Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Constituţionala lui BOC-Sclavia legiferată din Romania

Constituţionala lui BOC-Sclavia legiferată din Romania

Ratings: (0)|Views: 152|Likes:
Published by mona379
În România anului 2010 guvernul boc-boc boc-boc a pregătit cea mai modernă formă de sclavie legiferată. Aşa cum a fost ea stipulată în diferitele legi şi alte documente de-a lungul istoriei, tot aşa actualul guvern a hotărât că a venit momentul ca sclavia să fie din nou ridicată la rang de lege. Ce Constituţie?! Ce Convenţie cu privire la sclavie?! Parole, parole, parole! ...
În România anului 2010 guvernul boc-boc boc-boc a pregătit cea mai modernă formă de sclavie legiferată. Aşa cum a fost ea stipulată în diferitele legi şi alte documente de-a lungul istoriei, tot aşa actualul guvern a hotărât că a venit momentul ca sclavia să fie din nou ridicată la rang de lege. Ce Constituţie?! Ce Convenţie cu privire la sclavie?! Parole, parole, parole! ...

More info:

Published by: mona379 on May 29, 2010
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

09/04/2011

pdf

 
SCLAVIA LEGIFERAT
Ă
DIN ROMÂNIA
 Cuvântul
sclavie
provine din latinescul medieval
sclavus
 
ş
i din francez
ă
 
esclave
; eldesemneaz
ă
condi
ţ
ia uman
ă
a persoanelor (
sclavii
) care lucreaz
ă
ă
ă
remunera
ţ
ie pentruun st
ă
pân
ş
i care nu dispun de drepturi asupra propriei persoane.Conform dic
ţ
ionarului, cuvântul
sclav
(s.f.
 
ş
i
s.m.
) înseamn
ă
o persoan
ă
exploatat
ă
 
ş
i lipsit
ă
 de orice mijloace de existen
ţă
, aflat
ă
în proprietatea deplin
ă
a unui st
ă
pân care o socoteadrept un obiect al s
ă
u; (
figurat 
) cel care satisface în mod servil, cu supunere oarb
ă
, voin
ţ
aaltuia; (
figurat 
) persoan
ă
care î 
ş
i consacr 
ă
ac
ţ
iunile unei dogme, unei pasiuni etc.
Sclavia
poate fi definit
ă
 
ş
i ca o "
stare de total 
ă
dependen
ţă
politic 
ă
, social 
ă
 
ş
i economic 
ă
încare este
ţ 
inut 
ă
o
ţ 
ar 
ă
, o categorie social 
ă
, un individ." 
 
Istoricul sclaviei
 Primele documente care atest
ă
prezen
ţ
a sclaviei într-o mare civiliza
ţ
ie sunt cele din Sumer (Mesopotamia) îns
ă
într-o form
ă
limitat
ă
. În Egiptul Antic, în perioada Imperiului Nou, unanumit num
ă
r de sclavi caracteriza o anumit
ă
importan
ţă
social
ă
. Cei mai mul
ţ
i deveneausclavi în urma captur 
ă
rii lor în timpul r 
ă
zboaielor sau prin r 
ă
pire. În antichitatea greco-roman
ă
,sclavia a fost o practic
ă
social
ă
 
ş
i economic
ă
. Grecia
ş
i Roma antice erau ambele societ
ăţ
isclavagiste. Statutul social
ş
i rolul sclavilor era considerat inferior sau chiar inexistent înrela
ţ
ia cu o persoan
ă
liber 
ă
. În societatea antic
ă
greceasc
ă
, sclavia era fundamentat
ă
dinpunct de vedere filozofic. (Aristotel chiar vedea sclavia ca o garan
ţ
ie indispensabil
ă
aoamenilor liberi de a-
ş
i putea dedica timpul politicii
ş
i bunei guvern
ă
ri a cet
ăţ
ii). Sclaviaroman
ă
a cunoscut între secolele V î.C.
ş
i I d.C. o perioad
ă
de puternic
ă
intensificare
ş
iextindere, datorit
ă
victoriilor 
ş
i cuceririlor care au asigurat un num
ă
r stabil de sclavi. Oconsecin
ţă
a acestui fapt a fost alungarea micilor fermieri
ş
i a muncitorilor liberi de peteritoriile lor, creându-se astfel o mas
ă
urban
ă
nemuncitoare. Odat
ă
cu teza primilor cre
ş
tini, în perioada imperial
ă
, condi
ţ
iile de munc
ă
pentru sclavi s-au îmbun
ă
t
ăţ
it treptat. În perioada Evului Mediu sclavia în Europa a cunoscut un declin foarte lent, fiind înlocuit
ă
defeudalism. Regim politic caracterizat prin proprietatea nobiliar 
ă
asupra p
ă
mântului
ş
i
ţă
ranilor,sclavia a reap
ă
rut pe o scar 
ă
larg
ă
, dup
ă
modelul roman, în lumea musulman
ă
 
