Studiul 2 Strategia Dma Integritate in Afaceri

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii
în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei
Studiu de evaluare
Echipa editorială
Echipa de consultanţă pentru elaborarea studiului
Anca POŞTEA
Despina PASCAL
Dr. Lucian CIOLAN
Coordonatorul echipei de proiect

Dr. Radu-Horaţiu MUNTEANU
Echipa Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Cornelia SIMION, Director
Emil IONESCU, Manager de Proiect
Ruxandra ANDREI
Laurenţiu GRIGORESCU
Sanda MAZILU
Mulţumiri
Acest studiu nu ar fi putut fi realizat fără contribuţia valoroasă a multor specialişti

români care ne-au întărit convingerea că numai prin colaborare se pot atinge performanţe
în calitate, cantitate şi timp.
Autorii studiului mulţumesc tuturor acelora care au participat la procesul de consultări
directe sau care au completat chestionarele on-line.
Apreciem în mod deosebit sprijinul constant şi consistent din partea:
‐ Conducerii MECMA, direcţia Mediu de Afaceri şi colegilor din cadrul diverselor
ministere implicate pe aspecte specifice, pentru alocarea de resurse şi sprijin;
‐ Echipei Transparency International Romania (TI-RO), d-lui Victor Alistar, d-lor Elena
Calistru şi Maria-Magdalena Manea care ne-au sprijinit în mod determinant cu
documente pentru studiu, metodologie de cercetare, date statistice.
Mulţumiri speciale următoarelor persoane care au făcut eforturi apreciabile în cadrul
procesului de elaborare a studiului:
‐ Anca Harasim, Camera de Comerţ Americană în România, Amcham
‐ Doina Ciomag, Consiliul Investitorilor Străini, FIC
‐ Silvia-Ştefania Radu, IBM – programe guvernamentale
‐ Cornelia Rotaru, Asociaţia Femeilor Antreprenor din România
‐ Cristian Pârvan, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România
‐ Radu Tătucu, Banca Mondială Washington,
‐ Vlad Penescu, Irina Berar, Alexandru Mănescu, Fundaţia Centrul pentru Implementarea
Managementului Performant.
CUPRINS
1.Sumar executiv .......................................................................................................... 6

2.Introducere .............................................................................................................. 8
2.1. Proiectul ........................................................................................................ 8
2.2. Contextul studiului ........................................................................................... 9
3.Scopul și obiectivele studiului ...................................................................................... 12
4.Metodologie............................................................................................................ 13
5.Definiţii................................................................................................................. 17
5.1 Reglementări internaţionale referitoare la definiţia corupţiei: ...................................... 17
5.2 Reglementări naţionale referitoare la definiţia corupţiei: ............................................ 18
6.Prezentarea cadrului legislativ, de politici şi strategii UE ..................................................... 18
6.1 Istoricul Reglementărilor Internaţionale ................................................................. 18
6.2 Organizaţii europene cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei şi a crimei
organizate ......................................................................................................... 19
6.3 Principii de bază ale politicii UE privind lupta anticorupţie .......................................... 20
6.4 Iniţiative Anticorupţie la nivel internaţional ............................................................ 21
7.Prezentarea cadrului legislativ, de politici şi strategii din România ......................................... 27
7.1 Strategia României în lupta împotriva corupţiei ........................................................ 27
7.2 Strategia naţională de combatere a corupţiei 2005-2007 – angajamentul Guvernului............ 28
7.3 Legislaţie relevantă ......................................................................................... 29
8.Situaţia internaţională şi naţională în perioada 2000-2009 .................................................... 30
8.1 Situaţia internaţională - Barometrul Global de Corupţie 2009 ....................................... 30
8.2 Situaţia României ............................................................................................ 34
8.3 Bune practici în UE .......................................................................................... 40
8.4 Bune practici în România ................................................................................... 49
8.5 Concluzii....................................................................................................... 51
9.Analiza Situaţiei Prezente ........................................................................................... 51
9.1 Raportul CE pe justiţie ...................................................................................... 51
9.2 Raportul Departamentului de Stat privind Drepturile Omului ........................................ 52
9.3 ANALIZA SWOT A MEDIULUI DE AFACERI .................................................................. 53
10.Concluzii şi recomandări ........................................................................................... 56
10.1 Obiective de atins pentru stimularea integrităţii şi a luptei anticorupţie în mediul de
afaceri românesc ................................................................................................. 56
10.2 Obiective şi măsuri propuse pentru strategia guvernamentală MECMA ............................ 57
11.Adoptarea de coduri de etică şi conduită ca măsuri de promovare a integrităţii şi
comportamentului responsabil în mediul de afaceri .............................................................. 59
Anexa 2 - Lista participanţilor la Focus Grupul din 2 martie 2010 cu tema „Integritatea în afaceri –
deziderat sau obiectiv realizabil?” ................................................................................... 72
Anexa 3 – Chestionar on-line .......................................................................................... 74
Anexa 4 - Concluzii chestionar on-line .............................................................................. 80
Anexa 5 - Lista întrebărilor folosite în interviul semi-structurat cu privire la integritatea şi lupta
anticorupţie în mediul de afaceri românesc ........................................................................ 88
Anexa 6 - Lista persoanelor intervievate ............................................................................ 89
Anexa 7 - Lista participanţilor la dezbatere 8 aprilie 2010 ...................................................... 90
Anexa 8 – Chestionar de evaluare a măsurilor propuse pentru stimularea integrităţii şi a luptei
anticorupţie în mediul de afaceri românesc completat de grupul ţintă al studiului ......................... 93
Anexa 9 – Evaluare SPSS a răspunsurilor la chestionarul referitor la măsuri de stimulare a integrităţii
în afaceri ................................................................................................................. 97
Lista Abrevierilor
ALAC Centrele de Asistenţă Anticorupţie pentru Cetăţeni

AMCHAM Camera de Comerţ Americană în România
ANI Agenţia Naţională de Integritate
BCG Barometrul Corupţiei Globale
BPCP Principiile de afaceri pentru combaterea corupţiei
CE Comisia Europeană
CECJ Comitetul European de Cooperare Juridică
CEPOL Colegiul European de Poliţie
CIS Consiliul Investitorilor Străini din România
CRT The Caux Round Table
CSM Consiliul Superior al Magistraturii
CSR Corporate Social Responsibility
DMA Direcţia Mediul de Afaceri
EIPA Institutul European pentru Administraţie Publică
EPAC EPAC – European Partners against Corruption/Parteneri Europeni
Împotriva Corupţiei
FEM Forumul Economic Mondial
FG Focus grup
GAC Global Advisory Committee
GC The United Nations Global Compact
GIL Grupuri pentru Integritate Locală
GMC Grupul Multidisciplinar privind Corupţia
GRECO Grupulde State împotriva Corupţiei
HG Hotărâre de Guvern
ICC International Chamber of Commerce (ICC)
IP Pactul de integritate
ITIE Iniţiativa pentru Transparenţă în Industriile Extractive
MA Mediul de afaceri
MCV Mecanismul de cooperare şi verificare
MECMA Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
OG Ordonanţă a Guvernului
OLAF Oficiul European de Luptă Antifraudă
ONU Organizaţia Naţiunilor Unite
OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului
PACI Partnering Against Coruption Initiative
TI Transparency International
UE Uniunea Europeană
UN Naţiunile Unite
WEF The World Economic Forum
Studiul nr. 2 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
1.Sumar executiv
În condiţiile crizei financiare globale şi a relativ recentei aderări la Uniunea Europeană,

România are nevoie de concentrarea acţiunilor şi a talentelor de care dispune, nu numai
pentru supravieţuire dar în special pentru a-şi identifica direcţiile de dezvoltare rapidă, de
reducere a inadvertenţelor structurale şi economice, de folosire a oportunităţilor cu efect
asupra creşterii competitivităţii, prin valorificarea calităţilor oamenilor şi a eforturilor de
reformare/modernizare depuse până în prezent. Pentru a răspunde acestei nevoi,
Guvernul României, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Direcţia
Mediul de Afaceri, a iniţiat proiectul „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru
îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri”, care porneşte de la analiza situaţiei
economice prezente, poziţionarea României faţă de alte state membre UE, analiza bunelor
practici internaţionale şi, nu în ultimul rând, de la consultarea reală şi efectivă cu mediul
de afaceri românesc. Aceste elemente de fundamentare a Strategiei sunt urmărite şi în
studiul de faţă, care îşi propune o evaluare a percepţiei actuale asupra integrităţii în
afaceri a actorilor în mediul de afaceri din sectorul public şi privat.
Concluziile analizelor, precum şi obiectivele şi măsurile propuse în studiu reprezintă atât
rezultatele gândirii teoretice cât şi cele ale experienţei practice ale reprezentanţilor
mediului de afaceri românesc.
Toate analizele realizate în cadrul acestui studiu au condus către acelaşi adevăr universal:
formarea unui mediu de afaceri integru se supune acelorași reguli precum formarea unui
organism uman sănătos. În primul rând trebuie întărită structura – legi şi reguli, clare şi
simple, aplicate, comunicate şi verificate (de către instituţiile abilitate) cu rigurozitate şi
consecvenţă. Haosul şi confuzia nu pot crea „sănătate” ci, din contra, o distrug. În al
doilea rând, trebuie dezvoltată „cultura”, responsabilizarea, sentimentul de apartenenţă
la grup, mândria de a face parte dintr-o organizaţie (respectiv dintr-o comunitate) integră,
ruşinea de a comite acte de corupţie. Urmarea firească a acestor acţiuni este dezvoltarea
conduitei integre individuale care formează, prin sinergie, un climat de afaceri integru.
Exprimat în alte cuvinte, acest rezultat poate reprezenta, în fapt, atingerea unui
deziderat mult invocat: „schimbarea mentalităţilor”.
Dorim să argumentăm afirmaţiile prezentate mai sus printr-o structură a studiului în 10
capitole, după cum urmează:
 Capitolul 2: Introducere prezintă proiectul, necesitatea acestuia, contextul
internaţional al studiului şi relevanţa sa în cadrul proiectului;
 Capitolul 3: Scopul și Obiectivele Studiului prezintă cele trei obiective principale
ale studiului, precum și premizele acestuia;
 Capitolul 4: Metodologie face referire la metodele și mijloacele abordate de
consultant în etapele de colectare şi de analiză a datelor;
 Capitolul 5: Definiţii include diversele definiţii ale fenomenului corupţiei în
reglementările internaţionale și respectiv naţionale;
 Capitolul 6: Prezentarea cadrului legislativ, de politici şi strategii UE
analizează regulamentele UE, principiile și strategia UE de combatere a corupţiei,
și prezintă organismele relevante de la nivel comunitar;
 Capitolul 7: Prezentarea cadrului legislativ, de politici şi strategii din
România se referă la legislaţia din România, strategia guvernamentală pentru
combaterea corupţiei;
6
Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri
şi a luptei împotriva corupţiei - Studiu de evaluare
 Capitolul 8: Situaţia internaţională și naţională în perioada 2000-2009

prezintă comparativ aspecte statistice România-UE, precum și câteva exemple de
bună practică din România şi alte state ale Uniunii Europene privind lupta
anticorupţie;
 Capitolul 9: Analiza situaţiei prezente abordează problematica corupţiei şi
integrităţii în afaceri din perspectiva Raportului de monitorizare al CE privind
justiţia din România (2010), Raportului Departamentului de Stat al SUA privind
Drepturile Omului (2010), analizează o serie de indicatori relevanţi privind
integritatea în afaceri în România, prezentând de asemenea şi Analiza SWOT a
Mediului de Afaceri din România privind integritatea în afaceri;
 Capitolul 10: Concluzii şi recomandări cuprinde obiective de atins pentru
stimularea integrităţii şi a luptei împotriva corupţiei în mediul de afaceri românesc,
în ansamblu, cu concentrarea pe obiectivele generale pentru Strategia
Guvernamentală MECMA şi măsurile de acţiune prin care ar putea fi implementate;
 Capitolul 11: Ghid de Integritate în afaceri pledează pentru elaborarea codurilor
de integritate privind etica şi conduita în afaceri şi în raporturile dintre
comunitatea de afaceri cu instituţiile publice. Sunt oferite argumente în favoarea
introducerii unei asemenea practici şi modalităţi de elaborare şi implementare,
inclusiv prin prezentarea a două exemple de bună practică, din Marea Britanie şi
respectiv din Australia.
7
2.Introducere
2.1. Proiectul
Ministerul Economiei, Comerţului și Mediului de Afaceri (MECMA) implementează proiectul
„Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea și dezvoltarea mediului de
afaceri”, cu sprijinul consorţiului format din firmele de consultanţă Archidata (Italia),
Eurecna (Italia) și Euro In Consulting (Romania).
Proiectul este cofinanţat de Fondul Social European, prin Programul Operaţional
„Dezvoltarea Capacităţii Administrative” și are ca obiectiv general îmbunătăţirea
capacităţii MECMA (prin Direcţia Mediul de Afaceri) de planificare strategică, analiză,
monitorizare şi evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea Strategiei
Guvernamentale pentru îmbunătăţirea și dezvoltarea mediului de afaceri.
Crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării afacerilor este un element central al
politicilor economice ale României, având în vedere faptul că asigurarea unor condiţii
propice este de importanţă crucială pentru iniţierea, supravieţuirea şi dezvoltarea
afacerilor într-o piaţă liberă, globalizată şi competitivă. Sprijinirea, protejarea şi
îmbunătăţirea mediului de afaceri este un domeniu în care intervenţia publică, prin
elementele de politică publică, poate lua forme dintre cele mai diverse şi poate avea un
impact semnificativ asupra dezvoltării economice.
Acţiunile directe ale autorităţilor publice de sprijinire a mediului de afaceri trebuie să fie
bazate pe cunoaşterea clară a contextului în care trebuie să aibă loc intervenţia publică, a
oportunităţii şi impactului acesteia. Astfel, autoritatea publică îşi stabileşte obiective,
linii de acţiune şi activităţi specifice în cadrul unui proces complex de planificare
strategică.
Eficacitatea oricărei măsuri de politică publică de sprijinire a mediului de afaceri depinde
în mare măsură de capacitatea autorităţii publice (în acest caz Ministerul Economiei,
Comerţului şi Mediului de Afaceri – Direcţia Mediul de Afaceri) de a analiza nevoile actuale,
de a anticipa evoluţiile viitoare, de a construi o viziune strategică şi de a o duce la
îndeplinire.
În acest context, Obiectivul general al proiectului este acela de a îmbunătăţi capacitatea
MECMA (prin Direcţia Mediul de Afaceri) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi
evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea unei Strategii Guvernamentale
pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri.
Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri este
fundamentată pe şapte studii pilot, studii tematice preliminare care urmează să furnizeze
concluzii și recomandări pentru documentul final. Studiile reprezintă o îmbinare de
cercetare și analiză de politici și sunt centrate pe următoarele domenii, identificate
prealabil de către MECMA:
1. Analiza bunelor practici internaţionale - studiu comparativ;
2. Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei
împotriva corupţiei - studiu de evaluare;
3. Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri
din România - studiu calitativ şi cantitativ;
4. Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - studiu calitativ şi cantitativ;
5. Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România -
studiu calitativ şi cantitativ;
8
6. Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale aflate în

subordinea MECMA - studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ;
7. Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a
investiţiilor - studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ.
Aria de cuprindere a strategiei acoperă cinci componente majore: cadrul instituţional,
comportamentul responsabil în afaceri, investiţiile și climatul investiţional, serviciile de
consultanţă pentru afaceri şi profesiile liberale (vezi figura următoare).
Figura 2-1. Componentele Strategiei DMA
2.2. Contextul studiului

Corupţia şi mediul de afaceri. Integritatea un antidot la corupţie1
În cadrul Reuniunii Anuale 2010 al Forumului Economic Mondial din Davos-Klosters, s-a
subliniat efectul devastator al corupţiei - distorsionează pieţele, frânează creşterea
economică şi dezvoltarea durabilă, deteriorează democraţia şi subminează statul de
drept. Mai mult decât atât, participanţii la Forumul Economic Mondial au apreciat că acest
fenomen este chiar mai dramatic, devastând resursele absolut necesare întregii populaţii
locale, mai cu seamă în ţările în curs de dezvoltare. Estimările prezentate în cadrul
Forumului arată că nivelul corupţiei a ajuns la mai mult de 5% din PIB-ul global (2.6 mii de
miliarde dolari americani), iar mai mult de o mie de miliarde dolari americani se plătesc
drept mită în fiecare an. Datorită corupţiei, în fiecare an jumătate din cei 50 de miliarde
dolari americani destinaţi ajutorului pentru dezvoltare nu ajung la destinatarii lor de
drept.
Studiu nostru se concentrează pe aspectele care preocupă cu prioritate şi în cel mai înalt
grad comunitatea de afaceri internaţională. Astfel sunt de evidenţiat:
1
Idei dezbătute în cadrul Reuniunii Anuale 2010 al Forumului Economic Mondial din Davos-Klosters, unde
Iniţiativa Parteneriatului Împotriva Corupţiei (PACI) a găzduit o discuţie de tip multistakeholder cu
participarea a peste 50 de lideri din domeniul afacerilor, membri ai guvernelor şi societăţii civile, inclusiv
numeroşi reprezentanţi de rang înalt ai companiilor semnatare PACI
9
 Natura: Percepţiile cu privire la natura corupţiei variază. Ce forme îmbracă

corupţia în mediul de afaceri, care sunt cauzele care stau la baza acestora şi cine
le determină?
 Contexte culturale: Natura şi amploarea corupţiei diferă de la o cultură la alta.
Acţiunile ce sunt percepute ca fiind corupte în anumite culturi ar putea fi
acceptate sau chiar aşteptate în altele. Ce conduită este recunoscută ca fiind
dreaptă şi etică în cadrul unei culturi, care este specificitatea pentru cultura
organizaţională din mediul românesc social şi de afaceri? (de ex. practica
atenţiilor, până unde este protocol şi de unde începe mita, astfel încât viciază
mediul de afaceri)
 Măsurători: Corupţia poate fi cu greu măsurată. Cele mai multe statistici privind
acest aspect se bazează pe anumite percepţii relevate în chestionare.
Transparency International este un campion al acestor evaluări. Studiul nostru se
bazează pe aceste măsurători cantitative şi calitative prin intermediul
Barometrului Global Asupra Corupţiei.
 Rolul companiilor: Care sunt cele mai bune practici? Cum pot fi stimulate cât mai
multe companii să lupte împotriva corupţiei? Cum poate fi depăşită dilema
individului captiv sistemului? Cum poate fi transformată conduita etică în afaceri
într-un avantaj pentru un mediu de afaceri competitiv? Este integritatea un antidot
la corupţie? Care este costul pentru companii şi este publicul dispus să plătească
preţul integrităţii şi toleranţei zero la corupţie?
 Rolul guvernelor: Cadrul juridic internaţional a fost consolidat în ultimii ani odată
cu adoptarea convenţiilor privind corupţia din cadrul OECD (Organizaţia pentru
Cooperare şi Dezvoltare Economică), ONU şi Forumul Economic Mondial. Dar
majoritatea guvernelor trebuie încă să implementeze pe deplin toate dispoziţiile
acestor convenţii, nefiind acceptată implicarea mecanismelor suprastatale care ar
putea afecta eficacitatea acestora. Cele mai multe guverne, printre care şi
România, au adoptat legi anticorupţie, dar puţine au reuşit să le aplice în mod
eficace. De ce legislaţiile existente deseori nu sunt puse în aplicare? Care sunt cele
mai bune practici? Care sunt jucătorii centrali ce pot asigura punerea eficace în
aplicare şi cum pot fi stimulaţi să demonstreze leadership în acest domeniu?
 Rolul societăţii civile: Organizaţiile societăţii civile, inclusiv mass-media şi mediul
academic, joacă un rol cheie în stimularea companiilor şi guvernelor în lupta
împotriva corupţiei. Cine sunt jucătorii centrali? Care sunt practicile lor cele mai
bune? Cum pot fi ei sprijiniţi? Cum ar putea să se folosească de mijloacele noi de
creştere a transparenţei, de exemplu Internetul?
 Transparenţa ca antidot la corupţie. Soluţiile identificate ca antidot la corupţie
sunt de 3 categorii, respectiv:
‐ interne (aici se includ acţiuni din categoria codurilor de etică, de guvernanţă
corporativă, de integritate şi toate reglementările interne asociate, raportarea
incidenţei şi riscurilor celor mai frecvente, educarea şi dezvoltarea personalului
propriu într-o anumită cultură a toleranţei zero la corupţie);
‐ externe (dezbatere publică a subiectului şi conştientizare, legislaţie
corespunzătoare cu monitorizare adecvată, instituţii solide şi capabile,
sancţiuni severe, furnizare publică de informaţii etc.);
‐ colective, apreciate ca fiind cele mai eficiente.
Soluţii colective: Cele mai eficiente soluţii de combatere a corupţiei sunt adesea găsite
colectiv, într-o manieră naturală, firească. Astfel de iniţiative se concentrează asupra
găsirii de soluţii în sectorul public/privat într-o ţară, la nivel regional şi/sau global, şi/sau
10
pentru o industrie, industrii noi sau la nivelul factorilor interesaţi. Ce iniţiative există?
Care sunt cele mai bune practici? Cum pot fi susţinute aceste iniţiative? În ce mod ar
trebui ele să conlucreze? Cine ar trebui să-și asume aceste iniţiative?
Pentru a implementa cu succes lupta împotriva corupţiei, este esenţial ca guvernul,
companiile şi societatea civilă să conlucreze la nivel local, precum şi la nivel regional şi
global. Astfel, parteneriate esenţiale vor permite actorilor să-şi intensifice eforturile şi să
se sprijine reciproc, să folosească şi să împărtăşească din experienţă şi cele mai bune
practici, să inoveze şi să creeze sinergie.
Toate sectoarele de activitate economică sunt supuse riscurilor corupţiei. În schimb, unele
dintre acestea au o expunere mai mare, cum ar fi sectorul construcţiilor, afacerilor
imobiliare etc. Fiecare sector trebuie, de asemenea, să dezvolte propriile strategii de
abordare a problemei corupţiei şi să determine sfera de aplicare a operaţiunilor.
De ce trebuie să se implice companiile în susţinerea integrităţii în afaceri şi în lupta
anticorupţie?
Companiile sunt subiect de şantaj şi unele plătesc mită. Astfel, sectorul privat este parte
a problemei şi poate fi parte a soluţiei (de exemplu prin colaborarea cu sectorul public în
găsirea de moduri eficace de a lupta împotriva corupţiei).
Ce pot face companiile?
Un număr tot mai mare de companii dau dovadă de leadership în lupta împotriva corupţiei
prin implementarea de programe anticorupţie şi aderarea la diverse iniţiative în acest
domeniu la nivel global, regional sau pe diversele trepte industriale. Trăsăturile comune
ale acestor programe includ:
 Politici detaliate referitoare la aspectele de mită specifice companiei, cum ar fi
returul necuvenit din contract, şantajul, banii pentru protecţie, plăţile pentru
facilitări, conflictele de interese, cadourile şi ospitalitatea, frauda şi spălarea banilor,
contribuţiile politice şi caritabile;
 Sisteme de management şi proceduri pentru asigurarea cadrului de evaluare a
riscului, de instruire, de sancţionare, de denunţare, de auto-control intern permanent
şi de raportare externă.
Companiile se angajează din ce în ce mai mult în iniţiative specifice domeniului de
activitate sau în cele multi-industriale, la nivel local, regional şi/sau global pentru a-şi
împărtăşi experienţele, pentru a învăţa de la ceilalţi, realizând parteneriate cu alţi factori
interesaţi în vederea reglementării activităţii în ansamblu.
11
Argumente la nivelul afacerilor pentru lupta anticorupţie2
Beneficii în angajare Riscuri la neangajare
 Costul afacerilor redus  Urmăriri penale, în anumite jurisdicţii la

Acţiune la nivelul Companiei Individuale
ambele niveluri (companie şi management

 Investiţii din partea investitorilor etici de vârf) care pot duce la închisoare
 Angajaţi cu principii oneste,  Excludere din procese de licitaţii
îmbunătăţind moralul organizaţiilor
 „Risc de Cazino” – niciun remediu legal în
 Avantaj competitiv prin atragerea şi cazul în care un partener de afaceri nu
menţinerea clienţilor/consumatorilor livrează conform celor agreate şi/sau
preocupaţi de etică creşte preţul pentru a realiza ce a promis
 Renume bun  Distrugerea reputaţiei, a mărcii şi a
preţului pe acţiune
 Greutăţi de angajare a persoanelor cu
talent
 Cenzură regulamentară
 Costuri cu acţiuni corective şi posibile
amenzi
Acţiune colectivă pe
 Crearea unui nivel de acţiune care  Oportunităţi de afaceri pierdute într-o

preîntâmpină „dilema prizonierului”3 piaţă distorsionată
Industrie
 Îmbunătăţeşte încrederea publicului în  Magnitudinea corupţiei crescute

afacerile din domeniul respectiv
 Decidenţii politicilor răspund prin
 Influenţează legile şi regulamentele adoptarea unor legi şi regulamente mai
viitoare severe şi mai rigide – la nivel
internaţional, naţional şi regional
3.Scopul și obiectivele studiului

