Redactare de Texte (Studii de Caz)

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE LITERE
ANUL I
SPECIALIZAREA:
COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
REDACTARE DE TEXT
STUDII DE CAZ
COORDONATOR
LECT. UNIV. DR. OLGA BĂLĂNESCU
BUCUREŞTI
2006
Materialul este tipărit ca suport de curs pentru studenţii Centrului de Suport
Local pentru Învăţământ la Distanţă din Facultatea de Litere, Universitatea
din Bucureşti. Acest material nu se comercializează.
2
U N I V E R S I T A T E A DIN B U C U R E Ş T I
F A C U L T A T E A DE L I T E R E
CENTRUL LOCAL DE SUPORT ID
Str. Edgar Quinet, nr. 14, Sector 1, Bucureşti, Tel/fax: (021) 314.61.77
www.litereidd.ro
ANUL I, SEMESTRUL I
COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
REDACTARE DE TEXTE – STUDII DE CAZ
LECT. UNIV. DR. OLGA BĂLĂNESCU
CUPRINS
.................................................................................................................................................3
F A C U L T A T E A DE L I T E R E..................................................................................3
ANUL I, SEMESTRUL I........................................................................................................3
LECT. UNIV. DR. OLGA BĂLĂNESCU......................................................................................3
REDACTARE DE TEXTE.....................................................................................................6
Obiectul de studiu. Introducere........................................................................................................6
Motivaţia lucrării.............................................................................................................................6
PARTEA I.....................................................................................................9
ÎNCADRAREA LIMBAJULUI COMERCIAL ÎN STRUCTURA STILISTICĂ A LIMBII
ROMÂNE – DIASISTEM...............................................................................................................9
3.1 Limbajul comercial – definiţie.........................................................................................10
1. DEFINIŢIA STILISTICII.........................................................................................................11
(CE ESTE STILISTICA)...............................................................................................................11
2. APANAJUL STILISTICII.........................................................................................................13
(DIASISTEM, LIMBĂ, LIMBAJ)................................................................................................13
3. LIMBAJUL COMERCIAL.......................................................................................................16
4. CONCLUZII..............................................................................................................................23
PARTEA A II-A....................................................................................................................25
PONDEREA ŞI ORIGINEA NEOLOGISMELOR ÎN LIMBAJUL ADMINISTRATIV...........25
CUPRINS......................................................................................................................................26
1. STILUL ADMINISTRATIV..................................................................27
3. NEOLOGISMELE ÎN LIMBAJUL ADMINISTRATIV..................................................29
PARTEA A III-A........................................................................................62
STRUCTURI COMPOZIŢIONALE DISCURSIVE ÎN FORMA FIXĂ.....................................62
PARTEA A IV-A........................................................................................86
RAPORTUL DINTRE STILURILE VORBIRII ÎN LIMBA ROMÂNĂ MODERNĂ...............86
Alegerea cuvintelor şi forţa expresivă a acestora-temelia stilului. Stilul, determinat contextual.
Stilul, expresia individualităţii emiţătorului..................................................................................88
PARTEA A V-A.......................................................................................122
TEHNICI ŞI STRATEGII SPECIFICE.......................................................................................122
COMPANIEI SportShop.............................................................................................................122
CUPRINS....................................................................................................................................123
ARGUMENT...............................................................................................................................124
CERERE DE AUTORIZARE.............................................................................................136
CERTIFICAT DE ÎNMATRICULARE..............................................................................137
3
Analiza CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE...................................................................139
CONTRACT DE CREDIT..................................................................................................140
PROCES VERBAL.............................................................................................................142
OFERTĂ..............................................................................................................................143
CERERE DE OFERTĂ.......................................................................................................145
SCRISOARE DE PROSPECTARE....................................................................................147
SCRISOARE DE REMEDIERE.........................................................................................150
SCRISOARE DE MENŢINERE.........................................................................................152
INVITAŢII DE PARTICIPARE.........................................................................................153
CIRCULARĂ......................................................................................................................154
PENSIONAREA..................................................................................................................155
SCRISOARE DE PROMOVARE.......................................................................................156
4
5
REDACTARE DE TEXTE
Obiectul de studiu.
Introducere.
Motivaţia lucrării
Discursul, în accepţiunea sa lingvistică, reprezintă forma de

manifestare concretă a limbii printr-un mesaj, în funcţie de:
• cadrul socio-profesional în care are loc actul
comunicării
• scopul comunicării
• raportul E/R
Nu ne va mira, de aceea, marea diversitate de varietăţi
stilistice pe care o poate cunoaşte un tip de discurs.
Aparent, definirea obiectului de studiu Redactare de texte ar
părea un demers facil, înlesnit de chiar numele său: această
disciplină ne învaţă cum să redactăm… texte.
De fapt, lucrurile se complică pe măsură ce ne punem
următoarele întrebări:
• la ce fel de discurs ne vom referi?
• după ce criterii vom alege un tip de discurs sau altul?
• din ce perspectivă vom privi discursul respectiv?
Se cuvine aici să menţionăm motivul care a stat la baza
zămislirii acestei noi discipline de studiu: nevoia şi dorinţa
departamentului nostru, Comunicare şi Relaţii Publice, de a dispune
de un instrument de lucru lingvistic.
În urmă anilor de experienţă didactică, dar şi studiind
orientările ştiinţifice ale Instituţiilor de învăţământ similare din
străinătate (trebuie să amintim aici, cu mândrie, că Facultatea
noastră a fost un deschizător de drumuri, fiind cea dintâi de acest
gen din ţară), am ajuns la concluzia că sunt câteva tipuri tematice de
discurs care suscită interesul departamentului nostru (ca de altfel, al
oricărui departament de Comunicare şi Relaţii Publice):
• discursul publicitar
• discursul publicistic
• discursul politic
• discursul administrativ
Disciplina de studiu Redactare de texte ne oferă prezentarea
principalelor:
• structuri compoziţionale
• tehnici şi strategii discursive
6
caracteristice fiecărei varietăţi stilistice, fiecărui tip de mesaj
construit în cadrul unui discurs.
Acestea sunt urmărite în funcţie de:

• raportul dintre componenta afectivă şi cea
informaţională (componente structurale)
• funcţiile limbii
• funcţiile textului
• dublarea instanţelor comunicative (R poate fi
reprezentat de un R iniţial, direct, către care se
îndreaptă la modul concret mesajul, şi un R secundar,
indirect, către care E vrea de fapt să îşi direcţioneze
mesajul)
Să exemplificăm:
Scrisoarea deschisă (corespondenţa deschisă) se adresează
unei anumite persoane, domnului Prim-ministru, de exemplu. E
intenţionează, de fapt, să se adreseze prin acest mesaj întregii
mulţimi, masei cititorilor, unui R colectiv. Această a două ipostază
a Receptorului este R indirect, secundar.
E Ri (iniţial)
Rs (secundar)
Ri este un pretext comunicativ pentru E. Adresându-i-se lui,

E intenţionează, de fapt, să creeze un curent de opinie, o anumită
atitudine din partea lui Rs.
Redactarea de text urmăreşte, dincolo de normele lingvistice
corecte şi coerente specifice fiecărui tip de discurs, eficientizarea
actului verbal în sensul desfăşurării unei comunicări benefice.
Fiecare tip de discurs este caracterizat prin trăsăturile sale
individuale dar şi în comparaţie cu celelalte tipuri, ţinând cont de
manifestările sale la nivel:
• morfologic
• sintactic
• lexical
• transfrastic
• semantic
Cartea de faţă este inspirat subintitulată Studiu de caz. Am
considerat că este nevoie de o aplicare practică a principiilor
teoretice prezentate.
Capitolele cărţii reprezintă tot atâtea teme de studiu şi
cercetare supuse atenţiei studenţilor departamentului nostru.
7
Fiecare capitol pleacă de la câte un aspect concret al limbii
contemporane dintr-un anumit sector socio-profesional, sector
compatibil cu specificul departamentului nostru.
Am încercat astfel să găsesc o aplicabilitate imediată şi
eficientă a cunoştinţelor teoretice pentru a-l integra cu uşurinţă pe
absolventul nostru în viaţa socială.
Cartea de faţă este o dovadă.
Lect. univ. dr. Olga Bălănescu
2 aprilie 2002
Bucureşti
8
PARTEA I
ÎNCADRAREA LIMBAJULUI COMERCIAL ÎN

STRUCTURA STILISTICĂ A LIMBII ROMÂNE –
DIASISTEM
Maria-Cristina Nicolae
9
CUPRINS
1. Definiţia stilisticii (Ce este stilistica)
2. Apanajul stilisticii (Diasistem, limbă, limbaj)
3. Limbajul comercial
3.1 Limbajul comercial – definiţie
3.2 Raportul cu sistemul limbii
3.3 Raportul stil colectiv/stil individual
3.4 Trăsăturile caracteristice ale limbajului
comercial
3.5 Nivel morfologic
3.5.1 Substantivul
3.5.2 Adjectivul
3.5.3 Numeralul
3.5.4 Verbul
3.5.5 Adverbul şi locuţiunile adverbiale
predicative
3.6 Nivel lexical
3.6.1 Unităţi lexicale
3.6.2 Unităţi frazeologice
3.6.2.1 Formate din două elemente
3.6.2.2 Formate din trei elemente
3.6.2.3 Formate din patru elemente
4. Concluzii
10
1. DEFINIŢIA STILISTICII
(CE ESTE STILISTICA)
Paula Diaconescu vorbea despre stilistica funcţională ca

fiind interesată de felul în care se utilizează instrumentul lingvistic
comun în transmiterea unor informaţii în cele mai diverse sectoare
ale activităţii umane. Stilistica funcţională stabileşte specificul,
stilul unui anumit limbaj. Ea deplasează cercetarea din planul
vorbirii curente, uzuale, în planul vorbirii elaborate, în sensul larg al
acestui termen.
Stilistica funcţională nu studiază exclusiv stilurile funcţionale
intelectuale (ştiinţific, publicistic, oficial-administrativ), studiază de
asemenea stilul artistic în sistemul limbii, alături şi în opoziţie cu
celelalte stiluri funcţionale. Ea dezvăluie diversificarea limbii în
raport cu scopurile comunicării, cu funcţiile inerente unui anumit
enunţ lingvistic.
În viziunea lui Ion Coteanu, stilistica este ştiinţa care
studiază frumosul în limbă. Ar trebui să se precizeze conţinutul
stilisticii analizând relaţiile datorită cărora structura limbii se
concretizează în enunţuri mai mult sau mai puţin expresive şi
afective.
Între structura limbii şi enunţurile particulare există unele
contradicţii pe care vorbitorii le rezolvă în mod diferit, imprimând
exprimării o serie de caracteristici foarte variate, proprii fiecăruia
dintre ei.
Ch. Bally constată că stilistica şi-a schimbat radical direcţia
de cercetare, către limba „vorbită”, căutând astfel să descopere
modul de funcţionare a limbii spre a răspunde la necesităţile
comunicării. El cere ca stilul să se concentreze asupra tipurilor
expresive, şi îl desparte în mod absolut de stilistică, disciplină
destinată, în opinia sa, numai cercetării modului spontan de utilizare
a limbii.
Sarcina stilisticii o reprezintă studierea tipurilor expresive
care servesc într-o anumită perioadă la redarea mişcării gândirii şi
sentimentului vorbitorilor, precum şi studierea efectelor produse
spontan prin întrebuinţarea acestor tipuri asupra celor care le aud şi
le înţeleg.
Bally a condiţionat stilistica pe psihologie şi a considerat ca
fiind decisivă opoziţia dintre spontaneitatea limbajului oral şi
caracterul deliberat al utilizării limbii în literatura artistică,
atribuind stilului un caracter individual rezultat din prelucrarea
conştientă a limbajului natural. Vorbitorul obişnuit face stil fără să
ştie, în schimb artistul construieşte stilul în mod susţinut şi
11
conştient. Stilistica are obligaţia de a studia faptele reflectate în
vorbirea obişnuită.
Între scriitor şi limbajul natural se interpun normele
limbajului artistic din momentul creaţiei sale, şi nici un scriitor nu
se poate sustrage de la respectarea acestor reguli.
Şcoala lingvistică de la Praga opune limba literară limbii
populare, ajungând astfel la concluzia că stilistica nu este decât
studiul modului de concretizare a acestei opoziţii..
Limba literară manifestă o dublă tendinţă – aceea de a se
extinde spre a deveni o koine şi în acelaşi timp de a se restrânge
spre a deveni un monopol, un semn caracteristic clasei dominante.
Deosebirea de bază dintre limba literară şi cea populară este
aceea că limba literară se specializează spre a deveni expresia
culturi şi civilizaţiei, în acest mod îşi măreşte şi îşi intelectualizează
vocabularul.
12
2. APANAJUL STILISTICII
(DIASISTEM, LIMBĂ, LIMBAJ)
Limba reprezintă mijlocul de comunicare lingvistică la un

moment dat social-istoric determinat, într-o comunitate lingvistică
bine definită. Limba există prin variante, manifestări materiale
determinate de doi factori: geografic şi socio-cultural. Primul
factor determină apariţia dialectelor şi graiurilor, celălalt antrenează
apariţia limbajelor speciale, unele cu arie mai largă (urbane,
suburbane, rurale), altele cu caracter mai restrâns la anumite
domenii de manifestare umană.
Stratificarea stilistică a limbii se face aşadar în funcţie de mai
multe criterii: socio-cultural, statistic, criteriul frecvenţei şi cel al
autorităţii. Se impune principiul dihotomic de împărţire a limbii în
• stil popular / limbă populară
• stil literar / limbă literară.
Factorul geografic reprezintă dimensiunea orizontală a limbii,
iar cel socio-cultural dimensiunea verticală. Împreună formează un
sistem de coordonate în care se încadrează orice limbă.
Pentru ca manifestările concrete ale limbii să se încadreze în
acest sistem, trebuie să existe unele elemente comune atât în
formele dialectale, cât şi în limbaje. În diversificarea produsă în
limbă de cei doi factori acţionează un sistem reglator, numit
diasistem.
Diasistemul reprezintă limba comună, sub presiunea căreia
tendinţele particulare iau anumite direcţii de evoluţie, esenţa limbii
într-un anumit moment al existenţei sale. El se naşte din variantele
lingvistice aflate într-o relaţie ierarhică.
Limba comună se deosebeşte de ansamblul de norme literare,
acesta fiind impus în mod convenţional, pornindu-se de la ideea că
este literar numai modul de utilizare a limbii de către
intelectualitatea unui popor. Astfel normele limbii comune nu
coincid în întregime cu normele limbii literare.
Limba literară reprezintă forma principală de manifestare a
diasistemului. Ea joacă rolul unei limbi comune faţă de variantele ei
– limbajul artistic şi limbajele tehnico-ştiinţifice.
Limbajul literar standard este forma curentă a limbii literare,
totalitatea elementelor lingvistice culte, care nu sunt diferenţiate în
funcţie de regulile impuse de limbajul artistic şi cele tehnico-
ştiinţifice. Aici sunt incluse vorbirea şi scrierea cultă nespecializată.
Variantele limbii literare se diferenţiază în funcţie de factorii
socio-culturali.
13
Devenind instrumentul de expresie al unei mulţimi diverse şi
a unor forme concrete de cultură, limba literară se va diversifica şi-
şi va crea mijloacele de expresie cele mai variate.
O variantă stilistică reprezintă un aspect particular al limbii,
subordonat altuia care se află pe o treaptă de generalizare mai
înaltă. Numărul de variante creşte, pe măsură ce situaţiile se
particularizează, ajungând până la stilurile individuale.
Limba populară este limbă comună, cu tendinţe similare celor
din limba literară, dar cu deosebiri practice provenind din
prelucrarea ei într-un mediu socio-cultural diferit de cel în care se
produce prelucrarea limbii literare.
Limba comună ca diasistem
Limbă literară Limbă

populară
Limbaj Limbaj Limbaj variante

literar artistic tehnico-ştiinţific
standard
Numărul de variante stilistice dintr-o limbă este foarte mare,

deoarece exprimarea se particularizează mereu.
Limbajul reprezintă un sistem lingvistic mai mult sau mai

puţin specializat în redarea conţinutului de idei specifice unei
activităţi profesionale, unuia sau mau multor domenii din viaţa
social-culturală.
Orice limbaj nu este decât limba căreia i se atribuie o
destinaţie specială, în urmă căreia structura ei de ansamblu se
simplifică.
Limbajele au fost numite şi stiluri funcţionale sau stiluri ale
limbii.
Şcoala de la Praga vede limba ca o formaţie complexă, cu
structuri diferenţiate. Limba literară este alcătuită din limbaje
speciale sau stiluri funcţionale: stilul tehnic, stilul poetic, stilul
familial etc. Limbajul este identificat cu stilul funcţional sau cu
stilul limbii.
Diasistemul se concretizează în anumite condiţii într-un
limbaj sau altul. Limbajul se manifestă prin mesaje, care reprezintă
unitatea stilistică fundamentală.
Academicianul Ion Coteanu stabileşte două aspecte
fundamentale ale limbii: aspectul cultivat şi cel popular. În ce
14
priveşte limbajul cultivat, deosebim un limbaj al artei literare şi
unul al ştiinţelor, fiecare dintre ele împărţindu-se, în continuare,
într-o serie de alte limbaje speciale, folosite pentru comunicarea
ideilor în diferite ramuri ale culturii şi ştiinţei. Unele cuvinte au o
semnificaţie deosebită în limbajul tehnic, altele, fără să aibă un
înţeles aparte, sunt utilizate în special ca termeni savanţi. Din aceste
semnificaţii se formează unităţi superioare, propoziţii, fraze
specifice diferitelor profesii sau domenii de activitate, păstrând cu
necesitate structura gramaticală şi fonetică a limbii.
Distincţia operată la nivelul limbajului cultivat este valabilă,
desigur, şi la nivelul limbajului popular, unde întâlnim o limbă a
Mioriţei şi diferite utilizări ale limbii în procesul muncii. În
vorbirea obişnuită procedeele lingvistice sunt folosite numai pentru
exteriorizarea impresiilor, a dorinţelor etc. Limba literaturii artistice
este utilizată pentru a crea imagini, pentru a construi o ficţiune.
Diasistem
Limbaj cultivat Limbaj popular
Limbaj Limbaj Limbaj