ş
i în Bizan
ţ
.La sfâr 
ş
itul secolului al XV-lea sclavia era aproape eradicat
ă
în Europa.Odat
ă
cu descoperirea Americii, au ap
ă
rut sclavii proveni
ţ
i de la a
ş
ez
ă
rile indigeneamericane care serveau pe europeni, care a fost ulterior interzis
ă
de legisla
ţ
ia spaniol
ă
.Acest lucru a determinat aducerea sclavilor africani, cu rezisten
ţă
fizic
ă
mare, proveni
ţ
i dinsociet
ăţ
i care acceptau, practicau
ş
i men
ţ
ineau
ş
i ele sclavia. Începutul secolului al XVI-lea a
ă
cut din
comer 
ţ 
ul negru 
din Africa de Vest o afacere profitabil
ă
 
ş
i a dezvoltat un puternicsentiment rasist. Negrii erau considera
ţ
i fiin
ţ
e inferioare, erau compara
ţ
i cu animaleleadeseori, nu aveau drepturi din punct de vedere juridic, erau considera
ţ
i simple obiecteexploatate în condi
ţ
ii severe pân
ă
la moarte. În
Ţă
rile Române primele atest
ă
ri privind sclavia sunt din 1414 (Moldova)
ş
i 1385 (Muntenia)unde rromii, cunoscu
ţ
i sub numele de "robi" sau de "
ţ
igani" apar lista
ţ
i ca bunuri ale unor m
ă
n
ă
stiri. Legile votate în acea perioad
ă
ă
ceau sclavia
ş
i mai crud
ă
. Pedeapsa cu moarteaera des întâlnit
ă
. Singurul drept al unui sclav era cel la via
ţă
, st
ă
pânul fiind obligat s
ă
-l
ţ
in
ă
învia
ţă
. În Transilvania care era sub domina
ţ
ie maghiar 
ă
, rromii primesc în anii 1400 statutul de
iobagi ai coroanei,
fiind obliga
ţ
i s
ă
pl
ă
teasc
ă
un anumit tribut coroanei. În perioadahabsburgic
ă
s-a ini
ţ
iat o politic
ă
de asimilare for 
ţ
at
ă
, continuat
ă
ulterior de regimul comunist.
- 1 -
 
Odat
ă
cu economia de pia
ţă
din anii 1800 sclavia cunoa
ş
te apogeul. Mi
ş
c
ă
rile aboli
ţ
ionisteau ap
ă
rut din dou
ă
principii fundamentale: r 
ă
spândirea noilor idealuri filozofice
ş
i politice,care a f 
ă
cut ca sistemul sclavagist s
ă
fie mai pu
ţ
in rentabil comparativ cu sistemul de munc
ă
 remunerat. În 1790 Fran
ţ
a a abolit sclavia pân
ă
în 1793. Apoi, în 1794 Fran
ţ
a a confirmat abolireasclaviei, aplicând acela
ş
i tratament în toate coloniile franceze. Napoleon I a reinstaurat în1802 reprimând brutal toate încerc
ă
rile de rezisten
ţă
. Abia în 1848, anul marilor revolu
ţ
ii,sclavia a fost abolit
ă
pentru totdeauna de A Doua Republic
ă
Francez
ă
. În 1772 sclavia a fost interzis
ă
în Anglia, îns
ă
în coloniile britanice din Caraibe ea a continuat,pentru c
ă
produc
ţ
ia de zah
ă
r aducea mari profituri. Au urmat mai multe acte legislativesuccesive (1807, 1827, 1833
ş
i 1834) care au declarat abolirea sclaviei. Între anii 1830
ş
i1860, sub presiunea britanic
ă
, majoritatea
ţă
rilor europene au abolit sclavia
ş
i ele. În America Latin
ă
abolirea sclaviei s-a f 
ă
cut fie odat
ă
cu dobândirea independen
ţ
ei unor 
ţă
ri,fie în primii ani de independen
ţă
. Primele
ţă
ri care au abolit sclavia au fost Cuba (în 1886,care se afla sub suveranitate spaniol
ă
)
ş
i Brazilia (în 1888).Statele Unite ale Americii au abolit sclavia întâi în nordul industrial (hot
ă
râre care a dus laR
ă
zboiul de secesiune)
ş
i apoi în sud pân
ă
în 1868. Descenden
ţ
ii sclavilor negri se numesc în prezent
afroamericani 
.Principatele Române au abolit sclavia în perioada 1843-1855.
Sclavia în prezent
 Cu toate c
ă
a intrat în vigoare
Conven
ţ 
ia cu privire la sclavie
 