Studiul Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei
împotriva corupţiei – studiu de evaluare își propune să îndeplinească următoarele
obiective:
1. Identificarea „stării de fapt” în sectorul abordat, precum și a tendinţelor de
evoluţie/de dezvoltare, la nivel internaţional și naţional;
2. Identificarea și analiza problemelor şi disfuncţiilor care trebuie înlăturate şi care
pot servi pentru argumentarea unor decizii și măsuri de sprijinire a mediului de
afaceri;
3. Oferirea de recomandări (de politici publice), bazate pe cercetare și analiză și
validate cu părţile interesate, care să fie preluate și dezvoltate în Strategie.
2
Sursa: „Afacerea curată este afacerea bună – Cazul Afacerilor împotriva Corupţiei”, document elaborat în
parteneriat de către Camera de Comerţ Internaţională, Transparency International, United Nations Global
Compact and the World Economic Forum Partnering Against Corruption Initiative - PACI
3
Dilema prizonierului este un exemplu clasic al teoriei jocului în care este descrisă situaţia a doi suspecţi ce
vor primi pedepse în funcţie de colaborarea cu poliţia ori solidaritatea cu celălalt suspect. Acest exerciţiu
mental imaginat în anii ’50 s-a dovedit a avea aplicaţii în lumea reală, în cele mai diverse domenii, de la
politică la economie
12
Pentru a atinge obiectivele menţionate, studiul Analiza mediului de afaceri din

perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei – studiu de evaluare
a fost elaborat avându-se în vedere:
o Fundamentarea pe evidenţe/date relevante, colectate și analizate de
profesioniști, dintr-o varietate de surse: literatura de specialitate (studii,
documente, analize de referinţă din domeniu), chestionare adresate grupurilor
ţintă, focus-grupuri şi interviuri;
o Orientarea către politicile publice, studiul este menit să fundamenteze viitoare
documente de politică publică (Strategia pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea
mediului de afaceri) și, implicit, decizii cu privire la domeniul pe care îl abordează;
o Caracterul generativ, prin angajarea în direcţia formulării de concluzii și
recomandări necesare elaborării Strategiei pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea
mediului de afaceri;
o Cadrul comun de referinţă, care face ca, în măsura posibilităţilor și fără a afecta
specificitatea fiecărui domeniu de analiză, să existe o structură comună și, mai
mult, o matrice comună de analiză pentru fiecare din cele şapte studii.
4.Metodologie
În vederea asigurării unei bune fundamentări a studiului, în procesul colectării și analizei
datelor a fost folosită o metodologie mixtă, cantitativă și calitativă. Pentru a crește
validitatea concluziilor și a da studiului o fundamentare cât mai bună s-a folosit o metodă
de analiză tridimensională care presupune verificarea/validarea datelor din cel puţin trei
surse. Din perspectiva metodologiei cercetării această metodă se referă la utilizarea
încrucișată a unor metodologii diferite de investigaţie pentru studierea unuia și aceluiași
fenomen (Figura 4-1).
Metodele principale de cercetare folosite au fost următoarele (dar nu exclusiv):
1. Analiza documentelor/analiză de conţinut;
2. Ancheta pe bază de chestionar on-line (Anexa 3);
3. Focus-grupul (Anexa 1 prezintă protocolul general de derulare a focus-grupului);
4. Interviul semi-structurat (Anexa 5 prezintă structura interviului şi Anexa 6 prezintă
numele persoanelor intervievate);
5. Sesiune de validare a concluziilor şi măsurilor propuse (Anexa 8 cuprinde lista
măsurilor propuse, Anexa 7 cuprinde lista instituţiilor şi a persoanelor prezente la
sesiunea de validare).
13
Figura 4-1. Analiza tridimensională a perspectivelor
Pentru a putea crește validitatea datelor, în contextul în care nu se realizează o cercetare

cuprinzătoare pe eșantioane reprezentative statistic, ci o eșantionare orientată, bazată pe
abordarea tip bulgăre de zăpadă (identificarea unor persoane cheie și solicitarea de
recomandări de la aceștia pentru a extinde aria de cuprindere a procesului de colectare
de date), s-a optat pentru o metodologie mixtă, care include atât metode cantitative, cât
și calitative, subsumate cercetării aceleiași teme.
Perspectiva tridimensională se regăsește și la acest nivel, după cum se poate observa în
figura de mai jos (Figura 4-2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative).
Este important de reţinut faptul că analiza de tip expert este punctul central al acestui
studiu. Această analiză este bazată pe diverse perspective și tipuri de metode/date care
permit atingerea scopului final al proiectului: acela de a dezvolta un document strategic,
posibil de adoptat și implementat ulterior la nivel de politică publică.
14
Figura 4-2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative
La baza procesului prin care concluziile esenţiale și propunerile/direcţiile de acţiune

ajung să fie incluse în strategie, se află tot un proces în trei etape, așa cum se poate
vedea în figura următoare (Figura 4-3. Procesul de formulare a concluziilor și a
recomandărilor).
Validarea concluziilor și recomandărilor specifice studiului s-a făcut prin întâlniri de
validare cu grupurile de interese semnificative. Aceste întâlniri au avut două scopuri:
1. Validarea concluziilor și recomandărilor studiului;
2. Desprinderea unui punct de vedere comun cu privire la măsurile de acţiune pe care
le va include strategia, ca document final.
În Tabelul 4-1 sunt prezentate, în rezumat, principalele metode calitative şi cantitative
folosite.
Trebuie menţionat că metodologia folosită se bazează foarte mult pe participarea celor
interesaţi care îşi pot susţine şi argumenta punctele de vedere într-un cadru organizat4.
4
Detalii pot fi găsite la adresa de internet www.proiect-dma.ro
15
Figura 4-3. Procesul de formulare a concluziilor și a recomandărilor
Tabelul 4-1. Sumarul elementelor calitative şi cantitative ale metodologiei folosite la elaborarea studiului
Tip cercetare Metode Instrumente Surse
Cantitativă
Chestionare online, în FG,

Chestionare în interviuri şi în Membrii grupului ţintă
dezbateri
Colectarea de date Date secundare
Cercetare de secundare sau extragerea existente în cca 80
birou de date care au fost deja documente strategice,
colectate studii, rapoarte
Colectarea de date
secundare sau extragerea
Cercetarea online Site-uri pe Internet
de date care au fost deja
colectate
Calitativă
120 de reprezentanţi ai
Paneluri simultane de instituţiilor şi
Focus grup
experţi persoanelor din grupul
ţintă
În principal cu TI
Interviuri de Interviuri individuale: România, cu AMCHAM,
clarificare directe sau prin telefon reprezentanţi din
grupul ţintă
16
Pentru analiza măsurilor propuse spre dezbatere, din perspectiva criteriilor de relevanţă,
eficienţă, eficacitate, impact şi sustenabilitate (Anexa 8), s-a folosit o Metodologie de
prelucrare statistică (Anexa 9). Astfel, informaţiile colectate de la respondenţi pe baza
răspunsurilor acestora exprimate în chestionar au fost introduse într-un sistem informatic
de prelucrare statistică a datelor (SPSS). Pe baza răspunsurilor, exprimate în cadrul unei
scale de tip Likert s-a conceput o bază de date.
Pentru analiza statistică s-au folosit ca indicatori următorii parametrii:
 Valorile minime și maxime pentru fiecare dintre criteriile analizate
 Valorile medii şi mediile criteriilor analizate
 Dispersia valorilor și abaterile standard
Toate valorile au fost aproximate și rotunjite în plus sau în minus prin raportare la
unitatea 0.5. Interpretarea rezultatelor obţinute s-a realizat ca tendinţă și nu ca valoare
absolută.
5.Definiţii
În sens general corupţia se defineşte ca:
„abuzul de funcţie în scopul obţinerii unor câştiguri personale”
5.1 Reglementări internaţionale referitoare la definiţia corupţiei:
 Transparency International : „folosirea abuzivă a puterii publice încredinţate, pentru
obţinerea de beneficii personale”.
 Codul de Conduită al Celor Împuterniciţi cu Executarea Legii – ONU - „definiţia
corupţiei, dată de legile naţionale, trebuie să cuprindă comiterea sau omisiunea
îndeplinirii unui act ce ţine de îndatoririle lor sau e în legătură cu acestea, ca răspuns
la oferirea de mită, promisiuni, stimulente materiale cerute sau acceptate, ori
îndeplinirea necorespunzătoare a acestora”.
 Programul Global împotriva corupţiei, ONU declară: „esenţa fenomenului corupţiei
constă în abuzul de putere săvârşit în scopul obţinerii unui profit personal, direct sau
indirect, pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul privat”.
 Convenţia ONU împotriva corupţiei nu dă o definiţie corupţiei, considerând că acest
concept este în continuă evoluţie și natura sa comportă multiple abordări.
Convenţia ONU obligă statele membre să prevadă ca infracţiuni: corupţia, traficul de
influenţă, abuzul de funcţie, îmbogăţirea ilicită, spălarea produsului infracţiunii,
tăinuirea, obstrucţionarea bunei funcţionări a justiţiei.
 UNDP - “Fighting Corruption to Improve Governance” definea în strategia sa,
corupţia ca fiind: „abuzul de putere publică, funcţie sau autoritate pentru beneficiu
privat – prin mită, şantaj, trafic de influenţă sau delapidare”.
 Grupul de experţi pentru corupţie al INTERPOL oferă următoarea definiţie:
„îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act de către indivizi sau organizaţii publice sau
private, prin încălcarea legii şi încrederii pentru profit sau beneficiu”.
 Fondul Monetar Internaţional definește corupţia ca „abuzul de putere sau încredere
publică pentru beneficiul privat”.
 Consiliul Europei în Convenţia Civilă privind Corupţia arată că prin corupţie se
înţelege faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct sau indirect,
un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit ori promisiunea unui astfel de avantaj
necuvenit care afectează exerciţiul normal al unei funcţiuni sau comportamentul cerut
17
beneficiarului comisionului ilicit sau avantajului necuvenit ori promisiunii unui astfel
de avantaj necuvenit.
 Uniunea Europeană, în Comunicarea Comisiei către Consiliul European, Parlamentul
European și Comitetul Economic și Social cu privire la strategia generală a UE
împotriva corupţiei (2003) adoptă definiţia corupţiei folosită de Programul Global al
Naţiunilor Unite împotriva corupţiei: „abuzul de putere pentru câștig privat”.
5.2 Reglementări naţionale referitoare la definiţia corupţiei:
 Strategia Naţională Anticorupţie: „actele de corupţie sunt definite ca fiind acele
demersuri care lezează distribuţia universală şi echitabilă de bunuri cu scopul de a
aduce profit unor persoane sau grupuri”.
 Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de
corupţie cu modificări: „Corupţia este utilizarea funcţiei, atribuţiilor ori însărcinărilor
primite pentru dobândirea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, pentru sine sau
pentru altul”.
 Dicţionarul Explicativ al limbii române - Stare de abatere de la moralitate, de la
cinste, de la datorie.
 Dicţionar Juridic - Corupţia cuprinde încălcarea normelor referitoare la îndatoririle
funcţionarului public, precum şi neîndeplinirea obligaţiilor legale de către agenţii
economici, având un grad sporit de periculozitate socială, cu profunde consecinţe
negative asupra întregului sistem social. Există mai multe tipuri de corupţii, şi anume:
corupţie profesională, economică sau criminalitate economico-financiară sau de
afaceri, şi corupţia politică, ce include diferite activităţi cum ar fi finanţarea ilegală a
campaniilor electorale, promovarea cu precădere în funcţii guvernamentale a unor
persoane numai pe criterii politice. Corupţia reprezintă acele fapte limitative
reglementate de lege, precum luarea şi darea de mită, primirea de foloase necuvenite,
traficul de influenţă etc.; constituie activităţile ilicite desfăşurate în scopul obţinerii
de avantaje materiale sau morale, a unor poziţii sociale sau politice înalte.
6.Prezentarea cadrului legislativ, de politici şi strategii UE

Corupţia a existat încă din antichitate ca una dintre cele mai grave şi, în acelaşi timp, ca
una din formele cele mai răspândite de comportament, care afectează administrarea
activităţilor publice.
6.1 Istoricul Reglementărilor Internaţionale

Datorită efectelor foarte nocive ale corupţiei a existat şi există o preocupare permanentă
pe plan internaţional de reducere şi eradicare a acestui fenomen.
Rezoluţia 3514/1975 a Adunării Generale ONU a abordat chestiunea practicilor corupte în
tranzacţiile comerciale internaţionale deschizând calea spre o serie de acţiuni în această
direcţie.
Astfel în 1994, Miniştrii de Justiţie din ţările UE au recomandat Comitetului de Miniştri al
Consiliului Europei înfiinţarea unui Grup Multidisciplinar privind Corupţia, sub
responsabilitatea Comitetului European de Cooperare Juridică (CECJ), cu sarcina de a
examina măsurile care pot fi potrivite pentru a fi incluse într-un program de acţiune la
nivel internaţional, precum şi examinarea posibilităţilor de elaborare a legilor model sau
coduri de conduită, inclusiv convenţii internaţionale pe această temă.
În lumina acestor recomandări, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a înfiinţat în
Septembrie 1994, Grupul Multidisciplinar privind Corupţia (GMC).
18
Acesta și-a început activitatea în Martie 1995 și a pregătit un proiect de program de

acţiune împotriva corupţiei având 4 capitole; primele trei capitole se ocupă de aspectele
de drept civil, penal, administrativ și constituţional, iar cel de-al patrulea tratează o serie
de aspecte cu specific aparte: finanţarea partidelor, activitatea de lobby, mass-media,
cercetare, instruire și schimb de experienţă în această direcţie. Programul de acţiune a
fost aprobat în Noiembrie 1996 de către Comitetul de Miniștri care a însărcinat GMC să-l
pună în aplicare înainte de 31 Decembrie 2000.
Un moment semnificativ în definirea principiilor unor instrumente juridice l-a reprezentat
Rezoluţia 99/01.05.1998 privind autorizarea înfiinţării Grupului de State împotriva
Corupţiei, GRECO. Acordul de instituire GRECO a fost adoptat la 5 Mai 1998; GRECO este
un organism menit să monitorizeze, printr-un proces de evaluare reciprocă și presiune,
respectarea principiilor directoare în lupta împotriva corupţiei și punerea în aplicare a
instrumentelor juridice internaţionale. GRECO a fost conceput ca un mecanism flexibil
de urmărire pentru dezvoltarea unui proces dinamic și eficace de prevenire și combatere
a corupţiei.
6.2 Organizaţii europene cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei şi a

crimei organizate
1. EPAC – European Partners against Corruption/Parteneri Europeni Împotriva
Corupţiei
Organizaţia Parteneri Europeni Împotriva Corupţiei – EPAC face parte din organismele
Uniunii Europene de monitorizare şi control al unităţilor de poliţie şi anticorupţie.
Organizaţia cu sediul în Austria este finanţată din fondurile Uniunii Europene, având 46 de
membri din 27 de state, incluzând şi OLAF - Oficiul European de Luptă Anti-fraudă. Printre
aceştia figurează şi România, reprezentată de către două structuri din Ministerul
Administraţiei şi Internelor, una din acestea fiind Direcţia Generală Anticorupţie, care a
dobândit statutul de membru cu drepturi depline în luna octombrie 2007.
Apartenenţa la această organizaţie conferă membrilor săi următoarele avantaje:
 schimbul rapid de informaţii cu membrii EPAC,
 orientarea strategiei privind măsurile anticorupţie în conformitate cu directivele
europene în domeniu,
 acces lărgit la pregătirea profesională de specialitate,
 schimbul de experienţă şi de cele mai bune practici,
 armonizarea măsurilor de contracarare a corupţiei din sistemele judiciare şi
administrative, din statele membre ale Uniunii Europene.
2. CEPOL - Colegiul European de Poliţie
Organizaţia CEPOL reuneşte poliţişti cu experienţă din întreaga Europă şi are scopul de a
stimula cooperarea în lupta împotriva criminalităţii organizate şi a corupţiei şi de a
contribui la menţinerea unui climat de ordine şi siguranţă publică. Înfiinţată ca agenţie a
Uniunii Europene, Secretariatul CEPOL se află la Bramshill, situat la 70 km de Londra şi
organizează anual între 80 şi 100 de cursuri şi seminarii de pregătire în domeniul muncii de
poliţie, activităţile având loc la sediile academiilor de poliţie din cadrul statelor membre
UE.
3. Reţeaua europeană a Punctelor de Contact Anticorupţie
Începând cu luna decembrie 2008, Direcţia Naţională Anticorupţie este una dintre cele trei
autorităţi române membre în cadrul Reţelei Europene a Punctelor de Contact
19
Anticorupţie, stabilită prin Decizia Consiliului European nr. 2008/852/JHA/24.10.2008.

Această reţea a fost înfiinţată la iniţiativa Germaniei şi are următoarele atribuţii:
 reprezintă un forum pentru schimbul, la nivelul UE, de informaţii privind măsurile
efective şi experienţa în prevenirea şi combaterea corupţiei;
 facilitează stabilirea şi menţinerea activă a contactelor dintre membrii săi. În
cadrul Reuniunii Anuale EPAC din 19-21 noiembrie 2008, de la Manchester, Marea
Britanie, s-a dezbătut, printre altele, modalitatea de operaţionalizare a Reţelei
Europene a Punctelor de Contact Anticorupţie, având în vedere art.5 alin.1 din
Decizia Consiliului European nr. 2008/852/JHA/24.10.2008, care stipulează că
„reţeaua se va auto-organiza, construindu-se pe baza colaborării informale
existente la nivelul EPAC”.
4. EIPA - Institutul European pentru Administraţie Publică
EIPA este un important centru european de pregătire şi dezvoltare a sectorului public,
inclusiv în domeniul de combatere a corupţiei. Având o experienţă de peste 25 de ani în
domeniu, EIPA este o instituţie destinată persoanelor care lucrează în domeniul afacerilor
europene, care doresc să beneficieze de pregătire, într-un cadru multicultural, prin
combinarea cunoştinţelor practice şi a celor mai bune rezultate ştiinţifice.
5. OLAF – Oficiul European de Luptă Antifraudă
Misiunea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) este de a proteja interesele
financiare ale Uniunii Europene, de a lupta împotriva fraudei, a corupţiei şi a oricărei alte
nereguli, inclusiv abaterile în cadrul instituţiilor europene. Prin îndeplinirea acestei
misiuni în mod responsabil, transparent şi eficient din punct de vedere al costurilor, OLAF
intenţionează să le ofere servicii de calitate cetăţenilor Europei.
OLAF le oferă statelor membre sprijinul şi know-how-ul necesar pentru a le ajuta în
activităţile lor antifraudă. Instituţia contribuie la elaborarea strategiei antifraudă a
Uniunii Europene.
6.3 Principii de bază ale politicii UE privind lupta anticorupţie

Consiliul Europei a adoptat în noiembrie 1997 o rezoluţie referitoare la Cele 20 de
principii îndrumătoare în lupta împotriva corupţiei. În viziunea Comitetului de Miniştri ai
Consiliului Europei, corupţia reprezintă o ameninţare serioasă la valorile şi principiile de
bază ale Consiliului Europei, de aceea lupta împotriva acestui fenomen trebuie să fie
abordată multidisciplinar.
Se face referire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea corupţiei, în direcţia
promovării unor comportamente organizaţionale etice, fapt ce poate fi controlat prin
proceduri de auditare. O altă problemă abordată în acest set de principii vizează şi
utilizarea procedurilor transparente, care să promoveze competiţia şi să-i înlăture pe cei
corupţi în cadrul procedurilor de achiziţii publice.
De asemenea, este necesară şi adoptarea unor coduri de conduită şi promovarea unor
reguli referitoare la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, de către
mediul de afaceri, prin care să se împiedice actele de corupţie.
Statele membre şi Comisia Uniunii Europene trebuie să asigure suport mediului de afaceri
în acţiunile întreprinse de acesta pentru a creşte integritatea şi responsabilitatea
corporativă. Mesajul central care ar trebui integrat la nivelul fiecărei companii este acela
că ne confruntăm cu corupţia, care nu este un fenomen tolerabil, ci o infracţiune penală.
O modalitate de a încuraja sectorul privat de a se abţine de la practici corupte ar putea
consta în existenţa unor „liste albe” care să diferenţieze companiile recunoscute ca
integre, de cele corupte.
20
Principiile de bază ale politicii UE în lupta anticorupţie sunt:

 Un puternic angajament politic la cel mai înalt nivel;
 Aplicarea instrumentelor existente anticorupţie ar trebui să fie monitorizate
îndeaproape şi consolidate. Comisia recomandă aderarea Comunităţii Europene la
convenţiile Consiliului Europei privind corupţia şi să participe la mecanismul de
monitorizare, GRECO;
 Statele membre ale UE trebuie să dezvolte şi să îmbunătăţească instrumentele de
investigaţie şi să aloce mai mult personal specializat în lupta împotriva corupţiei;
 Statele membre, instituţiile şi organismele UE trebuie să îşi dubleze eforturile de
combatere a corupţiei care periclitează interesele financiare ale Comunităţii
Europene;
 Standarde comune de integritate trebuie să fie stabilite pentru administraţiile publice
din întreaga UE;
 Eforturile depuse de sectorul privat pentru a creşte integritatea şi responsabilitatea
corporativă trebuie să fie sprijinite;
 Lupta împotriva corupţiei politice şi finanţarea ilicită a entităţilor partenerilor sociali
şi a altor grupuri de interese trebuie să fie intensificate;
 Problemele legate de corupţie trebuie să fie abordate în dialogurile cu membrii, ţările
candidate şi alte ţări terţe.
6.4 Iniţiative Anticorupţie la nivel internaţional

6.4.1 Transparency International (TI)
Transparency International, este o organizaţie a societăţii civile globale, ce conduce lupta
împotriva corupţiei, coalizează oameni din întreaga lume cu scopul de a pune capăt
impactului devastator pe care îl are corupţia asupra tuturor. Misiunea TI este de a produce
schimbarea către o lume fără corupţie.
De la fondare în 1993, TI a jucat un rol dominant în conştientizarea asupra necesităţii
luptei anticorupţie, în diminuarea apatiei, a toleranţei la corupţie, a oferit şi implementat
acţiuni practice de combatere a ei. Transparency International este o reţea globală
cuprinzând mai mult de 90 de organizaţii-fiice stabilite la nivel naţional în întreaga lume şi
altele în formare.
Transparency International Romania/Asociaţia Română pentru Transparenţă (TI-RO) este o
organizaţie neguvernamentală care are ca prim obiectiv prevenirea şi combaterea
fenomenului corupţiei, la nivel naţional şi internaţional, în special prin activităţi de
cercetare, documentare, informare, educare şi sensibilizare a opiniei publice.
Studiile de ţară intitulate Sistemul Naţional de Integritate ale Transparecy International
(TI) sunt rapoarte de analiză care prezintă o evaluare detaliată şi nuanţată a sistemelor
naţionale de luptă împotriva corupţiei. Ele reprezintă un important instrument de
măsurare care completează indicii globali şi sondajele TI (precum Indicele de Percepere
al Corupţiei, Indicele privind Darea de Mită şi Barometrul Corupţiei Globale) prin
explorarea practicilor specifice şi condiţiilor din fiecare ţară.
Raportul Naţional asupra Corupţiei este o publicaţie anuală a Transparency International
România, lansat în primăvara fiecărui an, împreună cu Raportul Global asupra Corupţiei,
elaborat de Secretariatul Internaţional al Transparency International. El reprezintă un
sumar al celor mai importante evoluţii instituţionale, legislative şi de politică publică cu
un impact asupra luptei împotriva corupţiei în anul precedent. Raportul expune în mod
21
critic o sumă de aspecte pozitive şi negative, oferind în acelaşi timp puncte de reper şi
posibile soluţii pentru politicile publice din domeniu care au avut rezultate slabe.
Transparency International propune ca lupta împotriva corupţiei să se realizeze prin
implicarea a 3 factori: sectorul public, societatea civilă şi sectorul privat. Implicarea TI
în aria privată urmăreşte dezvoltarea şi creşterea standardelor de integritate ale
companiilor, acţiune ce poate fi realizată cu ajutorul Principiilor de afaceri pentru
combaterea corupţiei (BPCP). Acestea au fost concepute de Transparency
International şi Social Accountability International, şi oferă un model pentru adoptarea
de către companii a propriilor politici anticorupţie.
Într-un moment în care există preocupări în legătură cu conducerea companiilor,
verificarea integrităţii acestora este importantă pentru a câştiga încrederea opiniei
publice în propriile programe anticorupţie. Verificarea conformităţii de către TI este un gir
acordat respectivei companii, lucru ce va duce la creşterea prestigiului acesteia, în acelaşi
timp TI fiind obligată să-şi protejeze reputaţia privind integritatea şi profesionalismul.
Pactul de integritate (IP), dezvoltat de Transparency International, reprezintă un
instrument util în prevenirea corupţiei în cadrul achiziţiilor publice. Acesta este alcătuit
dintr-un proces care include un contract între sectorul public (administraţie centrală sau
locală) şi participanţii la procesul de achiziţii publice. Prin intermediul acestuia sunt
prevăzute drepturi şi obligaţii prin care se urmăreşte ca niciuna dintre părţi să ofere, să
ceară sau să primească mită.
Sancţiunile ce pot apărea în urma încălcării acestor prevederi pot varia de la întreruperea
contractului şi până la includerea pe „lista neagră” a contractanţilor. Rolul Pactului de
Integritate este acela de a reduce costurile ridicate ale corupţiei în cadrul achiziţiilor
publice, privatizării şi acordării de licenţe.
Regulile de conduită privind combaterea abuzului şi mitei în tranzacţiile comerciale
internaţionale, promovate de Camera Internaţională de Comerţ încă din 1977, şi revizuite
ultima dată în 1999, evidenţiază măsurile de bază ce trebuie luate de companii pentru a
preveni corupţia. Ele constituie o metodă prin care comunitatea de afaceri internaţională
se raportează la ceea ce sunt considerate „bune practici” comerciale.
6.4.2 Iniţiativa Parteneriatului Împotriva Corupţiei (PACI)
În efortul de combatere a corupţiei la nivel mondial, Forumul Economic Mondial a lansat în
ianuarie 2004 Iniţiativa Parteneriatului Împotriva Corupţiei (PACI) cu sprijinul directorilor
executivi ai Industriilor şi Construcţiilor, Industriilor Energetice, Metalurgice şi Miniere.
PACI este o iniţiativă la nivel mondial bazată pe afaceri cu implicare de la vârf.
Misiunea PACI este cea de a elabora un set de principii şi practici multi-industriale care
vor duce la crearea unui mediu de afaceri la nivel competitiv, bazat pe integritate,
corectitudine şi conduită etică. PACI plasează sectorul privat într-o postură specială,
aceea de a recomanda guvernelor şi organizaţiilor internaţionale strategii şi politici
anticorupţie, clădindu-şi relaţii puternice cu actorii cheie şi instituţiile anticorupţie din
peisajul global.
Principiile PACI pentru combaterea mitei creează un limbaj comun privind corupţia şi mita
valabil pentru toate industriile crezând cu tărie în idea conform căreia corupţia nu poate
fi contracarată fără conducere şi angajament de la vârf.
Principiile PACI sunt:
 angajamentul directorilor executivi cu privire la toleranţa zero faţă de mită
 angajamentul de a pune în aplicare un program anticorupţie practic şi eficient în
cadrul companiei
22
Pentru companiile care au deja un program în desfășurare este importantă raportarea lor
la aceste principii.
În rândul iniţiatorilor PACI sunt organizaţiile:
 Institutul de la Basel privind Guvernarea
 International Chamber of Commerce (ICC)
 Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD)
 Transparency International (TI)
 Acordul Mondial al Naţiunilor Unite
 Băncile pentru Dezvoltare Multilaterală și Instituţii Financiare Internaţionale selectate.
Principiile pentru combaterea mitei (Principiile PACI) dezvoltate în cadrul
Parteneriatului Împotriva Corupţiei, au derivat din Principiile Transparency
International pentru combaterea mitei.
PACI lucrează de asemenea și cu Camera Americană de Comerţ din România și Institutul de
Afaceri și Responsabilitate Socială Ethos/Pactul pentru integritate în afaceri şi împotriva
corupţiei.
PACI este astăzi cu adevărat multi-sectorial (cu semnatari din afara celor trei sectoare
originare) şi pe deplin deschisă, în sensul că toate companiile sunt invitate să se alăture
PACI indiferent de mărimea lor, de ţara de origine sau afilierea la Forumul Economic
Mondial.
Ca participant al Reuniunii Anuale 2010 al Forumului Economic Mondial din Davos-Klosters,
Iniţiativa Parteneriatului Împotriva Corupţiei (PACI) a găzduit o discuţie cu participarea a
peste 50 de lideri din domeniul afacerilor, membri ai guvernelor şi societatea civilă,
inclusiv numeroşi reprezentanţi de rang înalt ale companiilor semnatare PACI.
Idei dezbătute în cadrul reuniunii:
 companiile ar trebui să îmbrăţişeze o abordare de tip multistakeholder şi să
coordoneze acţiuni sistematice împreună cu guvernul şi cu societatea civilă în
combaterea corupţiei;
 companiile ar trebui să militeze pentru includerea în programa de învăţământ a
cursurilor de etică;
 companiile ar trebui să încerce să influenţeze reforma de reglementare cu scopul de a
obţine recunoaşterea corporaţiilor care aduc îmbunătăţiri semnificative în cadrul
sistemelor lor internaţionale anticorupţie;
 companiile ar trebui să ofere îndrumare prin elaborarea şi punerea în aplicare a unor
programe corporative robuste anticorupţie pentru a preveni, detecta şi ataca riscurile
corupţiei.
Pentru a asigura succesul luptei împotriva corupţiei, este esenţial ca guvernele,
companiile şi societatea civilă să conlucreze, la nivel local, precum şi la nivel regional şi
global. Aceste parteneriate esenţiale vor permite actorilor să-şi intensifice eforturile şi să
se sprijine reciproc, să folosească şi să împărtășească experienţa şi cele mai bune practici,
să inoveze şi să creeze sinergii.
Fiecare sector trebuie, de asemenea, să dezvolte propriile strategii de abordare a
problemei corupţiei şi să determine sfera de aplicare a operaţiunilor. Membrii Global
Advisory Committee (GAC) formulează recomandări care să răspundă nevoilor concrete şi
zonelor vulnerabile la corupţie în mod deosebit din fiecare sector.
Companiile:
23
 Să se asigure că directorii executivi adoptă, promulgă şi impun coduri puternice de

comportament etic bazat pe o teorie de toleranţă zero, de exemplu prin conceperea
şi implementarea unui program anticorupţie eficient în conformitate cu liniile trasate
de Principiile PACI;
 Să incorporeze standarde anticorupţie, precum şi o serie de alte standarde de etică şi
conformitate în programe de gestionare a riscurilor;
 Să asigure împuternicirea agenţilor în verificarea eticii şi conformităţii şefilor pentru
prevenirea, detectarea şi sancţionarea corupţiei;
 Să caute soluţii specifice industriei pentru a depăşi în mod eficient „dilema
prizonierului” şi dezavantajele competitive.
Guvernul:
 Să asigure echilibrul în finanţarea partidelor politice prin transparenţă, prin crearea
unui electorat informat, dezbateri viguroase şi un Parlament independent;
 Să conştientizeze rolul corupţiei transnaţionale în coroborare cu crima organizată ce
conduc la noi pericole pentru pacea lumii;
 Să se asigure de faptul că agenţiile naţionale care se ocupă cu aplicarea legii sunt mai
rapide în depistarea cazurilor transnaţionale de mituire;
 Să asigure victimelor cazurilor de corupţie mijloacele de acţiune juridice civile
împotriva făptuitorilor;
 Să asigure o mai bună recunoaştere companiilor care dau dovadă de leadership
anticorupţie.
Societatea civilă:
 Să conlucreze cu companiile în abordarea faţă de mită şi să ajute în insuflarea
transparenţei şi responsabilităţii în operaţiuni;
 Să asigure cercetare independentă cu privire la sectoarele unde este necesară reforma
şi randamentul guvernelor şi companiilor.
Comunicarea eficientă şi parteneriatele între companii, guvern şi societatea civilă sunt
esenţiale în aceeaşi măsură în care fiecare lucrează în scopul de a îndeplini recomandările
pe sector. Corupţia este o problemă colectivă, iar soluţii de durată trebuie luate în mod
colectiv. Membrii Global Advisory Committee privind corupţia pun în lumină realizările
care au rezultat deja în urma colaborărilor, de exemplu puterea ce a fost deblocată de
către băncile pentru dezvoltare multilaterală prin formarea de parteneriate eficiente cu
companii în scopul de a promova măsuri anticorupţie. În mod similar, Iniţiativa pentru
Transparenţă în Industriile Extractive (ITIE) şi Academia Internaţională Anticorupţie
servesc drept doar două cazuri de inspiraţie pentru parteneriate de tip public-privat
eficiente şi existente.
6.4.3 UN Global Compact
UN Global Compact este o iniţiativă a Secretarului General ONU, de a crea un parteneriat
între Naţiunile Unite şi companii pentru atingerea dezvoltării durabile la nivel global.
Programul a devenit operaţional în luna iulie a anului 2000.
Funcţional, UN Global Compact este o reţea formată din agenţii ale Naţiunilor Unite,
companii, organizaţii sindicale, organizaţii de afaceri, organizaţii academice, organizaţii
ale societăţii civile, instituţii guvernamentale/administrative.
UN Global Compact acţionează ca un ghid pentru companiile care se orientează către
Corporate Social Responsibility (CSR). Programul prezintă direcţii de acţiune care se
subsumează unui set de 10 principii universale, împărţite pe 4 domenii de interes:
24
Companiile trebuie:
Drepturile Omului: 1. să sprijine şi să respecte drepturile omului;