Limbaj
artistic non-artistic artistic non-artistic
proză poezie
Limbajele cultivate non-artistice sunt: limbajul standard,

familial, de conversaţie oficială, ştiinţific etc. Numărul acestora
poate fi foarte mare, cu condiţia ca fiecare să corespundă unei
destinaţii clare şi să prezinte un minimum de deosebiri de structură
faţă de celelalte.
Este non-artistic limbajul dominat de denotaţii şi în care
semnul verbal trimite de regulă direct la referent.
Este artistic limbajul în care semnul verbal se transformă în
mod constant în simbol prin valorificarea conotaţiilor.
Punctul de referinţă îl constituie exprimarea zero, adică
absenţa oricăror înţelesuri suplimentare dintr-un enunţ.
Limbajul standard reprezintă o serie de fapte şi de reguli
lingvistice a căror principală caracteristică a fost considerată
apariţia lor la toţi vorbitorii unui idiom în împrejurări obişnuite.
15
3. LIMBAJUL COMERCIAL
După cum am afirmat înainte, variantele lingvistice se află

într-o relaţie ierarhică şi formează un diasistem al limbii. Acesta se
concretizează în stil literar şi stil neliterar. Stilul literar prezintă cel
mai înalt nivel de exprimare artistică şi cuprinde limbajul artistic şi
limbajul non-artistic.
Alături de stilul individual, care caracterizează discursul unui
vorbitor, există stiluri funcţionale care, ca variante ale limbii,
îndeplinesc funcţii de comunicare într-un domeniu de activitate
determinat. Ele apar ca modele ce influenţează conştiinţa
vorbitorilor care-şi schimbă voit sau involuntar forma mesajului.
Stilurile funcţionale cuprind: stilul administrativ (se foloseşte
în relaţiile oficiale de comunicare), stilul tehnico-ştiinţific (se
foloseşte în comunicare în domeniile ştiinţei şi tehnicii), stilul
beletristic (se foloseşte în exprimare la nivelul esteticului), stilul
publicistic (folosit în toate mediile de informare) şi stilul colocvial
(se foloseşte în conversaţia uzuală şi se realizează de obicei oral,
dar şi scris – notiţe, jurnal, urări etc.).
În cadrul stilurilor funcţionale ale limbii literare, limbajul
comercial are cea mai strânsă legătură cu viaţa socială. Limbajul
comercial aparţine limbajului literar sau cultivat, se încadrează în
varianta cultă şi solemnă a limbii, aparţine stilului administrativ.
Stilul administrativ se împarte astfel:
• propriu-zis;
• juridic;
• comercial;
• diplomatic
Stilul administrativ prezintă o aplicabilitate foarte bine
definită într-un perimetru socio-profesional distinct. Este propriu
comunicării în relaţiile economice, juridice, diplomatice, şi în
domeniul administraţiei de stat.
Stilul administrativ se concretizează textual în acte
diplomatice, particulare sau cu destinaţie administrativă, documente
oficiale, referitoare la viaţa socio-economică.
Are funcţii de:
• documentare (procesul verbal, raportul, referatul,
ordinul circular, procura);
• informare (declaraţia, anunţul, cererea, scrisoarea
comercială, invitaţia, telegrama);
• evidenţă a muncii (tabelul nominal, inventarul, orarul,
fişa de pontare, formularele tip: diploma, adeverinţa,
factura fiscală);
16
• reglementare în temei legal;
• normare a activităţii.
Procedeul lingvistic de bază este reprezentat de clişeu, de
formular.
Textul este performativ, formulează un act de limbaj care
poate fi o afirmaţie, o negaţie, o confirmare, un ordin, o interdicţie.
Emiţătorul textului se depersonalizează, iar receptorul este mereu
direcţionat în sensul dorit de emiţător.
Stilul administrativ răspunde unor necesităţi de ordin practic,
este cel mai omogen dintre toate.
Prezintă o serie de variante interne:
• conservatoare (caracter impersonal, sobru, obiectiv);
• mediu conservatoare (scrisorile comerciale);
• orală (activitatea juridică).
La nivel formal stilul administrativ respectă strict formele
literare, corectitudinea fonetică, lexicală, grafică, ortografică şi
gramaticală, lipseşte componenta expresivă, nu permite decât o
singură interpretare, are o terminologie specifică.
La nivelul producerii propriu-zise observăm frecvenţa
substantivelor provenite din infinitive lungi (în vederea calificării,
perfecţionării etc.), folosirea infinitivului şi a viitorului cu valoare
de imperativ (a se vedea, va duce la îndeplinire etc.), folosirea
reflexivului impersonal (se convoacă), preferinţa pentru anumite
adverbe, prepoziţii, locuţiuni (în vederea, cu privire la, pe baza, de
regulă etc.).
3.1 Limbajul comercial reprezintă varianta non-artistică a

stilului administrativ. Ca parte a acestuia, limbajul comercial
cuprinde următoarele:
• corespondenţa comercială
o obiectivă
o subiectivă
• literatura de specialitate
• textele de popularizare
Tipurile de discurs se individualizează în funcţie de natura

limbajului şi a elementelor esenţial necesare pentru existenţa
mesajului, şi anume emiţătorul, receptorul, referentul, codul,
canalul, cât şi de dimensiunea textului.
• Emiţătorul – Trăsătura care îi individualizează pe E
şi R este formalitatea, respectiv informalitatea. Caracterul
formal determină prezenţa componentei oficiale, a autorităţii
legal susţinute şi respectate.
17
Dacă emiţătorul este o persoană juridică se presupune o
anumită structură a textului. În mod obligatoriu acesta trebuie să
conţină:
I. identificarea E (antet);
II. identificarea R (titlul);
III. dovedirea legalităţii demersului emitent
(nr. de înregistrare);
Acestor trei segmente de identificare a locutorilor le urmează
discursul propriu-zis, care trebuie să se subordoneze dezvoltării
unei singure idei.
Faptul că există un singur referent determină denumirea
diferită a acestor texte. Fiecare text poartă numele referentului.
Emiţătorul construieşte mesajul în virtutea unui temei legal.
Tonul mesajului este mai mult sau mai puţin neutru, în funcţie de
natura textului şi de receptor.
Emiţătorul poate fi şi o persoană non-oficială  eliminarea
din structura textuală a celor 3 segmente. Indiferent de calitatea
oficială sau non-oficială a emiţătorului, textul trebuie să conţină
elementul final al textului – semnătura şi ştampila.
Textele administrative sunt singurele care conţin acest
element.
• Receptorul – este neidentificat în textele de specialitate şi

precis nominalizat în corespondenţa comercială, unde
componenta afectivă este mai puternică.
Poate fi învestit cu autoritate, astfel la nivel textual se
menţionează identificarea lui (segmentul ÎI).
Poate fi non-oficial, ceea ce presupune adresarea politicoasă
(„Domnului…”).
Caracterul oficial sau non-oficial al receptorului determină
registrul adresării. Când receptorul este persoană oficială predomină
componenta informativă şi tonul deferent; se poate apela la
afectivitate când R nu e oficial.
3.2 Raportul cu sistemul limbii

Limbajul comercial nu depăşeşte sistemul limbii naţionale.
Corespondenţa cu partenerii externi presupune unele expresii,
formule, prescurtări consacrate pe plan mondial, în comerţul
internaţional.
Împrumuturile lexicale neadaptate fonetic provin mai ales din
engleză, ceea ce arată apropierea limbajului comercial de stilul
ştiinţific.
Limbajul comercial se dezvoltă în cadrul limbajului scris, are
întotdeauna un destinatar. Prezenţa acestuia îi impune emiţătorului
18
organizarea specifică a enunţului lingvistic la nivel sintactic şi
lexico-semantic.
Este un limbaj eterogen, deoarece prezintă mai multe variante
(corespondenţa comercială subiectivă, textele de popularizare).
3.3 Raportul stil colectiv / stil individual

Limbajul comercial este închis construirii stilurilor
individuale, fiind refractar funcţiei emotivo-expresive a limbii.
Corespondenţa comercială obiectivă şi literatura de
specialitate prezintă o tendinţă de reducere la zero a derivatelor de
la norma stilistică.
În cadrul corespondenţei comerciale subiective şi textelor de
popularizare, mesajul lingvistic este mai tolerant cu funcţia
expresivă a limbii.
Ponderea ridicată a componentei informaţionale în
defavoarea celei afective determină absenţa stilurilor, caracteristică
asemănătoare stilului ştiinţific.
3.4 Trăsăturile caracteristice ale limbajului

comercial
În determinarea trăsăturilor limbajului comercial se poate
folosi ca punct de referinţă limbajul beletristic, cu rol de grad zero
al limbajului. Astfel, trăsăturile celor două limbaje se construiesc în
opoziţie:
Limbajul comercial Limbajul beletristic
densitate informaţională densitate afectivă
sinonimie infinită sinonimie absentă

(pentru fiecare frază să existe
alte fraze echivalente)
traductibil greu traductibil
omonimie absentă omonimie infinită
precizie ambiguitate
general individual
greu accesibil
universal particular
19
(adresat mai multor receptori are (semnificaţie diferită de la un
aceeaşi interpretare pentru toţi) individ la altul)
obligatoriu neobligatoriu
(urmăreşte să determine un
anumit comportament din partea
receptorului)
oficial neoficial
(conceput în litera legii, are
caracter oficial, de act juridic,
poate fi folosit ca probă în
instanţă)
3.5 Nivel morfologic
3.5.1. Substantivul
Predomină substantivele verbale, substantivele proprii
(adresele emiţătorului şi receptorului, semnătura, ştampila). Se
observă trecerea unor substantive comune în rândul celor proprii
(figură de stil numită antonomază) prin articularea cu majusculă
(Lege, Decret, Circulară etc.). De asemenea şi prezenţa
substantivelor în vocativ, fără desinenţă specifică, cu formă de
nominativ, precedat de adjectiv („stimate domn”).
3.5.2 Adjectivul
Putem observa antepunerea adjectivului („stimate domn”),
intercalarea adjectivului pronominal posesiv între substantiv şi
adjectivul propriu-zis („sincerele noastre mulţumiri”), precum şi
folosirea unor adjective abstracte, devenite specifice limbajului
comercial („suma corespunzătoare”, „autoritate competentă”,
„modul stabilit”).
3.5.3 Numeralul
Numeralul care predomină este cel cardinal propriu-zis, care
conferă exactitate şi sobrietate. Frecvenţa maximă o are în
corespondenţa comercială obiectivă, cu texte sub formă de tabele.
3.5.4 Verbul
Modurile verbale cele mai des întâlnite în limbajul comercial
sunt condiţionalul optativ şi conjunctivul, indicativul prezent cu
valoare optativă („dorim să”, „intenţionăm să”), indicativul viitor cu
valoare imperativă („personalul va asigura…”). Observăm şi
înlocuirea verbelor pasive cu construcţii reflexiv pasive sau cu
substantive verbale („s-au predat”, „s-a încheiat”, „sancţionarea”,
20
„nerepararea”), gerunziul căruia îi poate corespunde o subordonată
atributivă, cauzală sau propoziţie principală („formulează…
rugându-vă”), indicativul viitor cu valoare de prezent sau cu
valoarea unui condiţional („dacă veţi fi amabil să…”), construcţii
verbale prepoziţionale pentru verbe volitive („ne gândim la o
colaborare”, „pentru… dorim să”), conjunctivul cu valoare
imperativă („să nu schimbe domiciliul”).
3.5.5 Adverbul şi locuţiunile adverbiale predicative

Se întâlnesc mai ales în corespondenţa comercială subiectivă
(„poate”, „desigur”, „sigur”, „în ultimă instanţă”, „în bună măsură”
etc.).
3.6 Nivel lexical
Întâlnim numeroase unităţi lexicale şi frazeologice specifice

limbajului comercial.
3.6.1 Unităţi lexicale – care exprimă realităţile sociale concrete,

specifice.
Întâlnim termeni specifici, care determină o terminologie
specifică, un ansamblu lexical unitar în care se reflectă procedee de
muncă, asocieri semantice instructive, metafore.
Vocabularul e structurat în trei categorii de cuvinte:
3.6.1.1. Vocabular cu termeni obligatorii pentru
orice variantă a limbii, cuvinte cu cea mai
mare frecvenţă, sfera general-activă, lexic
fundamental.
3.6.1.2 Vocabular caracteristic nivelului mediu de
cultură – limba literară curentă (din care
este exclus limbajul poetic).
3.6.1.3 Vocabular specific ştiinţelor tehnicii,
distinct faţă de primele două.
Cercetările au demonstrat că unităţile lexicale adaptate
fonetic, adică neologismele, provin astfel: 52,2% din franceză (din
care 12,5% de origine latină au ajuns în limba noastră prin filieră
franceză), 35% din germană, italiană, engleză, spaniolă şi rusă.
Dintre unităţile lexicale neadaptate fonetic predomină cele
engleze.
3.6.2 Unităţile frazeologice – pot fi de trei tipuri:

3.6.2.1 Formate din două elemente:
3.6.2.1.1 substantiv la singular + adjectiv („act
autentic”, „clauză penală”, „echilibru
21
bugetar”, „mesaj publicitar”, „persoană
juridică” etc.);
3.6.2.1.2 substantiv în nominativ + substantiv în
genitiv („anularea contractului”, „arie a
pieţei”, „axioma preferinţei”, „diviziunea
muncii”, „locaţia gestiunii”, „strategia
costurilor” etc.)
3.6.2.2 Formate din trei elemente:

3.6.2.2.1 substantiv + prepoziţie + substantiv în
acuzativ („acte de administraţie”, „bancă de
emisiune”, „contract de asociere”, „fond de
asigurare”, „ordin de plată”, „prestări de
servicii”, „uz de fals” etc.);
3.6.2.2.2 substantiv + şi + substantiv („cerere şi
ofertă”, „bunuri şi servicii” etc.)
3.6.2.3 Formate din patru elemente:

substantiv + prepoziţie + substantiv +
adjectiv („asimilare de produse noi”,
„cantitate de bani lichizi”, „scrisoare de
credit comercială”, „stoc de producţie” etc.)
22
4. CONCLUZII
Stilistica reprezintă ştiinţa care studiază frumosul în limbă,

după cum afirmă Ion Coteanu, studiază faptele reflectate în vorbirea
obişnuită. Ch. Bally consideră stilistica destinată numai cercetării
modului spontan de utilizare a limbii.
Stratificarea stilistică a limbii se face în funcţie de anumite
criterii: socio-cultural, statistic, al frecvenţei şi al autorităţii, criterii
care împart limba în limbă populară şi limbă literară.
Diasistemul reprezintă limba comună, acţionează ca un
sistem reglator al limbii. Diasistemul este alcătuit din limbajul
cultivat şi limbajul popular, ambele având la rândul lor variante
artistice şi non-artistice.
Limbajul comercial, ca variantă non-artistică a stilului
administrativ, se încadrează în limbajul cultivat ca parte a
diasistemului limbii. Fiind un limbaj non-artistic, predomină
componenta informaţională, este dominat de denotaţii, iar semnul
verbal trimite direct la referent, acesta determinând denumirea
diferită a textelor comerciale.
Textele aparţinând limbajului comercial se individualizează
în funcţie de natura limbajului, emiţător, receptor, referent, cod,
canal şi dimensiunea textului. Caracterul oficial sau non-oficial al
emiţătorului şi al receptorului determină registrul adresării,
preponderenţa componentei oficiale sau afective, prezenţa
autorităţii legal susţinute şi respectate.
Prin ponderea ridicată a componentei informaţionale în
defavoarea celei afective este determinată absenţa stilurilor,
caracteristică ce apropie limbajul comercial de stilul ştiinţific. Acest
fapt este susţinut şi se provenienţa din limba engleză a celor mai
multe împrumuturi lexicale neadaptate fonetic.
Limbajul comercial prezintă cea mai strânsă legătură cu viaţa
socială, în comparaţie cu celelalte stiluri funcţionale. Ca variantă a
limbajului administrativ, este folosit ca mijloc de comunicare în
relaţiile economice, juridice, diplomatice şi în administraţia de stat.
23
Bibliografie:
Coteanu, Ion – Stilistica funcţională a limbii române, Ed.
Academiei, Bucureşti, 1973
Coteanu, Ion – Elemente de lingvistică structurală, cap.
Structura stilistică a limbii
Diaconescu, Paula – Elemente de istorie a limbii române literare
moderne
Bălănescu, Olga – Limbaje de specialitate, Ed. Universităţii din
Bucureşti, 2000
Ionescu, Cristina – Gramatică şi stilistică, Ed. All Educaţional,
Cerkez, Matei Bucureşti, 1997
24
PARTEA A II-A
PONDEREA ŞI ORIGINEA NEOLOGISMELOR ÎN

LIMBAJUL ADMINISTRATIV
Lorena Macoveanu
25
CUPRINS
1. Stilul administrativ- scurtă prezentare
2. Termenul „neologism”. Neologismele în limba
română.
3. Neologismele în limbajul administrativ:
– pondere;
– origine scurt istoric al fiecăreia;
– etimologia multiplă.
4. Concluzii:
– cuvintele cel mai des apărute ;
– preponderenţa originii franceze a neologismelor.
Bibliografie
26
1. STILUL ADMINISTRATIV
Stilul administrativ ( oficial) , utilizat în documente oficiale,

