Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
13Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
De pe forum adunate şi la lume returnate

De pe forum adunate şi la lume returnate

Ratings: (0)|Views: 1,386|Likes:
Published by mona379
COLECŢIA: CULTURĂ GENERALĂ DE PE FORUM ADUNATE ŞI LA LUME RETURNATE Cu un simulacru de Ministru al Învăţământului precum Funeriu (i se potrivea mai bine fumuriul, sau funerarius) nu mă mai miră faptul că pe Internet oricine poate găsi o vastă bază de date privind limba română şi… îmbogăţirea ei continuă. „Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată, Un şirag de piatră rară Pe moşie revărsată.” Probabil – spunea cineva pe un forum – cu excepţia claselor de filologie, restul claselor IX-XII nu
COLECŢIA: CULTURĂ GENERALĂ DE PE FORUM ADUNATE ŞI LA LUME RETURNATE Cu un simulacru de Ministru al Învăţământului precum Funeriu (i se potrivea mai bine fumuriul, sau funerarius) nu mă mai miră faptul că pe Internet oricine poate găsi o vastă bază de date privind limba română şi… îmbogăţirea ei continuă. „Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată, Un şirag de piatră rară Pe moşie revărsată.” Probabil – spunea cineva pe un forum – cu excepţia claselor de filologie, restul claselor IX-XII nu

More info:

Published by: mona379 on May 30, 2010
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

11/24/2012

pdf

 
COLEC
Ţ
IA:CULTUR
Ă
GENERAL
Ă
 
DE PE FORUM ADUNATE
Ş
I LA LUME RETURNATE
 Cu un simulacru de Ministru al Înv
ăţă
mântului precum Funeriu (i se potrivea mai binefumuriul, sau funerarius) nu m
ă
mai mir 
ă
faptul c
ă
pe Internet oricine poate g
ă
si o vast
ă
baz
ă
 de date privind limba român
ă
 
ş
i… îmbog
ăţ
irea ei continu
ă
.
 „Limba noastr 
ă
-i o comoar 
ă
 În adâncuri înfundat 
ă
,Un
ş
irag de piatr 
ă
rar 
ă
 Pe mo
ş
ie rev 
ă
rsat 
ă
.” 
Probabil – spunea cineva pe un forum – cu excep
ţ
ia claselor de filologie, restul claselor IX-XII nu fac gramatica limbii române în liceu. P
ă
rerea celor de pe forum este c
ă
ea ar trebui s
ă
 se fac
ă
m
ă
car pân
ă
în clasa a X-a, care se consider 
ă
acum ca parte din înv
ăţă
mântulobligatoriu. O lege care sanc
ţ
ioneaz
ă
în loc s
ă
previn
ă
, nu va fi niciodat
ă
de nici un folos petermen lung. Românii au o meteahn
ă
greu de dep
ăş
it: „trateaz
ă
” consecin
ţ
ele
ş
i nu cauzeleproblemelor. Limba român
ă
are diacritice. Am mai scris despre acest lucru, iar cei interesa
ţ
ş
nuit s
ă
scrie f 
ă
ă
literele specifice limbii române (
ă
, î,
ş
,
ţ
, â)cunoscute sub numele de
diacritice
. S
ă
le desfiin
ţă
m? Imagina
ţ
i-v
ă
c
ă
un prieten de peInternet vrea s
ă
înve
ţ
e limba român
ă
, a
ş
a cum
ş
i voi vre
ţ
i s
ă
înv
ăţ
a
ţ
i limba englez
ă
. Cum s
ă
 fac
ă
un str 
ă
in diferen
ţ
a de pronun
ţ
ie
ş
i mai ales cum s
ă
în
ţ
eleag
ă
sensul cuvintelor de genul:
nas – na
ş
; tine – (a)
ţ
ine; plus – plu
ş
; dus – du
ş
; put – pu
ţ
; vad – v
ă
d; rid – râd – rad; (a)masa – mas
ă
; (a) casa – cas
ă
; (a) plasa – plas
ă
; senila –
ş
enil
ă
; (a) dura – dur 
ă
; las – la
ş
;vita (mea) – vi
ţ
a (de vie);
 