2. să se asigure că nu sunt complici la încălcarea drepturilor
omului.
Standarde de muncă: 3. să susţină dreptul la libera asociere;

4. să contribuie la eliminarea tuturor formelor de muncă
forţată;
5. să contribuie la eradicarea fenomenului de încadrare a
copiilor în forţa de muncă;
6. să contribuie la eliminarea discriminării în ocuparea
locurilor de muncă şi exercitarea profesiei.
Mediul înconjurător: 7. să abordeze anticipativ problemele de mediu;

8. să promoveze responsabilitatea faţă de mediul
înconjurător;
9. să încurajeze dezvoltarea şi difuzarea tehnologiilor care nu
degradează mediul înconjurător.
Lupta împotriva 10. să combată orice formă de corupţie, inclusiv mita şi

corupţiei: şantajul.
Naţiunile Unite recomandă companiilor să integreze Principiile Global Compact în

strategia lor de acţiune şi să le promoveze în toate sferele de influenţă.
Integrarea celor 10 principii presupune trei etape. Astfel, compania care se orientează
către CSR:
 îşi ia angajamentul de a respecta Principiile, înscriindu-se în UN Global Compact;
 elaborează un plan de implementare a Principiilor;
 raportează anual către UN Global Compact progresul făcut în implementare, conform
„Communication On Progress Guidelines”.
Începând cu precădere din anul 2004, la nivel internaţional a fost pusă, ca şi obiectiv pe
agenda internaţională, problema implicării participative a mediului de afaceri în
prevenirea şi combaterea corupţiei. Această acţiune poate fi realizată prin
implementarea, în cadrul fiecărei organizaţii, a unui set de reguli şi principii create de
diferite organisme internaţionale şi recunoscute atât la nivel european, cât şi mondial. Un
exemplu în acest sens îl constituie includerea, în iunie 2004, a celui de-al 10-lea principiu
împotriva corupţiei al UN Global Compact, prin care se determină rolul mediului de
afaceri în acest proces, astfel că „sectorul privat trebuie să lupte împotriva tuturor
formelor de corupţie, inclusiv împotriva abuzului şi mituirii (extortion & bribery)”. Acest
principiu reflectă direcţia ce trebuie urmată, în conformitate şi cu Convenţia împotriva
corupţiei a ONU (decembrie 2003), cât şi a Convenţie OECD privind combaterea corupţiei
funcţionarilor publici străini în tranzacţiile comerciale internaţionale (1997). Ca urmare a
acestui nou principiu, companiile sunt provocate să se alăture sectorului public, agenţiilor
internaţionale şi societăţii civile cu scopul creării unei economii mai transparente şi fără
25
corupţie, atât la nivel naţional, cât şi global. Ele trebuie să dezvolte politici şi programe
concrete pentru a lupta împotriva acestui fenomen răspândit pe întreg mapamondul.
Planul de lucru al UN Global Compact se focalizează pe stabilirea unor instrumente şi a
unor informaţii de bază pentru implementarea, colectarea bunelor practici, cooperarea
cu/şi între diverse iniţiative în această direcţie şi promovarea unor dialoguri pe anumite
teme.
UN Global Compact sugerează companiilor să folosească politici anticorupţie, care se pot
clădi pe instrumentele oferite deja de Transparency International (TI), International
Chamber of Commerce (ICC) şi World Economic Forum, prin Iniţiativa Parteneriatului
Împotriva Corupţiei (PACI) – octombrie 2004.
Global Compact adună exemple de bune practici şi studii de caz privind activitatea
companiilor în aria corupţiei, şi în acelaşi timp contribuie la creare unor grupuri de lucru
focusate pe anticorupţie, cu scopul evidenţierii nevoilor comunităţii de afaceri.
Un număr foarte mare de companii trebuie să-şi stabilească un cadru etic prin care să
uşureze implementarea programelor anticorupţie. Principalele surse privind modalitatea
prin care pot fi create şi dezvoltate acest tip de programe poate fi furnizat de TI, ICC şi
PACI.
6.4.4 The Caux Round Table
Un alt set de principii pentru comportament în afaceri responsabil a fost elaborate şi de
The Caux Round Table (CRT), o reţea internaţională de lideri ai integrităţii în afaceri
care îşi propune promovarea capitalismului moral. CRT argumentează implementarea
Principiilor CRT prin atingerea unei prosperităţi sociale sustenabile, fundament pentru o
societate globală corectă, liberă şi transparentă.
Evenimente precum criza financiară globală din 2009 au evidenţiat necesitatea unor
practici etice sănătoase în rândul afacerilor mondiale. Interesul propriu pentru profit, fără
a lua în considerare alţi factori interesaţi conduc în cele din urmă la eşecul afacerii şi la
legi neproductive. De aceea, afacerea are nevoie de o busolă morală în plus faţă de
aspectele practice legate de profit şi pierderi.
Principiile CRT
A – Respectarea tuturor factorilor interesaţi nu numai a acţionarilor
B – Contribuţie la dezvoltarea economică, socială și a mediului
C – Respectarea spiritului și literei legii
D – Respectarea regulilor și a convenţiilor
E – Sprijin pentru globalizare responsabilă
F – Respectarea mediului
G – Evitarea activităţilor ilicite
26
Concluzii:
Corupţia este o problemă colectivă, iar soluţii de durată trebuie luate în mod colectiv.
Fiecare actor al mediului de afaceri are un rol important în lupta anticorupţie şi în
stimularea atitudinii integre în afaceri. Astfel, companiile, guvernul şi societatea civilă
trebuie să se asigure ca au structura pentru implementarea principiilor de integritate şi de
monitorizare a respectării lor, să se asigure că aceste principii sunt înţelese şi însuşite de
organizaţii, ca întreg (cultura), pentru ca acestea să devină un standard comportamental
la care se poate raporta fiecare membru al societăţii.
7.Prezentarea cadrului legislativ, de politici şi strategii din România

7.1 Strategia României în lupta împotriva corupţiei
Strategia naţională anticorupţie se subsumează următoarelor principii:
 Principiul statului de drept, ce statuează supremaţia legii, în faţa căreia toţi
cetăţenii sunt egali. Aceasta are la bază respectarea drepturilor omului și
presupune separaţia puterilor în stat;
 Principiul bunei guvernări, conform căruia Guvernul trebuie să își stabilească
acţiuni clare, eficiente, pe baza obiectivelor bine stabilite și să aibă capacitatea
și flexibilitatea de a răspunde rapid necesităţilor sociale;
 Principiul responsabilităţii, care impune Guvernului obligaţia de a formula
politici publice și de a răspunde pentru eficienţa și implementarea acestora;
 Principiul prevenirii săvârșirii actelor de corupţie, conform căruia identificarea
anticipată și înlăturarea în timp util a premizelor apariţiei faptelor de corupţie
sunt prioritare și imperative;
 Principiul eficienţei în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea
continuă atât din punct de vedere al rezultatelor concrete, cât și din punct de
vedere al managementului organizaţional;
 Principiul cooperării și coerenţei, în baza căruia instituţiile implicate în
prevenirea și combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând
o concepţie coerentă asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce
urmează a fi luate;
 Principiul transparenţei, consultării societăţii civile și al dialogului social;
 Principiul participării, prin care se instituie asigurarea consultării și participării
reprezentanţilor actorilor interesaţi în faza de concepţie, elaborare și
implementare a politicilor publice și a actelor normative;
 Principiul simplificării procedurilor administrative;
 Principiul calităţii serviciilor;
 Principiul subsidiarităţii, potrivit căruia exercitarea competenţelor se va face
de către autoritatea administraţiei publice locale situată la nivelul cel mai
apropiat de cetăţean;
 Principiul profesionalismului.
27
7.2 Strategia naţională de combatere a corupţiei 2005-2007 – angajamentul Guvernului

Guvernul României s-a angajat să aplice o strategie naţională de combatere a corupţiei
2005-2007 ce s-a axat pe politici de prevenţie, aplicare efectivă a legilor şi asigurarea
monitorizării şi evaluării acestor politici. Politicile anticorupţie sunt elaborate ţinând
cont de recomandările GRECO şi de Manualul Anticorupţie elaborat de Naţiunile Unite în
2003.
Măsurile anticorupţie în cadrul administraţiei publice centrale şi locale se referă
printre altele şi la următoarele:
 reglementarea de o manieră unitară şi standardizată a condiţiilor de bază care sunt
introduse în caietele de sarcini pentru privatizarea societăţilor comerciale, precum şi a
criteriilor de evaluare a ofertelor;
 publicarea tuturor câştigătorilor de licitaţii publice a căror valoare depăşeşte anual
echivalentul a 25.000 de euro;
 modificarea legislaţiei în vigoare privind parteneriatul public-privat pentru a asigura
competiţia egală şi transparenţa selecţiei de oferte.
Guvernul României s-a angajat să colaboreze cu societatea civilă prin organizaţii civice şi
asociaţii ale oamenilor de afaceri, pentru reactualizarea Planului Naţional Anticorupţie în
baza strategiei, precum şi pentru realizarea unor evaluări instituţionale periodice, pentru
a îmbunătăţi politicile anticorupţie.
Guvernul României s-a angajat să urmărească ducerea la îndeplinire şi a măsurilor ce
privesc:
 realizarea unui sistem independent de monitorizare şi evaluare a fenomenului de
corupţie, inclusiv a implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie;
 reevaluarea şi implementarea efectivă a Codului de conducere corporativă realizat în
anul 2000 şi reactualizat în 2002, cu accent asupra asigurării transparenţei financiare;
 generalizarea codurilor de etică în afaceri;
 clarificarea rolului centrelor de transparenţă şi extinderea teritorială a acestora prin
asociaţii ale oamenilor de afaceri şi organizaţii civice, care să asigure o bază de date
comună, evaluări instituţionale periodice şi colaborarea cu autorităţile administraţiei
publice locale şi centrale în privinţa identificării celor mai bune soluţii pentru
implementarea măsurilor de diminuare a fenomenului de corupţie.
Guvernul României declară toleranţă zero la fenomenul corupţiei. Corupţia fiind expresia
unei crize de sistem, fundamental în lupta împotriva corupţiei este transformarea modului
de funcţionare a sistemului. În acest sens, Guvernul României s-a angajat să ia măsuri
de reducere a domeniului privat al statului şi a birocraţiei, asigurarea transparenţei
decizionale, depolitizarea justiţiei.
În viziunea Guvernului, libera competiţie, liberul acces la informaţiile publice, accesul
transparent la resurse, constituie alături de piaţă, cele mai eficiente forme de combatere
a corupţiei.
Principalele măsuri anticorupţie, care trebuie luate în scopul îmbunătăţirii mediului
de afaceri, sunt:
 retragerea treptată şi ireversibilă a statului din administrarea economiei cu excepţia
utilităţilor publice de interes naţional şi strategic;
 restrângerea ariei de cuprindere a deciziei publice;
 eliminarea procedurilor economice preferenţiale;
 dezvoltarea pieţelor financiare, cu deosebire a burselor de mărfuri şi a burselor de
valori;
 renunţarea definitivă la poziţia de monopol în furnizarea utilităţilor publice;
28
 clarificarea sistemului de subvenţii în economie;

 renunţarea la presiunile de ordin politic exercitate asupra managerilor;
 elaborarea unei legislaţii simple, clare şi stabile;
 simplificarea formalităţilor privind intrarea şi ieşirea de pe piaţă a firmelor;
 reducerea procedurilor administrative referitoare la obţinerea de autorizaţii, aprobări
şi avize.
Consolidarea unui mediu de afaceri stabil şi predictibil este dezirabil, ceea ce implică
eliminarea monopolurilor de stat şi privatizarea utilităţilor publice, destrămarea
structurilor oligarhice şi consolidarea liberei competiţii, creşterea transparenţei mediului
de afaceri şi a politicilor guvernamentale respectiv a politicii monetare, precum şi
liberalizarea pieţei muncii.
7.3 Legislaţie relevantă
 Codul Penal:
 Art 254 – Luarea de mită
 Art 255 – Darea de mită
 Art 256 – Primirea de foloase necuvenite
 Art 257 – Traficul de influentă
 Legea Nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de
corupţie
 Legea Nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în
exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri,
prevenirea şi sancţionarea corupţiei
 Legea Nr. 521/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
 Legea Nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice,
instituţiile publice și din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii
 Legea 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea și funcţionarea Agenţiei Naţionale
de Integritate (ANI)
 OUG 49/2007 pentru modificarea și completarea Legii 144/2007 privind ANI
 Legea 544/2001 privind accesul liber la informaţii de interes public
 Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică
 Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și
sancţionarea corupţiei cu modificările și completările ulterioare
 OG 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a
fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările și
completările ulterioare
 OG 12/2007 pentru modificarea și completarea OG 79/2003
 HG 1306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG 79/2003
 Legea 188/1999 privind statutul funcţionarului public
29
8.Situaţia internaţională şi naţională în perioada 2000-2009

8.1 Situaţia internaţională - Barometrul Global de Corupţie 2009
Introducere
Barometrul Global de Corupţie 2009 (Barometrul) realizat de Transparency International
(TI) prezintă rezultatele investigării opiniei publice cu privire la punctul de vedere al
populaţiei referitor la corupţie, precum și cazurile de corupţie din întreaga lume.
Barometrul evaluează gradul în care diferite instituţii și servicii publice sunt percepute a fi
corupte, măsoară punctul de vedere al cetăţenilor legat de eforturile guvernului de a
lupta împotriva corupţiei și, anul acesta, pentru prima dată, include întrebări legate de
nivelul până la care oamenii sunt dispuși să plătească pentru a avea parte de un
comportament corporatist curat.
Barometrul Global de Corupţie 2009 a fost realizat pe un eșantion de 73.132 de persoane
din 69 de ţări și teritorii între octombrie 2008 și februarie 2009. Cele mai importante
concluzii sunt:
Corupţia în cadrul sectorului privat este un subiect care preocupă publicul larg din ce
în ce mai mult
 Sectorul privat este perceput a fi corupt de către jumătate dintre cei intervievaţi: o
creștere notabilă de 8 procente faţă de nivelul perceput acum 5 ani.
 Publicul larg este foarte critic în ceea ce privește rolul sectorului privat în cadrul
procesului decizional legislativ din ţara lor. Peste jumătate dintre respondenţi au
declarat că mita este des folosită pentru a se formula legi și reglementări în favoarea
anumitor companii.
 Corupţia contează pentru consumator. Jumătate dintre cei intervievaţi au declarat că
ar fi dispuși să plătească mai mult dar să se asigure că respectiva compania nu este
„coruptă”.
Partidele politice și administraţiile publice sunt percepute a fi cele mai corupte
sectoare, în întreaga lume5
 La nivel global, respondenţii percep partidele politice ca fiind cele mai corupte
instituţii autohtone, urmate îndeaproape de către administraţiile publice.
 Cu toate acestea, rezultatele compuse, arată diferenţe notabile între ţări. În 13 dintre
ţările din eșantion, sectorul privat a fost perceput ca fiind mai corupt, iar alte 11 au
perceput sistemul juridic ca fiind cel mai corupt.
Experienţa micilor mite este în creștere în anumite părţi ale lumii – poliţiștii fiind
percepuţi ca cei cu cel mai înalt nivel de primire de mită.
 Mai mult de o persoană din 10 a declarat că au dat mită în ultimele 12 luni, reflectând
date similar cu cele de acum 5 ani.
 Cu toate că poliţiștii sunt cei percepuţi a avea cel mai ridicat nivel de primire de mită,
există și diferenţe regionale.
 Rezultatele arată că respondenţii ce provin din gospodării cu venituri mai scăzute sunt
mai predispuși la a plăti mită decât cei din gospodării cu venituri ridicate, atunci când
au ceva de rezolvat cu poliţia, cu sistemul juridic, servicii sau sistemul educaţional.
Oamenii simpli nu consideră că au dreptul să vorbească despre corupţie.
5
Respondenţii au fost întrebaţi despre percepţia lor referitoare la şase sectoare/instituţii: Justiţia, mass-
media, parlamentele sau legislatura, partidele politice, sectorul privat şi funcţionarii publici.
30
 Publicul larg nu folosește canalele oficiale pentru a depune plângeri legate de

corupţie: trei sferturi dintre cei care au plătit mită nu au depus nicio plângere oficială.
 Jumătate dintre victimele dării de mită nu au considerat că mecanismul de
transmitere a plângerilor ar fi eficient.
Guvernele sunt percepute a fi ineficiente în lupta împotriva corupţiei – punct de
vedere care, în mod îngrijorător, rămâne neschimbat în multe dintre ţări, de-a lungul
timpului
 Per total, publicul larg consideră eforturile guvernelor de luptă împotriva corupţiei ca
fiind ineficiente. Doar 31% dintre respondenţi le-au perceput ca fiind eficiente,
comparativ cu 56 procente care au considerat măsurile guvernamentale anticorupţie
ca fiind ineficiente.
Percepţia publicului larg referitoare la corupţia în sectoare cheie
Barometrul Global de Corupţie 2009 a analizat nivelul la care următoarele șase
sectoare/instituţii sunt percepute a fi corupte:
Figura 8-1. Percepţia asupra unui singur sector considerat a fi cel mai corupt
Partide Politice
Oficiali şi Funcţionari
Publici
Parlament/Legislativ
Sector Privat
Juridic
Media
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

% dintre respondenţi
Sursă: Transparency International Global Corruption Barometer 2009

Experienţa populaţiei referitor la corupţie
Mita în lume
Barometrul a arătat că efectele mitei variază de la regiune la regiune.
 În Orientul Mijlociu și Africa de Nord, 4 din 10 indivizi au declarat că au dat mită în
ultimul an.
 În Noile State Independente și Africa Sub-Sahariană, aproximativ 3 din 10 indivizi au
declarat că au plătit mită, în timp ce în regiunea Asia-Pacific și America Latină
aproximativ 1 persoană din 10 au dat mită.
31
 În ţările din America de Nord, UE+, Balcanii de Vest + Turcia, 5% sau mai puţin dintre
respondenţi au declarat că au dat mită. (Figura 8.2).
Figura 8-2 Procentajul de persoane care au declarat că au dat mită în ultimul an, pe
regiuni
45%
40%
35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%
Orientul Mijlociu Noile State Afric America Latina Asia Pacific UE Balcanii de Vest America de Nord
Africa de Nord Independente+ Sub-Sahariana + Turcia
% dintre respondenţi au plătit mită în ultimele 12 luni
Sursa: Transparency International Global Corruption Barometer 2009. Procentele sunt rotunjite. Figura exclude
răspunsurile ‘Nu știu’.
Mita raportată la servicii și modificări de percepţie în timp

Figura 8-3 prezintă percepţia asupra dării de mită în diferite instituţii și modificările de
percepţie între 2006 și 2009.
Figura 8-3 Procentul de persoane care au declarat că au dat mită, pe servicii și
comparaţie intervalul 2006-2009
Poliţie
Juridic
Servicii de Înscrieri şi Obţinere

Permise şi Autorizaţii
Sistem Educațional
Servicii Medicale
Taxe şi Impozite
Utilităţi
0% 5% 10% 15% 20% 25%

% dintre respondenţii care au dat mită în ultimul an
2006 2009
32
Sursa: Transparency International Global Corruption Barometer 2006 și 2009.
Folosirea mecanismelor de raportare a plângerilor

În pofida tuturor dovezilor care demonstrează că oamenii se întâlnesc adesea cu situaţiile
de mită, doar 1 din 5 au declarat că au înaintat o plângere oficială în ultimele 12 luni.
Figura 8-4 prezintă justificările din spatele motivaţiei respondenţilor de a nu raporta
situaţiile ce implică mită. Jumătate dintre cei intervievaţi indică faptul că procesul formal
de raportare nu îşi atinge scopul, în timp ce, un sfert consideră că procesul cere prea mult
timp. Este îngrijorător faptul că o cincime dintre gospodăriile care nu au depus plângere
au făcut astfel din cauza fricii de potenţiale repercusiuni.
Figura 8-4 Motive pentru neprezentarea plângerilor formale legate de mită
% dintre respondenţii care nu au făcut plângere deoarece ...