în formele de comunicare ce se referă la activitatea unor instituţii
sau la relaţii administrative, politice şi juridice, se diferenţiază de
celelalte stiluri funcţionale prin anumite Particularităţi de limbaj.
Clişeul sau formularul este procedeul lingvistic de bază.
Textul administrativ este performativ adică formulează un act de
limbaj care poate fi o afirmaţie, o negaţie, o confirmare, un ordin, o
interdicţie, etc. Emiţătorul textului se depersonalizează, iar
receptorul este mereu direcţionat în sensul dorit de emiţător (în
special în corespondenţa comercială subiectivă).
Textele administrative răspund unor necesităţi de ordin
practic. Ele îndeplinesc mai multe funcţii:
– de documentare (proces verbal, raport, referat, procură,
etc)
– de informare (declaraţia, anunţul, cererea, scrisoarea
comercială, invitaţia, telegrama, etc);
– de evidenţă a muncii ( tabelul nominal, inventarul,
formularele tip: diploma, adeverinţa, factura fiscală, etc);
– de reglementare în temei legal;
– de normare a activităţii.
Vocabularul are un caracter relativ stabil, dat de specificitatea
comunicării prin textul juridic şi administrativ. Termenii neologici
sunt specializaţi: „firma”, „organizare”, „director”, „catalog”,
„formular”, „contract”, „decizie”, etc. sau provin din stilul ştiinţific:
„credit”, „autoritate”, „marketing”, etc.
27
2.TERMENUL „NEOLOGISM”.
NEOLOGISMELE ÎN LIMBA ROMÂNĂ.
Termenul „neologism” provenit din limba greacă ( néos =

nou şi logos = cuvânt) are două accepţiuni: cea etimologică, prin
care se desemnează orice cuvânt nou apărut într-o limbă indiferent
dacă aceasta este împrumutat sau a fost creat în interiorul limbii
respective, şi cea lingvistică, denumind orice cuvânt împrumutat
dintr-o altă limbă. La noi, această ultimă semnificaţie ce se acordă
neologismului este singura utilizată.
În prezent, fondul lexical neologic al limbii române este
foarte bogat şi foarte variat. În lucrarea „Sinteze de limba
română”(1981) a lui Theodor Hristea, găsim informaţia potrivit
căreia limba română conţine circa 40.000 de neologisme, fără a se
ţine seama de termenii ştiinţifici de strictă specialitate.
28
3. NEOLOGISMELE ÎN LIMBAJUL
ADMINISTRATIV
Studiul de faţă, realizat pe baza a douăzeci de texte aparţinând

limbajului administrativ a evidenţiat următoarele rezultate: în
medie, neologismele au o pondere de 45,7%
Ele ating cel mai scăzut procent ( 32,14%) într-o scrisoare de
ofertă şi cel mai ridicat procent (80%) într-o scrisoare de
prospectare.
Comparând aceste cifre cu cele obţinute pe baza unor texte
din stilul publicistic, observăm că în limbajul administrativ
neologismele au o pondere superioară: 45,7 faţă de 24,97.
În ceea ce priveşte originea neologismelor, clasamentul este
următorul: majoritatea covârşitoare este deţinută de cuvintele
împrumutate din limba franceză (79,58%), urmate de cuvinte din
limba latină (8,42%), din limba italiană (5,65%), din limba germană
(3,7%) şi din limba engleză (1,96%).
Aşa cum reiese şi din acest clasament, limba franceză a
exercitat cea mai puternică dintre influenţele moderne asupra limbii
române. Încă din secolul al XIX-lea, vocabularul nostru s-a
îmbogăţit cu câteva mii de cuvinte, care au pătruns în toate
domeniile. Termenii noştri administrativi, ca şi cei juridici, politico-
sociali,economici, medicali, filosofici, ştiinţifici sunt în majoritatea
lor „de origine franceză ori au adeseori o etimologie multiplă
(inclusiv franţuzească)” (Theodor Hristea – sinteze de limba
română). Influenţa limbii lui Molière s-a făcut atât de puternic
simţită, încât s-a ajuns la afirmaţii exagerate : D. Marcea susţinea că
aproape 40% din lexicul românesc modern este de origine franceză.
În cele douăzeci de texte, cuvintele împrumutate din limba franceză
au întotdeauna ponderea cea mai mare, comparativ cu celelalte
neologisme. Într-unul dintre textele obiective (o declaraţie),
cuvintele de origine franceză ating chiar un procent de 100%,
neexistând alt fel de neologisme. La cealaltă extremă găsim
procentul de 66,6% aceasta este ponderea cea mai mică întâlnită în
textele studiate (într-o adeverinţă).
Influenţa latinei savante asupra limbii române începe să se
facă simţită începând cu secolul al XVII-lea, prin activitatea
cronicarilor ulterior, reprezentanţii Şcolii Ardelene au îmbogăţit
vocabularul românesc cu numeroşi termeni luaţi direct din latină, pe
cale livrescă. În textele de faţă cuvintele împrumutate din latină au
cea mai mare pondere într-o cerere (30%) şi cea mai mică pondere
(2.63%) într-o scrisoare de vânzare.
29
Limba italiană ne-a furnizat neologisme încă din secolele al
XVII-lea şi al XVIII-lea, dar cele mai importante sunt acelea pe
care le-am preluat în secolul al XIX-lea prin intermediul unor
cărturari interesaţi de limba şi cultura italiană. : I.H. Rădulescu, N.
Filimon, Cezar Bolliac, Alexandru Odobescu sau Gheorghe Asachi.
Cea mai mare pondere a cuvintelor împrumutate din limba
italiană există dintr-o scrisoare de vânzare ( 14,28%) iar cea mai
mică (2,38) într-un text obiectiv (dare de seamă).
Deşi în limba română au apărut o mulţime de anglicisme în
ultimii ani, această realitate nu este reflectată şi în limbajul
administrativ, unde ele deţin o pondere scăzută : 7,69% este
procentul cel mai înalt al cuvintelor englezeşti, atins într-o scrisoare
de expediţie şi 2,63 de procentul cel mai mic într-o scrisoare de
prospectare.
În mass-media împrumuturile englezeşti au pătruns mai mult
decât în domeniul administrativ.
Termenii de origine germană, deşi specifici limbajului tehnic,
sunt mai bine reprezentaţi în limbajul administrativ decât termenii
englezeşti. Ei ating un maximum de 11,17% într-un text obiectiv
(adeverinţa) şi un maximum de 2,86% într-o scrisoare de intenţie.
Iată cum stau lucrurile în ceea ce priveşte numărul de apariţie:
neologismele franţuzeşti apar în toate cele douăzeci de texte, cele
italieneşti în 15 texte ca şi cele latineşti, cele germane în 13 texte,
iar cele englezeşti în 9 texte.
Cazurile de etimologie multiplă sunt frecvente în limba
română, fapt explicabil aceea că, la constituirea limbii române au
contribuit foarte multe limbi: latina savantă, neogreaca, germana,
italiana şi în special franceza. În textele studiate există câteva cazuri
de etimologie multiplă: cuvântul „club” provenit din „club”
existent deopotrivă şi în limbile franceză şi engleză sau cuvântul
„doctor”, provenit din latinescul „doctor” şi din cuvântul german
„doktor”. Şi cuvântul „student” apare în DEX cu etimologie
multiplă ( italiană, germană, latina), în timp ce în „ Dicţionarul
uzual de neologisme” i se recunoaşte doar originea germană.
Tabelul următor ilustrează ponderea neologismelor
comparativ în textele obiective şi în cele subiective.
Texte obiective Texte subiective

Ponderea medie a 45,06% 45,98%
neologismelor
Origine franceză 79,89% 79,45%
Origine germană 3,11% 4,05%
Origine latină 14,98% 5,61%
Origine engleză – 2,8%
30
Origine italiană 1,99% 7,22%
Este interesant de observat că în textele obiective nu apare

nici un cuvânt de origine engleză. De asemenea, se poate vedea ce
fluctuaţii mari prezintă cuvintele italieneşti şi latineşti în cele două
tipuri de texte.
31
4. CONCLUZII
Cuvintele cu cele mai dese apariţii sunt: „director”,

„transport”, „anexa”, „ataşa”, „angaja”, „organiza”, „data”, „invita”
(origine franceză), „firma”, „contract”, „student”, (origine
germană), „stimat” şi „omagii” (origine italiană), „propune”,
„onora” (origine latină), „discount”, „marketing” (origine engleză).
Desigur, există şi altele dare apar în mai mult de un text, pentru că
aceasta este o caracteristică a limbajului administrativ: vocabularul
său relativ stabil.
Se poate observa de asemenea că, în timp ce termenii
pătrunşi în vocabular încă din secolele al XIX-lea şi al XX-lea au
fost asimilaţi, ortografiindu-se potrivit normelor limbii române,
termeni englezeşti ca „marketing” sau „look”, pătrunşi de curând,
îşi păstrează scrierea din limba de provenienţă.
Termenii franţuzeşti deţin supremaţia în limbajul
administrativ, la fel ca în toate celelalte domenii, iar acest fapt nu dă
semne de schimbare în viitorul apropiat.
32
STUDIU DE CAZ
Textele folosite aparţin în special corespondenţei comerciale,

deoarece prezintă o varietate mai mare decât celelalte scrieri
administrative.
Oferta
S.C. Nufărul S.A.

Str. Morilor 25-27
SUCEAVA
Tel./Fax. 047.311.312 Nr. înregistrare…
Către Salonul de Înfrumuseţare „Afro”

Doamnei Directoare
Potrivit răspunsului dumneavoastră afirmativ, vă trimitem

alăturat lista cu servicii solicitate expres de dumneavoastră,
împreună cu preţurile aferente:
• prosop mic – spălat, călcat – 10.000 lei/buc.

• prosop mare – spălat, călcat – 12.000 lei/buc.
• halat – spălat, călcat – 15.000 lei/buc.
• cearşaf – spălat, călcat – 16.000 lei/buc.
Oferim discount după cum urmează:

• 20 prosoape mici – 7.000 lei/buc.
• 20 prosoape mari – 10.000 lei/buc.
• 10 halate – 12.000 lei/buc.
• 20 cearşafuri – 13.000 lei/buc.
Transportul nu este inclus în preţul menţionat.
Pentru onorarea transportului la/de la sediul dumneavoastră,

veţi achita încă 25.000 pe o factură separată cu menţiunea
„transport”.
Vă trimitem alăturat, şi nota de comandă, pe care, în cazul în
care veţi fi de acord cu termenii stipulaţi, o veţi putea trimite prin
fax, având amprenta ştampilei dumneavoastră.
Vă urăm o zi bună în continuare.
Cu respect.
Director
33
1. salon ‹ fr. salon
2. director ‹ fr. directeur
3. afirmativ ‹ fr. affirmatif
4. lista ‹ fr. liste
5. serviciu ‹ fr. service
6. solicita ‹ fr. solliciter
7. expres ‹ fr. exprès
8. transport ‹ fr. transport
9. menţionat ‹ fr. mentionné
10. achita ‹ fr. acquitter
11. factura ‹ fr. facture
12. nota ‹ fr. note
13. acord ‹ fr. accord
14. stipula ‹ fr. stipuler
15. fax (facsimil) ‹ fr. fac-similé
16. amprentă ‹ fr. emprente
17. respect ‹ fr. respect
18. tip ‹ fr. type
19. aferent ‹ fr. afférent
20. discount ‹ engl. discount
21. include ‹ lat. includere
22. onorare ‹ lat. onorare
23. sediu ‹ it. sedio
34
Nota de comandă
DORA FASHION
Adresa……….. Nr. Înreg………
Către Teatrul Naţional de Stat

Doamnei Directoare
Pentru a veni în sprijinul hotărârii dumneavoastră, anexăm

prezenta notă de comandă la scrisoarea de ofertă făcută.
Este nevoie doar să completaţi formularul de mai jos, nota de
comandă funcţionând cu valoare juridică legală cu comanda din
momentul semnării şi ştampilării ei de către dumneavoastră.
Societatea ................... cod fiscal ................ nr. înreg.
R.C. ................. cu sediul în ................... tel./fax ....................
reprezentată legal prin dl./dna ................
în calitate de ........................ Legitimat cu B.I. seria ...................
nr. .............. eliberat la data de ...........................
Solicita
de la firma ............... cu sediul în ..................... pein prezenta notă

de comandă, următoarele produse:
Nr. curent Produs Cantitatea
Director
Amprenta ştampilei
Semnătura
1. teatru < fr. théâtre

2. naţional < fr. national
3. director < fr. directeur
4. anexa < fr. annexeur
5. notă < fr. note
6. ofertă < fr. offerte
7. prezent < fr. présente
8. completa < fr. compléter
9. formular < fr. formulaire
10. comandă < fr. commande
11. funcţiona < fr. functionner
35
12. valoare < fr. valeur
13. juridic < fr. juridique
14. legal < fr. legal
15. societate < fr. societé
16. cod < fr. code
17. fiscal < fr. fiscale
18. reprezentant < fr. représentant
19. calitate < fr. qualité
20. legitimat < fr, legitimé
21. solicita < fr. solliciter
22. amprenta < fr. empreinte
23. cantitate < fr. cantité
24. curent < fr. courant
25. moment < fr. moment
26. facsimil < fr. fac-similé
27. telefon < fr. téléphone
28. sediu < fr. sedio
29. elibera < lat. eliberare
30. firma < ger. firma
31. stat < lat. status
36
Scrisoare de expediţie
Restaurantul AL-HOB
................................ Nr. înreg. ............
Stimate domnule director

Radu Fronescu
Potrivit contractului semnat la data de 26.07.2000 primiţi

astăzi produsele alimentare solicitate necesare cocktail-ului
organizat de dumneavoastră.
La ora 1000 vor sosi şi cei 5 ospătari de care aveţi nevoie.
Toate accesoriile sunt în transportul de faţă. Domnul Ene Dumitru
va coordona pregătirile.
Cu stima,
2. alimentar < fr. alimentaiŕé
3. solicitat < fr. solicité
4. necesar < fr. nécessaire
5. organizat < fr. organisé
6. accesorii < fr. accesoire
7. transport < fr. transport
8. coordona < fr. coordonner
9. data < fr. date
10. contract < germ Kontrakt
11. cocktail < engl. cocktail
12. stimat < it. stimare
13. stimă < it. stimare
37
Scrisori de vânzare
Fabrica de Lacuri şi
vopsele Al-Sams
................................. Nr. înreg. 251 ......
Distinsă doamnă directoare,
Noi putem COLORA totul!

Credem că şi internatul pe care cu prestigiu îl supervizaţi are
nevoie de CULOARE.
Când vă veţi gândi să decoraţi ori să zugrăviţi interioarele,
apelaţi la produsele noastre care deţin la ora actuală, 25% din piaţa
românească de desfacere.
Comenzile primite până la data de 15.02.2000 beneficiază de
un discount substanţial. De ce n-aţi beneficia şi dumneavoastră?
Tot ce aveţi de făcut este să analizaţi broşura alăturată şi să
ne trimiteţi în scris alegerea dumneavoastră.
Profitaţi de oferta promoţională.
Cu stimă,
Director

2. superviza < fr. superviser
3. decora < fr. décorer
4. apela < fr. appeler
5. actual < fr. actuel
6. beneficia < fr. bénéficiér
7. substanţial < fr. substantiel
8. analiză < fr. analyser
9. broşură < fr. brochuŕe
10. profita < fr. profiter
11. promoţional < fr. promotion
12. oferta < fr. offerte
13. stimă < it. stimare
14. piaţa < it. piazza
15. discount < engl. discount
16. prestigiu < lat. praestigium
38
Scrisori de prospectare
S.C. ELECTROLUX-BENE
.................................. Nr. înreg. ............
Stimate client,
Cu siguranţă ai nevoie de aşa ceva care să-ţi îmbunătăţească

viaţa şi să-ţi creeze tot confortul necesar!
Îţi venim în ajutor trimiţându-ţi catalogul alăturat cu
produsele firmei noastre: ventilatoare, aspiratoare, maşini de spălat
şi jucării electronice. Preţurile sunt competitive şi oferim:
DISCOUNT
Condiţiile în care poţi deveni posesorul unui asemenea
APARAT GROZAV sunt descrise în catalog. Menţionează, de
asemenea, ce fel de aparat te interesează şi de ce. Reţine:
Avem STOC LIMITAT!
TERMEN LIMITĂ: 30.04.2000
Sperăm să-ţi fie de folos!
Director Departament Marketing
1. client < fr. cliént

2. confort < fr. confort
3. necesar < fr. nécessaire
4. catalog < fr. catalogue
5. firmă < germ. firma
6. ventilator < fr. ventilateur
7. aspirator < fr. aspirateur
8. electronic < fr. electronique
9. competitiv < fr. compétity
10. condiţie < fr. condition
11. posesor < fr. possesseur
12. menţiona < fr. mentionner
13. stoc < fr.,engl. stoc
14. limitat < fr. limité
16. departament < fr. départament
17. crea < fr. creér
19. oferi < it. offrire
20. aparat < germ. aparat
21. discount < engl. discount
22. marketing < engl. Marketing
39
S.C. Flora `95
.......................... Nr. înreg. .............
Stimate client,
Faptul că locuieşti “La şosea” ne aproprie unul de altul.

Firma noastră se ocupă de 5 ani de achiziţionarea, selectarea,
creşterea şi comercializarea unui sortiment bogat de:
• plante de decor
• pomi fructiferi
• arbuşti
• legume
• flori exotice
fiind principalul furnizor în vederea decorării, printre altele, a:
• parcului EXPO-FLORA (Herăstrău)
• restaurantul “SAHARA”
• hotelului NORD
Suntem siguri că ai de gând să îţi aranjezi o grădină de vis, de
cum de instalează primăvara. Dar ...
De ce n-ai alege
NOI SORTIMENTE
pentru un
NOU LOOK?
Îţi punem la dispoziţie catalogul nostru spre a-ţi alege ceea ce
te interesează. Nu trebuie decât să completezi formularul alăturat şi
în termen de 7 zile de la data expedierii vei primi la DOMICILIUL
tău comanda solicitată.
Vei plăti, desigur, în momentul livrării comenzii.
TRANSPORT GRATUIT!
Vezi ce afacere bună?
Director vânzări
1.client < fr. client

2. achiziţie < fr. acquisition
3. comercializare < fr. de la “commercial”
4. decor < fr. décor
5. arbust < fr. arbreste
6. exotic < fr. exotique
7. principal < fr. principal
8. furnizor < fr. fournisseur
9. decorare < fr. décoration
10. restaurant < fr. restaurant
11. hotel < fr. hôtel
12. instala < fr. installer
40
13. catalog < fr. cataloque
15. completa < fr. compléter
16. expediere < fr. de la “expédiér”
17. domiciliu < fr. domicile
18. solicitat < fr. sollicité
19. livrare < fr. de la “livrer”
21. interesa < fr. intéresser
22. afacere < fr. affair
23. parc < fr. parc
24. firmă < germ. firma
25. selectare < germ. selektieren
26. sortiment < germ. sortiment
28. look < engl. look
S.C. Corola S.R.L.