ş
i multe altele. Nici un om nu ar trebui s
ă
accepte lucr 
ă
ri scrise f 
ă
ă
 diacritice. Vedem exemple la tot pasul, începând cu notariatele
ş
i terminând cu actele preluatede la autorit
ăţ
ile locale, indiferent de ierarhie.Pe lâng
ă
diacritice, mai sunt
ş
i confuziile totale privind folosirea lui
â
ş
i a lui
 î 
. Regulaeste foarte simpl
ă
. La început
ş
i la sfâr 
ş
it se va scrie
 î 
. La mijlocul cuvântului se va scrie întotdeauna
â
. Exist
ă
 
o singur 
ă
excep
ţ
ie
: la cuvintele compuse,
â
din mijloc devine
 î 
de la începutul cuvântului compus (adic
ă
se aplic
ă
regula de la început
ş
i de la sfâr 
ş
it). Nu v
ă
obosi
ţ
is
ă
înv
ăţ
a
ţ
i toate aceste reguli.
Ţ
ine
ţ
i minte schema de mai jos:
 î --------- î ------- â ---------- --î-----------
 Exemple: a
 î 
nt
â
mpina; a hot
ă
 î 
; a
 î 
nnoi / a re
 î 
nnoi; a dob
â
ndi;
 î 
nsemnat / ne
 î 
nsemnat;
 î 
ncadrat / re
 î 
ncadrat etc.Neputinciosul
articol posesiv
(
a, al, ai, ale
) se poticne
ş
te la tot pasul când este folosit în vorbirea liber 
ă
sau în textele scrise de orice natur 
ă
. Nebunia devine
ş
i mai mare atunci cândarticolul posesiv este urmat de
pronumele relativ
(
care
)
la genitiv
(
c
ă
rui, c
ă
rei, c
ă
ruia,c
ă
reia, c
ă
ror, c
ă
rora
).Exemplu: autorula c
ă
ruic
ă
ţ
i în loc de
autorul
 
ale c
ă
rui c
ă
ţ
i
- 1 -
 
 
Mostre
ş
iMonstre 
Foarte mult
ă
lume folose
ş
te gre
ş
itmonstreîn loc de
mostre
. Probabil c
ă
au în cap totfelul de mon
ş
tri!
Ş
i c
ă
tot a venit vorba, ia citi
ţ
i exemplele de mai jos privind adev
ă
ratelemonstreculese de pe Internet.
 Ave
ţ 
i neclarit 
ăţ 
i, nel 
ă
muriri, observa
ţ 
ii sau nemul 
ţ 
umiri? V 
ă
rug 
ă
m s
ă
ni lesemnaliza
ţ 
 imediat. Ap
ă
sa
ţ 
i aici…”; „Clien
ţ 
ii au posibilitatea de asemnalizaproblemele ap
ă
rute prin telefon,fax sau e-mail, în timpul orelor de program standard.” 
 – corect
semnala
ţ
i
.
Semnalizarea
seface în cu totul alte condi
ţ
ii (în circula
ţ
ie, de exemplu, când gropile de care ne lovim to
ţ
i româniiar trebui
semnalizate
corespunz
ă
tor, conform legilor).
Udrea vrearesorturi de schi în Parâng” 
sun
ă
titlul dintr-o publica
ţ
ie de pe Internet. Untraduc
ă
tor de limb
ă
englez
ă
î 
ş
i d
ă
imediat seama c
ă
cel care a scris a vrut s
ă
spun
ă
 
sta
ţ
iuni
 dar deh’… cunosc
ă
tor de limb
ă
englez
ă
, a folosit cuvântul din englez
ă
 