Nu ar fi ajutat
cu nimic
Ar fi durat prea mult
Teama de repercusiuni
Nu au cunoscut
procedura
Au încercat dar
nu au reuşit
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Sursa: Transparency International Global Corruption Barometer 2009. Procentele au fost rotunjite
Eforturile guvernelor de a lupta împotriva corupţiei
Barometrul indică faptul că eforturile guvernelor de a lupta cu corupţia sunt privite pe
larg drept ineficiente de către publicul general. În timp ce doar o treime dintre
respondenţi consideră că eforturile sunt eficiente, peste jumătate consideră că acestea
sunt ineficiente (Figura 8-5)
Figura 8-5. Evaluarea acţiunilor guvernului în lupta împotriva corupţiei, rezultate
generale
Eficiente, 31%
Ineficiente,
56%
Niciuna, 13%
Sursa: Transparency International Global Corruption Barometer 2009. Procentele au fost rotunjite.
33
Concluzii
În întreaga lume, cetăţenii nu sunt încrezători în eforturile depuse de către guverne în
ceea ce privește lupta împotriva corupţiei și și-au pierdut speranţa în sectorul privat, care
este perceput acum ca fiind un factor de influenţare a politicilor și reglementărilor, și de
subminare a interesului public. Respondenţi din majoritatea ţărilor au anunţat că sunt
dispuși să plătească mai mulţi bani pentru o afacere curată. Companiile ar trebui să ia
aminte: există o valoare de piaţă pentru aderarea la standarde anticorupţie, atât
declarativ cât și faptic.
Percepţiile asupra multor instituţii publice rămân negative. Publicul continuă să identifice
partidele politice ca fiind cele mai corupte instituţii, în timp ce experienţele directe ale
respondenţilor indică faptul că poliţia, urmată de funcţionarii publici și de sistemul
juridic, au cea mai mare predispoziţie către a cere mită. Rezultatul este acela că multe
instituţii cheie ale societăţii, mai ales cele vitale integrităţii și credibilităţii guvernului
sunt compromise. Puţini se mai pot îndoi de faptul că sistemul corupţiei subminează atât
legitimitatea guvernului cât și pe cea a guvernanţilor.
În cele din urmă, raportarea mitei se petrece la nivele îngrijorător de mici – doar
aproximativ un sfert dintre cetăţeni luând acţiune împotriva corupţiei. Lipsa de raportare
poate fi legată de mecanisme insuficiente, complicate sau inaccesibile. Ar putea fi
reflectate presiunile sociale sau lipsa de conștientizare a daunelor provocate: în cele din
urmă, cetăţenii trebuie să ajungă să considere că a completa o plângere este cel mai bun
lucru de făcut în astfel de situaţii. Este datoria guvernului, a sectorului privat și a altor
jucători din cadrul mișcării anticorupţie să facă în așa fel încât cetăţenii să conștientizeze
răul provocat de fiecare mită, nu doar buzunarelor lor ci și societăţii.
8.2 Situaţia României
8.2.1. Aspecte legate de forţa de muncă din România
Aşa cum a arătat Barometrul Global de Corupţie 2009, respondenţii care provin din
gospodării cu venituri mai scăzute sunt mai predispuși la a plăti mită decât cei din
gospodării cu venituri ridicate, atunci când au ceva de rezolvat cu poliţia, cu sistemul
juridic, servicii sau sistemul educaţional. Din datele statistice EUROSTAT am extras,
pentru acest studiu doi indicatori referitor la bunăstarea populaţiei – salariul minim în
EURO şi paritatea puterii de cumpărare, date bianuale 2007-2010. Din comparaţia făcută
lipsesc acele ţări care nu au furnizat date pe întreaga perioadă de analiză. Graficele ce
urmează folosesc informaţiile EUROSTAT actualizate la data de 15.04.2010.
Figura 8-6 Comparaţie între ţările Europene a salariului minim pe economie, în EURO
Sursa: Date preluate din site EUROSTAT 15.04.2010
34
România şi Bulgaria raportează cele mai mici salarii minime pe economie în comparaţie cu
celelalte ţări Est Europene. Pentru 2010, primul semestru, deşi salariul minim pe
economie al României este puţin mai mare decât cel al Bulgariei (142 Euro în România,
faţă de 123 Euro în Bulgaria), diferenţele faţă de Ungaria (271 Euro), respectiv Cehia (302
Euro) sunt încă prea mari.
Figura 8-7 Comparaţie între ţările Europene a parităţii puterii de cumpărare
Sursa: Date preluate din site EUROSTAT 15.04.2010
În România, paritatea puterii de cumpărare a crescut din 2007 până în prezent, depăşind-o
pe cea a Bulgariei cu puţin (2010, semestrul I - 268 pentru România, faţă de 244 pentru
Bulgaria), diferenţele faţă de Ungaria (429), respectiv Cehia (441) rămânând în continuare
mari.
8.2.2 Analiza comparativă a României conform World Economic Forum 2007
Sondajul asupra percepţiei directorilor executivi, cu evidenţierea poziţiei României în
cadrul tabloului global, aşa cum a fost prezentat în cadrul World Economic Forum 2007,
este sintetizat în continuare. Datele sondajului se bazează pe opinii ale 11406 de
respondenţi.
Figura 8-8 reflectă faptul că executivii din România consideră etica corporativă a firmelor
naţionale ca fiind cea mai redusă dintre toate celelalte regiuni ale lumii. Scorul mediu
pentru România abia atingând un nivel satisfăcător, conform sondajului.
Figura 8-8 Comparaţie între regiunile lumii referitor la percepţia executivilor asupra
eticii corporative
35
Sursa: World Economic Forum 2007 Sondaj asupra opiniei directorilor executivi cu evidenţierea României
mitei între firme
O poziţie mai bună pentru România în comparaţia cu celelalte regiuni ale lumii este dată
de percepţia executivilor naţionali referitor la relaţiile din interiorul mediului privat. În
legătură cu acest aspect, integritatea firmelor este percepută uşor mai ridicată decât
chiar media Europei de Est.
36
mitei între firme şi sectorul public
La intersecţia dintre mediul privat şi mediul public, România este din nou percepută ca
fiind la graniţa dintre nivelul „satisfăcător” şi „nesatisfăcător”, într-o poziţie
nefavorizantă, inclusiv în comparaţie cu media pe Europa de Est. Firmele străine active în
România au o părere chiar mai proastă decât a celor autohtone despre atitudinea din
mediul de afaceri românesc referitoare la mită.
eficacităţii Guvernului de a combate corupţia şi mita
37
Guvernul României este perceput ineficace în ceea ce priveşte combaterea corupţiei,

respectiv a mitei. Executivii consideră că măsurile guvernamentale întreprinse sau
asumate nu au fost implementate suficient, astfel că schimbările necesare în cadrul
mediului de afaceri nu sunt uşor de remarcat. Această situaţie este similară (puţin mai
bună) cu media Europei de Est şi reprezintă o problemă relativ mare pentru majoritatea
statelor lumii, asa cum arată şi Barometrul Global asupra Corupţiei 2009.
mitei în diferitele sectoare de activitate
Dintre domeniile vulnerabile la mită analizate în acest sondaj, pentru România problema
centrală pare a fi zona atribuirii contractelor publice şi a licenţelor, unde, ca şi în cazul
percepţiei asupra mitei plătită de către firme funcţionarilor publici, România se află pe
penultimul loc, înaintea Africii Sub-Sahariene. Spre deosebire de cazurile precedente unde
opiniile executivilor din România erau foarte aproape de media celor din Europa de Est, în
acest caz opiniile sunt la distanţă mai mare în defavoarea României. Într-o situaţie
similară se află şi zona „obţinerii de soluţionări favorabile în justiţie”.
38
Figura 8-13 Evoluţia percepţiei executivilor asupra deturnării de fonduri publice în

România
O percepţie înspre „nesatisfăcător”, cu tendinţă mult prea mică de îmbunătăţire, se

referă şi la deturnarea fondurilor publice către companii, indivizi sau grupuri datorită
corupţiei.
Figura 8-14 Evoluţia percepţiei executivilor asupra independenţei actului de justiţie în
România
Ca şi în cazul precedent, percepţia de „aproape nesatisfăcător”, cu tendinţă mult prea

mică de îmbunătăţire, se referă şi la independenţa actului de justiţie în România.
39
Concluzie:
Corelând aceste date şi situaţii cu cele rezultate din sondajul realizat de noi, în
perioada martie-aprilie 2010, prin intermediul chestionarului online de pe site-ul
proiectului www.proiect-dma.ro, percepţiile în cadrul mediului de afaceri sunt
consecvente (Anexa 4). Putem concluziona, inclusiv pe baza datelor obţinute de la
grupul ţintă al studiului, prin intermediul focus grupului, şi validate în cadrul
dezbaterii publice, că se impune corectarea cu precădere a următoarelor aspecte, în
vederea stimulării integrităţii în mediul de afaceri românesc şi a combaterii corupţiei:
A. Justiţie, Lege, Jurisprudenţă
 Reglementări necorespunzătoare sau contradictorii care generează corupţie
 Justiţia comercială este deficitară, cu proceduri lungi şi ineficiente
 Legislaţia incidentă cu domeniul, respectiv Codul Muncii şi Legislaţia Fiscală
sunt caracterizate de imprecizie şi de lipsă de claritate
B. Administraţie Publică şi Cadru Instituţional
 Instituţiile publice nu au o bază de date comună pentru sectorul privat cu
care interacţionează
 Codul de etică şi integritate neadoptat de toate instituţiile publice
 Lipsa coordonării între autorităţile publice privind controlul şi verificarea
operatorilor economici
 Maniera de abordare esenţială coercitivă a autorităţilor de verificare şi
control a operatorilor economici
C. Achiziţii Publice
 Supra-evaluarea achiziţiilor cu implicaţii asupra costurilor
 Consiliul Concurenţei nu poate interveni în cazul înţelegerilor dintre
organizatorul şi câştigătorul unei licitaţii în caz de concurenţă neloială
D. Creşterea transparenţei decizionale
 Decizii politice netransparente privind mediul de afaceri
 Acte normative cu dedicaţie pentru actori din mediul de afaceri
E. Întărirea capacităţii instituţionale a agenţiilor anticorupţie
 Atitudine incoerentă a factorului politic faţă de instituţiile fundamentale
constituite pentru combaterea corupţiei
 Lipsa unui sprijin coerent al societăţii civile şi mass-media pentru aceste
instituţii în lupta împotriva corupţiei
8.3 Bune practici în UE

a. Administraţie Comunitară
“Unul dintre motivele succesului UE constă în faptul că instituţiile sistemului său
administrativ se bazează pe integritate. În contextul european, definiţia integrităţii în
cadrul administraţiei publice este mult mai complexă decât la nivel naţional. Ea include
responsabilitatea, transparenţa şi buna comunicare. Toate acestea sunt importante
deoarece noii membri ai Uniunii Europene trebuie să fie capabili să pună în aplicare
acquis comunitar, dar în aceeaşi măsură, să aibă o administraţie publică eficientă atât la
40
nivel central cât şi la nivel local, să fie capabili să implementeze legislaţia Uniunii
Europene. Ar trebui să respecte ceea ce Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii spune în
preambul: „ „Popoarele Europei, în efortul de a crea o uniune de durată între ele, sunt
hotărâte să împartă un viitor paşnic, bazat pe valori comune. Conştientă de moştenirea
sa spirituală şi morală, UE este fondată pe valorile universale şi indivizibile ale
demnităţii umane, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii; de asemenea se bazează pe
principiile democraţiei şi ale statului de drept”. A avea o bună activitate însemnă a fi
pregătit şi a dispune de proceduri simple. A fi pregătit înseamnă a deţine o strategie şi
un control democratic eficient.”6
b. Administraţie Centrală și Locală OLANDA
Discuţiile legate de integritate în Olanda au început în 1992 cu un discurs al doamnei Ien
Dales, pe atunci Ministru al Afacerilor Interne. Discursul a fost destinat Asociaţiei
Municipalităţilor Olandeze. Problema integrităţii a devenit foarte importantă datorită
raportărilor făcute de mass-media către public la foarte multe cazuri de nereguli din
cadrul administraţiei publice. Astfel s-au elaborat un set de principii:
1. Este important să se facă distincţia dintre fraudă/corupţie şi integritate. Frauda şi
corupţia sunt termeni încărcaţi subiectiv, având un conţinut legal bine determinat.
Descentralizarea puterii - strâns legată de integritate - este o noţiune mult mai largă. Se
referă la dispariţia normelor. Aceasta presupune pericolul iminent al afectării reputaţiei
administrative şi politice, prejudiciind integritatea reprezentanţilor administraţiei, ceea
ce poate duce în cele din urmă la corupţie şi fraudă. Tocmai această noţiune mult mai
largă a descentralizării puterii este cea care trebuie dezbătută pentru a lupta cu problema
corupţiei.
2. Mass-media deţine importantul rol de „câine de pază”. Ar trebui să i se acorde o mai
mare importanţă, în aceeaşi măsură în care reprezentanţii acesteia ar trebui să îşi ia
munca în serios: atunci când presa aduce învinuiri, administraţia publică ar trebui să fie în
măsură să ofere răspunsuri clare. Fie o negare clară bazată pe dovezi solide, fie o
acceptare evidentă, însoţită de sancţiunile adecvate. Este foarte dăunătoare crearea unei
situaţii care generează suspiciuni. Aceasta va afecta sfera publică.
3. Rolul conducătorilor este esenţial. Nivelurile superioare ale administraţiei şi politicii
sunt conştiente că ele influenţează într-o mare măsură practica departamentelor
administrative pe care le au în subordine. Funcţiile de vârf sunt esenţiale pentru crearea
unei bariere împotriva diminuării standardelor morale.
4. Democraţia şi integritatea sunt dependente una de cealaltă. Un stat constituţional cu
adevărat democrat incorporează conceptul integrităţii. Acesta nu este un concept care
poate fi compromis. Nu poţi fi „un pic” integru. Dacă integritatea este periclitată, va fi
periclitată şi încrederea cetăţenilor în structurile statului şi democraţia nu va funcţiona.
Bazat pe principiile enumerate mai sus în Olanda a fost creat Codul de Conduită care
conţine:
 Sublinierea necesităţii de a crea un sentiment de apartenenţă, cetăţenii trebuie să
se implice, trebuie să facă parte din procesul de redactare a „Codului de Conduită”
astfel încât să ajungă să îl respecte.
 Problemele legate de integritate nu pot fi acoperite de simpla prezenţă a regulilor.
Realitatea nu poate fi transpusă într-un set de reguli. Tratând aspecte legate de
integritate înseamnă „să nu îţi fie teamă de a te confrunta cu dileme”.
6
Onno Simons, Însărcinat cu Afaceri, Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, INTEGRITATEA ÎN
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ Conferinţă organizată de Asociaţia Pro Democraţia şi fundaţia
transFORMA, 2005
41
 Este necesară crearea unor structuri receptive. Pentru a putea soluţiona dileme,
este în primul rând necesară recunoaşterea lor şi crearea unor structuri în care
discutarea lor să poată fi asigurată. Ministerul Afacerilor Externe al Olandei a
înţeles acest lucru şi a stabilit o „Reţea pentru Siguranţa Integrităţii”, un sistem
de proceduri destinate prevenirii şi raportării posibilelor scăpări în etica
profesională. Această reţea de siguranţă constă, printre altele, într-un număr de
Consilieri de Integritate şi un consilier pe probleme de hărţuire sexuală din cadrul
Ministerului de Externe, cât şi din consilieri pe probleme de integritate locală în
cadrul unor ambasade mai mari.
Principiile de bază ale experienţei Olandei privind integritatea la nivel central și local sunt:
- Integritatea este un concept mai larg decât corupţia şi concentrarea asupra
problemei integrităţii este o precondiţie a luptei împotriva corupţiei.
- Este necesară crearea unui cadru în care dilemele pot fi discutate. Trebuie să se
stabilească o bună încredere, astfel încât oamenii să aducă în discuţie probleme
legate de integritate, care apoi să fie dezbătute în vederea soluţionării lor. Nu va fi
suficient un set de reguli prestabilite.
- Este importantă deschiderea faţă de critici, de exemplu din partea presei, şi
reacţia bazată pe transparenţă.
- Este recomandabilă crearea unor instrumente şi exerciţii practice pentru
rezolvarea problemelor, care nu ar trebui considerate a fi adiţionale. Trebuie alocat
timp suficient prezentării acestor instrumente şi întrebuinţării lor.7
c. Administraţie Publică Locală – Olanda Studiu de caz: Den Helder

Integritatea drept bază a administraţiei publice locale
Integritatea este o problemă împărtăşită pe larg în Olanda. Acest interes nu este motivat
numai de necesitatea unei administraţii publice demnă de încredere şi de calitate foarte
bună dar în aceeaşi măsură şi de anumite incidente care au avut loc în ultimii ani în
Olanda. Un exemplu de incident este aşa numita „chestiune de fraudă în construcţii”.
Aceasta a dus la o anchetă parlamentară, unul dintre cele mai grave mijloace pe care le
posedă politica olandeză. Efectul mare pe care l-a avut, ne face să ne punem întrebarea
dacă acest incident a fost un „simplu incident ghinion” sau a fost un simptom al unei
situaţii de fraudă mult mai structurate în societatea olandeză?
În timpul acestei chestiuni de fraudă în construcţii a ieşit la iveală faptul că întreprinderile
de construcţie încheiaseră acorduri ilegale, secrete cu privire la preţul minim pentru
construcţia unor proiecte infrastructurale mari aşa cum sunt şosele şi drumuri de cale
ferată. Datorită acestui lucru au fost aduse daune financiare Guvernului olandez.
Chestiunea a fost scoasă la iveală de către un aşa numit „trâmbiţaş”, un salariat al uneia
dintre întreprinderile de construcţii care a divulgat acest secret. A fost constatat faptul că
şi funcţionari de stat sau de la primării au fost implicaţi în această chestiune. Aceştia au
ştiut de preţurile minime stabilite şi au profitat şi ei de situaţie. În cele din urmă, aceste
fapte au condus la urmăriri juridice şi la concedierea atât a funcţionarilor de stat cât şi a
salariaţilor din construcţie.
Datorită acestor întâmplări au devenit imediat vizibile urmările dezavantajoase ale
încălcării integrităţii și anume:
7
Nienke Trooster - Adjuncta Şefului Misiunii Ambasadei Olandei la Bucureşti, INTEGRITATEA ÎN ADMINISTRAŢIA
PUBLICĂ LOCALĂ Conferinţă organizată de Asociaţia Pro Democraţia şi fundaţia transFORMA, 2005
42
• Provoacă o mare ştirbire şi de lungă durată a reputaţiei autorităţii publice (afectează

încrederea ei);
• Investitorii particulari şi celelalte organizaţii guvernamentale nu mai sunt interesate în
activitatea locală respectivă. Ei ocolesc o primărie „pătată” sau un minister şi devin foarte
prudenţi în cazul proiectelor mari (comportament de evitare a riscului);
• Frauda a creat apariţia necinstei în proceduri delicate. Şansele de contractare nu au mai
fost egale. Acest lucru afectează de asemenea şi încrederea în administraţia publică;
• Ca urmare, corupţia este foarte scumpă şi costă foarte mult timp şi energie pentru a
rezolva problemele şi a putea domina din nou procesele.
Frauda mare din domeniul construcţiei a fost de mare importanţă şi hotărâtoare pentru
discuţia ce a luat naştere în Olanda cu privire la integritate. Din acest motiv un exemplu
de abordare a problemei l-a constituit localitatea Den Helder prin soluţiile prevăzute în
combaterea fenomenului corupţiei.
Den Helder este o localitate situată în extremitatea nord-vestică a Olandei. Den Helder
are 60.000 de locuitori și a fost dominat foarte mult timp de Marina Regală care a
influenţat foarte mult imaginea oraşului şi care asigură încă nenumărate locuri de muncă.
În Den Helder există o mică mobilitate în ceea ce priveşte munca şi schimbarea
domiciliului, astfel încât putem vorbi despre atitudinea „suntem între prieteni” a
cetăţenilor oraşului. Încheierea afacerilor este simplă, firească şi există posibilitatea
abordării funcţionarilor de stat şi a administraţiei publice. Caracteristica aceasta are, pe
lângă avantajul prezentat, şi un dezavantaj. Există o şansă mai mare de apariţie a
conflictului de interese, ca urmare a funcţiilor duble îndeplinite de funcţionari. Ambianţa
„suntem între prieteni” poate duce la aranjarea unor afaceri într-un mod neacceptabil. În
plus, există riscul de a acoperi reciproc problemele apărute în scopul protejării intereselor
fiecăruia.
Administraţia Locală si-a pus întrebarea cum se poate schimba şi prin urmare a fost creată
o nouă strategie.
De la pericol la şansă: strategie nouă
Intenţia a fost ca strategia cu privire la integritate să fie luată în consideraţie drept o
aplicare sistematică şi largă în oraș. De aceea a fost foarte importantă integrarea ei în
structura şi cultura organizaţiei. Numai în acest caz va avea un efect asupra
administraţiei şi comportamentului politicienilor şi funcţionarilor de stat. Datorită
acestei aplicări largi, sperăm să realizăm o bază fundamentală şi trainică pentru viitor.
Succesul acestei strategii depinde de prezenţa valorilor şi normelor morale bine definite.
Societatea şi administraţia publică trebuie să preţuiască aceste valori şi norme morale. În
cazul în care apare o diferenţă de interpretare a lor, Primăria se va afla într-o situaţie
dificilă. De altfel administratorii, politicienii şi funcţionarii de stat lucrează pentru
societate şi fac parte în acelaşi timp din ea.
Modul de realizare a unei strategii bune, cu privire la integritate, cuprinde trei elemente:
1. Structura: Introducerea unui regulament pe care ne putem baza
2. Cultura: Acordarea unei mari atenţii culturii şi conduitei. În Den Helder se
realizează acest lucru prin acordarea unei mari atenţii implementării
reglementărilor/normelor juridice. Prin intermediul instruirii, comportamentului
exemplar şi manifestării modului de conducere se dorește schimbarea mentalităţii
întregii societăţi cu privire la integritate.
3. Conduita: Integrarea acţiunilor practice. De exemplu propagarea reputaţiei unei
administraţii demnă de încredere care se preocupă de integritate, garantarea
43
integrităţii drept chestiune prioritară în organizaţia administrativă şi în strategia cu

privire la personal şi în cele din urmă la aplicarea unor măsuri în cazul încălcării
integrităţii.
Model cu trei elemente : structura, cultura, conduita
În modelul elaborat de Administraţia Locală sunt trei elemente: structura, cultura şi
conduita care se influenţează reciproc. În lipsa elementelor unuia dintre aceste cercuri
strategia integrităţii se descompune. De aceea s-au formulat activităţi pentru toate cele
trei elemente.
• (Structura) S-au stabilit coduri de conduită pentru Consiliul Local, Primar, consilieri şi
organizaţia administrativă publică. În codurile de conduită sunt notate cele mai
importante reguli care trebuie să fie respectate. Unul dintre efectele apărute este
înscrierea în registre a funcţiilor auxiliare şi a cadourilor primite. Acest lucru contribuie la
desluşirea şi prevenirea eventualelor conflicte de interes ale funcţionarilor.
• (Cultura) În organizaţiile administrative publice s-au introdus din nou depunerea
jurământului sau a promisiunii de onoare. Este un moment marcant, important în care
salariaţii trebuie să realizeze ce responsabilităţi au în slujba de funcţionar într-o
organizaţie administrativă publică. În plus, integritatea rămâne un subiect de discuţie
permanent în cadrul evaluării activităţii salariaţilor.
• (Conduită) S-au încheiat, de asemenea, şi acorduri cu privire la admisibilitatea funcţiilor
duble. De exemplu, acolo unde a fost posibilă apariţia unui conflict de interese, s-au
interzis combinarea funcţiei de funcţionar de stat cu cea de acţionar al unei firme.
Figura 8-15 Model sistemic de stimulare a integrităţii pentru Consiliul Local în Olanda
Concluzie: integritatea - caracteristică a structurii, culturii şi conduitei

În cele din urmă integritatea va deveni o caracteristică importantă a sistemului
organizaţiei municipale. Problemele de felul celor prezentate, vor fi tratate cu conştiinţa
că integritatea reprezintă un element esenţial. În primul rând este necesară o bună
analiză a problemelor, conceperea soluţiilor şi implementarea lor. În special procesul de
implementare consumă foarte mult timp.
Pe lângă acestea, integritatea trebuie să-şi păstreze locul important în programul
politic şi administrativ al ordinii de zi chiar dacă nu există nici un fel de incidente.
44
Prin integrarea sistematică şi structurală în organizaţie cu ajutorul modelului cu cele trei

elemente (cercuri), structură, cultură şi conduită, integritatea devine un aspect
fundamental al stilului de administrare şi guvernare în Den Helder.8
d. Integritatea companiilor – studiu de caz Danemarca

Scurtă introducere despre Novozymes
Novozymes este lider mondial al biotehnicii în ceea ce privește enzimele și micro-
organismele, având estimată o cotă de 45% din piaţă (pe cifrele din 2005). Compania
operează în piaţa business-to-business. Are o cifră de afaceri de 6500 milioane DKK și o
rată operaţională de profit de 19.2% (datele din 2005). Cele peste 600 de produse de la
Novozymes deţin un rol important în numeroase produse, de la alimente la textile și
tratamente de curăţare a apei.
Novozymes a devenit semnatară a United Nations Global Compact în 2002. Acest
angajament a fost integrat în viziunea companiei și în sistemul său de managementul
calităţii, în politicile și standardele sale corporatiste.
Un grup pentru Dezvoltarea Strategiei de Sustenabilitate a Corporaţiei, format din
vicepreședinţi funcţionali și regionali din întreaga organizaţie Novozymes, concepe politica
de responsabilitate socială a companiei și supraveghează eforturile de integrare a
responsabilităţii sociale în practicile cotidiene ale organizaţiei. În fiecare zi, activitatea
acestui grup este coordonată de către un Centru de Dezvoltare a Sustenabilităţii.
La nivel organizaţional, Novozymes este membră a World Business Council for Sustainable
Development, CSR Europe and Accountability. În ceea ce privește integritatea
organizaţională, compania este membră a United Nations Global Compact. De asemenea,
Novozymes coordonează o reţea anticorupţie, formată din companii daneze.
8
dl J.M. Staatsen, Primar localitate Den Helder, Olanda INTEGRITATEA ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ
Conferinţă organizată de Asociaţia Pro Democraţia şi fundaţia transFORMA, 2005
45
Sistemul de integritate în afaceri propus de Novozymes
Raportarea plăţilor
Căutarea Îndrumării Ridicarea Problemei necuvenite şi a
cadourilor excesive
Angajaţii pot aborda Angajaţii pot, în mod
directorii financiari anonim, să semnaleze Angajații trebuie să
regionali pentru o problemă printr-un raporteze orice plată
îndrumare. De domeniu de Intranet necuvenită şi cadourile
asemenea, se pot special destinat excesive către
adresa directorului sau integrităţii afacerii sau directorul financiar
departamentului juridic direct consiliului local.
sau de resurse umane. director.
Directorii financiari locali
Directorii financiari Consiliul Director Directori financiari

regionali regionali
Comitetul de Supraveghere a Integrităţii Companiei
Grupul pentru Dezvoltarea Strategiei de Sustenabilitate
46
Obţinerea de avantaje competitive şi asigurarea unui

management al riscului eficient …
A Asigurarea alinierii la Consolidarea reputaţiei şi a M

V aşteptările clienţilor imaginii A
A N
N A
T G
A E
J M
E E
Întrunirea condiţiilor pentru Oferirea documentaţiei pentru N
plasarea etică a fondurilor de auditori T
C investiții U
O L
M
P R
E I
T S
I C
Pregătirea pentru legislaţia Asigurarea respectării legilor
T U
viitoare şi reglementărilor
I L
V U
E I
... au fost factori cheie de dezvoltare a afacerii
47
Stabilirea consensului, drepturilor și conștientizării organizaţionale

Dezvoltarea măsurilor de integritate organizaţională a durat 12 luni ...
Integritatea organizaţională a fost definită ca zonă de

- interes pentru dezvoltarea strategiei de sustenabilitate
-
- Analiza măsurilor de integritate existente prin
raportare la clienţii şi competitorii existenţi
Prezentarea unor schiţe de măsuri către grupul de
dezvoltare al strategiei de sustenabilitate -
Audieri în cadrul grupurilor funcţionale de
- management
Susţinerea de seminarii legate de punctele

- prinicipale pentru căutarea de îndrumare şi ridicarea
de probleme
Crearea articolului în cadrul raportului anual şi al
publicaţiei shareholderilor -
Managementul executiv aprobă standardele de
- management legate de integritatea organizaţională
S-a fondat o nouă componentă intranet pentru

- integritate
Sistemul de management pentru integritate, inclusiv

Comisia pentru Integritate Organizaţională au -
devenit complet funcţionale
- Informarea directorilor. Articole de presă pe
intranet şi în publicaţia angajaţilor
LANSARE PE DATA DE 1 MAI 2005
-
-Studii de caz publicate în anumite surse de presă cu
responsabilitate socială
-
- Comunicare către partenerii de afaceri
-
- Evaluarea eficacităţii şi posibile revizuiri ale măsurilor
de integritate organizaţională
48
Novozymes – Concluzii
Cazul Novozymes demonstrează că Principiul Anticorupţie al United Nations Global
Compact constituie un cadru de referinţă foarte util pentru conceperea măsurilor de
integritate ale organizaţiei. Folosirea acestui principiu face posibiliă atingerea fragilului
echilibru dintre două obiective contrastante: deţinerea unei consistenţe internaţionale
fără angajarea într-o luptă continuă, precum și adaptarea și aprecierea culturilor
tradiţionale fără încălcarea principiilor.
În termeni mai practici, Cazul Novozymes demonstrează, de asemenea, importanţa
deţinerii unor procese interne menite să identifice motoarele relevante ale afacerii și să
stabilească un consens și o conștientizare relevantă la nivelul organizaţiei în ceea ce
privește integritatea. Mai mult decât atât, cazul demonstrează că nu există o soluţie
standard care să se potrivească tuturor companiilor și că dezvoltarea unei strategii
eficiente de integritate este un proces continuu.
8.4 Bune practici în România
8.4.1 Integritate în Administraţia Publică Locală - Studiu de caz
Proiectul „Integritate în administraţia publică locală” a fost implementat de fundaţia
româno-olandeză TransFORMA (asistată de Bestuursacademie, Maarssen şi de către
municipalităţile Den Helder and Amsterdam) în parteneriat cu Asociaţia Pro Democraţia,
Transparency International – România şi Fundaţia pentru Parteneriat şi Dezvoltare Locală
în perioada martie 2004 - martie 2006, continuat în 2007-2008. Proiectul a beneficiat de
sprijin financiar prin Programul MATRA al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda.
Scopul proiectului a fost reprezentat de consolidarea standardelor de calitate, de
transparenţă şi de integritate ale administraţiei publice locale, precum şi dezvoltarea
capacităţii acesteia de a gestiona în mod corect problemele de interes local. Partenerii
implicaţi în acest proiect au urmărit, astfel, sporirea gradului de informare a cetăţenilor şi
a organizaţiilor neguvernamentale pentru a deveni „puteri locale” capabile să promoveze
practici de integritate şi să monitorizeze politicile administraţiei publice locale.
Programul a debutat prin organizarea, la nivelul fiecăruia dintre oraşele implicate, a unor
Grupuri pentru Integritate Locală (GIL).
Înfiinţarea Grupurilor de Integritate Locală a fost urmată de activităţile de elaborare de
către membrii acestor structuri civice a unei strategii pentru integritate, strategie supusă
dezbaterii şi aprobării Consiliilor Locale.
Formarea Grupurilor de Integritate Locală
Localităţile au fost selectate pentru implementarea acestui proiect în funcţie de mai
multe criterii, una din condiţiile primordiale fiind existenţa unui Club al Asociaţiei Pro
Democraţia în acea localitate (sau în apropiere) care să poată, deci, coordona activitatea
GIL. Localităţile în care s-au format grupuri pentru integritate şi în care s-au elaborat
strategii au fost: Arad, Bacău, Braşov, Cluj, Drăgăşani, Oneşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu,
Timişoara, Turda, Alexandria, Baia Mare, Brăila, Craiova, Focşani, Lupeni şi Oradea.
Elaborarea strategiei GIL
În toate localităţile implicate în proiect a fost desfăşurată o fază preliminară de cercetare
(cercetare desfăşurată de Transparency International – România în colaborare cu Cluburile
APD din localităţile respective), care s-a finalizat cu un raport asupra problemelor de
integritate şi transparenţă de la nivelul administraţiei publice locale.
Procesul de advocacy – promovarea strategiei
49
După elaborarea strategiei, GIL au demarat procesul de advocacy pentru adoptarea

