciului Roman de Informatii, intitulat "Punct de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din Decembrie 1989", exista un capitol dedicat implicarii KGB si GRU (serviciu de informatii al armatei), in colaborare cualte agenturi de spionaj in derularea evenimentelor."Gardianul" va prezinta, in premiera, acest document, precum si fotografia unuiadintre principalii agenti ai KGB, realizata de serviciile de contraspionaj in timpul desfasurarii Revolutiei.Ceausescu, lucrat de rusi1. Datele si informatiile existente converg spre concluzia ca dispozitivul informativ si de diversiune sovietic a fost conectat la toate fazele evenimentelor.Asa cum rezulta din instructajul facut, inca din 1982, de un cadru de informatiisovietic venit din Centrala in tara noastra, Romania era "lucrata" la nivelul unui stat inamic, mod de abordare care s-a pastrat, chiar s-a accentuat dupa venirea la conducere a lui MIHAIL GORBACIOV. In perioada premergatoare Revolutiei, activitatea rezidentelor sovietice - intensificata pe toate planurile - avea in vedere, mai mult decat inainte, obtinerea de informatii privind: starea sanatatiidictatorului, posibili succesori, conceptiile acestora, de unde se poate trageconcluzia ca se urmarea doar schimbarea lui CEAUSESCU si mentinerea sistemului.In contactele cu reteaua informativa, cadrele de spionaj dadeau asigurari ca "lucrurile se vor schimba", iar in cateva cazuri au avansat ca data probabila "perioada Plugusorului" 1990.Corespondentul Izvestia - agent KGBDupa intalnirea de la Berlin, cadrele de spionaj aflate in Romania si-au intensificat activitatea, iar unele dintre acestea, sub acoperirea de corespondenti depresa (exemplu: VICTOR VOLODIN - Izvestia, VLADIMIR VIDRASCU - Pravda), si-au sporit preocuparile pentru a obtine informatii privind starea de spirit a populatiei si alte aspecte negative ce ar fi putut fi exploatate. Articolele acestor cotidiane cu privire la Romania erau din ce in ce mai "critice", iar Izvestia (careaparea si in Romania) a publicat scrisoarea celor sase."Turistii militari sovietici"Incepand cu data de 9 decembrie 1989, numarul "turistilor" sovietici in autoturisme "particulare" a crescut vertiginos, de la circa 80 la peste 1.000 masini pezi. Ocupantii (cate 2-3 in masina), in majoritate barbati cu constitutie atletica, in varsta de 25-40 ani, evitau in general locurile de cazare, dormind in autoturisme, iar in unele cazuri, rare, cand au solicitat servicii hoteliere, plateau in valuta. Masinile erau preponderent marcile "LADA" si "MOSKVICI", se deplasau in coloana, de multe ori remarcandu-se ca aveau numere consecutive si stare tehnica asemanatoare (multe noi).Majoritatea erau "in tranzit spre Iugoslavia", dar unora nu li s-a permis intrarea in aceasta tara, intrucat la bordul masinilor s-au depistat arme. Cert este ca in timpul evenimentelor din Timisoara, in Romania se aflau numerosi "turisti"sovietici. In zilele de 15, 16 si 17 decembrie 1989, celor deja existenti li s-au adaugat cei care "se intorceau din Iugoslavia", majoritatea cu autoturisme.Exista si alte date care nu lasa dubii asupra calitatii ocupantilor lor.Astfel, cu ocazia unor controale efectuate de organele de Politie ale judetuluiDolj, din documentele prezentate a rezultat calitatea de militar a majoritatii "turistilor". In acelasi judet, in dimineata zilei de 24 decembrie 1989, la C.P.U.N. s-a primit un telefon anonim care semnala apropierea unei coloane de masinide municipiul Craiova. Factorii militari au interpretat ca ar fi vorba de teroristi veniti cu misiunea de a ataca Combinatul Chimic Craiova, au trimis doua tran
 