resort 
 
ş
i l-a
furculisionizat 
în romengleza bine cunoscut
ă
de care scriam într-un alt articol pe care îl pute
ţ
iciti aici:
Pute
ţ
i desc
ă
rca materialul
ş
i de pe
SCRIBD
ă
racele sta
ţ
iuni, cu ce or fi gre
ş
it intrând în desuetudine?La RFI România, corespondenta de la Bruxelles amintea c
ă
strategia (e
ş
uat
ă
) de laLisabona ar fi trebuit
 „s
ă
dea unbust economiei europene.” 
Chiar pronun
ţ
at corect, cuvântul
boost 
din englez
ă
nu ar fi în
ţ
eles de mult
ă
lume
ş
i probabil nici în varianta scris
ă
. La finalulinterven
ţ
iei, aceea
ş
i corespondent
ă
nota c
ă
liderii UE preg
ă
tesc o strategie care s
ă
dea
 „unvânt nou în pup
ă
economiei” 
!!! F
ă
ă
comentarii.Având în vedere criza economic
ă
din România, se vorbe
ş
te tot mai des despre subsidiareleb
ă
ncilor, în loc de folosirea corect
ă
a cuvintelor 
filiale, sucursale
. Tot engleza,bat-o vina!
Ş
i mai avem exemple de genul acesta, dac
ă
ave
ţ
i
ă
bdarea s
ă
citi
ţ
i articolul pân
ă
lacap
ă
t.Din recomand
ă
rile de pe Port.ro pentru programele HBO:
 „În plus, vrea s
ă
-
ş
 procure iubitul perfect 
ş
i s
ă
 aruncecea mai tare petrecere de na
ş
tere f 
ă
cut 
ă
vreodat 
ă
.” 
S
ă
fie oarevorba de
throw a party?
Mie-mi vine s
ă
 
throw up
!Aurora Liiceanu, psiholog, psihanaliza c
ă
l
ă
torul. De ce c
ă
l
ă
torim? De ceshopinguim? Dece ne întoarcem cugadgeturiacas
ă
? De unde obsesia întoarcerii la natur 
ă
?
Ş
i alteleasemenea m
ă
run
ţ
i
ş
uri esen
ţ
iale pentru omul care pleac
ă
de acas
ă
 
ş
i vrea ca lumea s
ă
i sea
ş
tearn
ă
la picioare. Concluzia?
 „Po
ţ 
i s
ă
ascul 
ţ 
i muzic 
ă
 
ş
i în acela
ş
i timp s
ă
fii elegant,luxurios
” B
ă
nuiesc c
ă
e mai bine s
ă
fii
 „luxurios” 
decât
 „luxuriant” 
!
 „Cititorii Centrului de Limbi Str 
ă
ine vor fi încuraja
ţ 
i de c 
ă
tre bibliotecari s
ă
înve
ţ 
elimbamusulman
ă
, m
ă
car atât cât s
ă
poat 
ă
ă
sfoi c 
ă
ţ 
ile ce le vor fi puse la dispozi 
ţ 
ie în aceast 
ă
limb
ă
.Cei interesa
ţ 
i au posibilitatea s
ă
urmeze
ş
i cursuri gratuite de limba turc 
ă
. Bibliotecarii au început s
ă
colec 
ţ 
ioneze lucr 
ă
ri redactateîn musulman
ă
, îns
ă
lanseaz 
ă
un apel c 
ă
tre to
ţ 
i cei cede
ţ 
in în bibliotecile personale astfel de c 
ă
ţ 
i s
ă
fac 
ă
 
ş
i dona
ţ 
ii.” 
ş
tirea a ap
ă
rut în Monitorul deVrancea. S-o fi referit la limba
arab
ă
,
sau la limba
turc
ă
? Greu de în
ţ
eles din pasajul de maisus.Scria cineva foarte sup
ă
rat pe un forum: „
The Hermitage Museum a ajuns în român
ă
caHermitagepe National Geographic. Ru 
ş
ine traduc 
ă
torului 
ş
i celor care colaboreaz 
ă
cu el. Poatel-a
ş
fi iertat pentru muzeul de arte decorative din Moscova, care, din motive de neîn
ţ 
eles, secheam
ă
A.S. Pu 
ş
kin; dar s
ă
nu fi auzit, pân
ă
la tân
ă
ra vârsta la care te-ai apucat de tradus,
ş
mai ales s
ă
nu fi auzit nici cei care î 
ţ 
i dau traducerile mai departe
ş
i care, se presupune, au ooarecare experien
ţă
în spate, de unul din cele mai celebre muzee din lume,
ş
i anume
Ermitajul 
,
- 2 -
 