Nr. înreg. ...........
Domnului director ...

al S.C. Penteleu S.R.L. Buzău
Mă adresez dumneavoastră în calitate de şef Serviciu

Marketing al firmei COROLA S.R.L., specializată în producerea de
echipament şi material sportiv.
Ţinând cont că magazinul dumneavoastră este situat într-o
frumoasă zonă montană cu flux de vizitatori în sezonul turistic, vă
propunem spre selecţie gama noastră de produse şi materiale
sportive din colecţia de vară, în speranţa că vom încheia un contract
de colaborare.
Pliantul alăturat vă va oferi tipurile de produse şi preţurile
aferente.
Este bine să ştiţi că aprovizionăm de 2 ani numeroase
magazine sportive din judeţele Braşov şi Covasna în condiţii
avantajoase de ambele părţi.
Contactaţi-ne spre bine dumneavoastră!
Şef serviciu Marketing
1. director < fr. directéur

3. adresa < fr. adresser
4. calitate < fr. qualité
41
5. serviciu < fr. service
6. specializa < fr. spécialiser
7. echipament < fr. équipement
8. material < fr. matériel
9. sportiv < fr. sportif
10. magazin < fr. magasin
11. situat < fr. situé
12. zona < fr. zone
13. aflux < fr. aflux
14. vizitator < din fr. visiter
15. sezon < fr. saison
16. turistic < fr. turistique
17. selecţie < fr. sélection
18. gama < fr. gamme
19. colecţie < fr. collection
20. colaborare < fr. collaboration
21. pliant < fr. pliant
22. aferent < fr. afférent
23. aproviziona < fr. approvisionner
24. avantajos < de la “avantage”
25. ambele < prefix ambi
26. contacta < fr. contacter
27. tip < fr. type
28. corola < fr. corolle
29. limitat < de la “limiter”
30. şef < fr. chef
31. firma < germ. Firma
32. montan < lat. montantts
33. propune < lat. proponere
34. contract < germ. Kontrakt
35. beneficiu < lat. beneficium
36. speranţa < it. speranza
37. marketing < engl. marketing
38. comercial < fr. comerciale
42
Scrisoare de menţinere
AUTOSERVICE “CARO:
............................ Nr. de înreg. 1251/23.12.2000
Stimate domn Popescu Mircea,
Cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, compania noastră doreşte

să vă ureze:
SĂNĂTATE!
CĂLĂTORII SIGURE ŞI PLĂCUTE!
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI!
Şi să vă mulţumească pentru fidelitatea cu care vă adresaţi
constant serviciilor noastre.
Vă anunţăm, totodată, că aşteptăm cu interes sugestiile
dumneavoastră până la sfârşitul acestui an calendaristic, în vederea
îmbunătăţirii calităţii serviciilor noastre.
Marea noastră realizare este să fim la înălţimea aşteptărilor
dumneavoastră.
Cu respect,
Şef departament Relaţii Publice.
1. ocazia < fr. occasion

2. companie < fr. compagne
3. fidelitate < fr. fidélité
5. constant < fr. constant
6. anunţa < fr. annoncer
7. sugestie < fr. suggestion
8. realizare < fr. de la “réaliser”
9. departament < fr. département
10. stimat < de la it. “stimare”
11. interes < it. interesse
12. serviciu < fr. service
13. relaţie < lat. relatio
14. public < fr. publique
43
Reclamaţie
Salonul de frumuseţe “AFRO”

.............................. Nr. înreg. ........
Către S.C. Nufărul S.A.

Domnului Director ............................
Cu regret trebuie să vă anunţăm că s-au strecurat unele

nereguli în procesul de curăţare a obiectelor noastre:
• 35 halate au fost returnate cu nasturii deterioraţi
• 3 prosoape mici lipsesc
• 20 prosoape mari nu au fost curăţate corespunzător fiind returnate
cu pete vizibile
Aducându-vă aminte că unitatea noastră are o clientă foarte
pretenţioasă care doreşte igienă maximă, ne exprimăm dezamăgirea
faţă de cele întâmplate. De aceea, dacă nu veţi lua măsuri
corespunzătoare, ne vedem nevoiţi să reziliem contractul înainte
încheiat la data de 27 ianuarie 2000.
Credem, totuşi că s-a strecurat o greşeală care ar putea fi, de
altfel, reparată şi aşteptăm să vedem ce măsuri veţi lua
dumneavoastră în consecinţă.
Vă amintim că plata o efectuăm regulat, aşa cum am prevăzut
contractual.
Plin de respect,
Director.
1. regret < fr. regret

2. anunţa < fr. annoncer
3. proces < fr. procès
4. returna < fr. retourner
5. deteriorat < fr. déterioré
6. corespunzător < fr. de la correspondré
7. vizibil < fr. vizible
8. clientela < fr. clientele
9. pretenţios < fr. de la prétention
10. exprima < fr. exprimer
11. igiena < fr. hygiène
12. rezilia < fr. résilier
13. consecinţă < fr. conséquence
14. efectua < fr. effectuer
15. contractual < fr. contractual
44
17. data < fr. date
18. maxim < lat. maximus
19. contract < germ, Kontrakt
20. unitate < fr. unité
NEWCO ROMANIA
.................... Nr. înreg. ........
Domnului ..........
Tipografax Bucureşti
Stimate Domnule Popescu,

Am primit setul de formulare de înscriere pe care ni le-aţi
realizat. Vă mulţumim pentru promptitudinea cu care ne-aţi onorat
comanda, dar trebuie să vă informez că au apărut câteva
inadvertenţe.
În faxul de comandă înregistrat cu numărul ................... am
menţionat că dorim să ne tipăriţi 500 de exemplare dintr-un
formular al cărui model, de asemenea, vi l-am primis, cu paginile
numerotate 1-2-3-4.
În setul pe care l-aţi realizat sunt numai 486 de exemplare, iar
paginile 2 şi 4 apar inversate, astfel ordinea paginilor este acum 1-
4-3-2.
Suntem conştienţi că oriunde pot interveni greşeli, dar trebuie
să fiţi de acord că nu putem primi nişte materiale care nu concorda
cu nevoile firmei noastre. De aceea, vă rugăm să revedeţi
formularele satisfăcându-ne întocmai cerinţele, până la data de
07.04.2000.
În speranţa unei bune colaborări în continuare.
Director Personal

2. realiza < fr. réalisér
3. promptitudine < fr. promtitude
4. comanda < fr. comande
5. informa < fr. informer
6. inadvertente < fr. inadvertence
7. fax < fr. fac-similé
8. intenţiona < fr. intentioner
9. exemplar < fr. exemplaire
10. numerotat < fr. numéroté
11. inversat < fr. inverser
12. ordine < fr. ordre
45
13. conştient < fr. conscient
14. interveni < fr. intervenir
15. acord < fr. accord
16. material < fr. matériel
17. concorda < fr. concorder
18. colaborare < fr. collaborate
20. data < fr. date
21. personal < lat. personlis
22. onora < lat. honorare
23. set < engl. set
24. firma < germ. Firma
25. speranţa < it. speranza
26. stima < it. stimare
46
Cerere de sponsorizare
Către Fundaţia X
Domnului Director
Sunt student la Facultatea de Drept Bucureşti, anul IV şi am

primit de curând o bursă FULBRIGHT de doi ani în vederea
specializării în domeniul drept constituţional, la Paris.
Deoarece costurile referitoare la transport (403$) mă privesc
pe mine, iar eu nu pot plăti această sumă, mă adresez
dumneavoastră întrebându-vă dacă aţi putea să mă sprijiniţi
financiar în acest demers.
La sfârşitul stagiului meu de specializare m-aş putea angaja
la dumneavoastră căci o fundaţie de prestigiul dumneavoastră are
nevoie de specialişti de înaltă clasă.
Anexez copii xerox după:
• foaie matricolă
• recomandările de oi dintre profesorii Facultăţii de Drept
Bucureşti
• certificatul FULBRIGHT
• acordul FULBRIGHT de a pleca pentru 2 ani la Paris
• acordul Universităţii SORBONA de a mă şcolariza într-
un stagiu postuniversitar. Vă asigur de cele mai sincere
sentimente.
1. fundaţie < fr. fundation

3. student < germ. it. student
4. facultate < fr. facultate
5. bursă < fr. bourse
6. specializare < de la fr. spécialiser
7. domeniu < fr. domaine
8. constituţional < fr. constitutionnel
11. financiar < fr. financier
12. demers < fr. démarche
13. angaja < fr. engager
14. specialist < fr. spécialiste
15. clasa < fr. classe
16. anexa < fr. annexer
17. copie < fr. copie
18. certificat < fr. certificat
47
19. acord < fr. accord
20. şcolarizare < fr. scolariser
21. universitate < fr. université
22. post < fr. post (prefix)
23. respect < fr. respect
24. asigura < fr. assurer
25. cost < de la it. costare
26. prestigiu < lat. praestigium
27. xerox < engl. xerox
28. matricolă < it. matricola
29. referi < germ. Reférieren
30. stagiu < lat. stagium
48
Invitaţii
Către Institutul pentru studiul Limbii Române

“Bucureşti”
Doamnei directoare .........................
Marţi 12 iunie 1999, ore 18, Editura ARINA are onoarea de a

vă invita la festivitatea de lansare a cărţii Dicţionar român-englez-
arab.
Întrunirea va avea loc la Sala Oglinzilor, Cazinou Di Pietri
(lângă Ambasada Franţei). Vor participa profesori universitari,
studenţi români şi străini, oameni de afaceri, ziarişti, diplomaţi.
Festivitatea de va desfăşura după următorul program:
Ora 1800 – primirea invitaţilor
Ora 1810 – cuvântul de deschidere adresat de directoarea
Editurii Arina
– scurte aprecieri asupra cărţii (prof. univ. dr. X, prof. univ.
dr. Y, Preşedintele Asociaţiei Refugiaţilor)
– intervenţia autorilor
Ora 1900 - cocktail
1. institut < fr. institut

3. editură < fr. de la “editer”
4. invita < fr. inviter
5. festivitate < fr. festivité
6. lansare < fr. din “lancer”
7. dicţionar < fr. dictionnaire
8. cazinou < fr. casino
9. profesor < fr. professeur
10. afacere < fr. affaire
11. diplomat < fr. diplomate
12. program < fr. programme
13. invitat < fr. invité
15. universitar < fr. universitaire
16. aprecia < fr. apprécier
17. asociaţie < fr. association
18. refugiat < fr. réfugier
19. intervenţie < fr. intervention
20. studiu < lat. studium
21. onoare < lat. honorare
22. student < germ. student; it. studente
49
23. doctor < lat. doctor; germ. Doktor
24. ziarist < it. diaristo
25. cocktail < engl. cocktail
26. ambasadă < fr. ambassade
27. autor < fr. auteur
Domnului / Doamnei ................................
Domnului X, ambasador al statului J, la Bucureşti şi doamna

Z au onoarea de a vă invita, la recepţia oferită în cinstea împlinirii a
125 de ani de la cucerirea independenţei statului nostru.
Recepţia va avea loc la Clubul Diplomatic pe data de 15
aprilie 2000, ora 1900.
Confirmarea participării o puteţi face telefonic la
numărul ..........................
Omagiile noastre cordiale.
1. ambasador < fr. anbassadeur

2. invita < fr. inviter
3. recepţie < fr. réception
4. independenţa < fr. indépendance
5. diplomatic < fr. diplomatique
6. data < fr. date
7. club < fr., engl. club
8. participare < fr. participation
9. confirmare < fr. de la “confirmer”
10. telefonic < fr. tétéphonique
11. cordial < fr. cordial
12. oferit < it. offrire
13. onoare < lat. onorare
14. stat < lat. status
15. omagiu < it. omaggio
50
Scrisoare de intenţie
Excelenţei Sale,
Domnului Ambasador X
În urmă participării mele la câteva dintre acţiunile organizate

de ambasada dumneavoastră, am fost impresionată de înaltul
profesionalism cu care aceste activităţi au fost desfăşurate.
Fiind absolventă a Facultăţii de Comunicare şi R.P., cu
rezultare foarte bune pe tot parcursul studiilor universitare (anexez
spre confirmare diploma şi foaia matricolă), consider o mare şansă
pentru împlinirea mea profesională posibilitatea de a mă angaja în
ambasada dumneavoastră în departamentul de Relaţii Publice.
Anexez CV-ul meu în care prezint toate acţiunile de
Comunicare şi Relaţii Publice pe care le-am organizat sau am
participat efectiv până acum.
Recomandările a doi dintre profesorii facultăţii noastre îmi
fac cinste şi le ataşez prezentei mele scrisori de intenţie.
Dându-mi ocazia de a lucra în ambasada dumneavoastră vă
veţi convinge de înaltul profesionalism al şcolii româneşti de
Comunicare şi Relaţii Publice.
15.03.2000 Cu adânc respect,

......................
1. excelenţa < fr. excellence

2. ambasador < fr. ambassadeur
3. ambasadă < fr. ambassade
4. participare < fr. participation
5. acţiune < fr. action
6. organizată < fr. de la organiser
9. profesionalism < fr. professionalisme
10. activitate < fr. activité
11. facultate < fr. faculté
12. comunicare < fr. communication
13. relaţie < fr. relation
14. rezultat < fr. résultat
17. confirma < fr. confirmer
18. diplomă < fr. diplome
51
19. recomandare < fr recommandation
20. ataşa < fr. attaser
21. intenţie < fr. intention
22. ocazie < fr. occasion
23. respect < fr. respect
24. şansă < fr. chance
25. profesional < fr. professional
26. posibilitate < fr. possibilité
27. angaja < fr. engager
28. departament < fr. département
29. efectiv < fr. effectif
30. studiu < lat. studium
31. curriculum vitae < lat. curriculum vitae
32. absolvent < germ. Absolvent
33. parcurs < fr. parcours
34. prezenta < fr. présenter
35. impresionat < fr. impressioné
52
Decret
Consiliul Frontului Salvării decretează:

Art. 1 Ziua de vineri 12 ianuarie 1990 se declară pe întregul
teritoriu al României zi de doliu naţional în memoria revoluţiei, a
tuturor celor care şi-au jertfit viaţa luptând împotriva regimului
dictatorial, pentru libertatea şi demnitatea poporului român, pentru
dreptatea socială.
În fiecare zi de vineri se vor oficia slujbe în lăcaşurile de cult,
în amintirea martorilor revoluţiei.
Art. 2 Oraşele Timişoara şi Bucureşti se declară oraşe-martir.
Art. 3. Piaţa Palatului din Capitală, unde au căzut numeroşi
fii ai patriei în apărarea idealurilor democraţiei, Libertăţii şi
Demnităţii Neamului, se va numi Piaţa Revoluţiei.
1. front < fr. front

2. naţional < fr. national
3. decreta < fr. décréter
4. declara < fr. declarer
5. regim < fr. régime
6. dictatorial < fr. dictatorial
7. libertate < fr. liberté
8. demnitate < lat. dignitas
9. social < fr. social
10. oficia < fr. officier
11. cult < fr. cult
12. martir < fr. martyr
13. capitală < fr. capitale
14. ideal < fr. idéal
15. democraţie < fr. démocratie
16. consiliu < lat. consilium
17.articol < it. articolo
18. revoluţie < lat. revolutio
19. piaţa < it. piazza
20. patrie < lat. patria
21. memorie < lat. memoriam
53
Contract
– fragment –
Obiectul contractului
Obiectul contractului îl reprezintă racordarea reţelei
interioare a Beneficiarului la reţeaua de cablu TV (“denumit
CATV”) a Prestatorului şi retransmiterea prin cablu a programelor
de televiziune recepţionate prin satelit sau emiţătoare terestre în
schimbul unor sume de bani reprezentând contravaloarea branşării,
instalării, întreţinerii reţelei şi difuzării programelor de televiziune.
Difuzarea de programe prin cablu către reţeaua interioară a
Beneficiarului are loc conform grilei de programe, anexate la
contract, întocmită şi actualizată periodic de Prestator.
Durata contractului
Contractul se încheie pe o perioadă de 1 (un) an, începând cu
data semnării prezentului contract.
Contractul este prelungit de drept pe noi perioade de câte un
an, în ipoteza în care părţile continuă şi după expirarea fiecărei
durate de un an să-şi îndeplinească obligaţiile reciproce potrivit
clauzelor cuprinse în contract.
Contractul poate fi denunţat în mod unilateral de către
Prestator cu condiţia notificării scrise, comunicate Beneficiarului,
cel puţin 30 de zile calendaristice înainte, fără a fi obligat la plata de
daune - interese.
În situaţia în care Contractul este denunţat în mod unilateral
de către Beneficiar, prin notificare scrisă, comunicată Prestatorului,
contractul încetează la sfârşitul lunii în care s-a făcut comunicarea,
fără a fi obligat la plata de daune - interese.
1. reprezenta < fr. représenter