Strategiei în Consiliul Local.
Soluţiile identificate de către expert ca fiind cele mai importante în asanarea unui
potenţial câmp de conflict între GIL şi administraţia publică locală în acest stadiu al
proiectului au fost:
 Relaţionare preliminară cu Primarul şi construcţia unui lobby în raport cu
acesta;
 Construcţia unui suport public al GIL prin mediatizarea iniţiativelor în presa
locală sau direct la nivelul elitei locale.
Adoptarea Strategiei
În cele din urmă, din 10 localităţi, cinci au adoptat Strategia propusă de GIL: Bacău,
Drăgăşani, Oneşti, Râmnicu-Vâlcea, Turda. În Timişoara, au fost adoptate direct măsuri
pe care GIL le-a propus (precum stabilirea unor limite pentru cadourile ce trebuie
declarate de către funcţionarii publici sau restructurarea departamentului de achiziţii
publice). De asemenea, Consiliul Local din Sibiu, deşi nu a adoptat un Cod de conduită
pentru aleşii locali, a inclus în noul regulament intern multe dintre propunerile existente
în Codul de conduită. La Arad şi Cluj-Napoca, procesul de advocacy pentru adoptarea
strategiilor continuă, la Cluj-Napoca existând intenţia de a include Strategia pentru
Integritate Locală în Strategia de dezvoltare a municipiului.
La o inventariere a tuturor strategiilor conturate de GIL, principalele prevederi ce au fost
transformate în hotărâri ale Consiliului Local sunt:
 informarea cetăţenilor asupra declaraţiilor de avere şi de interese ale consilierilor
locali;
 afişarea rapoartelor anuale de activitate ale consilierilor locali;
 îmbunătăţirea informării cetăţenilor cu privire la activităţile autorităţilor locale;
 redefinirea structurii organizatorice a primăriei, prin realizarea „biroului unic”;
 organizarea de întâlniri periodice cu Comitetele Consultative Cetăţeneşti la nivel
de cartiere;
 informarea trimestrială a cetăţenilor cu privire la cheltuielile publice;
 verificarea incompatibilităţilor;
 adoptarea unor declaraţii împotriva migraţiei politice;
 implicarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor;
 dezvoltarea unor grupuri de lucru în sensul instituţionalizării parteneriatului public-
privat;
 transparenţa achiziţiilor publice.
8.4.2 Promovarea democraţiei participative prin Centrele de Asistenţă

Anticorupţie pentru Cetăţeni (ALAC)
Proiectul îşi propune să utilizeze instrumentele de luptă împotriva corupţiei pentru a
implica cetăţenii şi participarea civică în spaţiul european.
Obiective ale proiectului:
1. Cercetarea cadrului legal european în ceea ce priveşte drepturile şi
responsabilităţile cetăţeneşti;
2. Promovarea metodologiei ALAC la nivel european şi recomandarea ca şi model de
bune practice.
Publicaţii elaborate:
1. Studiu privind democraţia participativă şi cadrul legal la nivel European;
50
2. Raport operaţional asupra mecanismului ALAC la nivel naţional;

3. Raport general privind situaţia ALAC-urilor.
8.5 Concluzii
Lupta împotriva corupţiei are atât o dimensiune punitivă cât şi o dimensiune preventivă.
Cu cât mai multe tranzacţii se desfăşoară în condiţii de piaţă, cu atât mai redusă este
influenţa arbitrară a deciziei publice.
Concluzia pe care o putem desprinde în urma evidenţierii acţiunilor internaţionale și
naţionale de luptă împotriva corupţiei constă în faptul că solidaritatea la nivel global va
ajuta şi va întări capacitatea fiecărei ţări de a preveni şi a controla corupţia.
9.Analiza Situaţiei Prezente

9.1 Raportul CE pe justiţie
Raportul de monitorizare lansat de Comisia Europeană în Martie 2010 indică o situaţie
asemănătoare cu cea înregistrată de România în Indicele de Percepţie a Corupţiei 2009, în
care pentru prima dată din 2002 România nu a mai înregistrat nicio îmbunătăţire în
rezultatele obţinute în lupta împotriva corupţiei. Autorităţile de la Bucureşti, indiferent
de culoarea lor politică, răspund criticilor formulate în procesul de monitorizare cu
măsuri lipsite de conţinut şi de impact. De aceea, cu toate că au fost adoptate măsuri
legislative semnificative de la instituirea Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV),
eficacitatea şi impactul acestora nu au fost încă dovedite pe deplin în practică.
Un caz emblematic în această privinţă este Legea 52/2003 privind transparenţa
decizională a cărei nerespectare a dus la deficienţe majore în procesul de adoptarea a
noilor Coduri. Abordarea netransparentă a procesului decizional a produs consecinţe
similare şi în ceea ce priveşte legea salarizării unice, legea pensiilor sau legea educaţiei,
ori în procesul de elaborare şi adoptare a bugetelor locale. Lipsa consultărilor la nivelul
societăţii în privinţa unor proiecte cu efecte majore asupra interacţiunilor şi structurilor
din societate a dus de aceea la adoptarea unor acte care încă trebuie să-şi dovedească
oportunitatea şi adecvarea la realităţile României. Transparency International România a
arătat în repetate rânduri că perpetuarea acestei stări de provizorat în ceea ce priveşte
eficacitatea luptei împotriva corupţiei a condus la vulnerabilizarea excesivă a tuturor
pilonilor de integritate, inclusiv a celor nou creaţi sub presiunea clauzei de salvgardare.
După cum se remarcă în analiza CE, de la jumătatea anului 2009, „nu s-a putut nota nici o
îmbunătăţire efectivă în ceea ce priveşte situaţia dificilă a resurselor umane în sistemul
judiciar”. Protestele judiciare din septembrie 2009 au acutizat criza din sistem, însă lipsa
acţiunilor concrete şi coerente îndreptate către corectarea politicii de depreciere a
statutului profesiei juridice face previzibile nu doar lipsa unei îmbunătăţiri de stare, ci şi
riscul continuării crizei din sistem. De altfel, adâncirea deficitului de personal era
previzibilă având în vedere că în cursul anului 2009 au existat presiuni constante
referitoare la modificarea statutului profesional şi salarial al magistraţilor.
Toate acestea afectează grav credibilitatea reformelor şi a României în general, şi
contribuie la reducerea în şi mai mare măsură a competitivităţii României pe piaţa
fondurilor publice europene. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât România se confruntă
în prezent inclusiv cu probleme în gestionarea fondurilor care au fost deja accesate,
fonduri care ar putea compensa o parte din efectele crizei financiare şi care ar putea
susţine eforturile de regularizare şi de îndeplinire a obligaţiilor asumate.
51
În acest context, Transparency International România apreciază că menţinerea

mecanismului de verificare şi cooperare este de natură să genereze progrese în
reformarea sistemului judiciar şi în lupta anticorupţie numai în măsura în care el va fi
însoţit de un mecanism de evaluare a impactului măsurilor adoptate. Lipsa unui asemenea
mecanism are ca efect mai degrabă perpetuarea şi amplificarea situaţiilor de
neconformitate decât reducerea vulnerabilităţilor care afectează sistemul naţional de
integritate.
Asigurarea statului de drept şi lupta împotriva corupţiei sunt priorităţi naţionale, pe care
România nu trebuie să îşi permită să le ignore şi pe care trebuie să le abordeze
independent de existenţa sau nu a unei monitorizări internaţionale, sau de concluziile unei
astfel de monitorizări.
9.2 Raportul Departamentului de Stat privind Drepturile Omului

Principalele aspecte remarcate în raport:
 Constituţia prevede un sistem judiciar independent şi, în general, Guvernul a respectat
independenţa sistemului judiciar. Cu toate acestea, sistemul judiciar nu a beneficiat
de încrederea publicului în ceea ce priveşte tragerea la răspundere a judecătorilor şi
faptul că aceştia nu servesc interese politice sau financiare. În rândul opiniei publice,
a existat percepţia larg răspândită că sistemul juridic este corupt, încet şi adesea
incorect.
 În decursul anului, ONG-urile şi oficialii au criticat frecvent sistemul juridic. Una dintre
cauze a fost eşecul organismului de supraveghere a sistemului judiciar, Consiliul
Superior al Magistraturii (CSM), în elaborarea de proceduri pentru soluţionarea
potenţialelor conflicte de interese în rândul membrilor săi.
 În unele cazuri, reclamanţii au întâmpinat dificultăţi privind aplicarea verdictelor
civile, deoarece procedura de aplicare a hotărârilor judecătoreşti a fost nepractică şi
a produs întârzieri.
 Observatorii şi-au exprimat îngrijorarea privind lipsa imparţialităţii juridice,
deoarece unii parlamentari au continuat să profeseze în calitate de avocaţi ai apărării,
atât personal, cât şi prin asociaţii lor de la firmele de avocatură.
 Pe parcursul anului, reacţia ineficientă a Guvernului la problema corupţiei a fost, în
continuare, un punct central al criticilor publice, dezbaterii politice şi al analizei
jurnalistice.
52
9.3 ANALIZA SWOT A MEDIULUI DE AFACERI

Obiectivul „Mediul de Afaceri Românesc – Integritate sporită prin transparenţă, educare şi angajare sporită în lupta anticorupţie”
Analiza SWOT a fost realizată în cadrul consultărilor cu mediul de afaceri şi validată în timpul dezbaterilor publice. Aceasta reprezintă în
mod consecvent şi aspectele prezentate în cadrul studiului.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Cadru juridic de reglementare, aliniat la normele UE  Incapacitatea de a trage fondurile puse la dispoziţie de către UE pentru
 Există proiecte pentru dezvoltarea sistemul de integritate socială şi România în cadrul programelor operaţionale din fondurile structurale şi
pentru consolidarea instituţională a luptei anticorupţie necheltuirea acestora;
 Există un cadru instituţional pentru combaterea « corupţiei mari » (legea  Atitudine incoerentă a factorului politic faţă de instituţiile
nr. 144/2007 Agenţia Naţională de Integritate - legea ANI) fundamentale constituite pentru combaterea corupţiei
 Există cadrul instituţional al Avocatului Poporului în domeniul  Lipsa unui sprijin coerent al societăţii civile şi mass-media pentru aceste
reglementării relaţiei sector privat - sector public instituţii în lupta împotriva corupţiei
 Sunt emise acte normative referitoare la accesul la informaţii publice și  Număr mare de reglementări care fac dificilă respectarea legii de către
transparenţa decizională companii;
 Există practica obligativităţii auditului financiar şi al declaraţiilor de  Justiţia comercială este deficitară, cu proceduri lungi şi ineficiente;
natura obligaţiilor fiscale  Legislaţia incidentă cu domeniul, respectiv Codul Muncii şi Legislaţia
 Ministerele au înfiinţat departamente pentru sesizarea de nereguli Fiscală sunt caracterizate de imprecizie şi de lipsă de claritate;
 Un număr de companii din România au aderat la PACI  Implicarea statului prea mare în activitatea mediului de afaceri ceea ce
conduce la neutilizare de către companii a principiului
 Înregistrarea on-line a actelor constitutive sau modificări ulterioare ale autoreglementării;
documentelor constitutive ale societăţilor comerciale a redus punctele
de contact public-privat  Instituţiile publice nu au o bază de date comună pentru sectorul privat
cu care interacţionează;
 Legea insolvenţei şi practica selectării aleatoare a judecătorilor sindici a
fost ameliorată  Codul de etică şi integritate neadoptat de toate instituţiile publice;
 Atitudinea şi mentalitatea faţă de actele de corupţie este în curs de  Lipsa coordonării între autorităţile publice privind controlul şi verificarea
schimbare prin mijloace de mediatizare şi campanii anticorupţie operatorilor economici;
 Mass-media este preocupată de dezvăluirea şi incriminarea corupţiei  Metodologie de auditare inconsecventă;
 Presiune în creştere din partea comunităţii de afaceri asupra  Transparenţă limitată a mediului de afaceri în ceea ce priveşte
legislativului și executivului referitor la lupta împotriva corupţiei acţionariatul, informaţiile financiare etc.;
 Organizaţiile patronale și sindicale realizează dezbateri publice pe tema  Modul de evaluare a achiziţiilor publice induc costuri foarte mari;
luptei anticorupţie  Decizii politice netransparente privind mediul de afaceri;
 Camerele de Comerţ, Patronate, ANRE, IFAC, Curtea de Conturi, Poliţie  Acte normative cu dedicaţie pentru actori din mediul de afaceri;
au introdus Codul de etică şi integritate  Nerespectarea Directivei 2006/123/CE, Directiva Servicii;
 Companii multinaţionale, alte organizaţii publice sau private sunt  Preocupare redusă de a investi în dezvoltarea cunoştinţelor de
53
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

preocupate de elaborarea şi introducerea Codului de etică şi integritate management;
în vederea definirii şi respectării principiilor de etică atât în afaceri cât  Interes scăzut al companiilor de a apela la consultanţă şi instruire;
şi în relaţia cu publicul şi angajaţii
 Rolul mediului de afaceri în promovarea integrităţii publice este încă
 Practica emergentă a auditurilor în cadrul companiilor ca modalitate de limitat: iniţiativele de promovare a integrităţii şi a responsabilităţii
a atesta comportamentul competitiv corect faţă de partenerii de afaceri corporatiste au fost neînsemnate la nivel de impact;
şi de a câştiga încrederea consumatorilor
 Managementul defectuos (neprudenţial) al sistemului bancar în raport cu
marii săi clienţi (large corporate) la acordarea de credite şi alte tipuri de
finanţări.
OPORTUNITĂTI PERICOLE
 Statutul de membru în UE cu avantajele care decurg din acesta;  Opoziţia clasei politice la măsuri anticorupţie prin ignorarea lor;
 Existenţa Fondurilor nerambursabile ale UE alocate în sprijinirea  Lipsa de continuitate a demersurilor de luptă împotriva corupţiei;
creşterii Integrităţii în Afaceri, Transparenţei şi Luptei
 Pierderea investiţiilor străine din cauza costurilor calculate de
anticorupţie;
aceştia pentru corupţie;
 Monitorizarea României de către organismele internaţionale
 Criza economică şi financiară prelungită;
referitor la corupţie;
 Număr mare de reglementări care conduc către o „hărţuire
 Impunerea unor constrângeri foarte dure din partea
administrativă” generatoare de mică corupţie;
finanţatorilor (IMF, WB, CE);
 Rol diminuat de intervenţie al Consiliului Concurenţei în cazul
 Preluarea şi adaptarea la realităţile româneşti a politicilor şi
înţelegerilor dintre organizatorul licitaţiilor şi câştigătorii ei;
măsurilor europene în domeniul luptei anticorupţie;
 Perpetuarea modului de transpunere de tip lacunar a legislaţiei
 Preocuparea României de atragere a investiţiilor străine;
europene şi implementarea legislaţiei transpuse deficitară;
 Internaţionalizarea afacerilor româneşti şi intrarea pe pieţe
 Sistemul de educaţie al auditorilor nu este focalizat pe activitatea
internaţionale mature va conduce la afilierea la principiile de
de îndrumare şi educare;
integritate verificate;
 Maniera de abordare esenţial coercitivă a autorităţilor de verificare
 Existenţa Ghidului pentru restructurarea afacerilor propus de
şi control a operatorilor economici şi lipsa unor etape intermediare
către World Bank;
de conformare voluntară;
 Reforma de simplificare administrativă generată de
 Codul de etică şi integritate nu este luat în considerare la momentul
implementarea Directivei 2006/123/CE, Directiva Servicii;
evaluării calităţii unei organizaţii private, iar implementarea lui este
 Invitarea României la elaborarea unui catalog de instrumente şi
54
OPORTUNITĂTI PERICOLE
bune practici conform hotărârii Reuniunii OECD de la Paris; încă nerealizată chiar la nivelul instituţiilor care l-au adoptat;
 Introducerea Codului de bune practici a marilor lanţuri de  Relaţia cu un public ne-educat conduce la consum excesiv de timp
magazine (hipermaket-urile); şi uzură fizică a personalului care are expunerea cea mai mare la
relaţia cu publicul
 Accesul la un cadru instituţional şi legislativ european care oferă
noi instrumente de promovare a integrităţii (ex OLAF, legea  Transparenţa redusă a pieţelor şi nerespectarea angajamentelor
concurenţei); faţă de consumator;
 Decizia de simplificarea a procedurilor administrative şi  Mobilitatea mare a personalului în instituţiile publice;
reducerea birocraţiei;
 Deprimarea mediului de afaceri privat din cauza restrângerii până la
 Extinderea practicii de solicitare a Certificării de integritate; dispariţie a accesului la surse de finanţare, această presiune va crea
oportunitate pentru corupţie.
 Extinderea practicii de blacklisting şi whitelisting a partenerilor
de afaceri;
 Utilizarea procedurii de Mediere ca etapă premergătoare actului
de justiţie și arbitrajul;
 Dezvoltarea societăţii informaţionale corelată cu creşterea
accesului la informaţii;
 Lobby în mediul de afaceri pentru promovarea principiilor de
Integritate;
 Necesitatea utilizării eficiente a resurselor în situaţie de criză
economică şi elaborarea de reguli şi proceduri integrate
transparente şi corecte.
55
10.Concluzii şi recomandări
10.1 Obiective de atins pentru stimularea integrităţii şi a luptei anticorupţie în mediul de
afaceri românesc
Domeniul Obiectiv general Obiectiv specific
Unificarea jurisprudenţei
Modificarea cadrului legislativ referitor la
achiziţiile publice pentru evitarea „fraudei
legale” şi reducerea termenelor de derulare
Cadru legislativ coerent şi a procesului
Justiţie, Lege eficient în special în domenii
Jurisprudenţă cheie, achiziţii publice, fonduri Creşterea rolului CSM de evaluare a
europene corectitudinii şi aplicării unitare a legislaţiei
în actul de justiţie
Simplificarea procedurilor de accesare a
fondurilor europene în conformitate cu
principiul „better regulation”
Adoptarea Directivei UE 2006/123/CE,
Directiva Servicii privind înfiinţarea Punctului
Unic de Contact
Elaborarea şi implementarea unei grile de
evaluare a sesiunilor de dezbatere publică
Administraţie Consolidarea cadrului Elaborarea la nivelul Guvernului a unui
publică şi cadru instituţional şi a capacităţii calendar integrat de evenimente şi campanii
instituţional administrative de promovare şi educare în domeniul
prevenţiei şi eradicării corupţiei
Monitorizarea la nivelul Guvernului a
existenţei şi a modului de aplicare a
procedurilor anticorupţie la nivelul fiecărei
instituţii din subordine
Extinderea infrastructurii de e-governance
Creşterea Întărirea capacităţii de
transparenţei colaborare cu mediul de Elaborarea şi adoptarea pactelor sociale la
decizionale afaceri nivelul ministerelor şi agenţiilor ca mecanism
consultativ permanent
Elaborarea, adoptarea şi monitorizarea
respectării pactelor de integritate la nivelul
fiecărei autorităţi contractante
Generalizarea practicii de evaluare
Elaborare şi implementarea
independentă a modului de îndeplinire a
Achiziţii publice unui sistem de prevenire a
obligaţiilor contractuale
corupţiei
Elaborarea statutului şi a responsabilităţilor
evaluatorului independent referitor la
rezultatele evaluării modului de îndeplinire a
obligaţiilor contractuale
Finalizarea procesului de colectare şi
accesare integrată la nivel naţional a
informaţiilor necesare activităţii de
Întărirea capacităţii Elaborarea cadrului naţional de prevenţie şi luptă împotriva corupţiei
instituţionale a integrare a activităţii
Clarificarea codului penal în domeniul
agenţiilor organismelor implicate în lupta
corupţiei şi adaptarea sa la practica UE
anticorupţie anticorupţie
Agrearea modului unitar de interpretare a
legislaţiei existente în domeniul corupţiei de
către Curtea de Conturi
56
10.2 Obiective şi măsuri propuse pentru strategia guvernamentală MECMA

Integritatea creează un mediu concurenţial corect şi sprijină creşterea pe termen lung a
productivităţii. Mediul de afaceri ar trebui să privească valoarea de piaţă, adusă de aderarea
faptică şi nu una declarativă, la standardele de anticorupţie şi integritate.
Din structura obiectivelor şi în urma investigărilor descrise în studiu, propunem un set de măsuri
ce pot fi incluse în Strategie:
Obiectiv General
1. Cadru legislativ coerent şi eficient în special în domenii cheie, achiziţii publice,
fonduri europene
Măsuri
 Combaterea evaziunii fiscale şi a corupţiei de către organele fiscale, prin
dreptul de acces al acestora la evidenţele bancare privind conturile existente
în bănci ale persoanelor fizice cu venituri mari
 Acţiuni de informare şi educare pentru familiarizarea cu regulamentele şi deciziile
comunitare
 Reglementarea legislativă a activităţii de lobby pentru eliminarea traficului de
influenţă
 Modificarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice (Ordonanţa 34/2006) pentru
evitarea „fraudei legale”, reducerea termenelor de derulare a procesului şi
crearea de mecanisme de departajare a ofertanţilor care au adoptat principiile
eticii şi de integritate în afaceri
 Simplificarea şi accelerarea procesului de evaluare a proiectelor depuse de mediul
de afaceri pentru accesarea fondurilor europene existente.
 Stabilirea unor criterii clare de selectare a ofertelor pe baza raportului
calitate/preţ care să evidenţieze avantajul economic.
Obiectiv General
2. Consolidarea cadrului instituţional şi a capacităţii administrative
Măsuri
 Adoptarea Directivei UE 2006/123/CE, Directiva Servicii privind înfiinţarea
Punctului Unic de Contact;
 Construirea de sisteme de baze de date integrate cu alte instituţii
specializate (ANI, DNA, ANRMAP) privind integritatea în afaceri a firmelor de
pe piaţă;
 Reformularea criteriilor existente privind evaluarea performanţei personalului
din administraţia centrală şi locală, pentru a evidenţia comportamentul şi
vulnerabilitatea la corupţie;
 Creşterea eficienţei consultării autorităţii centrale şi locale cu mediul de
afaceri şi societatea civilă;
 Definirea sistemului de identificare şi evaluare a riscului şi a vulnerabilităţii la
corupţie în procesul de elaborare a actelor normative.
Obiectiv General
57
3. Întărirea capacităţii de colaborare cu mediul de afaceri