ş
i sclavia a fost interzis
ă
oficial în aproape toate
ţă
rile, ea continu
ă
s
ă
existe pe scar 
ă
mare, atât sub forma sa tradi
ţ
ional
ă
,cât
ş
i sub forma sa modern
ă
. Cine nu a auzit de sclavia for 
ţ
ei de munc
ă
exploatat
ă
pestehotare? Cine nu a auzit de sclavia sexual
ă
?
 În România anului 2010
 
guvernul boc-boc boc-boc
a preg
ă
tit cea mai modern
ă
form
ă
de
sclavie legiferat
ă
.
A
ş
a cum a fost ea stipulat
ă
în diferitele legi
ş
i alte documente de-a lungulistoriei, tot a
ş
a actualul guvern a hot
ă
rât c
ă
a venit momentul ca sclavia s
ă
fie din nouridicat
ă
la rang de lege. Ce Constitu
ţ
ie?! Ce Conven
ţ
ie cu privire la sclavie?! Parole, parole,parole! Cei care vor economie de pia
ţă
(ca în 1800) au considerat c
ă
acum este momentulca for 
ţ
a de munc
ă
necesar 
ă
, adic
ă
românii, s
ă
fie transformat
ă
în sclavie, iar pentru astaeste nevoie de tot felul de legi
ş
i de ordonan
ţ
e de guvern pentru ca nimeni s
ă
nu mai aib
ă
 drepturi. Ce drepturi?! Prea multe drepturi pentru ni
ş
te pure obiecte. Munca neretribuit
ă
,dreptul la moarte, interdic
ţ
ia la opinie
ş
i orice form
ă
de protest, astea sunt drepturile sclavilor români.
Ş
i toate în numele binelui, al prosperit
ăţ
ii viitoare, al s
ă
n
ă
t
ăţ
ii tuturor, al bunului mersal
ţă
rii (devenit
ă
peste noapte mo
ş
ia proprie)
. Toate pentru un scop nobil: prosperitateastatului (statul fiind doar ei!). Încearc
ă
cineva s
ă
cârcoteasc
ă
??? Cu ce drept? Sclavii trebuies
ă
execute ordinele st
ă
pânilor! Nu s
ă
le discute. Obiectele nu au dreptul la gândire, lasentimente, la dorin
ţ
e.
Napoleon cel modern
are nevoie de supu
ş
i.
Supu
ş
ii
au nevoie desclavi.
Sclavii
nu au dreptul la nimic! Drepturile se câ
ş
tig
ă
 
ş
i se pierd. Lucru demonstrat deistorie. Evreii au pierdut toate drepturile în cel de-al Doilea R
ă
zboi Mondial;
ş
i-au pierdutchiar dreptul la via
ţă
. Drepturile se inventeaz
ă
 
ş
i se desfiin
ţ
eaz
ă
, precum vin
ş
i pleac
ă
 trenurile dintr-o gar 
ă
. Ai prins trenul, e
ş
ti printre cei ale
ş
i. Ai pierdut trenul, ai sfeclit-o!
Ei auconceput Constitu
ţ
ia, ei o desfiin
ţ
eaz
ă
!
Ca pe o boarf 
ă
(a se în
ţ
elege "
ţ
oal
ă
de prostgust"). Peste alte dou
ă
zeci de secole o s
ă
se aboleasc
ă
din nou sclavia!!! Pân
ă
atunci, însemn de
solidaritate
cânta
ţ
i:
- 2 -

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
raza de soare added this note
Până acum, în România era legiferată şi încurajată lenea şi s-a învăţat românul cu ea. Acum, a munci serios, fără a chiuli şi fără a fura, i se pare sclavie...De ce ar trebui să fie plătit pentru munca de mântuială? Aţi avut nevoie de vreun meseriaş pentru a repara ceva prin casă şi aţi văzut câte jigodii se intitulează meseriaşi sau "specialişti" care nu repară şi distrug tot în jur, pe banii tai
raza de soare liked this
nadmars1111 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->