2. racordarea < fr. raccord
3. interior < fr. intériè
4. beneficiar < fr. bénéficiaire
5. cablu < fr. cable
6. program < fr. programme
7. TV < fr. télévision
8. recepţionat < fr. réceptionner
9. satelit < fr. satellite
10. terestru < fr. terrestre
11. contravaloare < fr. contre/valeur
12. branşare < fr. branchement
13. instala < fr. installer
14. difuzare < fr. de la “diffuser”
54
15. grilă < fr. grille
16. anexat < fr. annexé
17. periodic < fr. périodique
18. durată < fr. durate
19. prezent < fr pésent
20. ipoteza < fr. hypothèse
21. reciproc < fr. réciproque
22. asuma < fr. assumer
23. clauza < fr. clause
24. denunţa < fr. dénoncer
25. unilateral < fr. unilatéral
26. comunica < fr. communiquer
27. perioadă < fr. période
28. individual < fr. individual
29. situaţie < fr. situation
30. obiect < lat. obiectum
31. transmitere < lat. transmittere
32. emiţător < lat. din “emittere”
33. mod < lat. modus
34. contract < germ. Kontrakt
35. prestator < lat. din “prestare”
36. expira < fr. expirer
55
Dare de seamă
Dare de seamă
asupra fondului de carte şi a circulaţiei cărţii în cadrul bibliotecii

şcolare a Şcolii Generale nr. ............... pe perioada 15 septembrie -
15 iunie ...............
Fondul de carte al bibliotecii, la data de 15
septembrie ............... însuma un număr de 1540 volume şi broşuri,
din care:
– 1241 volume din literatura beletristică;
– 201 volume şi 125 broşuri din literatura ştiinţifică, sociale
politică şi de popularizare a ştiinţei.
În cursul acestui an şcolar, fondul de carte a sporit cu 43 de
exemplare, prin achiziţii, în valoare de 10000 lei – sumă acoperită
de Primărie.
În raport cu necesităţile şcolii, biblioteca este inegal
înzestrată. Din cele aproape 200 de cărţi destinate vârstei copiilor
de la clasele I-IV, cele mai multe sunt istorioare şi povestiri din
literatura clasică pentru copii. foarte puţine nu sunt tipărite
întotdeauna în condiţii tehnice şi grafice adecvate.
Din cei 240 de elevi care au frecventat cursurile acestui an
şcolar, 170 de şcolari au fost înregistraţi cu cereri de carte. Interesul
pentru lectură se manifestă cu deosebire la clasele ciclului
gimnazial (85% din numărul cititorilor).
Pentru creşterea influenţei bibliotecii în rândurile elevilor, ne
propunem:
– să îmbogăţim de carte din veniturile pe care le realizează
şcoala pentru autodonare;
– să organizăm concursuri literare.
Data ................... Bibliotecar ..............
1. fond < fr. fond

2. circulaţie < fr. circulation
3. bibliotecă < fr. bibliothéque
4. data < fr. date
5. volum < fr. volume
6. broşură < fr. brochure
7. literatură < fr. littérature
8. ştiinţific < fr. scientifique
9. politic < fr. politique
10. social < fr. sociale
11. popularizare < fr. de la “populariser”
12. ştiinţă < fr. science
56
13. curs < fr. cours
14. exemplar < fr. exemplaire
15. valoare < fr. valeur
16. achiziţie < fr. acquisition
17. raport < fr. rapport
18. inegal < fr. inégal
19. clasă < fr. classe
20. clasic < fr. classique
21. necesitate < fr. necessité
22. existent < fr. existent
23. condiţie < fr. condition
24. tehnic < fr. technique
25. grafic < fr. graphique
26. adecvat < fr. adéquat
27. frecvenţă < fr. fréquenter
28. lectura < fr. lecture
29. manifesta < fr. manifester
30. ciclu < fr. cycle
31. influenţa < fr. influente
32. realiza < réaliser
33. dotare < fr. de la “doter”
34. concurs < fr. concours
35. bibliotecar < fr. bibliotecaire
36. literar < fr. littéraire
37. beletristică < germ. belletristisch
38. interes < it. interesse
39. gimnazial < germ. Gymnasium
40. cadru < fr. cadre
41. general < fr. général
42. organiza < fr. organiser
57
Declaraţie
Declaraţie
Subsemnatul X, şomer, declar prin prezenta că nu dispun de

alte venituri în afară de ajutorul de şomaj.
28.II.2002 Semnătura,
1. subsemnat < fr. soussigner

2. şomer < fr. chômer
3. declara < fr. declarer
4. prezent < fr. présent
5. dispune < fr. disposer
6. şomaj < fr. chômage
58
Cerere
Domnule Decan,
Subsemnatul X, admis în cadrul sesiunii de examene din anul

2001 la secţia ........................... a Facultăţii ..................., vă rog să
binevoiţi a-mi aproba cererea de retragere.
Menţionez că solicit acest lucru întrucât am fost admis şi la
secţia ............... din cadrul aceleiaşi facultăţi, pe care doresc să o
urmez.
28.II.2001 Vă mulţumesc,
Domnului Decan al Facultăţii .................................
1. decan < lat. decanus

2. subsemnat < fr. soussigner
3. admis < fr. admittere
4. cadru < fr. cadre
5. sesiune < fr. session
6. examen < fr. examen
7. secţie < fr. section
8. aproba < fr. approbare
9. solicita < fr. solliciter
10. facultate < fr. faculté
59
Adeverinţă
Universitatea Bucureşti
Facultatea de Litere Anul Universitar
Secţia C.R.P. 2001-2002
Adeverinţă
Studentul (a) ...................... este înscris în anul ............. la

secţia CRP, cursuri de zi. Adeverinţa se eliberează pentru a-i servi
la locul de muncă al tatălui.
Ştampila Secretar,
X
1. student < germ., it. student (e)

2. secţia < fr. section
3. curs < fr. cours
4. elibera < lat. eliberare
5. comunicare < fr. communication
6. relaţie < lat. relatia
7. public < fr. publique
8. secretar < fr. secrétaire
În cele douăzeci de texte, apar 1418 cuvinte, dintre care, 462

neologisme (numărate o singură dată).
a. 375 de origine franceză
b. 37 de origine latină
c. 22 de origine italiană
d. 18 de origine germană
e. 10 de origine engleză.
60
Bibliografie:
Bălănescu, Olga – Limbaje de specialitate, Editura Universităţii,

Bucureşti,2000
Hristea, Theodor – Sinteze de limba română,1984
Hristea, Theodor – Probleme de etimologie,Editura Ştiinţifică,
Bucureşti,1968
Marcu, Florian – Dicţionar uzual de neologisme, Editura Saeculum,
Bucureşti,1999
Stoichiţoiu-Ichim Adriana – Vocabularul limbii române actuale.
Dinamică, Influenţe, Creativitate, Editura All, 2001
Textele au fost preluate din:
Bălănescu,Olga – Scrisori de afaceri, Editura Ariadna’98,

Bucureşti, 2001
Manual de limba şi literatura română pentru clasa a X-a, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1997.
Manual de limba şi literatura română pentru clasa a XI-a, Editura
Didactică şi Pedagogică , Bucureşti,1997.
61
PARTEA A III-A
STRUCTURI COMPOZIŢIONALE DISCURSIVE ÎN

FORMA FIXĂ
Raluca Nemţanu
62
CUPRINS
Introducere
1. Limbajul publicistic şi cel comercial în sistemul
limbii române
2. Limbajul publicistic
2.1 Anunţul publicitar
2.2 Ştirea
2.3 Comunicatul de presă
3: Limbajul comercial
4. Concluzii
Exemple propuse de texte cu forma fixă
Bibliografie
63
INTRODUCERE
“Totodată, este clar de ce omul este o fiinţă mai socială

decât orice albină şi orice fiinţă gregară; căci natura nu creează
nimic fără scop. Însă grai are numai omul dintre toate vietăţile.
Vocea (nearticulată) este doar semnul plăcerii şi al durerii, şi
există şi la celelalte vietăţi, căci natura lor se ridică numai până
acolo, să aibă simţirea plăcerii şi a durerii şi a o semnifica unele
altora, pe când limba serveşte a exprima ce este folositor şi ce este
vătămător, precum şi ce este drept şi nedrept.”1 Comunicarea
verbala este esenţială şi definitorie pentru om ca “fiinţă sociala”
(“zoon politikon”), aşa cum îl denumea Aristotel. Este modalitatea
principală prin care se realizează procesul de socializare, care
formează orice fiinţă umană. Însă la un nivel mai profund de analiză
se observă ca a cunoaşte limba interlocutorului este o condiţie
necesară, dar nu şi suficientă pentru a comunica eficient. În plus,
este nevoie şi de cunoaşterea unui anumit cod, materializat în
diferitele limbaje – varietăţi stilistice, teritoriale şi socio-
profesionale, cu caracteristici proprii.
Particularităţile fiecărui stil apar atât la nivel expresiv
(atitudinea emiţătorului, prezenţa sa în text), cât şi la nivel
structural. Acestea din urmă sunt cu atât mai evidente în cadrul
redactărilor cu formă fixă. Se va urmări astfel evidenţierea
specificităţilor structurale morfo-sintactice şi lexicale ale textelor cu
formă fixă, prin exemple ce aparţin limbajului publicistic şi
comercial, nu înainte însă de a încadra aceste varietăţi stilistice în
sistemul limbii (diasistem).
1
Aristotel - Politica, Ed. Antet, Bucuresti, 2000, pag.143
64
1. LIMBAJUL PUBLICISTIC ŞI CEL
COMERCIAL ÎN SISTEMUL LIMBII
ROMÂNE
Limba reprezintă un “mijloc de comunicare lingvistică la un

moment dat social-istoric determinat într-o comunitate lingvistică
bine definită”2. Însă în realitate avem de-a face cu variante ale unei
limbi, manifestări materiale, concrete ale acesteia. “În mod concret
limba există prin variante, manifestări materiale determinate de doi
factori. Unul este factorul geografic, potrivit căruia limba ia
înfăţişarea graiurilor, a dialectelor, a subdialectelor, fiind adică
“limba” dintr-o anumita regiune; al doilea este factorul social,
combinat cu cel cultural [...] Factorul geografic (dialectal) este
deseori imaginat ca o dimensiune orizontală a limbii. Acest lucru ne
dă dreptul să considerăm ca factorul socio-cultural constituie - la
rândul sau – o dimensiune verticală. Obţinem astfel un sistem de
coordonate în care se încadrează în mod necesar orice fapt de
limbă.” 3 Raportul dintre criteriul geografic şi istoria limbii este
invers proporţional (pe măsură ce limba evoluează, variantele
teritoriale au tendinţa de a se estompa şi a se “vărsa” în limba
literară standard) în vreme ce relaţia dintre criteriul socio-cultural şi
istoria limbii este una de directă proporţionalitate (evoluţia unei
limbi este însoţită de perfecţionarea şi înmulţirea varietăţilor
stilistice).
Din acest ultim punct de vedere, socio-cultural, este
recunoscută dihotomia limbaj literar/limbaj popular, distincţie
despre care se vorbeşte în “Tezele” Şcolii lingvistice de la Praga şi
care a fost apoi reluată de majoritatea cercetătorilor.
Cercetând îndeaproape limba literară, ce ne interesează în acest
caz, se desprinde ca evident un limbaj literar mediu sau
standard4, care reprezintă forma curentă a limbii literare, totalitatea
elementelor lingvistice culte, nediferenţiate în funcţie de condiţiile
impuse exprimării de organizarea artistică a mesajului sau de
regulile existente în limbajele tehnico-ştiinţifice. Varianta standard
este limba literară folosită în mod curent, neoficial, de un vorbitor
instruit, deci este o exprimare îngrijită, care ţine cont de normele
literare, dar în care lipsesc acele particularităţi specifice unui anumit
tip de adresare. Normele limbii standard sunt în general deţinute de
generaţia de vârsta mijlocie, aşa cum inovaţiile, respectiv formele
2
Balanescu, Olga - Limbaje de specialitate, Ed. Universitatii din Bucuresti,
2000, pag. 10
3
Coteanu, Ion - Elemente de lingvistica structurala, Ed. Stiintifica,
Bucuresti, 1967, pag. 213
4
ibidem, pag.215
65
învechite aparţin generaţiilor extreme. Acesta este în teorie gradul
de comparaţie, punctul de referinţă folosit pentru a delimita
varietăţile stilistice (=forme de manifestare a limbii literare într-un
anumit context socio-profesional bine determinat), şi care sunt
concretizate prin stilurile funcţionale ale unei limbi.
Un alt concept de referinţa întâlnit este acela de “grad zero de
exprimare stilistică”, care reprezintă norma standard din care se
exclude însă orice variaţie a ei, inclusiv determinata de dihotomia
literar/cult – aceasta rămâne o abstracţiune, dar este de reţinut ca o
noţiune care se plasează, în mod absolut, la nivelul limbii, ca sistem
general. 5
Revenind la limbajul literar şi utilizând drept bază de
diferenţiere criteriul expresivităţii, se poate ajunge în cadrul limbii
literare la distincţia limbaj artistic/limbaj non-artistic, unde
limbajul artistic la rândul său se subdivide în limbajul prozei şi al
poeziei, pe baza modalităţii tehnice a expresiei, a condiţionării ei de
anumite norme precum versificaţia, etc.: “Distribuţia elementelor de
limba literară nu depinde însă numai de profesiunea vorbitorilor,
căci, pe lângă termenii şi expresiile specifice profesiunii lor, se
constată o tendinţa indiscutabilă de evitare a expresivităţii în toate
textele cu caracter tehnico-ştiinţific şi invers, o tendinţa de întărire a
expresivităţii în toate textele cu caracter artistic.”6
În interiorul limbajului non-artistic se poate vorbi apoi de
stilul/limbajul administrativ, publicistic şi ştiinţific, fiecare
dintre ele având varietăţi care îl subdivid şi care se deosebesc din ce
în ce mai clar unele de altele.
În general, pentru a diferenţia stilul beletristic de cel
administrativ şi respectiv de stilul ştiinţific se pot folosi criteriul
frecvenţei şi cel statistic (bogăţia artistică, concentrarea mesajului).
Astfel:
– stilul beletristic – foarte mare bogăţie a vocabularului şi o
concentrare medie a informaţiei
– stilul administrativ – bogăţie lexicală medie şi mare
concentrare informaţională
– stilul ştiinţific – vocabular redus şi concentrare informaţională
maximă7
Limbajul comercial este o variantă a stilului
administrativ, pe lângă limbajul administrativ propriu-zis, cel
juridic şi cel diplomatic. Limbajul comercial reprezintă aşadar
varianta literară non-artistică a stilului administrativ, având la
rândul sau următoarele diviziuni:
5
Diaconescu, Paula - Elemente de istorie a limbii romane literare moderne,
Partea I, Universitatea din Bucuresti, 1974, pag.94
6
Coteanu, Ion - op. cit. , pag. 219
7
Balanescu, Olga - op. cit., pag.12
66
Limbajul comercial
(a) corespondenţa (b) lit. de specialitate (c) texte de

comercială popularizare
obiectivă subiectivă
“Limbajul comercial se concretizează sub aspectul conţinutului

în trei tipuri de mesaje (de tip a, b şi c), dar o atentă analiză de text
la nivel morfologic şi sintactic ne dovedeşte ca particularităţi
specifice limbajului comercial au numai textele a şi c”8 Tocmai de
aceea exemplele alese pentru a analiză particularităţile textelor cu
forma fixă în limbajul comercial vor aparţine exclusiv
corespondenţei comerciale, şi anume celei obiective.
Reluând, iată cum ar putea fi încadrate limbajul comercial şi
cel publicitar în limba literara şi diviziunile ei:
Limbajul literar
limbaj literar limbaj non-artistic limbaj

artistic
standard
l. administrativ l. publicistic l. ştiinţific l. poeziei l. prozei
obiectiv subiectiv
l. propriu-zis l. juridic l. comercial l. diplomatic
corespondenţa lit. de specialitate texte de

comercială popularizare
8
Balanescu, Olga - op. cit., pag. 26
67
2. LIMBAJUL PUBLICISTIC
Stilul publicistic este caracteristic ziarelor şi revistelor

destinate marelui public şi nu numai unei categorii de cititori cu o
anumita pregătire profesională sau cu un anumit nivel de cultură.
Structura lingvistică este determinată de necesitatea menţinerii
contactului emiţător-receptor, în timpul transmiterii unora dintre
cele mai diferite informaţii cotidiene. Este forma de comunicarea
lingvistică cea mai eterogenă sub aspect compoziţional şi structural
şi care are elemente comune cu toate celelalte tipuri de discursuri
(beletristic, administrativ, etc.) tocmai pentru ca are ca receptor
întreaga comunitate.
Există două tipuri de limbaj publicistic: obiectiv şi
subiectiv. Dacă în ultimul implicarea afectivă a emiţătorului este
evidentă, în primul scopul este strict de informare, emiţătorul nu îşi
manifestă punctul de vedere, ci trebuie să îşi păstreze imparţialitatea
şi obiectivitatea, ceea ce apropie acest limbaj de discursul
administrativ sau de cel ştiinţific şi imprimă o rigurozitate a
exprimării care este evidentă pe plan structural.
Textele publicistice cu forma fixă se încadrează acestui tip
de limbaj obiectiv, şi este vorba în special de ştire, anunţul de mică
publicitate şi comunicatul de presă, care prezintă trăsături comune,
dar şi particularităţi datorită circumstanţelor complet diferite în care
sunt redactate (emiţător, receptor, scopul comunicării)
2.1 ANUNŢUL PUBLICITAR
Global, toate cele trei tipuri de texte se caracterizează prin