Măsuri
 Elaborarea unui sistem de monitorizare a comportamentului proactiv al
administraţiei publice de a furniza informaţii publice complete, accesibile,
uniform distribuite şi gratuite
 Implementarea pe scară largă a infrastructurii e-governace
 Stimularea introducerii de coduri de etică bazate pe principiul „toleranţă
zero” la corupţie, precum şi emiterea unor certificate de integritate cu
respectarea principiilor concurenţei
 Promovarea exemplelor pozitive de etică în afaceri pentru sensibilizarea
mediul de afaceri
Măsurile prezentate reprezintă o sinteză a unui număr de 30 de măsuri propuse pentru

dezbatere în cadrul evenimentului realizat pe data de 8 aprilie 2010 (Anexa 8). În urma
procesării informaţiilor furnizate prin intermediul Chestionarului investigare a percepţiei
participanţilor la sesiunea de dezbateri referitoare la măsurile propuse s-au desprins
următoarele concluzii generale:
 Respondenţii în totalitatea lor şi-au exprimat opinia referitor la un număr de 30 de
măsuri propuse fiind rugaţi ca pentru fiecare măsură propusă să se exprime referitor la
criteriile următoare: relevanţa, eficienţa, eficacitatea, impactul şi sustenabilitatea
fiecăreia dintre ele.
 Măsurile propuse au fost grupate pe următoarele domenii majore de intervenţie, aşa cum
sunt exprimate în documentul „Standarde minimale obligatorii pentru buna guvernare,
măsuri de creştere a integrităţii publice şi combatere a corupţiei” 9 , propus de către
Transparency International România:
o Justiţie, Lege, Jurisprudenţă;
o Administraţie Publică şi Cadru Instituţional;
o Achiziţii publice;
o Creşterea transparenţei decizionale;
o Întărirea capacităţii instituţionale a agenţilor anticorupţie.
 Cu toate că datele au fost analizate utilizând mecanismele statistice, informaţiile sunt
prezentate sub aspect mai mult calitativ, prezentul studiu având drept obiectiv principal
evaluarea situaţiei în ansamblul mediului de afaceri şi nu fundamentarea ştiinţifică a
subiectului investigat.
Datele care au stat la baza concluziilor sunt prezentate în Anexa 9.
În ansamblul lor măsurile propuse au fost percepute de către participanţii la sesiunea de
dezbatere ca având un grad mare pentru toate criteriile menţionate. Diferenţele numerice
dintre categoriile investigate, identificate prin analiza statistică, nu sunt relevante din punct de
vedere ştiinţific şi nu pot fundamenta o departajare sau ierarhizare între categoriile de măsuri
dar pot indica o direcţie de orientare a percepţiei respondenţilor.
9
Pe baza analizei măsurilor anticorupţie promovate de executiv în cursul anului 2009, precum şi a programelor
electorale propuse de candidaţii la preşedinţie, pe baza nevoilor identificate în rapoartele generale de monitorizare
ale Comisiei Europene, precum şi a celor din rapoartele diagnostic ale Băncii Mondiale, GRECO, Transparency
International România, a fost propusă adoptarea unui set minimal de măsuri urgente în domeniile Justiţiei,
Administraţiei Publice, Achiziţiilor publice, Transparenţei decizionale, respectiv al Capacităţii instituţionale privind
agenţiile anticorupţie.
58
Din acest punct de vedere se remarcă grupul de măsuri legate de Întărirea capacităţii
instituţionale a agenţiilor anticorupţie care au fost percepute de către participanţii la
dezbatere ca având cea mai mare relevanţă, eficienţă, eficacitate, impact şi sustenabilitate în
efortul de reducere a gradului de corupţie. Rezultatul indică necesitatea responsabilizării
Direcţiei Naţionale Anticorupţie în elaborarea strategiei de prioritizare a criteriilor obiective
de stabilire a politicii penale şi combatere a corupţiei şi a Curţii de Conturi în îmbunătăţirea
procesului de control şi de audit extern.
Cu alte cuvinte participanţii îşi exprimă susţinerea lor pentru existenţa unor organisme de
control care să-şi exercite activitatea în mod transparent echitabil şi care să exercite o
activitate de îndrumare şi control.
În percepţia grupului de participanţi referitor la relevanţa, eficienţa, eficacitatea, impactul şi
sustenabilitatea măsurilor propuse pentru reducerea gradului de corupţie, grupul de măsuri
propuse referitoare la Lege, Justiţie şi Jurisprudenţă se află pe poziţia a doua din perspectiva
contribuţiei sale la asanarea mediului de afaceri. Măsurile privind claritatea şi simplificarea
legislaţiei în domeniile achiziţii publice şi fonduri europene au fost percepute de către
participanţi ca având cel mai ridicat grad din acest grup pentru criteriile analizate.
Percepţia respondenţilor referitor la grupul de măsuri propuse privind Întărirea capacităţii
instituţionale a agenţiilor anticorupţie şi în domeniul Lege, Justiţie şi Jurisprudenţă
conduce către concluzia că participanţii recunosc relevanţa, eficienţa, eficacitatea, impactul şi
sustenabilitatea acestor seturi de măsuri pentru contribuţia lor la reducerea corupţiei în mediul
de afaceri. Organismele de control alături de sistemul juridic sunt chemate, în percepţia
participanţilor, să reducă nivelul corupţiei în mediul de afaceri în contextul existenţei unui
mod transparent şi echitabil de exercitare a controlului prin exercitarea activităţii de
îndrumare în contextul unui sistem legislativ simplificat care să permită companiilor o
înţelegere şi aplicare facilă şi eficientă a reglementărilor şi dispoziţiilor legale.
De remarcat că, în cadrul grupului de măsuri referitoare la Creşterea transparenţei
decizionale, cele mai apreciate s-au referit la crearea unui sistem clar, instituţionalizat şi
procedural, privind colaborarea dintre mediul de afaceri şi guvern în procesul decizional.
11.Adoptarea de coduri de etică şi conduită ca măsuri de promovare a integrităţii şi

comportamentului responsabil în mediul de afaceri
Printre multiplele măsuri de acţiune pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri se înscrie şi

politica de promovare pe scală largă a procesului de auto-reglementare, respectiv promovarea
practicii de elaborare a codurilor de integritate privind etica şi conduita în afaceri şi în
raporturile comunităţii de afaceri cu instituţiile publice.
Practica acestora este larg utilizată pe plan internaţional 10 şi poate contribui substanţial la
creşterea interacţiunii dintre companii, cu membrii din asociaţii profesionale, organizaţii
patronale, în cadrul camerelor de comerţ, dar şi în raporturile cu Guvernul şi autorităţile locale,
cu proprii angajaţi şi, nu în ultimul rând, cu consumatorii, contribuind la creşterea potenţialului
de competitivitate şi de profit într-un climat de afaceri sănătos.
Deşi, în mediul de afaceri din România sunt dezbateri pe această temă şi chiar sunt înregistrate
de un număr de ani şi unele iniţiative în acest sens, există încă o puternică dispută şi atitudine
ezitantă în legătură cu necesitatea lor reală, conţinutul, modul de implementare şi
monitorizarea progreselor.
La modul general, termenul folosit este cel de Cod de Integritate. O parte dintre confuzii sunt
alimentate şi de dificultatea marcării distincţiei dintre ceea ce înseamnă un Cod de Etică în
10
In cuprinsul acestui capitol sunt prezentate două exemple, unul din Marea Britanie şi un altul din Australia
59
afaceri, un Cod de Guvernanţă Corporativă şi unul de Conduită. Ca urmarea a marcării

particularităţilor dintre diferitele tipuri de coduri, este cert faptul că cele de etică în afaceri
sunt centrate pe normarea voluntară şi modelarea comportamentului patronilor, membrilor,
conducerii, angajaţilor în raporturile dintre ei, în relaţia lor cu autorităţile şi administraţia, şi în
raporturile lor cu consumatorii şi ceilalţi parteneri (furnizori, creditori, concurenţi, etc.).
Acest proces normativ voluntar se înscrie în ceea ce numim politică de auto-reglementare, acolo
unde regulile sunt identificate şi adoptate nu pe bază obligatorie, de conformitate legală, ci în
baza acordului comun şi a conştientizării nevoii de reguli autoimpuse. În schimb, pentru a
asigura caracterul voluntar al aplicării se cere o puternică consultare în elaborarea şi adoptarea
normelor şi principiilor respective, astfel încât ele să se dovedească sustenabile.
Printre cauzele posibile care conduc la o promovare încă pe scală restrânsă 11 a codurilor de
integritate se pot înscrie:
 Demonetizarea valorilor etice a comportamentului integru şi responsabil;
 Izolarea în care îşi desfăşoară activitatea cele mai multe dintre firme şi ponderea scăzută
a participării active în structuri asociative;
 Mediul economic lipsit de transparenţă şi caracterizat de corupţie. În acest din urmă caz,
trebuie să remarcăm cercul vicios care se instalează între comunitatea de afaceri şi
mediul în care ea funcţionează, tocmai în sensul în care absenţa comportamentului
integru şi responsabil alimentează lipsa de transparenţă a mediului economic cu
consecinţe grave în spaţiul atitudinii coruptive şi proliferării corupţiei, care în final se
întoarce negativ asupra tuturor participanţilor la piaţă, îngrădindu-le accesul la resurse şi
pieţe;
 Nu în ultimul rând, absenţa unor măsuri de susţinere îndreptate către companiile care
înţeleg primele aceste prerogative şi doresc să-şi construiască un sistem de integritate
bazat pe valori sau să adere la iniţiative internaţionale în acest sens, precum iniţiativa
condusă de Forumul Economic Mondial privind Parteneriatul Împotriva Corupţiei (PACI) pe
principiul „toleranţă zero la mită”
Codurile de Etică în afaceri, Codurile de Conduită şi bunele practici de guvernanţă corporativă
sunt instrumente devenite clasice de promovarea a politicilor de auto-reglementare normativă şi
de implementare voluntară a acestor norme, principii, reguli şi valori de comun acord agreate.
Premise favorabile:
Elaborarea şi promovarea Codului de Etică în afaceri este natură să contribuie la crearea unui
comportament integru şi responsabil, la construirea unui mediu de afaceri sănătos, favorabil
protejării competiţiei libere pe piaţă.
Pentru a întreţine cele mai bune deprinderi este important, în special, pentru orice organizaţie
să dezvolte un cod de etică care ulterior să fie adoptat şi promovat pe baze voluntare.
Codul de etică trebuie să reglementeze activitatea şi comportamentul, atât pentru
managementul organizaţiei, pentru personalul angajat, dar şi pentru membrii respectivei
asociaţii de afaceri. Codul de etică în afaceri formează şi reflectă cultura organizaţiei, descriind
esenţa valorilor care ghidează luarea deciziilor de către structurile de conducere alese sau a
celor numite, pe baza principiilor şi a valorilor organizaţiei respective. Codul de etică se referă
la acordul unanim de a respecta spiritul şi litera legii, dar transcende acest spaţiu şi se
concentrează implicit, pe valorile, principiile şi politicile organizaţiei.
Cuprinsul unui Cod de etică în afaceri
11
S-au identificat exemple oferite de Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIMMR) şi,
respectiv Codul Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti (CCIRB) la momentul adoptării
60
Un cod de etică în afaceri se poate referi la o multitudine de teme care preocupă organizaţia
sau comunitatea de afaceri în ansamblul ei, precum: conflictul de interese, principii
comportamentale în raport cu investitorii, angajaţii, funcţionarii publici şi autorităţi,
comunitate şi modul în care organizaţia înţelege să-l identifice şi soluţioneze, promovarea
transparenţei, de aşa natură încât să se asigure confidenţialitatea informaţiilor, dar şi obligaţia
furnizării de informaţii de natură publică.
De asemenea, Codul de Etică în afaceri poate aborda aspecte precum primirea de cadouri,
divertisment şi alte foloase necuvenite de către conducerea organizaţiei, poate trata aspecte
precum prevenirea mitei şi corupţiei, ca de exemplu, modalităţile de utilizarea a activelor
respectivei organizaţii.
Metode de elaborare şi adoptare
Există multe moduri de a dezvolta un cod de etică în afaceri. Orice metodă ar fi aleasă,
este esenţial ca aceasta să fie agreată de întreaga organizaţie, astfel încât să devină un element
de auto-reglementare la nivelul acesteia.
Dezideratul aplicării non-coercitive cere acceptul prealabil al tuturor membrilor
organizaţiei şi, prin urmare, dezbaterea publică a principiilor introduse şi a modului lor de
rezolvare. În absenţa unei dezbateri prealabile, multe organizaţii pot adopta Coduri de Etică în
afaceri, dar ele riscă să rămână documente într-un sertar.
Etape în elaborarea unui Cod de Etică
În continuare sunt prezentaţi paşii-cheie în dezvoltarea unui Cod de Etică propriu-zis:
 Identificarea unor „organizaţii care au făcut deja paşi importanţi „, capabile a furniza
exemple de bună practică şi a inspira credibilitate. Aceşti aşa-zişi „campionii” pot fi
implicaţi în supravegherea procesului de elaborare a codului la o scală mai amplă.
 Alcătuirea unui grup de lucru. Grupul de lucru va elabora codul. Acesta va începe cu
identificarea cuvintelor-cheie care exprimă principiile şi valorile organizaţiei, cum ar fi:
„integritate”, „încredere” sau „transparenţă”. Aceste cuvinte trebuie definite printr-un
sistem de principii (la care aderă organizaţia) pe care le foloseşte organizaţia în relaţiile
sale zilnice cu partenerii săi interni şi externi.
 Proces consultativ de testare a acceptabilităţii proiectului de cod în mediul de afaceri.
Codul astfel alcătuit trebuie testat pe plan intern. De obicei, el este discutat cu conducerea
pentru a vedea dacă este în linie cu politicile organizaţiei şi apoi cu ceilalţi manageri, cu
personalul şi, în cazul unei asociaţii, cu membrii acesteia.
 Adoptarea oficială a codului. Codul trebuie adoptat formal de către conducerea
companiei/asociaţiei şi ratificat de către Adunarea Generală a membrilor asociaţiei. Înainte
de prezentarea în plen se redactează şi o Notă de fundamentare, prin care se justifică
importanţa utilizării codului.
 Publicarea codului. Codul trebuie să fie publicat şi distribuit tuturor membrilor, conducerii
şi personalului. Codul trebuie făcut cunoscut, atât în interiorul, cât şi în exteriorul
organizaţiei, prin publicare pe pagina web a Ministerului, camerelor de comerţ, altor
structuri asociative semnatare.
 Revizuirea şi actualizarea periodică a codului. Conducerea trebuie să se asigure că
prevederile din Cod sunt încă relevante pentru organizaţie. Cu alte cuvinte, deşi este subiect
de aplicarea voluntară, conducerea organizaţiei trebuie să pună în practică un sistem de
monitorizare independentă. În acest sistem de monitorizare se poate atrage şi mass-media,
dacă se urmăreşte şi o politică de vizibilitate. O altă modalitate de monitorizare a aplicării
se poate realiza prin sistemul Camerelor de Comerţ, prin instituirea unei secţii în cadrul top-
urilor anuale privind asociaţiile de afaceri sau responsabilitatea socială sau alte mecanisme
de monitorizare a aplicării în practică.
61
De altfel, conceptul de responsabilitatea socială corporatistă (RSC) defineşte orientarea şi

atitudinea unei firme sau companii pentru integrarea în strategia şi activitatea sa curentă, în
mod voluntar, a preocupărilor (proiectelor şi acţiunilor) cu caracter social şi a celor pentru un
mediu mai curat şi mai prietenos, în condiţiile asigurării succesului economic al afacerii pe
care o realizează.
În acest context se înscrie elaborarea unor reglementări şi recomandări, norme şi standarde,
privind interdependenţa dintre activitatea firmelor şi responsabilitatea socială corporativă :
 ISO 14001: Mediu
 SA 8000: Responsabilitate socială
 SD 21000: Responsabilitate socială şi dezvoltare durabilă, normă franceză, n-a fost
aplicată decât în cazul IMM
 ISO 26000: Responsabilitatea socială a organizaţiilor
Bune practici internaţionale
Cod de Etică
Acest exemplu a fost oferit de către Institutul de Etică în Afaceri din Marea Britanie ca
un îndrumar pentru membrii săi şi comunitatea de afaceri
Preambul
Principii la baza Codului, organizaţia înţelege:
 să recunoască obligaţiile tuturor persoanelor cu care intră în contact: membrii,
angajaţii, clienţii, ofertanţii şi întreaga comunitate;
 să îşi protejeze reputaţia prin asigurarea încrederii şi confidenţialităţii tuturor
partenerilor săi;
 să menţină cele mai ridicate standarde de etică în desfăşurarea activităţilor sale de
afaceri. Practicile ilicite de orice fel nu ar trebui să fie tolerate;
 monitorizarea performanţei etice regulat.
Relaţia cu clienţii
 Oferta de produse şi servicii să conţină un raport preţ/calitate onest, garanţie şi siguranţă;
 Produsele şi serviciile de marketing să fie în conformitate cu standardele internaţionale
sau, acolo unde standardele nu există, să fie supuse unor teste aspre de siguranţă;
 Descrierile produselor şi a serviciilor să fie adecvate şi reale;
 Să nu se comercializeze produse ce ar putea dăuna angajaţilor sau clienţilor;
 Evitarea minciunii, înşelătoriei, neclarităţii prin intermediul publicităţii sau a oricărei surse
de comunicare publică;
 Asigurarea unui standard ridicat în desfăşurarea service-ului post-vânzare şi în menţinerea
satisfacţiei clientului;
 Neacceptarea nici unei atenţii din partea, sau pentru, un membru sau client ce ar putea fi
considerată mită;
62
 Evitarea practicilor ce ar putea scădea sau mări vânzările prin alte modalităţi decât cele
legale;
 Menţinerea confidenţialităţii informaţiei membrilor sau clienţilor.
Relaţia cu deţinătorii de acţiuni şi cu investitorii

 Protejarea intereselor posesorilor de acţiuni şi a celorlalţi investitori prin neavantajarea
unei părţi în pofida celeilalte părţi;
 Întocmirea corectă şi onestă a declaraţiilor contabile, periodic;
 Asigurarea de indemnizaţii, servicii şi reprezentaţii membrilor săi;
 Comunicarea politicilor de afaceri, modul de execuţie şi prospecte corecte şi în mod
regulat.
Relaţia cu angajaţii
 Recrutarea şi promovarea angajaţilor pe baza competenţei fără discriminare din punct de
vedere al rasei, religiei, cetăţeniei, culorii, sexului, al orientării sexuale, al stadiului
marital sau al incapacităţii la locul de muncă;
 Asigurarea unui loc de muncă curat, sănătos, stabil şi sigur, corelat cu pregătirea
profesională continuă;
 Angajaţii au îndatorirea să evite injuriile între ei, între colegii lor sau cu partenerii;
 Specialiştii medicali sunt angajaţi ca sfătuitori imparţiali, iar activitatea lor este bazată pe
codul lor de etică profesională propriu. Consultaţia medicală se desfăşoară numai cu
medicii şi asistentele lor şi nici o informaţie confidenţială nu este divulgată fără
consimţământul respectivului angajat;
 Explicarea obiectivului activităţilor sale şi a obiectului său de muncă, asigurarea
comunicării efective şi implicarea tuturor angajaţilor în îmbunătăţirea serviciilor oferite de
aceştia, individual sau în echipă, pentru companie;
 Încurajarea şi ajutorul oferit pentru toate nivelurile în scopul dezvoltării aptitudinilor
relevante şi a avansării carierei lor;
 Menţinerea unui cadru de remuneraţii şi politici cinstit şi corect în recunoaşterea efortului
individual;
 Sistemele de plată trebuie să recunoască atât contribuţia individuală, cât şi performanţa
departamentelor în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea angajatul;
 Asigurarea că informaţia primită de către angajaţi în timpul programului nu este folosită în
scop personal, familial, amical, sau în orice alt scop decât a fost încredinţată;
 Orice interes personal sau a vreunui membru de familie apropiat afacerii trebuie declarat.
Un conflict de interese poate cuprinde directorate, societăţi de acţiuni semnificative şi
angajarea membrilor aceleiaşi familii;
 Nu este tolerată hărţuirea sexuală, psihică sau mentală a angajaţilor;
 Asigurarea că fondurile de pensii ale angajaţilor sunt guvernate responsabil, păstrate şi
folosite în scopul adecvat;
 Menţinerea efectivă a comunicării cu fiecare angajat în parte şi cu echipa în care el îşi
desfăşoară activitatea. Unde este cazul, angajaţii, în mod individual, vor ajunge la
63
negocieri;
 Unde se susţin contracte recunoscute de sindicate se are în vedere ca organizaţiile
corespunzătoare să participe pentru desfăşurarea unui dialog constructiv.
Relaţiile cu furnizorii
 Dezvoltarea relaţiilor cu furnizorii bazată pe onestitate, corectitudine şi încredere mutuală;
 Plata furnizorilor în concordanţă cu termenele convenite;
 Puterea exercitată ca şi cumpărător să nu fie exagerată;
 Să nu primească deduceri nepotrivite de la furnizori în schimbul unor concesii:
 Să nu se solicite cadouri sau favoruri;
 Să nu accepte niciodată cadouri în bani;
 Scurte conversaţii şi însemne de ospitalitate pot fi acceptate, cu garanţia că oferirea
acestora nu pune pe cel ce le primeşte în situaţia de a-şi crea vreo obligaţie;
 Orice oferire de cadouri, sau favoruri neobişnuite sau puse sub semnul întrebării
trebuie raportate şefului direct şi secretarului general al organizaţiei;
 Să asigure confidenţialitatea tuturor informaţiilor dintre organizaţie şi furnizor.
Relaţiile cu Guvernul şi cu Comunităţile Locale

 Obligativitatea respectării Legii, contribuţia la bunăstarea economică şi la dezvoltarea
socială a ţărilor sau a comunităţilor pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea;
 Respectarea tradiţiilor şi culturii fiecărui stat în care îşi desfăşoară activitatea;
 Organizaţia i-a în consideraţie nevoile întregii comunităţi, inclusiv interesele naţionale şi
locale;
 Să încurajeze participarea angajaţilor în afacerile comunitare şi civice;
 Să ofere sprijinul, pe cât posibil, comunităţilor în care operează. Donaţiile generale trebuie
să reprezinte minim cât însumează activitatea unui membru al Instituţiei. Instituţia nu este
nevoită să facă donaţii înafara parteneriatului subscris.
Autorităţi de reglementare
 Cooperează pe deplin cu orice autoritate de reglementare sub a cărui jurisdicţie se află.
Mediul înconjurător
Îşi asumă responsabilitatea, într-un mod pragmatic şi rezonabil, asupra păstrării şi dezvoltării
mediului în general. În îndeplinirea acestui principiu ar trebui prin urmare să:
 Revizuiască regulat şi să raporteze asupra impactului asupra mediului a operaţiunilor
existente;
 Ţină comunitatea în care funcţionează Institutul corect informată despre planul de
conformitate cu privire la mediu.
64
Fiscalitate
 Asigură conformitatea privind respectarea obligaţiile de plată;
 Înregistrarea şi raportarea tuturor tranzacţiilor, inclusiv acelea a căror plată a fost
făcută în numerar.
Pe plan internaţional
 Acolo unde practicile de afaceri diferă în diverse ţări în care îşi desfăşoară activitatea
organizaţia, se lucrează asupra unor proceduri mai consistente între filiale, sucursale şi
asociaţi;
 Analiza atentă înainte de dezvoltarea oricăror relaţii comerciale, sau de investiţii, ţările
care sunt guvernate de regimuri represive, cum sunt, de exemplu, acelea care nu aderă la
UN Carta Drepturilor omului.
Relaţia cu competitorii
 Rivalizează viguros dar cinstit;
 Nu procedează la defăimarea reputaţiei concurenţilor;
 Angajaţii trebuie să evite discuţiile proprii sau confidenţiale cu orice reprezentant al
concurenţei;
 Să ezite/ să nu urmărească să achiziţioneze informaţii referitoare la afacerea concurenţei,
prin mijloace dezonorante. Aceasta cuprinde spionajul industrial, angajarea de personal al
concurenţei pentru a obţine informaţii confidenţiale, constrângerea angajaţilor concurenţei
sau clienţilor să dezvăluie informaţii confidenţiale, sau orice alta abordare care nu este
transparentă;
 Să nu se implice în practici anti-concurenţiale şi să nu abuzeze de poziţia de lider pe piaţă.
Conformitatea şi verificările
 Implementarea principiilor şi elementelor aplicabile din COD în toate situaţiile de
angajare.
 Crearea unui mediu de lucru şi oferirea de oportunităţii angajaţilor de să-şi exprime
nemulţumirile legate de comportamentul ori decizii considerate lipsite de etică.
 Secretarul General instituţiei are responsabilitatea de a iniţia şi superviza investigarea
tuturor rapoartelor privind încălcarea condiţiilor de angajare şi asigură că a fost luată
măsura disciplinară potrivită.
 Asigură informarea auditorilor cu privire la raportarea oricărei practici pe care o
descoperă că încalcă Codul de Etică.
Cod de conduită
Acest exemplu de cod de conduită este oferit de Institutul Australian al Membrilor în
Consiliile de Administraţie (CA) ale Companiilor (Australian Board of Directors Institute)
1. Un membru al CA trebuie să îşi desfăşoare activitatea cu onestitate, bună credinţă şi pentru
cele mai bune interese ale companiei, ca un întreg.
2. Membru CA are datoria să acorde atenţia cuvenită şi silinţa în dezvoltarea funcţiunilor
65
biroului exercitând presiuni asupra biroului.

3. Membru CA trebuie să utilizeze autoritatea desemnată pentru interesele cele mai bune ale
companiei ca un întreg.
4. Membru CA trebuie să recunoască faptul că prima responsabilitate a sa este aceea către
deţinătorii de acţiuni şi că trebuie, dacă este cazul, să le mulţumească pentru interesul
acordat, tuturor acestor acţionari ai companiei.
5. Membru CA nu trebuie să se folosească incorect de informaţiile deţinute.
6. Membru CA nu trebuie să-şi acorde avantaje necinstite profitând în acest fel de poziţia pe
care o deţine.
7. Membru CA nu are voie să dea frâu liber intereselor personale, sau a altor interese ale altei
persoane asociate astfel încât să se confrunte cu interesele companiei.
8. Membru CA are obligaţia de a fi independent în judecată şi acţiuni şi să ia toate măsurile
rezonabile pentru a fi mulţumit de corectitudinea deciziilor luate de consiliul de directori.
9. Informaţia confidenţială primită de un membru CA, în timpul îndeplinirii serviciului
directorial v-a rămâne proprietatea companiei de unde a obţinut-o fiind interzisă
dezvăluirea ei, sau permisă numai în cazul în care a obţinut autorizarea/consimţământul
companiei, sau a persoanei de la care a preluat-o, sau este cerută prin Lege.
10. Membru CA nu trebuie să discrediteze numele companiei din care face parte prin conduita
sa.
11. Membru CA are obligaţia să se conformeze atât cu spiritul şi cu litera legii, cât şi cu
principiile acestui Cod.
66
Bibliografie
1. Transparency International, Ghid anti-corupţie

2. Guvernul României, Strategia Naţională Anticorupţie,2005-2007.
3. Tratatul Uniunii Europene – Art. 29
4. Forumul Economic Mondial 2004 – Iniţiativa PACI
5. UN Global Compact Brochure – Oct 2008
6. Caux Round Table Principles Laurent Bale 1997, Ingrid Shafer 1999
7. GRECO Statute – 1999
8. Barometrul de Opinie Publică TI – anul 2009
9. Indexul de percepţie al corupţiei TI – 2005
11. Ghid Anti-corupţie – MAI – DGA – 2008
12. Strategia naţională anticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală
pe perioada 2008-2010 – HG 609/2008
13. Raportul Comisiei Europene de Monitorizare pe Justiţie martie 2010
14. Raportul Departamentului de Stat al SUA privind Drepturile Omului despre România martie
2010
15. The Business Environment and Enterprise Performance Survey (BEEPS) 2008-2009
16. Clean Business is Good business - The Business Case against Corruption, a joint publication by
the International Chamber of Commerce, Transparency International, the United Nations
Global Compact and the World Economic Forum Partnering Against Corruption Initiative
(PACI)
17. Caux Round Table (CRT) PRINCIPLES FOR RESPONSIBLE BUSINESS
18. CRT PRINCIPLES FOR GOVERNMENT
19. CRT Principles for Non-Governmental Organizations
20. TI ABC anti-bribery checklist: aligned to the Business Principles for Countering Bribery
21. TI Business Principles for Countering Bribery: Guidance Document
22. TI Business Principles for Countering Bribery: A multi-stakeholder initiative led by
Transparency International
23. TI Business Principles for Countering Bribery: Small and Medium Enterprise (SME ) Edition
24. TI Business Principles for Countering Bribery: Self-Evaluation Tool
25. TI Business Principles for Countering Bribery: TI Six Step Process
26. WEF Annual Meeting 2005 Preliminary Programme as of 22 December 2004 Partnering Against
Corruption Principles for Countering Bribery
27. The Global Compact - Business against corruption - Case stories and examples -
Implementation of the 10th United Nations Global Compact Principle against corruption
28. The Global Compact - Business against corruption: A framework for action Implementation of
the 10th UN Global Compact principle against corruption
29. Worl Bank Institute - Fighting Corruption through Collective Action - A guide for business
30. TI Transparency in Reporting on Anti-Corruption - A Report on Corporate Practices 2009
67
31. TI - INDICELE PLĂTITORILOR DE MITĂ 2008

32. PricewaterhouseCoopers International Confronting corruption - The business case for an
effective anti-corruption programme
33. TI Reporting Guidance on the 10th Principle against corruption 2009
34. TI RO - ArcelorMittal Code of Business Conduct
35. TI RO – SMITHFIELD COD DE CONDUITĂ ŞI ETICĂ ÎN AFACERI
36. TI RO - German Corporate Governance Code
37. APEC Australia 2007 - CODE OF CONDUCT FOR BUSINESS - Business Integrity and Transparency
Principles for the Private Sector
38. Tenaris - Code of Conduct Guidelines and Standards of Integrity and Transparency
39. OVERVIEW OF CONSOLIDATED, NON-PUBLISHED CORRUPTION PERCEPTION DATA FROM WORLD
ECONOMIC FORUM 2007 EXECUTIVE OPINION SURVEY WITH A PARTICULAR FOCUS ON
ROMANIA
40. Partnering Against Corruption Initiative (PACI) Summary of the Task Force Meeting Doha,
Qatar, 5-6 November 2009
41. Voting results from PACI Issue Call on 8 October 2009
42. Partnering Against Corruption Initiative (PACI) background
43. Partnering Against Corruption Initiative (PACI) LIST OF SUPPORT STATEMENT SIGNATORIES
44. Partnering Against Corruption (PACI) Principles for Countering Bribery
45. Amcham’s Code of Corporate Governance – Preamble
46. AMCHAM CODE OF CORPORATE GOVERNANCE February 2010
47. OECD Tax transparency - Global Forum launches country-by-country reviews
48. Infonews februarie 2010 - Reducerea birocraţiei este cheia Strategiei Naţionale Anticorupţie
pe perioada 2005-2007
49. Financiar, 21 septembrie 2009 AVAS propune proiecte de ordonanţă pentru sprijinirea
afacerilor
50. Site APSE (Asociaţia Pentru Şanse Egale)
51. Site Avertizori de Integritate
52. Site ANI
53. Cod de conduită etică în achiziţii publice
http://www.mie.ro/_documente/achizitii/cod_conduita_etic.pdf
54. CODUL DE CONDUITĂ ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ AL INSTITUTULUI NAŢIONAL DE
CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU MECATRONICÂ
ŞI TEHNICA MĂSURĂRII BUCUREŞTI CCEDP - INCDMTM
55. CODUL DE ETICĂ ŞI DEONTOLODIE AL POLIŢISTULUI
56. CODUL DE ETICĂ ÎN AFACERI Ericsson
57. CODUL DE ETICĂ JURNALISTICĂ ÎN ROMÂNIA
58. CODUL DE ETICĂ Eaton
59. CODUL DE CONDUITĂ ETICĂ PROFESIONALĂ A PERSONALULUI CURŢII DE CONTURI
60. CODUL PRIVIND CONDUITA ETICÂ A AUDITORILOR FINANCIARI
68
61. „Cariere” Jurnal de Leadership – „Integritatea, mai presus de interesul propriu”:

