Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
228Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Pasoptism - eseu

Pasoptism - eseu

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 13,219 |Likes:
Published by rossalynda
studiu de caz
studiu de caz

More info:

Published by: rossalynda on Jun 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/28/2013

pdf

text

original

 
 
 Rolul literaturii in perioada pasoptista
I
Cadrul istoric
Caracterizata prinr-o puternica manifestare a constiintei nationale in toate provinciileromanesti, perioada fixata cu aproximatie 1830-1860 delimiteaza o epoca distincta in evolutiaistorica a literaturii romane, numita in mod curent
epoca pasoptista
. Termenul de pasoptismdesemneaza miscarea democratica si revolutionara care precede, in Tarile Romane,Revolutia de la 1848 si pregateste Unirea Principatelor(1859). Literatura pasoptista ocontinua pe cea iluminista clasica din epoca de tranzitie sporindu-si, sub impulsul ideologiei burgheze democrat-revolutionare, spiritul militant ca literatuta romantic progresista. Trecereade la formula clasica la cea romantica se face treptat, ambele metode coexistand o bucata devreme sau persistand la unul si acelasi scriitor pana la sfarsit. Se poate spune si despreAlecsandri ca a evoluat in sens invers, incepand prin a fi romantic si sfarsind prin a fi clasic.In evolutia literaturii exista intotdeauna legaturi de continuitate si „cu cat scriitoruleste mai mare, cu atat legaturile lui cu trecutul si viitorul sunt mai adanci” .Astfel, intreliteratura pasoptista si cea anterioara si posterioara exista o unitate indisolubila.Spre exemplu, primele manifestari ale iluminismul, prezent in epoca pasoptista,apar inca in fazele literare de pana la 1840, in creatia unor anumiti scriitori si oameni de cultura, fiind reprezentat, in primul rand, de Scoala ardeleana. Pasoptistii, insa, au amplificat aceste stari de manifestariiluministe pronuntate, dar, totusi, incipiente, transformandu-le intr-un sistem de conceptiisocial-politice si cultural-estetice bine inchegat.In 1821, cand au incetat domniile fanariote si s-a revenit la domni pamanteni, s-aucreat premizele unei europenizari economice si spirituale a patruns in scoli limba franceza siastfel intelectualii scoliti au inteles necesitatea modernizarii societatii romanesti si auimbinat, intr-un mod irepetabil, utopia cu pragmatismul, desfasurandu-si fortele si energiilein toate domeniile de activitate, inclusiv in cel cultural si literar. Rezultatele lor au fostuimitoare. Dupa ce au revenit in tarile lor au infintat societati cultural literare (cu subtileobiective politice), presa in limba nationala , invatamantul si o miscare teatrala in limba celor multi, conform idealurilor iluministe.Inlaturarea domniilor fanariote si instalarea domnitorilor pamanteni, aparitia unor relatii economice si politice inexistente pana atunci constituiau premizele necesare ptridicarea societatii romanesti pe o noua treapta de dezvoltare social-economica , ptmodernizarea vietii social politice si culturale.Pentru intelegerea rolului pe care il aveaideologia pasoptista in orientarea, indrumarea si stimularea maselor largi populare la luptaampla de transformare social-economica, de reorganizare burghezo democratica a societatiiromanesti si de eliberare nationala, este foarte semnificativ intelesul cuprinzator pe care M.Kogalniceanu (acel arhitect al modernizarii societatii romanesti) il dadea cuvantului"politica" : "politica ... a ajuns sa fie astazi sufletul lumii moderne ; la dansa tintesc si largile
1
 