concizie – dar noţiunea este înţeleasă diferit în raport cu funcţia ce
urmează a fi îndeplinită de fiecare text în parte. Dacă la comunicat
este vorba de o limitare la una, maxim două pagini A4, la ştire (care
de multe ori este scrisă prin preluarea unui comunicat) limitarea
înseamnă de obicei nu mai mult de 500 de cuvinte în timp ce la
anunţ limita de cuvinte este mult mai mică. Limita în cazul
anunţurilor este de altfel de multe ori impusă de către ziar iar
tarifarea se realizează de asemenea în funcţie de numărul de
cuvinte, astfel încât anunţul se caracterizează printr-o foarte mare
comprimare a informaţiei. Aceasta se realizează prin:
*0 folosirea enumeraţiei, la nivel stilistic (“gresie, faianţă,
parchet,” etc.; “cunoştinţe temeinice de..., cunoştinţe foarte
bune...”)
*1 apariţia elipsei la nivel sintactic (anunţul din exemplul 2 este
alcătuit dintr-o propoziţie eliptică, ceea ce nu împiedică însă
68
decodarea, deoarece se bazează pe anumite uzanţe anterior
cunoscute atât de emiţător cât şi de receptor)
*2 la nivel lexical existenţa unor cuvinte-cheie specifice,
deseori tipizate, care substituie sintagme întregi
(“semidecomandat”, “liber”)
În ciuda dimensiunilor reduse, o altă caracteristică a
limbajului folosit în anunţurile de la mica publicitate este marea
cantitate informaţională, transmisă tocmai datorită acestei
comprimări a informaţiei, densităţii maxime. Se reuşeşte acest lucru
prin:
*3 respectarea unei anumite ordini în ceea ce priveşte
transmiterea informaţiei, fără a exclude nici unul din elementele
esenţiale. Această ordine depinde de tipul de anunţ. La vânzări-
cumpărări (exemplul 2) este vorba de: specificarea obiectului
tranzacţiei cu elementele sale esenţiale, preţul (eventual),
posibilitatea de a intra în contact (număr de telefon de obicei). La
ofertele de angajare (cazul exemplului 1) ordinea este următoarea:
numirea părţii care angajează, a postului în discuţie, a
caracteristicilor şi aptitudinilor cerute la candidat, eventual a
demersului necesar (CV, scrisoare de intenţie, etc.). Ultima este de
asemenea posibilitatea de contact (e-mail, fax, site).
*4 apariţia pe plan morfologic a grupurilor nominale
(substantive cu un determinant adjectival) în care adjectivele
reprezintă caracteristici esenţiale (“cunoştinţe temeinice”, “uşa
metalică”); modul verbal predominant este indicativul, timpul
prezent; verbele în general sunt destul de numeroase; de remarcat
imperativul, cerut de precizarea demersului pentru angajare
(“Trimiteţi CV” – ex. 1)
*5 la nivel lexical preponderenţa substantivelor concrete, cu
excepţia acelora care exprima servicii, trăsături umane căutate
*6 lipsa figurilor de stil
*7 Neredundanţa este “tradusă” la nivel sintactic printr-o
construcţie specifică a frazei pentru a facilita urmărirea ideilor: în
cazul ofertelor de angajare, structura este tip: propoziţia de început
are clar delimitat grupul nominal (alcătuit din subiect – numele
firmei – şi determinanţii acestuia – trăsătura definitorie a
companiei) şi grupul verbal (verbul “caută” sau “angajează” în
acest caz, ex.1 + complementul direct – funcţia căutată)
2.2 ŞTIREA
Trebuie observat ca dacă în cazul anunţului publicitar

claritatea nu era o trăsătură obligatorie (existând aşa cum am
menţionat anumite convenţii specifice ce trebuie cunoscute, tocmai
pentru a face posibilă transmiterea unei cantităţi atât de mare de
69
informaţie într-un spaţiu atât de mic) cu totul altfel stau lucrurile în
cazul ştirilor. Ştirea este menita sa fie citită de către publicul larg,
şi de aceea accesibilitatea şi claritatea sunt trăsăturile principale,
care atrag anumite particularităţi de construcţie, morfo-sintactice,
lexicale şi stilistice:
*8 În primul rând există o anumită structură fixă care este de
obicei respectată în cazul ştirilor:
– În majoritatea cazurilor există un titlu. Excepţie fac doar
ştirile din unele grupaje, care nu au titlu, dar au de obicei o prima
sintagmă, propoziţie sau expresie de prezentare. În maxim 15
cuvinte titlul trebuie sa atragă atenţia, să capteze interesul
cititorului, dar şi să informeze, să prezinte aspectul esenţial ce va fi
dezvoltat ulterior în textul ştirii. Pentru a realiza aceste lucruri de
multe ori titlurile nu sunt propoziţii, ci simple sintagme (“Majorări
de tarife la serviciile poştale”) sau, dacă sunt propoziţii, apar verbe
la diateza activă, modul indicativ şi timpul prezent, pentru a
dinamiza comunicarea (“China îşi doreşte..”)
– Textul propriu-zis debutează cu o frază-cheie un “lead”,
care trebuie să cuprindă cele mai semnificative elemente ale
mesajului, are rolul de a stârni interesul cititorului şi de a-l
determina să parcurgă textul în întregime. (Ex. 3: “Tarifele
serviciilor poştale concurenţiale interne şi externe vor fi majorate
începând cu data de 15 martie”). Paragrafele următoare dezvoltă
datele enunţate, aducând informaţii suplimentare.
– La sfârşit de obicei se integrează situaţia prezentată într-
un context mai larg, precum în exemplul 3 (“Ultima majorare a
tarifelor practicate....”)
*9 Din punct de vedere lexical:
– Cuvintele sunt folosite cu sensul lor conotativ
– Cuvintele fac parte în principal din fondul principal
lexical al vocabularului, se evită cuvintele de argou, de jargon,
neologismele, arhaismele, expresiile “tehnice” sau de specialitate,
care nu ar putea fi înţelese de un cititor cu o cultură medie.
*10 La nivelul sintaxei, frazele nu au o structură arborescentă
complicată.
Textul trebuie să fie precis – aceasta este o alta trăsătură
definitorie a unei ştiri. În acest sens:
– Vor fi folosite date şi cifre cu o cât mai mare acurateţe, în
special dacă acestea reprezintă obiectul ştirii propriu-zise, de unde –
abundenţa numeralelor cardinale (ex. 3)
– Sunt indicatele citatele, de aceea se poate observa în
textele ştirilor frecvenţa ridicată a verbelor care introduc vorbirea
directă (“a declarat”, “a calificat” – ex. 4, “precizează” – ex. 3, mai
ales ca trebuie adăugată prezentarea sursei din care provine ştirea
respectiva)
70
Caracteristică a stilului publicistic obiectiv în general, ştirile
trebuie sa fie neutre, imparţiale. Pentru aceasta:
– Nu se includ figuri de stil, care ar putea sugera o poziţie
părtinitoare sau o anumită stare emotivă.
– Se evită superlativele sau comparaţiile flatante.
2.3 COMUNICATUL DE PRESĂ
Comunicatul de presă reprezintă “un mijloc simplu şi

eficace cu ajutorul căruia se transmite presei o informaţie despre
organizaţie, în speranţa ca mesajul va ajunge la publicul căruia îi
este adresat. Pentru a fi publicat, comunicatul trebuie sa conţină o
informaţie în măsură să reprezinte o noutate sau să prezinte un
anume interes pentru o categorie importantă de public.”9 Există mai
multe tipuri de comunicate, în funcţie de informaţia pe care o
conţin:
– comunicatul-invitaţie
– comunicatul de reamintire
– comunicatul-anunţ
– comunicatul-statistic
– comunicatul de informare (exemplele 5, 6)
– comunicatul politic
– comunicatul oficial
– comunicatul de luare de poziţie
Modul în care este prezentat este de o importanţă capitală
pentru comunicat. Trăsăturile sale sunt practic aceleaşi cu ale ştirii,
deoarece comunicatul trebuie sa fie redactat ca o ştire pentru a
putea fi direct publicat. Revenim astfel asupra structurii bine
determinate, asupra conciziei, clarităţii, preciziei, imparţialităţii. Pe
lângă acestea însă există norme formale stricte de care trebuie să
ţină seama un comunicat de presă, pentru a putea fi primit,
interpretat şi folosit cu uşurinţă de către ziarişti:
– Să fie dactilografiat pe o pagina de format A4, de
preferinţă de culoare albă
– Să se scrie pe o singură faţă a colii de hârtie
– Să fie tipărit spaţiat la cel puţin un rând şi jumătate
(condiţie neîndeplinită de comunicatul de la exemplul 6) şi cu
margini de 2-3 centimetri, pentru că astfel ziariştii au posibilitatea
de a adăuga propriile observaţii sau modificări pe chiar foaia
comunicatului
– Tipul de caractere folosit să fie clar şi destul de mare (de
obicei, dacă se foloseşte calculatorul, caractere de tip 12), pentru a
facilita citirea sa. Se poate observa că din nou comunicatul de la
9
Coman, Cristina - Relatiile publice si mass-media, Ed. Polirom, Iasi, 2000,
pag.84
71
Ministerul Dezvoltării şi Prognozei (exemplul 6) nu respectă
aceasta sugestie, astfel încât parcurgerea sa nu este deloc înlesnită.
– Să fie împărţit în mod clar în paragrafe. Împărţirea se face
de obicei nu numai prin alineate, ci şi prin lăsarea unui spaţiu
vizibil între paragrafe, care trebuie astfel redactate încât să prezinte
o dezvoltare logică a ideilor şi o delimitare clară a acestora. De
asemenea în sprijinul clarităţii se pot folosi şi împărţirile marcate
(numerotate, marcate cu liniuţe sau puncte, precum în exemplul 6)
– Să nu depăşească maxim două pagini ca întindere, este de
preferat una singură. Dacă nu este cazul şi importanţa informaţiilor
face absolut necesară includerea unei a două pagini, ambele trebuie
numerotate şi trebuie evitată împărţirea unei propoziţii (şi chiar a
unui paragraf întreg) între cele două pagini.
La acestea se adaugă anumite elemente care trebuie să
existe în mod obligatoriu în orice comunicat de presă:
– sigla organizaţiei emitente, cu numele complet al acesteia,
adresa, telefon, fax. Observăm ca această regulă nu este respectată
în cazul comunicatului Connex (ex. 5), poate pentru ca este un
comunicat care a fost eliberat pe Internet, şi nu trimis în mod
special prin fax/e-mail. Cu toate acestea, era necesară amintirea
datelor companiei, în cazul printării lui direct de pe Internet, pentru
a nu există nelămuriri.
– data emiterii
– precizarea “Comunicat de presă” în mod clar, pentru ca
jurnalistul să ştie despre ce este vorba
– precizarea “spre difuzare imediată” sau “embargo până la
data de...”, care apare de altfel în ambele exemple alese
– numele, adresa, telefonul persoanei de contact. În cazul
exemplului 6, dacă apare numele persoanei în cauză, în schimb nu
sunt specificate în mod clar datele ei, deşi se poate presupune ca
acestea sunt trecute la începutul comunicatului, fiind vorba de
telefonul, respectiv faxul departamentului purtător de cuvânt. O
repetare a unui număr de telefon, eventual adresa de e-mail odată cu
numele persoanei de contact ar fi fost însă mai mult decât
binevenită.
– La sfârşitul comunicatului respectiv trebuie precizate şi
enumerate anexele (dacă ele există, nu este cazul în comunicatele
oferite ca exemplu)
Se observă astfel existenţa unor reguli bine definite şi
absolut necesare la nivel formal, reguli ce trebuie respectate de
orice comunicat de presă pentru a fi identificat ca atare de la o
primă inspecţie. Constrângerile formulării unui comunicat nu se
opresc însă aici, la un prim nivel, ci ele continuă în ceea ce priveşte
redactarea propriu-zisă, la nivel structural, lexical, morfosintactic şi
72
stilistic. Aceste particularităţi sunt vizibile în exemplele propuse,
după cum urmează:
*11 folosirea unei anumite structuri care este asemănătoare
modalităţii de prezentare a unei ştiri - între altele existenţa unui
titlu, de obicei construit după modelul unui titlu de ştire, care
ocoleşte însă senzaţionalul şi are o funcţie strict de informare şi
fixare a temei comunicatului
– concentrarea principalelor informaţii conţinute în
comunicat într-un prim paragraf, care să atragă atenţia lectorului,
dar în acelaşi timp să îi faciliteze interpretarea – în cazul
comunicatului eliberat de Ministerul dezvoltării şi prognozei, acest
prim paragraf este de altfel evidenţiat prin utilizarea unui grosimi
diferite de caractere
*12 evitarea figurilor de stil care ar putea crea ambiguităţi sau
impresia unei eventuale încercări de reclamă – chiar dacă un
comunicat este trimis de o instituţie sau organizaţie, el trebuie să
informeze, nu să atragă sau să convingă
– Se observă totuşi repetiţia, deşi nu foarte evidentă –
aceasta are rolul de a atrage atenţia asupra numelui firmei sau
serviciului respectiv, de a-l întipări în mintea lectorului (ziaristului,
iniţial şi mai târziu cititorilor ziarului respectiv, dacă ştirea este
preluată), chiar involuntar, la un nivel inconştient – se creează astfel
awarness pentru respectiva organizaţie, care este esenţial (în
comunicatul – exemplu numărul 5, numele “Connex” se întâlneşte
de 11 ori!)
*13 La nivel lexical, este evidentă apariţia substantivelor proprii
(“Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr”, “Valeria Mihăescu”,
“Ministerul Educaţiei şi Cercetării”, etc. – ex. 5; “Consiliul
Judeţean Prahova”, “Gebze”, “Turcia”, “GOSB”, “dl. Leonard
Cazan, etc.” – ex.6). Acestea dau precizie exprimării, acurateţe şi
credibilitate datelor prezentate, care devin astfel verificabile.
– Vocabularul folosit depinde de tema fiecărui comunicat în
parte. Cel de la Connex prezintă un eveniment legat de un concurs
de informatică, de aceea se întâlnesc foarte multe cuvinte care au
legătură cu acest domeniu. Este vorba în special de neologisme, şi
mai precis neologisme recent introduse în limbă, de origine anglo-
saxona (“software”, “workshop”, “IT”, “scannere”, “pagini web”,
etc.). În cazul celuilalt comunicat însă, deşi de asemenea se
remarcă folosirea neologismelor, fiind un lexic adaptat domeniului,
în acest caz este vorba de industrie şi finanţare; prin urmare, se
întâlnesc cuvinte precum “investiţii”, “deducere”, “infrastructură”.
– Tot tema comunicatului respectiv impune apariţia unor
structuri specifice, în general un substantiv împreună cu
determinantul său, precum “agent economic”, “societatea-
administrator”, societăţile comerciale”.
73
*14 Din punct de vedere morfosintactic, tipul de frază folosit în
cele două comunicate este în directă relaţie cu trăsăturile fiecărui
comunicat în parte – dacă cel de la Connex (ex. 5) este adresat unui
public mai larg, acoperirea ţintită nereferindu-se probabil la oameni
cu o pregătire deosebită într-un anumit domeniu, cel de-al doilea
exemplu (ex. 6) propus este după toate aparenţele menit în special
unor cititori avizaţi, sau oricum, direct interesaţi. Frazele utilizate în
fiecare din cele două comunicate sunt concludente pentru a ilustra
aceste caracteristici. În exemplul numărul 5 frazele nu cuprind
arborescente complicate şi se încearcă limitarea lungimii lor. În
fapt, construcţia care predomină în mod clar este propoziţia, fraza
este foarte rară, precizările fiind aduse în interiorul propoziţiilor
prin construcţii verbale impersonale, în special prin folosirea
modurilor gerunziu şi participiu (“fiecare secţiune având câte 3
câştigători”, “premii constând”, “organizat de către Colegiul
Naţional Gheorghe Lazăr”). În exemplul 6 însă, construcţia este
mult mai complexă, frazele sunt mai frecvente şi lungimea
propoziţiilor este mai mare.
74
3. LIMBAJUL COMERCIAL
Ne vom referi, aşa cum am menţionat, la corespondenţa

comercială şi cu precădere la cea obiectivă, care este definitorie
pentru forma fixă a corespondenţei comerciale în general, ajungând
până la posibilitatea de a fi tipizată, cu singura schimbare a datelor
de identitate a locutorilor. Drept exemple prezentăm:
– procesul-verbal (exemplul 7 – proces verbal de
consemnare care trebuie să cuprindă denumirea documentului, data
şi numărul de înregistrare, împrejurările în care s-a încheiat
documentul, menţiuni despre persoana care îl redactează, ordinea de
zi, luările de cuvânt, hotărârile luate, semnăturile participanţilor,
semnătura celui care l-a redactat). Este documentul cel mai utilizat
în toate domeniile de activitate. Având în vedere natura
informaţională a mesajului transmis, în afară de procesul verbal de
consemnare, cum este cel de la exemplul 7, şi care este un
document cu caracter social, mai există şi procese verbale de
constatare (documente de obicei cu caracter economic şi tehnic).
– contractul (exemplul 8) – Orice contract trebuie să
menţioneze părţile contractante, obiectul contractului, derularea
contractului, circumstanţe în care contractul poate fi reziliat,
respectiv reînnoit.
– decizia (exemplul 9 – pentru sancţionarea unui angajat –
trebuie să apară datele de identitate ale celui în cauză, motivul
pentru care se face vinovat şi tipul de penalizare)
– protocolul (exemplul 10) – “act care reglementează
colaborarea (condiţii şi principii) a două unităţi. Consemnează
pretenţiile fiecărei părţi şi temeiul legal în baza căruia solicită şi
hotărârile luate.”10
Aceste scurte caracterizări demonstrează fără echivoc
trăsătură principală a acestor texte, şi anume existenţa unui
aproximativ format-şablon, căruia i se pot adapta diversele
caracteristici specifice ale fiecărei situaţii în care este folosit textul
în cauză. Astfel, textul comercial se caracterizează prin concizie,
claritatea formulărilor, precizie, dar şi caracter închis, mergând
până la stereotip, trăsături definitorii care îşi găsesc exprimarea în
următoarele particularităţi structurale:
• la nivel lexical, utilizarea unei terminologii specifice,

alcătuită în special din cuvinte împrumutate din alte limbi (adaptate
fonetic – neologisme, în special din franceză, în cazul exemplelor
selectate)
10
Balanescu, Olga - op. cit., pag. 106
75
– folosirea unor unităţi frazeologice deosebite, precum
“Împuterniciţii în drept”, “cu titlu de fraudă”(ex.9), “comisii de
inventariere” (ex.10)
– folosirea unor derivate substantivale specifice (pasive
substantivizate), precum “predator” sau “primitor” (ex. 10)
– utilizarea unor formule-clişeu – elemente specifice ale
acestui stil. Clişeele lingvistice au calitatea de a da concizie şi de a
tipiza comunicarea, pentru ca aceasta să fie lipsită de echivoc
(“încheiat astăzi” – ex. 7, 8; “Drept care închei prezentul proces
verbal” – ex. 7)
• la nivel morfo-sintactic, antepunerea anumitor