sportoare blindate, care au interceptat coloana si au deschis foc, ranind circa20 persoane (doua decedand ulterior la spital) si avariind cinci autoturisme, dintre care unul a ars complet. Cadrele de la transportoare, care au controlat autoturismele avariate, fara prezenta altor persoane, nu au incheiat proces-verbal,care sa poata restabili integral adevarul, dar, ulterior, organele de Politie au constatat existenta mai multor truse medicale si cutite lungi, al caror numardepasea necesarul normal. Majoritatea ranitilor fiind internati intr-un spital din Turnu-Severin, s-a stabilit ca in ziua de 25 decembrie o cetateana sovieticaa informat telefonic Ambasada fostei U.R.S.S., dupa care atasatul militar sovietic a vizitat de doua ori spitalul. In aprilie 1990, la organele de Politie din comuna Bradesti s-au prezentat trei cetateni sovietici, intre care o femeie carea afirmat ca are gradul de maior si s-a aflat in una dintre masinile respective,solicitand restituirea celor patru autoturisme.Agentii GRU, cu uniforme ale Armatei RomaneLa scurt timp dupa Revolutie, a fost accidentata masina in care se afla turistulsovietic LOUT ALEXANDER si inca un barbat. Cu ocazia reparatiilor efectuate la"Service", in masina s-au gasit 12 uniforme militare romanesti MApN de camuflajsi un veston sovietic cu insemnele gradului de maior. Cei doi au afirmat ca sunt"ofiteri in rezerva" si au luptat anterior in Afganistan.Pe raza judetului Mehedinti, in comuna Butoiesti, un alt autoturism sovietic a fost acrosat de un autotren TIR, provocand moartea unei persoane si ranirea gravaa alteia. In autoturismul avariat s-au gasit 240 capse pirotehnice de fabricatie sovietica.Semnificativa este "recomandarea" facuta, la catva timp dupa evenimente, de un cetatean moldovean, JIGAU ALEXEI, cadru didactic la Institutul Politehnic din Chisinau, ca romanii sa nu mai caute "teroristii", intrucat acestia "sunt de mult plecati din Romania". In context, a precizat ca, in timpul Revolutiei, fratele sau, cadru KGB, s-a aflat "in zona Craiovei, undeva intre Timisoara si Bucuresti".Diplomatii sovietici, evacuatiExista, de asemenea, indicii ca pe timpul evenimentelor de la Timisoara s-a intensificat activitatea unor persoane cunoscute ca agenti sovietici si ca aceasta afost coordonata cu cea a "turistilor". Semnificativ este si faptul ca o asemenea persoana, dupa ce a contactat mai multi intelectuali din Timisoara participanti la evenimente, s-a deplasat in seara zilei de 21 decembrie 1989 la Bucuresti,unde, conform propriilor afirmatii, "a predat Ambasadei U.R.S.S. documente privind derularea evenimentelor".Viaţa românilor, aşa cum o plănuieşte FrancmasoneriaAtât de grăbiţi încât am uitat de noi înşine...Puţini dintre noi mai reflectăm profund asupra a ceea ce a devenit la ora actuală viaţa noastră. Unii ne spun că trebuie să ne trăim viaţa, că e mai bine să lăsăm cugetările pentru vremea când vom fi bătrâni. Această situaţie se poate compara cu aceea în care am juca un joc ale cărui reguli le aflăm abia la sfărşit, iar dacă ne păstrăm în această situaţie nu ar trebui să fim surprinşi că, jucând după reguli greşite, am pierdut lamentabil jocul. Totuşi nu este vorba de un jocoarecare, ci de unul cu totul special, care este chiar viaţa noastră. Paradoxal,chiar dacă nu ştim de unde venim în această viaţă şi unde vom ajunge după ce aceasta se va încheia, nu avem timp să ne oprim şi să ne întrebăm încotro mergem.Prinşi în acest cerc vicios, puţini mai au puterea să spună “vreau să ştiu cinesunt, vreau să-mi trăiesc viaţa cu adevărat liber!” Articolul de faţă ne propunesă medităm la întrebarea dacă într-adevăr aceasta este viaţa pe care o vrem, dacă noi ne facem viaţa sau dacă nu cumva un anumit mod de viaţă ne este impus...Pentru majoritatea românilor, existenţa este intrată în derivă, iar curgerea timpului se înteţeşte, parcă. Românii nu mai au repere de viaţă memorabile. Viaţa s
 
-a îmbolnăvit de cenuşiu, de monotonie şi dintr-o dată ne-am dat seama că vremeavieţuirii noastre nu mai are răbdare să ofere zile cu gust demn de aducere aminte, nopţi cu parfum de neuitat, răgazuri înstelate de fericiri imposibil de pierdut prin vreme. În schimb, sunt îmbrăcate, în mod artificial, în haine sărbătoreşti, întâmplări lipsite de însemnătate, doar-doar vom încetini, cumva, fuga secundelor. Oamenii caută să construiască baraje pentru a domoli căderea spre “moartea” sufletească . Dar strădania românilor de a opri decăderea nu mai are vigoare, deoarece lecţia conform căreia în unire stă puterea unui popor a fost uitată.Strigătul poetului de odinioară “Opreşte, Doamne, ceasornicul cu care ne măsoridestrămarea!