tendinte ale literaturii ce formuleaza si imprastie ideile, si propasirea industriei, care asociaza,oranizeaza, produce si raspandeste. Politica este puternica circulatie ce atata toata gandirea sitoata ideea. Din ea izvorasc toate acele valuri de teorii, de proiecte, de sisteme care batnecontenit in opinia publica si imping activitatea multimii pe cai noua " . Miscarearevolutionara din prima jumatate a sec al XIX-lea a dat o puternica lovitura regimului feudal,renascand in constiinta maselor spiritul luptei pt dreptatea sociala si libertate, intensificandmiscarea de idei in favoarea unirii tarilor romane intr-un stat puternic si independent. Ele audeterminat, in acelasi timp, o viguroasa activitate culturala, care avea la baza un amplu program de lupta politica. Aceasta etapa, cuprinsa intre 1830-1860, in mijlocul careia s-adeclansat cea mai larga miscare populara de emancipare sociala si nationala - revolutia de la1848-este cunoscuta in literatura sub denumirea de perioada pasoptista.In aceasta perioada s-au pus bazele unei adevarate renasteri culturale romanestiIn jurul anului 1840 se poate vorbi de o indrumare a literaturii prin reviste, desiaparitia lor este de obicei temporara. Constatand ca « Albina » este prea moldoveneasca,« Curierul » este prea muntenesc iar « Foae pentru minte, inima si literatura » preaardeleneasca, Kogalniceanu isi propune sa faca din revista sa « Dacia literara » o foaie caresa publice productiile romanesti din orice parte a tarii, cu singura conditie sa fie de valoare.M.Kogalniceanu, in articolul program al acestei reviste, subliniaza clar ideile care vor sta la baza orientarii literaturii: combaterea imitatiei si a traducerilor mediocre, necesitatea creariiunei literaturi nationale prin stimularea scririlor originale, aspirate din istoria patriei, dinfrumusetile ei, din pitorescul obiceiurilor populare; realizarea unei limbi unitare si a uneiliteraturi specific nationale. Aparand ideea de originalitate in literatura, mentorul creatiei pasoptiste dezvolta in acelasi timp si spiritul critic, exercitand, in acest fel, o influentahotaratoare asupra fizionomiei culturii romanesti de la mijlocul sec trecut. "critica noastra-spunea M.Kogalniceanu-va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana".Ceea ce-i uneste pe scriitori pasoptisi este militantismul regasit in creatiile literare,care se constituie in adevarate manifeste pentru implinirea unitatii si independentei nationale.Cei mai multi dintre scriitorii pasoptisti au aderat la idealurile Revolutiei de la 1848,fiind animati si de telurile Marei Uniri. Participanti direct la viata social-politica, pasoptistiiau creat opere literare cu un pronuntat caracter patriotic si militant, inspirandu-se din trecutulistoric, din lupta pentru eliberare sociala si unitate nationala. Satirizarea viciilor oranduiriifeudale si evocarea realitatii sociale constituie o alta caracteristica a literaturii pasoptiste.Reprezentanti: Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Anton Pann, Vasile Carlana,Andrei Muresanu, Dimitrie Bolintineanu, Cazar Bolliac.Poezia pasoptista raspunde, in general, directiilor si principiilor formulate de MihailKogalniceanu in articolul "Introductie" din primul numar al revistei "Dacia literara" in sensulca este o poezie sociala, adaptata la momentul istoric si chiar politic, conforma cu idealurilede libertate, egalitate si unire ce animau sufletele romanesti de pretutindeni.Pe de alta parte, ca peste tot in lume, se afirma cu putere spiritul national, incredereain valorile traditionale, populare, in istoria, natura si folclorul romanesc, care devin acum,alaturi de evenimentele social-politice ale momentului, teme predilecte ale poetilor.Dupa imboldul marilor presonalitati ale epocii (Kogalniceanu, Alecsandri, Heliade-Radulescu), incepe a se scrie din ce in ce mai mult, iar prin popularitatea culturii oamneiiincep sa fie interesati de creatiile noi, astfel incat se largeste considerabil cercul cititorilor, oconditie esentiala a poeziei devenind accesibilitatea.Se dezvolta astfel o poezie retorica, declamativa, grandilocventa, cu exprimareadirecta a ideilor si sentimentelor, intr-un stil avantat, cu un limbaj adecvat intelegerii de catremarea masa de cititori, in care teme vechi precum iubirea, destinul, fericirea, moartea etc. Se
2
 