e o culme a ru 
ş
inii, mai ales în condi 
ţ 
iile în care majoritatea agen
ţ 
iilor de subtitrare solicit 
ă
, pelâng 
ă
cuno
ş
tin
ţ 
ele lingvistice, o zdrav 
ă
n
ă
doz 
ă
de cultur 
ă
general 
ă
. Nu mai folosi 
ţ 
i întraducerea româneasc 
ă
transcrierea englezeasc 
ă
a numelor ruse
ş
ti.” 
Cam lung pasajul, dar foarte relevant. Într-una din buletinele de
ş
tiri arhicunoscute în care se prezint
ă
numai nenorociri, a fostcomentat
ă
o sângeroas
ă
confruntare între
 „benzile rivale din lumea interlop
ă
”. Poate o fi vrut s
ă
 spun
ă
 
 „bandele… de circula
ţ 
ie”?! 
– corect:
bande rivale din lumea interlop
ă
; benzi decircula
ţ
ie.
Merge
ţ
i în buricul Bucure
ş
tiului (zona Pia
ţ
a Unirii)
ş
i pute
ţ
i vedea un panou mare, carese l
ă
ă
ie pe un bloc situat pe un bulevard principal, pe care scrie ce servicii ofer 
ă
respectivafirm
ă
:
 „Traduceri autorizate,tranzla
ţ 
ii …” 
A
tranzla
sau a nu
tranzla
, aceasta e întrebarea…Evident, respectiva firm
ă
se ocup
ă
ă
ă
doar 
ş
i poate cu
 „Traduceri autorisate” 
.Seara târziu, în drum spre cas
ă
, opresc la benzin
ă
rie (ve
ş
nica salvare pentrucump
ă
ă
turi întârziate) s
ă
iau un pachet de
ş
erve
ţ
ele umede. Aleg de pe raft unul mai verde
ş
imai cu mo
ţ
 
ş
i citesc, cu ochii mari, traducerea în limba român
ă
:
 „Basma
ş
terg 
ă
toare antibacterian
ă
”.
Originalul era
antibacterial wipes
. Se pare c
ă
 
ş
erve
ţ
elele astea umede stârnescimagina
ţ
ia „traduc
ă
torilor”. C
ă
mai exist
ă
 
ş
i „
 prosoape umede” 
probabil de la
toallitas humedas
 din spaniol
ă
. Cum s-or fi numind în limba turc
ă
?Ah, vine vacan
ţ
a. Se apropie cu pa
ş
i repezi. S
ă
nu ne încurce grevele!!! Desigur c
ă
abiaa
ş
tepta
ţ
i s
ă
pleca
ţ
i la hotelul rezervat.
Ş
i cum verific
ă
rile finale trebuie f 
ă
cute obligatoriu, catotul s
ă
mearg
ă
strun
ă
, s
ă
vorbim de
check in
 
ş
i
check out
. Pe site-ul unui hotel, am citit custupefac
ţ
ie:
 „cazarea se face la ora…decazarease face la ora…” 
Pe vremea r 
ă
posatului parc
ă
 se spunea:
a se caza; a elibera camera.
Am concep
ţ
ii învechite,
ş
tiu. F
ă
când o paralel
ă
cu ocas
ă
de amanet, antonimul lui
a gaja
ar fi
a degaja!!!
 „Rug 
ă
m clien
ţ 
ii s
ă
 degajezevalorilegajate pân
ă
la ora dou 
ă
sprezece…
” 
O fi corect, o fi incorect? S-ar putea s
ă
fiu
ş
i eu în pielealui Barnaby, personajul din „Crimele din Midsommer” transmis pe Hallmark Channel, carespunea la un moment dat c
ă
are
 „dubii rezonabile” 
(
I have reasonable doubt
). Chiar a
ş
a.Auzi
ţ
i traducerea unui
Past Perfect
din englez
ă
într-un film:
I hadn’t seen him in a longtime
=
 „Nu l-am fost v 
ă
zut de mult” .
Mai corect era
 „Nu l-am avut v 
ă
zut de mult” .
Este vorba deun ardelenism. Unii oameni chiar vorbesc a
ş
a, f 
ă
ă
s
ă
-
ş
i dea seama c
ă
nu este corect. Într-un documentar despre supravie
ţ
uire se ar 
ă
ta cum se pot face cârlige de pescuit dinbanalele ace de siguran
ţă
(
safety pins
), iar traduc
ă
torul le-a tradus cu
 „
ş
tifturi de siguran
ţă
”.Ce fac prea multe traduceri tehnice…Am întâlnit în multe texte formularea
 „pagini deweb, adres
ă
 dee-mail, document de  Word…” 
. Scoate
ţ
i particula
de
 