Catalin Musat, General Manager, Go Travel - SunMedair Travel & Tourism Services – „Un
angajament pentru binele comun”
Răzvan Ogircin, Managing Partner - AIMS Human Capital Timisoara – „Financiara criză a
integrităţii noastre”
Oliver Olson, Country Manager, CEU Business School România - „Integrity is praised and then left
out in the cold."
Patrick Desbiens, Director General şi Vicepreşedinte GlaxoSmithKline România – „Integritatea ca
responsabilitate”
COMUNICAT DE PRESĂ
Raportul Global al Competitivităţii 2009 - 2010
62. Grupul de Economie Aplicată, partenerul pentru România al Forumului Economic Mondial,
rezultatele Raportului Global al Competitivităţii 2009 - 2010
63. Proiectul GIL „Avem o propunere. Cum procedăm? - Advocacy pentru integritate locală”
64. INTEGRITATEA ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ, Conferinţă organizată de Asociaţia Pro
Democraţia şi fundaţia transFORMA, 11-12 Februarie 2005
65. Propunere TI RO urmare a rapoartelor generale de monitorizare ale Comisiei Europene, a
rapoartelor diagnostic ale Băncii Mondiale, GRECO, Transparency International România -
STANDARDE MINIMALE OBLIGATORII PENTRU BUNA GUVERNARE - Măsuri de creştere a
integrităţii publice şi combatere a corupţiei ~ angajamente ale partidelor politice în
redactarea Programului de Guvernare
66. „Reforma managementului public şi corupţia – conceptualizarea consecinţelor
neintenţionate” - Patrick VON MARAVIC, Departamentul de Management şi Administraţie,
Universitatea Zeppelin
67. „CORUPŢIA - RISC ACTUAL LA ADRESA SECURITĂŢII NAŢIONALE” - Nelu Ciobanu - Publicat în
Buletin Documentar nr. 3/2003 al P.N.A./D.N.A.
68. Freedom House – „Politicile Anticorupţie ale Guvernului României - Raport de Evaluare”
(perioada 2000-2004)
69. „O noua provocare pentru România,integritatea în administrarea fondurilor structurale” –
Profinn (septembrie 2008)
70. CSR în România – Integritatea în serviciile publice (aprilie 2009)
71. Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, lege
nr. 144/2007 Agenţia Naţionala de Integritate (legea ANI)
72. Institutul de Politici Publice - MANAGEMENTUL SERVICIILOR PUBLICE LA NIVELUL
MUNICIPIILOR - PROBLEME ŞI SOLUŢII - Autori: Elena Iorga, Loredana Ercuş, Adrian Moraru
2009
73. PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ - Ministerul Administraţiei şi Internelor (2003)
74. Proiectul: „Centru de Consiliere pentru Avertizori de Integritate"
75. Propunere de politici publice şi strategii în vederea creşterii integrităţii folosirii fondurilor
structurale în România ~ Crearea unei reţele naţionale de ONG-uri cu scopul monitorizării
integrităţii utilizării fondurilor structurale în România - PHARE/2005/017-553.01.02
76. MIMMCMA Raport anual – „Importanţa politicii de autoreglementare”
77. Rondul de Sibiu – „Corupţie versus etică în afaceri” - conf. univ. dr. Claudia OGREAN
69
78. Direcţia Naţională Anticorupţie - STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE privind sectoarele

vulnerabile şi administraţia publică locală pe perioada 2008-2010
79. Drept online - STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE 2005-2007
80. EVALUAREA INTEGRITĂŢII ŞI REZISTENŢEI LA CORUPŢIE A SISTEMULUI JUDICIAR
70
Anexa 1 - Focus grup din 2 martie 2010 – Ghid de întrebări

Bucureşti, Hotelul Capital Plazza, Bd. Iancu de Hunedoara, nr.54, Sala de Conferinţe Ion Mincu 2
Timpul de desfăşurare: 9:30 – 11:00
„Mediul de Afaceri Românesc – Integritate sporită prin transparenţă, educare şi angajare

sporită în lupta anti-corupţie”
Dragi colegi, vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia Archidata şi MECMA de a participa la acest
grup de discuţii, care este organizat cu scopul de a obţine feed-back şi propuneri de la dvs cu
privire la o componentă importantă a strategiei privind dezvoltarea mediului de afaceri din
România: Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei
împotriva corupţiei
Mai întâi, vă propunem o scurtă prezentare a proiectului şi a participanţilor, după care vom
trece la dezbaterea propriu-zisă.
Discuţia noastră va dura aproximativ 90 de minute; vă cerem permisiunea de a înregistra
această discuţie, pentru a consemna cât mai exact propunerile dvs.
Subiecte centrale de discutat – punctele de vedere ale tuturor participanţilor:
 Aspectele pozitive, eforturile de succes ale mediului de afaceri românesc din punct de
vedere al integrităţii în afaceri şi al luptei anticorupţie (punctele tari);
 Aspectele negative cu care v-aţi confruntat în activitatea Dvs. privind integritatea în
afaceri şi corupţia (punctele slabe);
 Oportunităţile pe care mediul de afaceri poate valorifica pentru întărirea integrităţii în
afaceri şi a luptei anticorupţie
 Ameninţările existente care pot împiedica construirea unui mediu de afaceri sănătos din
perspectiva luptei anticorupţie şi respectiv promovarea integrităţii în afaceri.
Subiect complementare pentru care se urmăreşte înscrierea la cuvânt voluntară:
 Bune practici la nivelul organizaţiilor prezente în sală sau despre a căror existenţă cunosc
şi apreciază relevanţa pentru România
 Oportunitatea şi utilitatea introducerii Codurilor de etică, de conduită şi de guvernanţă
corporativă la nivel de ramură, de asociaţie şi la nivelul fiecărei companii.
Subiecte de concluzionare – punctele de vedere ale tuturor:
 Definirea unor obiective de atins pentru creşterea atractivităţii mediului de afaceri din
perspectiva principiilor de integritate şi a luptei împotriva corupţiei
 Măsuri de acţiune posibil a fi incluse în viitoarea strategie guvernamentală pentru
îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi
a luptei împotriva corupţiei
Vă mulţumim foarte mult pentru timpul acordat şi pentru sugestiile făcute. Suntem convinşi că
ele vor contribui la realizarea unei strategii bine fundamentate pentru dezvoltarea mediului de
afaceri din România. O să păstrăm legătura cu dvs. pentru etapele ulterioare ale proiectului și
pentru a vă transmite concluziile studiului nostru.
Următoarele etape vor consta în realizarea de interviuri şi în analizarea chestionarelor
completate on-line. Consultarea publică pentru validarea concluziilor preliminare ale
studiului sus menţionat va avea loc în termen de aproximativ o lună, la care veţi fi din nou
invitaţi să participaţi.
71
Anexa 2 - Lista participanţilor la Focus Grupul din 2 martie 2010 cu tema „Integritatea în afaceri – deziderat sau obiectiv realizabil?”
Nr.
Nume participant Instituţie/Organizaţie
crt.
1. Adriana Luminiţa IACOB Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

2. Elena CALISTRU Transparency Int’l
3. Mihai ROSCA Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
4. Anca CRAHMALIUC SIVECO România
5. Ioana HRISTU EximBank
6. Speranţa MUNTEANU PricewaterhouseCoopers Management Consultants S.R.L.
7. Elena-Roxana CRĂCIUN OTIMMC Bucureşti
8. Nicolae MIRICĂ Uniunea Profesiilor Liberale din România - U.P.L.R
9. Cornelia ROTARU Asociaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Feminin
10. Oana STANCIU Consiliul Concurenţei
11. Liviu NAZARIE Consiliul Concurenţei
12. Dan PLATON Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov
13. Mădălina ILIUŢĂ Departamentul pentru Afaceri Europene
14. Floroiu CRISTIAN Autoritatea Naţională a Vămilor
15. Valeriu PANGHE Consiliul Economic şi Social
16. Anca MARICA Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri
17. Laurenţiu SOLACU Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului
18. Catalina BUDULECI Ministerul Mediului şi Pădurilor, DG AM POS Mediu
72
Nr.
crt.
19. Cristina Profir Departamentul de Luptă Anti Fraudă

20. Silvia TUDORACHE Departamentul de Luptă Anti Fraudă
21. Daniela ANTONESCU IEN/Academia Româna
22. Laurenţiu GRIGORESCU Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri
23. Ionuţ PAVEL Secretariatul General al Guvernului
73
Anexa 3 – Chestionar on-line

Vă invităm să participaţi la un studiu online referitor la integritatea în afaceri şi lupta
împotriva corupţiei în mediul de afaceri din România!
Părerea dumneavoastră este importantă şi ne va ajuta să aflăm informaţii relevante pe
această temă. Chestionarul este anonim şi va folosi în elaborarea unor propuneri de acţiuni
din cadrul strategiei de îmbunătăţire şi dezvoltare a mediului de afaceri din România.
Completarea acestui studiu durează maxim 15 minute.
Vă mulţumim pentru participare şi pentru timpul acordat.
Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi

a luptei împotriva corupţiei – studiu de evaluare
1. Care dintre următoarele caracteristici le consideraţi necesare pentru existenţa unui climat
de integritate?
 Demnitatea umană
 Egalitatea şanselor
 Responsabilitatea
 Transparenţa
 Respectul regulilor
 Libera exprimare
 Altele, vă rugăm detaliaţi..........
2. Care dintre următorii factori consideraţi că favorizează un comportament integru al
oamenilor la locul de muncă?
 Satisfacţia materială
 Securitatea locului de muncă
 Perspectiva pentru dezvoltarea carierei
 Existenţa şi promovarea regulilor de integritate în cadrul organizaţiei
 Aplicarea unor mecanisme de control asupra integrităţii în cadrul organizaţiei
 Existenţa unor sancţiuni severe în cazul nerespectării regulilor de integritate
 Altele, vă rugăm detaliaţi ……….…
3. Potrivit Transparency International: „corupţia în sens larg, reprezintă folosirea abuzivă a
puterii încredinţate, fie în sectorul public fie în cel privat, în scopul satisfacerii unor interese
personale sau de grup”. În care din următoarele situaţii v-aţi confruntat, în mod direct, cu
aspecte legate de corupţie:
 La înregistrarea societăţilor comerciale şi intrarea în afaceri
 La obţinerea autorizaţiilor şi acordurilor de funcţionare (mediu, pompieri,
sănătate, primărie etc.)
 La obţinerea altor tipuri de autorizaţii. Specificaţi:................
74
 În procesele de achiziţie publică pentru obţinerea de comenzi de stat

 În procesele de achiziţie pentru obţinerea de contracte de la alţi operatori privaţi
 În cursul operaţiunilor de control exercitate de organismele de stat abilitate
 În procesul de obţinere a finanţărilor pe bază de proiecte din fondurile europene
la dispoziţia României
 În procesul de obţinere a creditelor din sistemul bancar
 La obţinerea garanţiilor de colateralizare a creditelor
 În procesul de acces la informaţii statistice sau transmitere de date
către oficiile de statistică
 În condiţiile de angajare şi la reglementarea raporturilor de muncă
 În procesele legate de declaraţii/control vamal
 În procesele de schimburi internaţionale şi comerţ exterior
 Alte situaţii, vă rugăm detaliaţi ____________________________________
4. Cu ce forme specifice de corupţie vă confruntaţi frecvent şi în mod direct în mediul de
afaceri:
 Contribuţii la partidele politice
 Contribuţii caritabile mascate
 Sponsorizări mascate
 Atenţii şi cadouri
 Extra-comisoane şi extra-bonusuri
 Forme de protocol informal
 Şpagă
 Alte forme, vă rugăm detaliaţi .............
5. Bazându-vă pe experienţa dumneavoastră directă, în care trei dintre situaţiile de mai jos
consideraţi că se întâlnesc cel mai frecvent practici de corupţie sau asimilate corupţiei:
 În raporturile dintre sectorul privat şi cel public
 În raporturile dintre funcţionarii publici din interiorul sectorului public
 În raporturile dintre operatorii economici din interiorul sectorului privat
 În raporturile dintre societăţi cu capital majoritar de stat şi sectorul privat
 În raporturile sectorului privat de afaceri cu sistemul juridic
 Altele, vă rugăm detaliaţi ......................
6. Care consideraţi că sunt cele mai importante trei cauze care conduc la practici de corupţie
în mediul de afaceri şi la perpetuarea lor?
 Lipsa/ insuficienţa educaţiei civice
 Lipsa/insuficienţa informaţiei din mass-media pe tema corupţiei în sectorul de
afaceri
 Lipsa/insuficienţa colaborării dintre societatea civilă (organizaţii non-
guvernamentale, asociaţii patronale, asociaţii sindicale etc.) şi autorităţile
75
publice în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei în mediul de

afaceri
 Ineficienţa/eficienţa scăzută a sistemului de justiţie (judecătorii, procurorii şi
poliţiştii)
 Ineficienţa/eficienţa scăzută a activităţii organismelor administrative de control
 Slaba coordonare dintre organismele administrative de control şi organele de
urmărire penală
 Lipsa/insuficienţa iniţiativelor de aplicare a standardelor de integritate şi de
promovare a integrităţii în interiorul mediului de afaceri
 Altele, vă rugăm detaliaţi .................
7. Care trei propuneri dintre cele amintite mai jos consideraţi că pot contribui eficient la
promovarea integrităţii atât în sectorul public, cât şi în cel privat:
 Instituirea obligativităţii existenţei unor Coduri de conduită/ standarde de
integritate/ angajamente privitoare la politici şi practici anticorupţie a căror
respectare să fie impusă prin lege pentru toţi operatorii economici şi instituţiile
publice
 Creşterea atribuţiilor şi competenţelor autorităţilor de control asupra operatorilor
economici şi asupra instituţiilor publice
 Înăsprirea sancţiunilor privitoare la faptele de corupţie
 Eficientizarea activităţii sistemului judiciar (procurori, judecători, poliţişti)
 Existenţa unor programe de instruire pe tema integrităţii pentru personalul din
sectorul public şi din cel privat
 Instituirea unor sisteme de certificare de integritate independentă pentru
operatorii economici şi pentru instituţiile publice
 Instituirea unor sisteme de bonificare a acelor autorităţi publice şi operatori
economici care fac dovada respectării standardelor de integritate
 Altele, vă rugăm detaliaţi ...............
8. Care sunt acţiunile prin care organizaţia dvs. îşi îndeplineşte obiectivul de asigurare a unui
mediu integru de activitate:
 Implementarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare (ROF)
 Monitorizarea implementării ROF
 Existenţa şi îndeplinirea Fişei Postului
 Existenţa unui sistem de evaluare a performanţei angajaţilor
 Existenţa „serviciului de reclamaţii/plângeri” din partea mediului extern
 Existenţa „serviciului de reclamaţii/plângeri” pentru personalul organizaţiei
 Existenţa unui Ghid de Integritate/Cod de conduită
 Altele, vă rugăm detaliaţi.....
9. Aveţi un program anticorupţie în organizaţia dvs?
 Da
 Nu
76
 Este în lucru
 Nu ştiu
10. Credeţi că este util un astfel de program pentru menţinerea şi promovarea integrităţii
organizaţionale?
 Da
 Nu
 Nu ştiu
11. Programul anticorupţie din organizaţia dvs. ar trebui monitorizat de:
 Managementul organizaţiei
 Comisia internă de etică şi integritate
 O autoritate publică externă recunoscută
 O companie externă de audit şi certificare
 Alte modalităţi, vă rugăm detaliaţi ...........................
12. Ce ar putea face organizaţia dvs în lupta anticorupţie?
 Să adopte un cod de conduită şi integritate
 Să promoveze şi să protejeze concurenţa liberă
 Să raporteze cazurile de corupţie
 Să promoveze principiile de guvernanţă corporatistă
 Altele, vă rugăm detaliaţi ......................
13. Compania dumneavoastră ia în considerare, înainte de a decide să abordeze o nouă
piaţă/client, posibilitatea şi impactul unor eventuale practici de corupţie?
 Da
 Nu
 Nu ştiu
14. Care ar fi beneficiile unui mediu de afaceri curat şi sănătos pentru organizaţia dvs?
Vă rugăm enumeraţi cel puţin trei în viziunea dvs.
-------------------------------------------------------
15. Care sunt în opinia dvs. motivele care justifică implicarea în lupta împotriva corupţiei?
 Reducerea costurilor
 Atragerea şi menţinerea unor angajaţi cu integritate şi profesionalism
 Atragerea de parteneri
 Avantaje competitive
 Climat de încredere între parteneri şi între competitori
 Legi şi reglementări mai bune
 Organizare mai bună a activităţii
 Altele, vă rugăm specificaţi ..........................
77
16. Care ar fi riscurile neangajării în lupta împotriva corupţiei?

 Limitarea sau excluderea de la proceduri de achiziţii publice
 Deteriorarea reputaţiei a bunului renume a brandului, firmei etc.
 Costuri pentru măsuri corective şi eventuale penalizări, amenzi
 Oportunităţi de piaţă pierdute
 Distorsionarea concurenţei în ramura de activitate
 Amplificarea fenomenului de corupţie în mediul privat
 Consolidarea influenţei grupurilor de interese în procesul de adoptare a unor legi
şi reglementări
 Altele, vă rugăm specificaţi .......................
17. Organizaţia dvs este preocupată de educarea şi implicarea managementului şi angajaţilor în
lupta anticorupţie în principalele procese de activitate (ex. derulare contracte, achiziţii de
bunuri şi servicii, financiar, vânzări etc.)?
 Da
 Nu
 Nu ştiu
18. Dacă aţi adopta un program anticorupţie în organizaţia dvs, ce ar trebui să cuprindă?
 Responsabilităţile asumate de organizaţie
 Transparenţă
 Principii de integritate în relaţiile de afaceri
 Conştientizare cu privire la formele manifeste şi efectele corupţiei în afaceri şi
îndrumare de reacţie
 Instruirea personalului cu cea mai mare expunere
 Comunicare şi raportare
 Control Intern şi Audit extern
 Monitorizare şi actualizare
 Alte tematici.....................
19. Pe ansamblu, cum apreciaţi integritatea în afaceri a operatorilor economici din mediul de
afaceri românesc?
 Foarte redusă
 Redusă
 Satisfăcătoare
 Bună
 Foarte bună
 Nu ştiu
20. Pe ansamblu, cum apreciaţi integritatea din sectorul public atunci când acesta
interacţionează cu mediul de afaceri românesc?
 Foarte redusă
78
 Redusă
 Satisfăcătoare
 Bună
 Foarte bună
 Nu ştiu
21. Pe ansamblu, cum apreciaţi gradul de incidenţă a comportamentului corupt al operatorilor
economici privaţi în raport cu instituţiile publice şi alţi parteneri privaţi în mediul de afaceri
din România?
 Foarte îngrijorător
 Îngrijorător
 Nealarmant
 Neglijabil
 Nu am întâlnit un astfel de comportament
 Nu ştiu
22. VA RUGĂM SĂ MARCAŢI CORESPUNZĂTOR DOMENIULUI DVS.
o CAMERA DE COMERŢ
o ORGANIZAŢIE PATRONALĂ
o ASOCIAŢIE PROFESIONALĂ
o ORGANIZAŢIE PUBLICĂ
o SOCIETATE COMERCIALĂ
o ALTE DOMENII, SPECIFICAŢI_____________________________
79
Anexa 4 - Concluzii chestionar on-line
Concluziile desprinse din chestionar evidenţiază următoarele:
Întrebarea 1:
Figura A4-1 Sistem de stimulare a integrităţii conform respondenţilor la chestionarul on-line
Un climat de integritate nu se poate forma fără a porni de la Cadrul Instituţional aferent.

“Corupţia este o problemă instituţională, iar instituţiile care permit durabilitatea corupţiei ar
trebui reformate.” (din „Business against corruption Case stories and examples” Implementation
of the 10th United Nations Global Compact Principle against corruption).
În condiţiile în care comunitatea deţine un cadru instituţional clar, în care sunt respectate cele
două principii de bază – transparenţa şi respectul regulilor – acţionează atât sistemul bine pus la
punct cât şi puterea exemplului, impunând asupra comunităţii atitudini responsabile în legătură
cu afacerile. Astfel responsabilitatea faţă de lupta anticorupţie şi faţă de egalitatea de şanse
sunt percepute de către respondenţii chestionarului ca o consecinţă a cadrului instituţional
transparent şi bine reglementat. Consecinţă a schimbărilor la nivel instituţional, apoi la nivel
individual, apar caracteristicile unui climat integru, echilibrat, etic şi civilizat, în care membrii
comunităţii au sentimentul demnităţii umane şi pe cel al liberei exprimări.
Întrebarea 2:
Motivatori pentru un comportament integru la locul de muncă:
80
Figura A4-2 Motivatori pentru un comportament integru conform respondenţilor la chestionarul on-line
Întrebarea 3:
Cele mai dese situaţii de confruntare, în mod direct, cu aspecte legate de corupţie, conform
răspunsurilor la chestionar au fost:
2. În procesele de achiziţie publică pentru obţinerea de comenzi de stat (39%)
3. La obţinerea autorizaţiilor şi acordurilor de funcţionare (mediu, pompieri, sănătate,
primărie etc.) (33%)
4. La obţinerea altor tipuri de autorizaţii (30%)
5. În cursul operaţiunilor de control exercitate de organismele de stat abilitate (21%)
6. În procesele de achiziţie pentru obţinerea de contracte de la alţi operatori privaţi (21%)
7. În procesul de obţinere a finanţărilor pe bază de proiecte din fondurile europene la
dispoziţia României (12%)
8. În condiţiile de angajare şi la reglementarea raporturilor de muncă (12%)
Aceste răspunsuri sunt corelate cu întrebarea numărul 5, referitoare la percepţia respondenţilor
privind situaţiile în care se întâlnesc cel mai frecvent practici de corupţie sau asimilate
corupţiei:
Întrebarea 5:
81
Figura A4-3 Pondere percepţie asupra raporturilor între diferiţii actori, vulnerabile la corupţie, conform
respondenţilor la chestionarul on-line
Întrebarea 4: Formele specifice de corupţie cu care respondenţii s-au confruntat frecvent şi în

mod direct în mediul de afaceri sunt preponderent de tip „atenţii şi cadouri” (73%), urmate la
distanţă mare de „şpagă” (39%), „protocol informal” (36%), „extra-comisioane şi extra-bonusuri”
(30%), „sponsorizări mascate” (24%). Cele mai puţin întâlnite de către respondenţi au fost
„contribuţiile caritabile”, respectiv „contribuţiile la partidele politice” (12% ambele).
Întrebarea 6: Un sistem de justiţie eficient reprezintă, pentru cei mai mulţi dintre respondenţi,
soluţia cea mai eficace de combatere a unui mediu de afaceri corupt (48%), în vreme ce
educaţia civică (36%) şi aplicarea unor standarde de integritate în interiorul mediului de afaceri
(36%) sunt soluţiile percepute cele mai importante pentru stimularea comportamentului integru
în mediul de afaceri românesc. Colaborarea dintre societatea civilă (organizaţii non-
guvernamentale, asociaţii patronale, asociaţii sindicale etc.) şi autorităţile publice în ceea ce
priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei în mediul de afaceri (33%) este percepută, de
asemenea, eficientă şi eficace. Slaba coordonare dintre organismele administrative de control şi
organele de urmărire penală ar putea contribui semnificativ la combaterea corupţiei în interiorul
mediului de afaceri românesc (27%).
Corelând răspunsurile cu cele de la întrebarea 7, cele mai preferate trei propuneri considerate
că pot contribui eficient la promovarea integrităţii atât în sectorul public, cât şi în cel privat,
sunt:
1. Instituirea obligativităţii existenţei unor Coduri de conduită/ standarde de integritate/
angajamente privitoare la politici şi practici anticorupţie a căror respectare să fie impusă
prin lege pentru toţi operatorii economici şi instituţiile publice (55%)
2. Creşterea atribuţiilor şi competenţelor autorităţilor de control asupra operatorilor
economici şi asupra instituţiilor publice (33%)
3. Înăsprirea sancţiunilor privitoare la faptele de corupţie (27%)
82
Lupta anticorupţie şi stimularea integrităţii în interiorul organizaţiilor
Acţiuni desfăşurate până în prezent
Întrebarea 8: În marea lor majoritate, organizaţiile din România se bazează pe Fişa Postului
(64%) şi respectiv pe un sistem de evaluare a performanţei angajaţilor (58%) pentru asigurare a
unui mediu integru de activitate. Implementarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare
este un alt mod prin care organizaţiile impun reguli de integritate (45%). Există însă încă puţine
organizaţii în care există sau este cunoscut şi însuşit Ghidul de Integritate/Codul de conduită
(24%). „Serviciul de reclamaţii/plângeri” pentru personalul organizaţiei practic nu este
instituţionalizat încă în România (3%).
Întrebările 9, 10 şi 17:
Organizaţii în care Percepţia asupra Educarea şi implicarea

există un program utilităţii unui astfel managementului şi angajaţilor
anticorupţie de program în lupta anticorupţie
Da 24% 59% 48%
Nu 64% 26% 23%
Nu ştiu 12% 15% 29%
Monitorizarea unui program anticorupţie
Întrebarea 11: Opinia respondenţilor referitor la monitorizarea programului anticorupţie din

organizaţia lor este că ar trebui realizată de managementul organizaţiei (45%), respectiv de o
companie externă de audit şi certificare (30%). Un procent de 24% dintre respondenţi consideră
că ar trebui să existe o comisie internă de etică şi integritate şi numai 9% consideră că
monitorizarea programului anticorupţie ar trebui făcută de o autoritate publică externă
recunoscută.
Acţiuni pentru viitor
Întrebarea 12: O posibilă prioritizare a acţiunilor ce ar trebui întreprinse de organizaţii în lupta

anticorupţie, bazată pe frecvenţa răspunsurilor la această întrebare este următoarea:
 Să adopte un cod de conduită şi integritate
 Să raporteze cazurile de corupţie
 Să promoveze principiile de guvernanţă corporatistă
 Să promoveze şi protejeze concurenţa liberă
Importanţa unui mediu de afaceri integru şi a luptei anticorupţie
83
Întrebarea 13: În cazul abordării unei noi pieţe/client, majoritatea respondenţilor consideră că
ar trebui luate în considerare posibilitatea şi impactul unor eventuale practici de corupţie (48%).
Nu şi-au formulat o opinie 34% dintre respondenţi şi 18% consideră inutile astfel de analize ale
pieţelor/clienţilor noi.
Întrebarea deschisă, numărul 14 în chestionar, a evidenţiat următoarele beneficii ale unui mediu
de afaceri curat şi sănătos pentru organizaţiile respondenţilor:
 Creşterea cifrei de afaceri
 Mai mulţi parteneri potenţiali în piaţă
 Extinderea cotei de piaţă
 Mai mulţi angajaţi
 Gestionarea mai bună a timpului (“să nu fie atât de aglomeraţi”)
 Recunoaşterea profesionalismului, a competenţelor profesionale
 Management pregătit şi eficient
 Personal capabil
 Furnizori competenţi
 Acces nerestricţionat la fonduri publice şi private
 Libera concurenţă a operatorilor economici
 Predictibilitatea afacerii şi posibilitatea de planificare reală
 Fidelizarea clienţilor şi câştigarea noilor clienţi
 Creşterea competenţei şi eficienţei în realizarea serviciilor
 Scăderea costurilor publice prin competiţia liberă între ofertanţi
 Creşterea încrederii în stat şi în autorităţi
Întrebarea 15:
Motivele care justifică implicarea în lupta împotriva corupţiei:
Figura A4-4 Motive care justifică implicarea în lupta anticorupţie, conform respondenţilor la chestionarul on-line
84
Întrebarea 16: Riscurile neangajării în lupta împotriva corupţiei, în corelaţie cu avantajele

implicării în lupta anticorupţie, reflectă impactul negativ asupra afacerilor proprii.
Figura A4-5 Riscurile neangajării în lupta anticorupţie, conform respondenţilor la chestionarul on-line
Întrebarea 18:
Programul anticorupţie la nivelul organizaţiilor ar trebui să cuprindă următoarele aspecte:
85
Figura A4-6 Componentele programului anticorupţie pentru organizaţii, conform respondenţilor la chestionarul
on-line
Întrebarea 19:
Respondenţii consideră că, pe ansamblu, operatorii economici din mediului de afaceri românesc
trebuie să acţioneze în vederea întăririi, promovării şi confirmării atitudinii integre în afaceri.
Figura A4-7 Comportamentul în afaceri al operatorilor economici, conform respondenţilor la chestionarul on-line
Întrebarea 20:
Situaţia percepţiei respondenţilor asupra integrităţii la nivelul sectorului public atunci când
acesta interacţionează cu mediul de afaceri românesc este mai mult înclinată spre lipsă de
încredere.
86
Figura A4-8 Comportamentul agenţilor economici la intersecţia cu sectorul public, conform respondenţilor la
chestionarul on-line
Structura pe tipuri de organizaţii a respondenţilor este următoarea:
Figura A4-9 Structura pe tipuri de organizaţii a respondenţilor la chestionarul on-line
87
Anexa 5 - Lista întrebărilor folosite în interviul semi-structurat cu privire la integritatea şi

lupta anticorupţie în mediul de afaceri românesc
Interviu realizat de Anca Postea, Expert Principal - Mediul de Afaceri