completeaza cu meditatia asupra locului omului in istorie, cu motivul constiintei sociale, alluptei. Al creatorului, al ruinelor, al mormintelor, al revolutiei.Se manifesta, in ansamblu, doua tendinte de ordin cultural si literar: deschiderea sprecultura si literatura lumii, alaturi de revenirea spre valorile morale si artistice ale spiritualitatiiromanesti. Scriitori devin constienti ca literatura si cultura romana pot intra in universalitatedoar prin valorificarea specificului nostru national, a surselor tematice si de exprimare pecare le ofera folclorul si istoria nationala.Apar specii noi ca balada si cantecul, fabula se imbogateste cu elemente noi ce tin delimbajul contemporan si de societatea vremeii, iar oda devine un mijloc de afirmare a ideilor  politice si cultural nationale.Ideea nationala poate fi considerata nucleul tematic al poeziei pasoptiste, nuantata sub forma atasamentului la valorile poprului, ale pamantului si aletraditiilor romanesti( Gh. Asachi- "la patrie", G. Bolliac-" O dimineata pe Caraiman", I.Heliade- Radulescu- "Zburatorul"), a elogiului realizarilor poporului( Gh. Asachi- " Laintroducerea limbii nationale in publica invatatura"), a prezentarii trecutului ca model pentru prezent(Gh. Alexandrescu-" Umbra lui Mircea la Cozia"). Folclorul a furnizat poetilor acesteigeneratii un repertoriu de credinte pitoresti, material pentru balade fantastice. Astfelfantasticul si pitorescul, dimensiuni importante ale universului imaginar romantic, au in poezia pasoptista un suport folcloric.Un loc aparte in valorificarea tematicii istoric il ocupa balada, o impletire de elementeepice, lirice si dramatice, poate cea mai completa specie a momentului, in care, sintetizand partismul cu patriotismul si cu valorile morale, poetii devin cantareti ai trecutului glorios( D.Bolintineanu- "Muma lui Stefan cel Mare", Gh. Asachi- "Dochia si Traian").Un alt pilon tematic il reprezinta critica societatii contamorane sub forma satirei( Gh.Alexandrescu- "Satira", Gh. Asachi- "Sotie de moda") si a fabulei(Gh. Alexandrescu-"Cainele si catelul").Iau avant lirica filozofica( I. Heliade-Radulescu- "Visul", D. Bolintinanu- "Scopulomului"), cea religioasa( I. Heliade- Radulescu- "Cantarea diminetii", Gh. Alexandrescu-"Candela") si cea erotica( Gh. Alexandrescu-"Asteptarea", Gh.Asachi- "Dorul").Se afirma artistul-cetatean, exponent al constiintei colective, asa cum se observa in poezia "Un rasunet" a lui Andrei Murean sau "Anul 1840" a lui Gh. Alexandrescu.Pasoptismul literar s-a manifestat intr-o juxtapunere de curente literare,directii estetice si stiluri, coexistand laolalta elemente iluministe cu cele de neoclasicism,umanism, realism, mesianism utopic si national, toate in formele romantismului, ce incepusedeja a se afirma ca un curent literar modern, in descendenta celui francez.Invatamantul, presa, teatrul, literatura, stiintele cunosc o dezvoltare fara precedent.Iaufiinta societati culturale si stiintifice, ,creste numarul revistelor si al altor periodice,al cartilor tiparite in tiraje mari, se formeaza un public cititor, se organizeaza biblioteci de literatura beletristica,se infiinteaza o viata artistica specific romaneasca, bazata pe traditia populara, iaamploare miscarea de culturalizare a maselor.I ntelectualii pasoptisti, procupati de cultivarea valorilor universale,o folosesccurent,in scris si in oral,publicand articole, studii si lucrari ce aduceau la cunostinta popoarelor europene problemele romanilor.In perioada pasoptista scrisul devine principalulinstrument al actvitatii culturale. In aceasta perioada de plin avant al culturii , literaturaromana cunoaste o dezvoltare apreciabila .Pe ansamblu,literatura pasoptista s-a dovedit a fi democratica, nationala, educativa,ea avand si dificila sarcina de a forma un public,de a-l modela conform idealurilor social- politice ale momentului. In nimele aceleiasi specificitati nationale, s-a dus batalia pt o limbaunitara, cu constiinat clara ca existenta acesteia e o conditie pt pastrarea identitatii
3

Activity (228)

You've already reviewed this. Edit your review.
Stefania Maria liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Vraja Byanca liked this
Dinulescu Marius liked this
Mihai Mihaela liked this
Dinulescu Marius liked this
Silviu Mihail liked this
Ioana Coman liked this
Tahis Ancuta liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->