ş
i ve
ţ
i scrie corect.Pe la televizor apar tot mai des perle, care mai de care… A
ş
a s-a transformat verbul
acomplota
în
 
s
ă
comploteasc 
ă
; 
 XYZ urmau s
ă
fie
 
reloca
ţ 
– de la
relocate
din englez
ă
;
facediferen
ţ 
a
de la
to make a difference
. La Observator,
Nun
ţ
iul apostolic
s-a transformat în
 Anun
ţ 
ul apostolic 
.Exact ca în reclama cu
fiere de c 
ă
lcat 
! Mai bine le spunea
înn
ă
bu 
ş
itoare 
sau
 aburizatoare,
c
ă
oricum toate func
ţ
ioneaz
ă
pe baz
ă
de abur! Realitatea TV transmitea o
ş
tirediminea
ţ
a la
ş
apte privitoare la ni
ş
te români aresta
ţ
i în Spania pentru c
ă
, printr-o metod
ă
destulde ingenioas
ă
, furau parfumuri din magazine. Iat
ă
cum suna
ş
tirea:
 „Doi sau trei dintre ei, bineîmbr 
ă
ca
ţ 
i, ca s
ă
nu trezeasc 
ă
suspiciuni, intrau în magazinul decoloniale…” 
(uitase termenulde
magazin de parfumuri
în care se vinde, printre altele,
ap
ă
de colonie
. Tot la sec
ţ
iunea„chiftelu
ţ
e în direct” v
ă
mai prezint o
ş
tire:
 „În Beijing te po
ţ 
i plimba prin ora
ş
cu orice, de la untaxi ultramodern, cu computer de bord 
ş
i altele, pân
ă
la ori 
ş
ă
tradi 
ţ 
ional 
ă
.” 
corect ric
şă
!
 
Ri
ş
ca
era un joc.
Loca
ţ 
ie
, vechiul nostru (fals) prieten – „
urm
ă
toarealoca
ţ 
ievizitat 
ă
de Barbie esteNorvegia” 
– era scris pe o carte viu colorat
ă
.
Charlize Theron este cea mai sexy femeie învia
ţă
” 
scria la chio
ş
cul de ziare (de la
sexiest woman alive)
.Se folose
ş
te din ce în ce mai frecvent
adverbul „undeva”
în contexte în care cusiguran
ţă
nu î 
ş
i are locul.
 „X cost 
ă
 undevala 300 RON; biserica a fost construit 
ă
 undevaîn jurul anului 1200; ne-am întâlnit undevaîn toamn
ă
…” 
 
- 3 -

Activity (13)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Cristina Iacobu liked this
raza de soare added this note
Ca să nu mai spun că ar fi cazul să recitiţi cele scrise, şi să vă corectaţi propriile greşeli de exprimare ...că cel care a scris...de care scriam...şi că tot veni vorba...sunt câteva "monstre"!
raza de soare added this note
Nu era cazul să începeţi materialul cu observaţia legată de ministrul Funeriu, pentruu că este cel mai bun ministru al educaţiei de până acum. A început cu evaluarea unui sistem de ibecilizare a copiilor, care nu recunoştea acest lucru. Cunosc profesori de limba română care îţi spun să "te serveşti", sau care se plâng de "absenteismul" elevilor, iar pe aceştia nu i-a pregătit ministrul Funeriu.
amira7 liked this
dragomir claudia liked this
gheorghe liked this
gavris38 liked this
gheorghe liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->