adjective: “prezentul protocol”
– inexistenţa opoziţiei masculin-feminin (toate acordurile se
fac la genul masculin: “împuterniciţii” – ex.9, “propuşi”,
“următorii” – ex. 7, etc.)
– existenţa în text a numeroase substantive proprii (numele,
adresele celor în cauză)
– prezenţa numeralelor cardinale propriu-zise (tabele, sume
de bani, s.a.)
– predominanţa indicativului dintre modurile personale ale
verbului (“s-a hotărât”, “s-au înscris” – ex. 7; “s-au predat”, “s-a
facut” ex. 10), mai ales la modul reflexiv, persoana a treia; şi a
participiului dintre modurile nepersonale (“încheiat”ex. 10)
• la nivel sintactic, alternanţa de fraze arborescente
(ex.9) cu propoziţii simple (ex. 10, 7)
– existenţa unor formulări-tip, precum fraza de la exemplul
9, însoţită de asemenea de o anumită aşezare în pagină specifică
(prima parte a frazei, care precizează cauzele deciziei, apoi
sintagma “DECID”, urmată de complementul direct care stabileşte
sancţiunea)
*15 lipsa construcţiilor figurate, care să înlăture orice posibilitate

de interpretare arbitrară a acestora
76
4. CONCLUZII
De la comunicatul de presă, anunţul publicitar şi ştire până

la diverse texte ce aparţin discursului comercial, se poate vedea ca
textele cu forma fixă acoperă o paletă largă a limbii şi reprezintă o
parte foarte importantă a comunicării noastre, atât la un nivel
personal, cât şi global, pentru funcţionarea societăţii. Forma lor fixă
asigură imparţialitatea, obiectivitatea comunicării şi de aceea este
esenţială cunoaşterea particularităţilor de construcţie, dar şi morfo-
sintactice, lexicale, stilistice, care le caracterizează.
În concluzie, este evident ca aceste elemente structurale
comune textelor cu forma fixă, care le diferenţiază şi le încadrează
într-o categorie aparte, trebuie luate în considerare în mod inevitabil
pentru o comunicare eficientă.
77
EXEMPLE PROPUSE
DE TEXTE CU FORMA FIXĂ
Exemplul 1:
ACUM! SOFTWIN, lider în dezvoltarea de soluţii şi

servicii software, angajează pentru echipa BitDefender, Inginer
Suport Tehnic (cod IST) pentru testarea produselor şi asigurarea
serviciilor post vânzare către clienţi prin metode specifice (e-mail,
telefon, live chat). Cerinţe: cunoştinţe temeinice IT (de preferat
Linux), cunoştinţe foarte bune de limba engleză (italiană, franceză
sau olandeză reprezintă un avantaj). Trimiteţi un CV cu menţiunea
codului corespunzător la e-mail jobs@softwin.ro, fax 233.07.63 sau
postaţi pe site www.softwin.ro.
“România Libera”
7.03.2002
pag.17
Exemplul 2:
2 camere strada B-dul Nicolae Grigorescu, gresie, faianţă,

parchet, uşă metalică, semidecomandat, liber, 6/10. Preţ 10.500$.
Tel. 093.120.755
“Evenimenul Zilei”
22.02.2002
pag.11
Exemplul 3:
Majorări de tarife la serviciile poştale

Tarifele serviciilor poştale concurenţiale interne şi externe
vor fi majorate începând cu data de 15 martie, măsură prin care se
are în vedere acoperirea influenţelor rezultate din modificările
intervenite la nivelul preţurilor de consum şi al ratei de schimb
leu/DTS. În cazul serviciilor interne, tariful la mesagerie, pentru
78
coletele cu greutatea de până la un kilogram, se majorează de la
2.000 lei la 2.500 lei, în vreme ce o recomandată poştală va costa
4.000 de lei, faţă de 3.000 de lei în prezent. De asemenea,
confirmarea poştala de primire va fi taxată cu 4.000 de lei, cu 500
de lei mai mult faţă de tariful actual, iar abonamentul la căsuţa
poştală nominală va fi de 19.000 lei, comparativ cu 16.000 lei în
prezent. Expedierea prin serviciul Prioripost va fi tarifată, pentru
livrările cu greutatea de până la 100 de grame, cu 15.000 lei,
majorarea fiind de 3.000 de lei. Tarifele pentru colete externe au
fost majorate cu 20%. Poşta Română precizează că tarifele
corespunzătoare serviciilor poştale de bază – corespondenţa simplă,
mandate poştale şi telegrafice, mandate poştale internaţionale -
rămân neschimbate. Ultima majorare a tarifelor practicate de
operatorul poştal naţional a avut loc în data de 15 octombrie 2001.
“România Liberă”
7.03.2002
pag.1
Exemplul 4:
China îşi doreşte relaţii mai strânse cu Washington-ul

Ministrul chinez de externe, Tang Jiaxuan, a prezentat ieri,
într-o conferinţă de presă prilejuită de reuniunea anuală a Adunării
Naţionale Populare (“parlamentul” Chinei), liniile politicii externe
ale ţării sale. Tang a exprimat dorinţa Beijingului de a avea relaţii
mai strânse cu Statele Unite, subliniind importanţa pe care
cooperarea chino-americana o are “pentru pacea şi stabilitatea
lumii.”
După ce, în urmă cu un an, au traversat o perioada de îngheţ
datorată incidentului avionului-spion, relaţiile dintre Statele Unite şi
China au cunoscut o încălzire spectaculoasă după atacurile teroriste
de la 11 septembrie. Potrivit lui Tang, Beijingul şi-a propus să
demonstreze că “această colaborare nu a fost una de circumstanţă,
China dorind o relaţie de cooperare pe termen lung”. El a calificat
drept “extrem de reuşită” întâlnirea Bush-Jiang de luna trecută,
despre care a afirmat ca s-a soldat cu “rezultate concrete”, dar nu a
făcut precizări suplimentare. Întrebat cum priveşte China prezenţa
militară americană în Asia Centrală, Tang a declarat ca “în Asia
este pe cale să se nască un nou concept de securitate bazat pe
încredere reciprocă.” Nu la fel de conciliant s-a arătat în chestiunea
Taiwanului, reafirmând poziţia tradiţionala a Beijingului potrivit
căreia China îşi rezervă dreptul de a recurge la forţă pentru a-şi
79
asigura suveranitatea asupra insulei. El a anunţat totodata o creştere
de 17,6% a cheltuielilor militare chineze în 2002.
“România Liberă”
7.03.2002
pag.6
Exemplul 5:
CONNEX – Comunicat de presă
Pentru difuzare imediată

Contact: Lidia Solomaon
Telefon: 01 302 18 70
Data: 2002-01-18
Connex premiază elevii Colegiului Naţional Gheorghe Lazăr
Bucureşti, 18 ianuarie 2002 – Vineri 18 ianuarie 2002, Connex va

premia câştigătorii concursului de creativitate în informatică,
organizat de către Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr din Bucureşti,
cu ocazia aniversarii a 142 ani de la înfiinţarea acestuia.
Cu această ocazie, Connex şi Colegiul Lazăr vor lansa oficial clubul

de informatică “Breakpoint”, în cadrul colegiului. Connex iniţiază o
colaborare pe termen lung cu Colegiul Lazăr, cotat ca unul dintre
cele mai bune institute de învăţământ din Bucureşti. Connex va
sprijini acest club prin facilitarea transferului de cunoştinţe,
prezentări, workshop-uri şi chiar vizite la sediul companiei, pentru
a-i ajuta pe elevi să înţeleagă mai bine ce înseamnă un mediu de
afaceri performant şi să se pregătească pentru o viitoare carieră.
Concursul de creativitate în informatică constă în 2 secţiuni, una de

software şi una de pagini web, fiecare secţiune având câte 3
câştigători. Connex va înmâna premii constând în echipamente IT –
camere video, tastaturi, scannere – celor 6 câştigători.
La eveniment vor participa Valeria Mihăescu – Senior Director

Resurse Umane Connex, precum şi alţi angajaţi Connex, care au
fost elevi ai Colegiului Lazăr, oficiali ai Primăriei Capitalei şi ai
Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Prin iniţierea şi susţinerea financiară a acestei colaborări, Connex

contribuie direct la dezvoltarea învăţământului românesc, şi
continuă implicarea sa activă în viaţa comunităţii.
80
Joi 17 ianuarie, Connex a acordat diplome absolvenţilor cursului de
“Comunicaţii mobile pentru societatea informaţionala globală”, în
cadrul unei ceremonii desfăşurate la Facultatea de Electronică şi
Telecomunicaţii.
Exemplul 6:
MINISTERUL DEZVOLTĂRII ŞI PROGNOZEI

DEPARTAMENTUL PURTĂTOR DE CUVÂNT ŞI RELAŢII
MASS-MEDIA
Strada Ministerului nr. 2-4, etaj 2, cam. 226, Bucureşti

Tel. 314.46.73/Fax. 314.46.73
17 februarie 2001
COMUNICAT DE PRESĂ
spre difuzare imediată
Colaborare româno-turcă pentru realizarea unui parc industrial în

Judeţul Prahova
O delegaţie a Ministerului Dezvoltării şi Prognozei (MDP) şi

Consiliului Judeţean Prahova condusă de dl. Leonard Cazan,
ministrul Dezvoltării şi Prognozei a avut, în 15 februarie a.c., o
întâlnire de lucru cu conducerea parcului industrial GOSB din
localitatea Gebze, Turcia.
Partea română a apreciat în mod deosebit felul în care conducerea

GOSB a organizat şi condus activitatea în acest parc industrial.
Cele două părţi au hotărât să întreprindă, în perioada imediat

următoare, acţiunile necesare şi să acorde sprijinul legal pentru
constituirea unui parc industrial în judeţul Prahova, la care vor fi
atrase companii atât din România şi Turcia, cât şi din alte ţări.
Pentru acest lucru s-a convenit ca la începutul lunii martie 2002 să
fie continuate la Consiliul Judeţean Prahova convorbirile începute
la Gebze. Cu acest prilej se vor purta tratative concrete cu privire la:
• localizarea şi dimensionarea parcului industrial, precum şi a

etapelor posibile de dezvoltare ale acestuia
• modul de finanţare
• programul de realizare a utilităţilor parcului (energie electrică,
apă, gaze, etc.)
81
• Modul de organizare a societăţii mixte de administrare a parcului
Firmele interesate care îşi vor demara investiţiile în viitorul parc

industrial vor beneficia de facilităţile legii investiţiilor directe cu
impact semnificativ în economic şi ale legii parcurilor industriale.
Astfel, agenţii economici care vor realiza investiţii în construcţii
pentru transportul şi distribuţia energiei electrice, a energiei
termice, a gazelor naturale şi a apei în aceasta zona vor beneficia de
deducerea din profitul impozabil a unei cote de 29% din valoarea
investiţiilor realizate.
De asemenea, exploatarea parcului industrial se va realiza pe bază

de contracte comerciale încheiate între societatea-administrator şi
societăţile comerciale care pot desfăşura activităţi specifice
parcurilor industriale. Societatea-administrator, care va deţine titlul
de parc industrial, va trebui să asigure şi să garanteze agenţilor
economici care-şi vor desfăşura activitatea în parcul industrial,
dreptul de folosinţă asupra infrastructurii şi utilităţilor, să repare şi
să întreţină infrastructura şi utilităţile în interiorul parcului; să
asigure accesul la utilizarea spaţiilor din parc destinate folosinţei
comune.
Oana Grigore,
Purtător de Cuvânt
Exemplul 711:
Proces verbal
de constituire a Asociaţiei_________
Încheiat astăzi______cu ocazia constituirii

Asociaţiei_______________Au luat parte
următorii:_____________________, membri asociaţi.
S-a hotărât alegerea prezidiului pentru care au fost
propuşi__________________şi_________________ Componenta
prezidiului, în urmă numărării voturilor a fost: __________cu 28
voturi pentru, 1 contra şi 2 abţineri. Preşedinte a fost ales domnul
_____________cu 27 voturi pentru, 2 contra şi 2 abţineri.
Prezidiul a propus ordinea de zi:_________________
S-au înscris la cuvânt următorii:_____________
În final, s-a hotărât constituirea
Asociaţiei_________________şi a fost desemnată
11
Exemplele 7-10 sunt luate din Limbaje de specialitate, autor: prof. Olga Balanescu, pag. 105,
127, 128, 129
82
doamna_______________să reprezinte legal asociaţia la Notariat,
banca şi în faţa altor foruri de stat.
Prezentul proces-verbal a fost încheiat şi redactat de
către_____________în calitate de_____________
Urmează semnăturile participanţilor pe verso.
Drept care închei prezentul proces-verbal.
Exemplul 8:
Contract de credit
Încheiat astăzi__________
Între Banca__________Sucursala (filiala)__________cu

sediul________reprezentată
prin___________director,___________şef serviciu credite
şi___________şef serviciu contabilitate, pe de o parte,
şi____________, legitimat cu BI seria_______nr.__eliberat
de_______la data de___________, denumit în contract “debitor”, a
intervenit următorul contract;
1. Banca acordă debitorului un credit pe termen de.... în
suma de..... care va fi utilizat pentru.....
2. Creditul se acordă astfel:
– integral la data de....
– pe măsura necesităţilor determinate de efectuarea
cheltuielilor
3. Debitorul se obligă:
– să folosească creditul numai pentru scopul menţionat;
– să restituie băncii creditul primit plus dobânda legală la
termenul şi în sumele prevăzute astfel: ....
4. Creditul se poate rambursa şi înainte de scadenţă, în
întregime sau parţial, în care caz banca va recalcula
dobânzile în mod corespunzător
5. La creditul primit, debitorul plăteşte o dobânda de ....%
anual.
6. debitorul se obligă să garanteze sumele împrumutate
potrivit Legii, astfel: .... (se înscriu corect garanţiile aduse
în ordine, astfel încât suma acestora sa fie cu 10-20% mai
mare decât creditul acordat, inclusiv dobânda)
7. Banca are dreptul să verifice existenţa fapticp a

bunurilor depuse în gaj.
83
Reprezentanţii băncii Debitorul
Garanţi:
Nume_________BL______________Domiciliul_________
_____
Exemplul 9:
Decizie
Având în vedere lipsurile de _______lei constatate la

inventarul din data _____la sediul unităţii din _________de către
împuterniciţii în drept________, contabil şi_________, merceolog
principal, în baza art.____alin.___
DECID
sancţionarea gestionarului unităţii controlate cu suma de
_________lei cu titlul de fraudă, suma ce va trebui restituită până la
data de __________. În acest interval, conducătorul unităţii va
supraveghea returnarea la timp a sumei datorate şi va anunţa
organele financiare în drept, în cazul nerespectării prezentei decizii.
Exemplul 10:
Protocol
Încheiat astăzi ___________ între _______în calitate de

predator şi _______în calitate de primitor.
Predatorul este reprezentat de domnul______________.
Primitorul este reprezentat de domnul______________.
Predarea s-a făcut ca urmare a inventarelor faptice efectuate
unilateral de comisii de inventariere numite de ____________.
În urmă inventarierii faptice s-au predat mărfuri în valoare
de__________şi ambalaje în valoare de___________.
Prezentul protocol s-a încheiat în ______ exemplare.
84
Bibliografie:
Aristotel – Politica, Ed. Antet, Bucureşti, 2000

Balanescu, Olga – Limbaje de specialitate, Ed. Universitatii din
Bucureşti, 2000
Bidu-Vranceanu, Angela; Forăscu, Narcisa – Modele de structurare
semantica, Ed. Facla, 1984
Buca, Marin; Evseev, Ivan – Probleme de semasiologie, Ed. Facla,
1976
Coman, Cristina – Relaţiile publice şi mass-media, Ed. Polirom,
Iaşi, 2000
Coteanu, Ion – Elemente de lingvistică structurala, Ed. Ştiinţifica,
Bucureşti, 1967
Diaconescu, Paula – Elemente de istorie a limbii române literare
moderne, Partea I, Universitatea din Bucureşti, 1974
Gramatica limbii române – Ed. Academiei, 1966
85
PARTEA A IV-A
RAPORTUL DINTRE STILURILE VORBIRII ÎN