“ nu se mai aude demult în sufletele oamenilor, ci a rămas închis, între pagini prăfuite (dar care pot fi readuse oricând la viaţă acolo unde oamenii pun suflet).Majoritatea românilor merg cu paşi obosiţi pe aceleaşi drumuri, cu aceleaşi scopuri banale, zi de zi, fără să mai fie în stare, fără să mai vrea să deosebeascăziua de azi cu aceea de ieri, pe aceea de mâine de cea dinainte. Sufocaţi de rutina unor vieţi fără bucurii, nu mai au curajul de a-şi încerca norocul pe cărărinebătătorite. Traseele drumului lor amintesc de şinele trenuleţelor electrice cu care se jucau în copilărie. Nu se poate ieşi din ruta prestabilită decât printr-o catastrofă sau, desigur, printr-o minune dumnezeiască. Numai că românilor lis-a atrofiat demult gustul pentru miracol, nădejdea către fericirile care vin pur şi simplu ca o binecuvântare divină. Şi atunci se mulţumesc cu un destin îmbibat de plictis, de monotonie, de apatie, care va duce inevitabil, dacă nu este schimbat, către catastrofă. Totuşi, va trebui să se hotărască foarte curând ce aleg: minunea sau catastrofa...În paralel cu timpul lor fugar, politica îşi ia tributul de nelinişte. Altfel trec anii într-o ţară în care nu eşti nevoit să-ţi baţi capul cine ajunge preşedinte sau primar. La români, vacanţele nu mai seamănă a vacanţe, ci a fugă. Toamnele sunt o povară, pentru că smălţuiesc în cenuşiu toate neîmplinirile de peste an. Le alungă aşa cum alungă şi iernile, pentru că viscolul se tânguie ca un muribund, iar sub brad stă ghemuită sărăcia. Primăverile vin spre ei cu atâta fragilitate şi cu atât parfum efemer, încât reîntoarcerea la viaţă devine, de multe ori, tristă şi dureroasă. Canicula verilor le arde buzele, cuvintele, gândurile. Speranţele sunt secate, ca un pârâu de câmpie, în iulie...După atâtea iluzii mutilate, orice plan se ofileşte tăcut. Într-un vertij straniu al derutei, ajung să se contrazică în propriile gânduri, visurile se încaierăabsurd, răzgândirile curg ca o hemoragie a sufletului.Aproape nimeni nu mai are timp de demersuri spirituale. Clinchetul ultimelor monezi din portofel e ca un lacăt care nu te lasă să pătrunzi prin albiile poeziei.E vremea trenurilor care stau prea puţin în gară. Lumea modernă a făcut ca îndemnul “Bate fierul cât e cald !” să prospere. Supravieţuim într-o viteză care e deja un atentat la drepturile omului. Trăim mult mai repede decât în alte epoci.Obsesia de a umple viaţa până la refuz cu diverse sortimente de senzaţii a declanşat o reacţie paradoxală: nu mai avem timp pentru nimic, în timp ce “hoţii de timp” jubileză căci totul merge încă aşa cum ei au plănuit.Pragmatismul vremurilor a impus o lege dură: timpul înseamnă bani, iar banii înseamnă totul. Oamenii au tăiat de pe lista priorităţilor tot felul de lucruri care ţin de suflet, de încântare, de adevărata fericire. Nu mai citim, nu mai medităm la propriile sentimente, nu mai iubim. Un amestec de grabă şi teamă de ratarea făcut ca trăirile poetice să fie înlocuite cu calcule. Nimic nu se face fărăo planificare. Totul trebuie să aibă un “rost”. Tehnica este fascinantă, până înmomentul în care răpeşte hrana spirituală. Îţi trebuie zile întregi să vezi Muzeul Luvru, parcurgându-l cu pasul. Dar pe Internet îl expediezi în douăzeci de minute. Dacă citeşti “Anna Karenina”, îţi ia o săptămână. Dacă vezi filmul îţi iadouă ore. Treptat, lumea opteză pentru cele mai rapide modalităţi de asimilare,fără să ia în seamă faptul că adevăratele bucurii sunt legate de foşnetul molcom al paginii de carte şi de nuanţele tulburătoare ale unui Van Gogh contemplat în original.Cine mai are timp să asculte simfonii întregi? Acum, lumea se limitează la nişteteme clasice cunoscute, de regulă prescurtate drastic şi remixate uneori chiarpenibil în ritmuri disco. Oamenii trec pe lângă monumente şi sculpturi ca pe lân

Activity (95)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
a1ways_ready liked this
Adi Adisor liked this
johnny54 liked this
ppetco2460 liked this
presttige liked this
Doria Michaela liked this
Liliana liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->