LOCUL ŞI DATA DESFĂŞURĂRII INTERVIULUI
_____________________________________________________________________
PERSOANA INTERVIEVATĂ:
_____________________________________________________________________
INSTITUŢIA, FUNCŢIA:
_____________________________________________________________________
Scurtă prezentare a proiectului DMA (www.proiect-DMA.ro)
Scurtă prezentarea a studiului: Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în
afaceri şi a luptei împotriva corupţiei.
Vă rog să sintetizaţi aspecte ale analizei SWOT a mediului de afaceri din perspectiva obiectivului
„Mediul de Afaceri Românesc – Integritate sporită prin transparenţă, educare şi angajare sporită
în lupta anti-corupţie”:
 Aspectele pozitive, eforturile de succes ale mediului de afaceri românesc din punct de
vedere al integrităţii în afaceri şi al luptei anticorupţie (punctele tari);
 Aspectele negative cu care v-aţi confruntat în activitatea Dvs. privind integritatea în
afaceri şi corupţia (punctele slabe);
 Oportunităţile existente de care mediul de afaceri poate beneficia pentru întărirea
integrităţii în afaceri;
 Ameninţările existente care pot împiedica lupta anticorupţie şi respectiv promovarea
integrităţii în afaceri.
Din experienţa Dvs., ne puteţi oferi exemple de bune practici la nivelul organizaţiei Dvs. sau
despre a căror existenţă aveţi cunoştinţă şi apreciaţi relevanţa pentru România?
Cum evaluaţi oportunitatea şi utilitatea introducerii Codurilor de etică, de conduită şi de
guvernanţă corporativă la nivel de ramură, de asociaţie şi la nivelul fiecărei companii, în
România?
Care ar fi obiectivele principale ale strategiei guvernamentale de îmbunătăţire şi dezvoltare a

mediului de afaceri pentru stimularea integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei?
Ce măsuri de acţiune ar trebui incluse în viitoarea strategie guvernamentală pentru

îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei
împotriva corupţiei?
Opiniile Dvs. sunt importante pentru noi!
Mulţumim pentru informaţii şi pentru timpul acordat.
88
Anexa 6 - Lista persoanelor intervievate
Nr.
crt.
1. Anca HARASIM Camera de Comerţ şi Industrie Americană în România

2. Doina Ciomag Consiliul Investitorilor Străini
3. Adriana POPP Ministerul Culturii şi Cultelor
4. Elena CALISTRU Transparency International România
5. Victor ALISTAR Transparency International România
6. Maria-Magdalena Manea Transparency International România
8. Silvia-Stefania RADU IBM România
9. Cezar ILIU Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri
10. Cristian PARVAN Confederaţia Naţională a Patronatului Român
11. Ana UJICA Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
12. Cornelia ROTARU Asociaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Feminin
13. Radu TĂTUCU World Bank
89
Anexa 7 - Lista participanţilor la dezbatere 8 aprilie 2010

- Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei.
08 aprilie 2010, orele 09:30 – 13:30
Nr.
crt.
1. Anca HARASIM Camera de Comerţ şi Industrie Americană în România

2. Cristina ILIE Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri
3. Daniela AMBRUS Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri
4. Adriana POPP Ministerul Culturii şi Cultelor
5. Cristian BUZEA Agenţia Română pentru Investiţii Străine
6. Adriana-Roxana FLOREA Uniunea Profesiilor Liberale din România
7. Constantin BELU Consiliul Concurenţei
8. Elena CALISTRU Transparency International
9. Victor ALISTAR Transparency International
11. Antoaneta-Octavia IONESCU Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)
12. Daniel MATIEVSCHI Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
13. Iustina LUTAN Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine
14. Raluca VASILESCU CEED ROMÂNIA
15. Cristiana GOCIU Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS)
16. Lucia PATRASCU Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri
17. Anca DRUJESCU Secţia Comercială a Ambasadei Austriei
90
Nr.
crt.
18. Andrei RUSU Becker Consult

19. Petrica RAICULEASA Institutul Naţional de Statistică
20. Radu Mihail FILIP Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
21. Olga POPESCU Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România (ANEVAR)
22. Niculae DUMITRACHE Banca Naţională a României
23. Ioana HRISTU Banca de Import-Export a României
24. Suzana DOBRE Societatea Academică Româna
25. Carmen RISTEA Comisia Naţională de Prognoză
26. Sorina Laurentia VOICA Camera de Comerţ şi Industrie a României
27. Silvia-Stefania Radu IBM România

28. Ciprian SANDU Departamentul de Afaceri Europene
29. Ciprian CIUCU Centrul Român de Politici Europene
30. Lucia UDREANU KPMG România
31. Cristian RADU-SARACU Institutul Economic Român
32. Daniela ANTONESCU Institutul Economic Naţional
33. Iosif MOLDOVAN Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
34. Ana UJICA Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
35. Violeta Alexandru Institutul de Politici Publice
36. Alexandra SOCI Institutul de Politici Publice
37. Adrian Moraru Institutul de Politici Publice
91
Nr.
crt.
38. Diana POPESCU CEED

39. Dan Florin BORDEI Curtea de Apel Bucureşti
40. Fleischer HILDO UJ Magsar S20’
41. Cezar ILIU Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri
42. Radu MUNTEANU ARCHIDATA SRL
43. Liliana CIOBICA SC Grup Management
44. Eduard DIACONESCU Ministerul Mediului şi Pădurilor
45. Sebastian ROSULESCU ICTCM Bucureşti
46. Levente TOFAN UJ Magsar S20’
47. Despina PASCAL Academia de Advocacy
48. Lili TENEA Euroconsult
49. Marco RONDINA Unimpresa România
50. Mariana LONDROMAN Unimpresa România
51. Ioana RUSU CCI România-Elveţia
52. Livia DEACA Partener pentru Schimbare
53. Sanda MAZILU Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri
92
Anexa 8 – Chestionar de evaluare a măsurilor propuse pentru stimularea integrităţii şi a luptei anticorupţie în mediul de afaceri
românesc completat de grupul ţintă al studiului
CHESTIONAR
Vă rugăm să vă exprimaţi opinia privind următoarele Măsuri de stimulare a integrităţii în afaceri şi de consolidare a luptei anticorupţie
pentru mediul de afaceri românesc, sub aspectul criteriilor menţionate în continuare. Părerea dumneavoastră este importantă şi ne va
ajuta să aflăm informaţii relevante pe această temă.
Relevanţa: în ce proporţie măsurile propuse sunt coerente şi se încadrează în mod logic în procesul de stimularea a investiţiilor;
Eficacitatea: care este rata preconizată de succes a măsurilor propuse pentru stimularea procesului investiţional;
Eficienţa: cât de bine sunt proporţionate resursele alocate (input-uri) pentru implementarea unei măsuri în raport cu rezultatele
preconizate (output-uri);
Impact: cât de vizibil este efectul produs de o anumită măsură în domeniul vizat. Se va avea în vedere şi impactul preconizat în raport cu
alte intervenţii, evitarea suprapunerilor şi complementaritatea cu alte măsuri;
Sustenabilitatea: durabilitatea în timp a rezultatelor pe care le-ar produce transpunerea corectă în practică a măsurilor evaluate de dvs.
Cu scală de notare de la 1-5, unde 1 - în foarte mică măsură, 2 - în mică măsură, 3 - în oarecare măsură, 4 - în mare măsură, 5 - în foarte
mare măsură, vă rugăm acordaţi note fiecărei măsuri după fiecare din cele 5 criterii.
RELEVANTA EFICIENTA EFICACITATE IMPACT SUSTENABIL

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Justiţie, Lege, Jurisprudenţă
Legislaţie clară simplificată în special în domeniile
cheie, achiziţii publice, fonduri europene etc.
Scanarea, monitorizarea curentă a schimbărilor în
legislaţia europeană şi adaptarea legislaţiei
româneşti de tip pro-activ, nu reactiv la cerinţele
UE actuale şi la cele previzionate
93

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Creşterea transparenţei şi responsabilităţii publice
a Consiliului Superior al Magistraturii
Administraţie Publică şi Cadru Instituţional
Standardizarea procedurilor administrative în
administraţia publică centrală şi uniformizarea
structurilor organizatorice
Introducerea mecanismului periodic de evaluare a
impactului pentru toate politicile publice
Creşterea rolului de auto-reglementare în domeniul
integrităţii şi al conduitei etice pentru sectorul
public şi la intersecţia lui cu sectorul privat, în
condiţiile obligativităţii de a avea reguli
implementate în acest sens
Simplificarea procedurilor administrative
Adoptarea Directivei UE – Punct Unic de Contact
Introducerea unui sistem unitar de management al
calităţii în structurile administraţiei centrale
Evaluarea anuală a vulnerabilităţilor la corupţie a
autorităţilor şi instituţiilor publice
Creşterea independenţei auditorilor publici interni
Stabilirea unui cadru instituţional clar de
comunicare între public şi privat cu reguli stricte şi
universale
Creşterea eficacităţii consultărilor publice cu
mediul de afaceri şi cu societatea civilă (conform
cu prevederile din legea 52/2003 a transparenţei
decizionale în administraţia publică)
Programe care să se adreseze activităţii
parlamentare pentru educarea inclusiv a membrilor
legislativului mai puţin familiarizaţi cu
problematica economică pentru a facilita aprobarea
94

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
de legi specifice complete, bune şi mai puţin
perisabile
Programe de evaluare a performanţei funcţionarilor
publici, prin metode de evaluare anuală a
performanţei la 360 grade - prin luarea în
considerarea a feed-back-ului de la partenerii lor
de comunicare sau de la alţi interlocutori externi,
inclusiv din mediul privat
Derularea de campanii naţionale succesive de
conştientizare a reprezentanţilor mass-media prin
mijloace clasice de genul workshop-uri, caravane
itinerante dar şi internet cu privire la integritate în
afaceri (inclusiv legat de publicarea bunelor
practici)
Achiziţii publice
Adoptarea pactelor de integritate la nivelul tuturor
autorităţilor contractante
Introducerea mecanismelor de bonificare a
ofertanţilor care au adoptat principiile etice şi de
integritate în afaceri
Plata serviciilor sau bunurilor achiziţionate pe baza
certificării independente a îndeplinirii obligaţiilor
contractuale
Harta riscului la investiţii: evaluări ale riscurilor de
practici incorecte, cu asistenţa organizaţiilor
societăţii civile în ideea asigurării imparţialităţii şi
obiectivităţii evaluărilor
Creşterea transparenţei decizionale
Creşterea standardului de motivare a deciziilor
administrative
Reducerea mecanismelor decizionale de urgenţă
95

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Trecerea la e-governance
Stabilirea pactelor sociale la nivelul ministerelor şi
agenţiilor guvernamentale ca mecanism consultativ
permanent
Implicarea societăţii civile în certificarea de
integritate şi în intermedierea semnării pactelor de
integritate (“martori sociali”)
Identificarea şi evaluarea riscului şi a
vulnerabilităţii de corupţie în procesul de elaborare
a actelor normative
Intărirea capacităţii instituţionale a agenţiilor
anticorupţie
Agenţia Naţională de Integritate – definitivarea
bazei integrate (fisc, evidenţa populaţiei, camera
de muncă, registru comerţului, Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici)
Direcţia Naţională Anticorupţie – elaborarea
strategiei de prioritizare şi a criteriilor obiective de
stabilire a politicii penale a statului în combaterea
corupţiei
Curtea de Conturi – Îmbunătăţirea procesului de
control şi de audit extern
Vă mulţumim pentru timpul acordat !
96
Anexa 9 – Evaluare SPSS a răspunsurilor la chestionarul referitor la măsuri de stimulare a

integrităţii în afaceri
A. Evaluare a percepţiei măsurilor de stimulare a integrităţii în afaceri şi de consolidare a

luptei anticorupţie pentru mediul de afaceri românesc pe baza criteriului RELEVANŢĂ.
1. La nivel global, măsurile propuse sunt considerate a fi foarte relevante, media cotaţiilor pe
toate măsurile propuse fiind de 4.0 din 5
2. Cele mai relevante măsuri sunt percepute a fi cele de întărire a Capacităţii Instituţionale a
Agenţiilor Anticorupţie (cotaţie: 4.4 din 5)
3. Cele mai puţin relevante măsuri sunt percepute a fi cele de Achiziţii Publice (3.7)
4. Nivele mediilor şi abaterile standard faţă de media percepţiei asupra Relevanţei măsurilor
sunt apropiate, se poate observa o omogenitate în sensul în care aproximativ 6% dintre
respondenţi le-au considerat a fi complet irelevante, (cotaţii mai mici de 2), aprox. 55%
(cotaţii 3-4) au considerat că aceste măsuri sunt relevante şi aprox. 39% dintre respondenţi
au considerat că acestea sunt foarte relevante (cotaţii 4-5).
B. Evaluare a percepţiei măsurilor de stimulare a integrităţii în afaceri şi de consolidare a
luptei anticorupţie pentru mediul de afaceri românesc pe baza criteriului EFICIENŢĂ.
1. La nivel global, toate măsurile propuse sunt considerate a fi relevante, media cotaţiilor pe
toate măsurile propuse fiind de 3.9 din 5.
2. Măsurile percepute a fi cele mai eficiente sunt cele de Întărirea Capacităţii Instituţionale a
Agenţiilor Anticorupţie (4.2)
3. Măsurile percepute a fi cele mai puţin eficiente sunt cele pentru Achiziţii Publice (3.6)
4. Nivele mediilor şi abaterile standard faţă de media percepţiei asupra EFICIENŢEI măsurilor
sunt foarte apropiate. Percepţia asupra EFICIENŢEI este omogenă. Per total doar 9% dintre
respondenţi au considerat, în medie, că măsurile propuse ar fi neeficiente (cotaţii mai mici
de 2). În acelaşi timp, doar 37% dintre respondenţi au considerat că măsurile ar fi foarte
eficiente. (cotaţii 4-5), majoritatea considerându-le a fi eficiente. (cotaţii 3-4)
C. Evaluare a percepţiei măsurilor de stimulare a integrităţii în afaceri şi de consolidare a
luptei anticorupţie pentru mediul de afaceri românesc pe baza criteriului EFICACITATE.
1. Toate măsurile propuse sunt percepute a fi eficace, media cotaţiilor este de 3.8 din 5.
2. Măsurile percepute a fi cele mai eficace sunt cele de întărire a Capacităţii Instituţionale a
Agenţiilor Anticorupţie (4.3)
3. Măsurile percepute a fi cel mai puţin eficace sunt cele de Achiziţii Publice (3.5)
4. Mediile măsurilor variază între cotaţii de 3.5 şi 4.3, fiind astfel omogene. Sub 8 % dintre
respondenţi au perceput măsurile de stimulare a integrităţii în afaceri şi de consolidare a
luptei anticorupţie pentru mediul de afaceri românesc ineficace. Totodată aproximativ 30%
dintre respondenţi au considerat că măsurile ar fi foarte eficace (cotaţii 4-5), majoritatea
respondenţilor considerându-le a fi eficace (cotaţii 3 – 4).
D. Evaluare a percepţiei măsurilor de stimulare a integrităţii în afaceri şi de consolidare a
luptei anticorupţie pentru mediul de afaceri românesc pe baza criteriului IMPACT.
1. Impactul măsurilor este perceput a fi ridicat având o medie a cotaţiilor de 3.9
2. Impactul este perceput a fi cel mai ridicat referitor în cazul măsurile de întărire a
Capacităţii Instituţionale a Agenţiilor Anticorupţie (4.3)
3. Impactul cel mai scăzut este perceput a fi cel al măsurilor legate de Achiziţiile Publice (3.6)
4. Mediile măsurilor variază între cotaţiile 3.9 şi 4.3. Aproximativ 6% dintre respondenţi au
considerat măsurile ca fiind lipse de impact în timp ce aproximativ 40% dintre participanţii la
studiu au considerat că ele vor avea un impact foarte ridicat. (4-5).
E. Evaluare a percepţiei măsurilor de stimulare a integrităţii în afaceri şi de consolidare a
luptei anticorupţie pentru mediul de afaceri românesc pe baza criteriului
SUSTENABILITATE.
1. Media cotaţiilor pentru criteriul SUSTENABILITATE este de 4.0 ceea ce implică o percepţie
asupra măsurilor de stimulare a integrităţii în afaceri şi de consolidare a luptei anticorupţie
pentru mediul de afaceri românesc ca fiind puternic sustenabile.
97
2. Cele mai puţin sustenabile măsuri sunt percepute a fi cele de Achiziţii Publice (3.5)
3. Cele mai sustenabile măsuri sunt percepute a fi cele legate de Justiţie, Lege şi Jurisprudenţă
(4.3)
4. Aproximativ 15% dintre respondenţi consideră totuşi că aceste măsuri nu ar fi sustenabile
(cotaţii sub 3) în timp ce peste 50% dintre aceştia consideră că măsurile ar fi puternic
sustenabile (cotaţii între 4 şi 5).
F. Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor legate de Justiţie, Lege şi Jurisprudenţă
(medie generală: 4.2)
1. Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor legate de Justiţie, Lege şi Jurisprudenţă: 4.3
2. Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor legate de Justiţie, Lege şi Jurisprudenţă: 4.2
3. Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor legate de Justiţie, Lege şi Jurisprudenţă: 4.2
4. Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor legate de Justiţie, Lege şi Jurisprudenţă: 4.1
5. Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor legate de Justiţie, Lege şi Jurisprudenţă:
4.3
G. Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor legate de Administraţia Publică şi Cadrul
Instituţionale (medie generală: 3.9)
1. Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor legate de Administraţia Publică şi Cadrul
Instituţional: 3.9
2. Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor legate de Administraţia Publică şi Cadrul
Instituţional: 4.0
3. Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor legate de Administraţia Publică şi Cadrul
Instituţional: 3.9
4. Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor legate de Administraţia Publică şi Cadrul
Instituţional: 3.9
5. Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor legate de Administraţia Publică şi Cadrul
Instituţional: 4.1
H. Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor legate de Achiziţii Publice
(medie generală: 3.6 )
1. Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor legate de Achiziţii Publice: 3.7
2. Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor legate de Achiziţii Publice: 3.6
3. Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor legate de Achiziţii Publice: 3.5
4. Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor legate de Achiziţii Publice: 3.6
5. Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor legate de Achiziţii Publice: 3.5
I. Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor de Creştere a Transparenţei Decizionale
(medie generală: 4.0)
1. Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor de Creştere a Transparenţei Decizionale: 3.8
2. Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor de Creştere a Transparenţei Decizionale: 3.8
3. Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor de Creştere a Transparenţei Decizionale: 4.0
4. Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor de Creştere a Transparenţei Decizionale: 4.0
5. Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor de Creştere a Transparenţei Decizionale:
4.3
J. Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor de Întărire a Capacităţii Instituţionale a Agenţiilor
Anticorupţie (medie generală: 4.3)
1. Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor de Întărire a Capacităţii Instituţionale a
Agenţiilor Anticorupţie: 4.4
2. Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor de Întărire a Capacităţii Instituţionale a
3. Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor de Întărire a Capacităţii Instituţionale a
4. Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor de Întărire a Capacităţii Instituţionale a
5. Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor de Întărire a Capacităţii Instituţionale a
Agenţiilor Anticorupţie:4.2
98
6. Există o uşoară neîncredere în Eficienţa acestor măsuri faţă de eficienţa celorlalte

măsuri.
K. Evaluări generale
1. Cel mai ridicat nivel de încredere îl au Măsurile legate de Creşterea Capacităţii
Instituţionale a Agenţiilor Anticorupţie
2. Cel mai scăzut nivel de încredere îl au Măsurile legate de Achiziţiile Publice
Figura 9-1 PERCEPTIE GENERALĂ ASUPRA MĂSURILOR DE STIMULARE A INTEGRITĂŢII ÎN AFACERI ŞI DE

CONSOLIDARE A LUPTEI ANTICORUPŢIE
Figura 9-2 MĂSURILE LEGATE DE LEGE, JUSTIŢIE ŞI JURISPRUDENŢĂ

Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie
99
Figura 9-3 MĂSURI LEGATE DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ ŞI CADRU INSTITUŢIONAL

Figura 9-4 MĂSURILE LEGATE DE ACHIZIŢII PUBLICE

100
Figura 9-5 MĂSURI LEGATE DE CREŞTEREA TRANSPARENŢEI DECIZIONALE

Figura 9-6 MĂSURI DE ÎNTĂRIRE A CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE A AGENŢIILOR ANTICORUPŢIE

101
Acest studiu este publicat în cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei

Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri”,
derulat de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
cu sprijinul consorţiului format din firmele de consultanţă
Archidata (Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România).
Proiectul este cofinanţat de Fondul Social European,

prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”.
Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Ministerului

Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Studiul sau părţi ale acestuia
pot fi reproduse numai cu permisiunea autorilor.
Publicat la Bucureşti, Mai 2010.
Editor: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a

Uniunii Europene.
102

Studiul 2 Strategia Dma Integritate in Afaceri

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Studiul 2 Strategia Dma Integritate in Afaceri

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii

în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei

Echipa de consultanţă pentru elaborarea studiului

Coordonatorul echipei de proiect

Echipa Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Acest studiu nu ar fi putut fi realizat fără contribuţia valoroasă a multor specialişti

1.Sumar executiv .......................................................................................................... 6

ALAC Centrele de Asistenţă Anticorupţie pentru Cetăţeni

În condiţiile crizei financiare globale şi a relativ recentei aderări la Uniunea Europeană,

 Capitolul 8: Situaţia internaţională și naţională în perioada 2000-2009

6. Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale aflate în

Figura 2-1. Componentele Strategiei DMA

2.2. Contextul studiului

 Natura: Percepţiile cu privire la natura corupţiei variază. Ce forme îmbracă

Argumente la nivelul afacerilor pentru lupta anticorupţie2

Beneficii în angajare Riscuri la neangajare

 Costul afacerilor redus  Urmăriri penale, în anumite jurisdicţii la

ambele niveluri (companie şi management

 Crearea unui nivel de acţiune care  Oportunităţi de afaceri pierdute într-o

 Îmbunătăţeşte încrederea publicului în  Magnitudinea corupţiei crescute

3.Scopul și obiectivele studiului

Pentru a atinge obiectivele menţionate, studiul Analiza mediului de afaceri din

Figura 4-1. Analiza tridimensională a perspectivelor

Pentru a putea crește validitatea datelor, în contextul în care nu se realizează o cercetare

Figura 4-2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative

La baza procesului prin care concluziile esenţiale și propunerile/direcţiile de acţiune

Figura 4-3. Procesul de formulare a concluziilor și a recomandărilor

Tip cercetare Metode Instrumente Surse

Chestionare online, în FG,

6.Prezentarea cadrului legislativ, de politici şi strategii UE

6.1 Istoricul Reglementărilor Internaţionale

Acesta și-a început activitatea în Martie 1995 și a pregătit un proiect de program de

6.2 Organizaţii europene cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei şi a

Anticorupţie, stabilită prin Decizia Consiliului European nr. 2008/852/JHA/24.10.2008.

6.3 Principii de bază ale politicii UE privind lupta anticorupţie

Principiile de bază ale politicii UE în lupta anticorupţie sunt:

6.4 Iniţiative Anticorupţie la nivel internaţional

 Să se asigure că directorii executivi adoptă, promulgă şi impun coduri puternice de

Drepturile Omului: 1. să sprijine şi să respecte drepturile omului;

Standarde de muncă: 3. să susţină dreptul la libera asociere;

Mediul înconjurător: 7. să abordeze anticipativ problemele de mediu;

Lupta împotriva 10. să combată orice formă de corupţie, inclusiv mita şi

Naţiunile Unite recomandă companiilor să integreze Principiile Global Compact în

7.Prezentarea cadrului legislativ, de politici şi strategii din România

7.2 Strategia naţională de combatere a corupţiei 2005-2007 – angajamentul Guvernului

 clarificarea sistemului de subvenţii în economie;

8.Situaţia internaţională şi naţională în perioada 2000-2009

 Publicul larg nu folosește canalele oficiale pentru a depune plângeri legate de

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

Sursă: Transparency International Global Corruption Barometer 2009

% dintre respondenţi au plătit mită în ultimele 12 luni

Mita raportată la servicii și modificări de percepţie în timp

Servicii de Înscrieri şi Obţinere

0% 5% 10% 15% 20% 25%

Sursa: Transparency International Global Corruption Barometer 2006 și 2009.

Folosirea mecanismelor de raportare a plângerilor

% dintre respondenţii care nu au făcut plângere deoarece ...

Ar fi durat prea mult

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Sursa: Date preluate din site EUROSTAT 15.04.2010

Sursa: Date preluate din site EUROSTAT 15.04.2010

Guvernul României este perceput ineficace în ceea ce priveşte combaterea corupţiei,

Figura 8-13 Evoluţia percepţiei executivilor asupra deturnării de fonduri publice în

O percepţie înspre „nesatisfăcător”, cu tendinţă mult prea mică de îmbunătăţire, se