LIMBA ROMÂNĂ MODERNĂ
Roxana Tămăşanu
86
CUPRINS
1. Stilul - privire de ansamblu

• alegerea cuvintelor şi forţa expresivă a
acestora - temelia stilului
• stilul, determinat contextual
• stilul - expresia individualităţii emiţătorului
2. Stilurile funcţionale
3. Stilurile vorbirii
4. Studiu de caz. Exemplificări privind raportul
stiluri funcţionale-stiluri ale vorbirii
5. Concluzii
87
1. STILUL – PRIVIRE DE ANSAMBLU
Alegerea cuvintelor şi forţa expresivă a acestora-temelia
stilului. Stilul, determinat contextual. Stilul, expresia
individualităţii emiţătorului.
Studiul folosirii stilului pentru nuanţarea diverselor tipuri de

mesaje este unul dintre cele mai captivante domenii de activitate în
ceea ce priveşte dinamica şi flexibilitatea stilului, precum şi
interrelaţionarea diferitelor tipuri de stil. Aceasta întrucât pentru
redarea unei idei, în uzul limbii se încrucişează adesea tradiţia cu
inovaţia. Construcţiile de tip tradiţional, popular, obişnuit, de tip
standard, în vorbirea convenţională, sunt dublate de construcţii noi,
de soluţii sintactice inovatoare.
Stilistica este tocmai domeniul fenomenelor de expresivitate
din limbă studiind mijloacele folosite de un vorbitor, de un autor,
pentru a da relief comunicării sale.
Un punct de vedere strict subiectiv este acela că de multe ori
mult mai interesant în mesajul unui locutor este felul în care
relatează (“cum”-ul) decât informaţia propriu zisa (“ce”-ul). G.
Călinescu spunea că “un nou mod de a gândi (de a oglindi
universul) atrage după sine nu un vocabular nou, ci un chip inedit
de a descoperi valenţa cuvintelor.”
Alegerea şi reunirea în sintagme expresive – analiză şi
sinteză – sunt operaţii care stau la temelia stilului, îl pot înnoi şi
rafina la fiecare pas şi îi dau o forţă nouă.
Cuvântul lunecă pe nesimţite în formule stereotipe, comode,
şi numai asocierea nouă, cât mai sugestivă, îi poate reda puterea
lăuntrică de a numi realitatea şi de a zugrăvi cu fidelitate gândul şi
simţirea noastră.
Arghezi spunea: “Un cuvânt numeşte alt cuvânt, îl pune în
mişcare, un alt cuvânt îi aduce lumina. Un cuvânt cântăreşte un
miligram, alt cuvânt poate cântări greutatea muntelui răsturnat din
temelia lui şi înecat în patru silabe. Cuvinte fulgi, cuvinte de aer,
cuvinte metal. Cuvinte întunecate ca grotele şi cuvinte limpezi ca
izvoarele pornite din ele. Într-un cuvânt se face ziua şi alte cuvinte
amurgesc. Cuvintele scapără ca pietrele sau sunt moi ca melcii. Ele
te asaltează ca viespile sau te liniştesc ca răcoarea; te otrăvesc ca
bureţii sau te adapă ca roua trandafirie.” Este evocat aici metaforic
câmpul imens al vocabularului pe care-l avem la îndemână pentru a
da precizie cât mai mare exprimării.
Studiul limbii române nu poate fi făcut numai parţial, având
în vedere doar aspectele morfologice şi sintactice; lexicul,
specificul lui şi tendinţele înnoitoare ale limbii în toate direcţiile,
88
faptele de expresivitate sunt la fel de importante şi mult mai
interesante.
Creaţia stilistică de efect ilustrează capacitatea omului de a-şi
comunica ideile în forma cea mai originală, mai convingătoare.
Stilul urmăreşte tocmai adecvarea maximă a cuvântului la
gândire, acoperirea cât mai exactă a cugetării cu formula care să
redea perfect un mesaj. Stilul e un “meşteşug” care îţi dă cheia unei
tot mai mari expresivităţi, realizând un relief sensibil în
comunicare, nuanţe noi în cuvinte, însufleţind construcţiile
gramaticale, contextul, fraza. Pornind de la unităţi lingvistice
cunoscute, de la construcţii repetate, normale, uzuale în limbă,
analiză stilistică desprinde procesul inovator prin care cuvintele
comune se regenerează în context. Prin alegerea cuvintelor, în
construcţii sintactice aparte, se fixează o potenţă expresivă nouă.
Trăsăturile de efect, procedeele de creaţie stilistică, de reliefare a
valorilor sporite de comunicare constituie originalitatea enunţului.
“Proprietatea vorbirii constă în libertatea imbinarilor” a spus
Saussure, întemeietorul lingvisticii moderne şi al atâtor direcţii noi
în cercetarea limbii şi a stilului.
Aşadar, dincolo de vorbirea obişnuita, literara chiar, dincolo
de limbajul standard, există în toate compartimentele limbii
resursele necesare pentru a nuanţa exprimarea printr-un anumit grad
de invenţie în folosirea personală a limbii comune, prin
valorificarea cuvintelor într-un context altfel construit decât se
obişnuieşte, printr-o anumita abatere de la şablon. Astfel apare
stilul, astfel se constituie mijloacele de reliefare a ideilor, aşa se
nasc fenomenele de expresivitate de care se ocupă stilistica.
Orice comunicare poate avea un aspect convenţional, sau,
dimpotrivă, unul distinct prin elementele constitutive care ies din
comun prin anumite trăsături fonetice, lexicale sau gramaticale.
Printr-un ansamblu de mijloace expresive, folosite pentru a mări
capacitatea de comunicare şi de sugestie a enunţului se obţine un
anumit stil, care înseamnă un spor de relief faţă de limbajul
convenţional. Cuvântul ales şi plasat în context, nucleele
semnificative care se constituie din asemenea asocieri formează
structura particulara a stilului.
Expresivitatea fenomenelor de limbă – numită cu termenul
general de stil – are la bază polimorfismul şi polisemia cuvintelor şi
construcţiilor, de care se leagă anumite note de individualizare a
comunicării. Stilul nu este altceva decât personalizarea vorbirii,
fiindcă de orice nuanţă de stil se leagă o intenţie, ilustrată prin
alegerea din două sau mai multe variante, a celei care acoperă cel
mai bine scopul comunicării. Stilul nu este decât o maniera de a
gândi; prin stil se transpune în vorbire personalitatea, o experienţă
89
colectivă sau individuală, o stare de spirit şi de cultură care ajung să
se definească prin limbaj.
Gândirea şi sensibilitatea se materializează în structura
stilului, ilustrând aspiraţia gânditorului de a capta lumea prin
cuvinte. Cuvântul este elementul de bază al comunicării, al stilului;
sfera lui semantică are suficientă elasticitate ca să surprindă atât
înţelesul logic fundamental, tradiţional, de circulaţie curentă, cât şi
valori figurate, semnificaţii metaforice, în contact cu alte cuvinte
sugerând nuanţe fine ale realităţii. Deci, stilul fiecăruia este
inconfundabil şi irepetabil datorită transpunerii personalităţii sale
creatoare prin mijloace lingvistice. Formele expresivităţii pot
caracteriza un autor, un vorbitor, dar şi o colectivitate, o categorie
de oameni legaţi prin preocupări, prin formaţie, prin starea lor
sociala, culturala etc.
Un om de ştiinţă îşi redactează într-un fel studiul sau, iar
funcţionarul face un raport în felul sau, cu formule stereotipe;
ziaristul, presat de evenimente, caută fraza exactă, dar şi frumosul
limbaj prin care se poate distinge, prin care se poate face remarcat
de cititori.
90
2. STILURILE FUNCŢIONALE
Stilul artistic - iconicitatea, actualizarea, organizarea sonoră.
Stilul ştiinţific. Stilul publicistic.
Stilul administrativ.
Între stilurile vorbirii şi stilurile funcţionale, considerate ca

varietăţi ale limbii literare comune, care corespund unor sfere de
activitate omenească şi ale căror particularităţi sunt condiţionate de
caracteristicile şi de sarcinile comunicării în sferele respective ale
vieţii există deosebiri esenţiale.
În ceea ce priveşte stilurile funcţionale, ar exista
fundamental patru stiluri importante diferite prin specificul
mijloacelor: ştiinţific, artistic, publicistic şi administrativ.
1) Stilul artistic (poetic sau beletristic) se distinge prin

cadrul metaforic al expresivităţii, prin folosirea figurată a
termenilor, prin nuclee sugestive distincte, dominantă fiind
preocuparea de a întări relieful enunţului atât prin vocabularul
regenerat, cât şi prin abaterea cea mai pregnanta de la uzul curent al
limbii.
Stilul beletristic se descrie de obicei prin opoziţie cu celelalte
stiluri funcţionale. În timp ce toate celelalte stiluri funcţionale au o
funcţie informativă (comunicativă) dominantă, în stilul beletristic
prevalează funcţia estetică.
Stilul artistic are patru caracteristici principale: iconicitatea,
actualizarea, organizarea sonoră şi expresivitatea.
Iconicitatea numeşte folosirea mijloacelor expresive
imagistic relevante. Recursul la imagine, caracterul imaginativ al
literaturii sau iconicitatea trebuie înţelese în sens larg, ca orice
captare într-o formă imaginativă sensibilă a unui fragment din
realitate.
A două tendinţă a stilului beletristic consta în alegerea aşa-
numitelor mijloace de actualizare, înţeleasă ca folosire de mijloace
lingvistice într-o asemenea manieră încât să atragă atenţia prin ea
însăşi şi să fie recepţionată ca neobişnuită, ca eliberată de
automatizare. Actualizare înseamnă deci subiectivizarea sau
personalizarea limbajului prin tot felul de abateri şi libertăţi de la
norma automatizată, care au o funcţie estetică relevantă.
Succesele fonologiei, accentul pus pe natura sonoră a limbii
au pus în evidenţa o alta caracteristică importantă a stilului
beletristic: tendinţa de selecţie a mijloacelor lingvistice organizate
sonor după anumite principii ritmice, intenţionale sau fonetice.
91
Organizarea fonică intenţionată e proprie poeziei, în care mijloacele
lingvistice, pe lângă organizarea uzuala, sunt supuse organizării
prozodice a versului. În proza organizarea sonoră a mijloacelor
lingvistice de obicei e mai puţin evidentă sau lipseşte cu totul.
Din faptul ca literatura artistică se adresează de regulă nu
numai intelectului, ci şi sensibilităţii cititorului, deriva a patra
tendinţă fundamentală a stilului beletristic, manifestată în folosirea
mijloacelor expresive. Prin expresivitatea textului, stilul beletristic
diferă radical de celelalte stiluri funcţionale, mai mult sau mai puţin
refractare la mijloacele expresive, preocupate de intelectualizarea
marcata a exprimării. În opoziţie cu stilul ştiinţific, de exemplu,
stilul beletristic este sugestiv, ambiguu, echivoc, subiectiv,
individual, conotativ, deviant în raport cu norma lingvistică
prin tot felul de figuri şi licenţe poetice.
Funcţia estetica dominanta determină structura semantică şi
sintactică mobilă a stilului beletristic, cu elemente lexicale
împrumutate practic din toate straturile stilistice, cu o organizare
laxa, liberă de orice constrângeri în folosirea originală a formelor
gramaticale.
2) Stilul ştiinţific se remarcă prin precizia şi, uneori, raritatea

termenilor, prin formulări consacrate şi închise, într-o sintaxa
logică, prin respect total faţă de legile limbii literare.
Stilul ştiinţific este elaborat cu premeditare şi ia, de cele mai
multe ori, o înfăţişare scrisă, monologată. Legătura emiţătorului cu
receptorul lipseşte, precum lipsesc şi mijloacele extralingvistice
(gest, mimica) şi mediul în care discursul va fi recepţionat.
Destinatarul este adesea departe sau necunoscut, iar mesajul se
adresează publicului larg. În opoziţie cu limbajul artistic, sugestiv,
afectiv, subiectiv, echivoc, conotativ, ambiguu, limbajul ştiinţific
este noţional, raţional, obiectiv, univoc, denotativ şi precis.
Limbajul ştiinţific se mai caracterizează prin proprietatea şi
specializarea termenilor profesionali, claritate, concizie,
evitarea principială a figurilor de stil în favoarea conceptelor
ştiinţifice, respectarea strictă a normelor limbii literare. Funcţia
informativ-cognitiva dominanta îi determină o fizionomie lexicala,
o structură gramaticală şi o compoziţie specifice. Stilul ştiinţific
abundă în formaţii lexicale noi, neologisme, construcţii
frazeologice. Din punct de vedere sintactic, tipice sunt propoziţiile
impersonale, determinările logice, formele lapidare,
parantezele, frazele complexe. Compoziţia este austeră,
compactă, riguroasă.
Genurile şi formele stilului ştiinţific sunt: 1. Genurile
expozitive: a)contextuale (disertaţia, studiul, articolul, reflecţia,
eseul); b)situaţionale (referatul, coreferatul, conferinţa,
92
alocuţiunea). 2. Genurile descriptive (caracterizarea, recenzia,
informarea, raportul).
O chestiune interesantă privitoare la cele două stiluri

prezentate anterior (artistic şi ştiinţific) este cea legată de opoziţia
limbajelor corespunzătoare acestor stiluri, respectiv limbajul poetic
vs. limbajul ştiinţific.
E. Lovinescu a observat că limbajul poetic, datorită valorilor
de sugestie pe care le conţine, este intraductibil într-o limba străină;
el constata ca valorile de sugestie nu se pot traduce prin simpla
transpunere noţională; cu alte cuvinte, nu este posibila o traducere
din limbajul poetic în cel ştiinţific (sau uzual).
Limbajul poetic se caracterizează prin absenţa totală a
sinonimiei şi prin infinitatea omonimiei fiecărei fraze, în contrast cu
limbajul ştiinţific, unde omonimia este inexistentă, iar sinonimia
fiecărei fraze este infinită.
Cel care s-a preocupat în mod deosebit de aceasta dihotomie
între cele două limbaje a fost Solomon Marcus. Raţiunea principală
pentru care a tratat aceste limbaje împreună este aceea cp ele
corespund celor două ipostaze fundamentale ale fiinţei umane:
ipostaza raţionala şi cea emoţională.
Limbajul ştiinţific reprezintă în mod optim ipostaza raţională,
iar limbajul poetic, cea emoţională.
Semnificaţia ştiinţifică, fiind universală, obiectivă, poate fi
exprimată cu mijloacele oricărei limbi naturale, fapt care conferă
limbajului ştiinţific un caracter traductibil, făcând astfel posibilă
traducerea unui text ştiinţific dintr-o limba într-alta. În contrast cu
limbajul ştiinţific, limbajul poetic nu este traductibil, deoarece nici
o semnificaţie poetică nu admite două expresii distincte.
Expresia ştiinţifică nu prezintă interes în sine, ea poate fi
oricând înlocuită de o alta, echivalentă, ea este un simplu vehicul al
unei semnificaţii, ea are doar rolul de a media sesizarea unei
semnificaţii, ea este transparentă, e ca un geam prin care putem
“vedea” o anumită semnificaţie. În schimb, expresia poetică are o
valoare în sine, ea nu este vehiculul unei semnificaţii care, la
rigoare, ar putea fi sesizată şi altfel, ci e pur şi simplu impregnată de
această semnificaţie, ea nu este transparentă, ci opacă, ea opreşte
atenţia noastră.
Opoziţia esenţială dintre limbajul ştiinţific şi cel poetic
este cea dintre denotaţie şi conotaţie. Denotaţia unui obiect este
data de funcţia iniţială, fundamentală a obiectului (respectiv a
cuvântului), în timp ce orice alta funcţie pe care un obiect sau un
termen o cumulează are un caracter conotativ. (Funcţia denotativa a
umbrelei este aceea de a ne feri de ploaie, în timp ce folosirea
93
umbrelei pentru a goni o pisică are un caracter conotativ.) De
obicei, primul sens care figurează intr-un articol de dicţionar este
denotativ. Dar dicţionarele nu omit nici unele sensuri conotative
mai importante şi, prin însuşi acest fapt, prin simpla inserare în
dicţionar a unui sens conotativ, acesta îşi pierde oarecum caracterul
conotativ şi se converteşte într-unul denotativ. Aceasta graniţă
dintre denotaţie şi conotaţie e foarte greu de fixat, există o continua
migraţie a sensurilor conotative spre cele denotative. Starea poetică
a limbajului este favorizată de conotaţiile proaspete, inedite.
Inovaţia lingvistică creează premise favorabile dezvoltării
limbajului poetic. Limbajul poetic stă sub semnul inovaţiei, al
ineditului, al creaţiei, nu numai din punct de vedere al conotaţiilor,
dar şi din celelalte puncte de vedere. În opoziţie cu acesta, limbajul
ştiinţific stă sub semnul rutinei, al standardizării, al stereotipiei,
aici modul de exprimare se supune conotaţiilor stabilite prin
anumite consideraţii preliminare sau printr-o anumită terminologie
şi notaţie acceptate prin convenţii anterioare.
Limbajul poetic îl domină pe om, îl menţine într-o stare
“religioasă” a vrăjii. Prin contrast, limbajul ştiinţific, dominat de
artificialitate şi convenţionalism, este dominat de om, reclamând
din partea acestuia o stare de luciditate.
3) Stilul publicistic oscilează între stilul beletristic şi stilul

ştiinţific. Se foloseşte în informarea promptă precisă şi
convingătoare a publicului despre problemele sau evenimentele cele
mai actuale. De la stilul beletristic împrumută tendinţa exprimării
frumoase, expresive, dar cu măsură, voinţa de originalitate, de
individualizare. De stilul ştiinţific se apropie prin caracterul
noţional, obiectiv, forma preponderant scrisă, monologată,
concizie, precizie, claritate. Construcţiile gramaticale, morfologia,
sintaxa evită stridenţele, exprimarea fiind deci şi în aceasta
privinţă echilibrată. Lexicul e receptiv la neologisme şi cuvinte
străine.
Variantele stilului publicistic se clasifică în: a)genuri
informative: buletinul de ştiri, interviul, comunicatul, afişul;
b)genuri analitice: articolul de ziar, comentariul, glosa, reflecţia,
recenzia, discuţia, polemica, caricatura, pamfletul; c) genuri
beletristice: foiletonul, reportajul, portretul.
În timp ce mesajul artistic, cel ştiinţific şi cel administrativ
sunt unanim recunoscute ca entităţi funcţionale de sine stătătoare,
stilul publicistic a fost, uneori, negat de o parte a lingviştilor.
Motivul esenţial al acestei atitudini l-a constituit aşa-zisa
inexistenţa a unor trăsături distinctive, care să permită
individualizarea acestui stil. Stilul publicistic se dovedeşte un spaţiu
94
de trecere, un teritoriu intermediar, în care coexistă elemente
caracteristice atât stilului artistic, cât şi celui ştiinţific.
În principiu, stilul poate fi definit ca ansamblu relativ
omogen de mesaje, omogenitatea lăsându-se apreciată fie după
criteriul funcţional (sau socio-cultural al domeniului în care
mesajele respective sunt produse şi puse în circulaţie), fie după
criteriul funcţionalist (al funcţiei dominante în clasa de mesaje
considerată). Cele două criterii nu se suprapun decât în parte.
Totuşi, în practica, fiecare dintre ele a contribuit la precizarea unui
inventar de stiluri. Apelându-se la primul dintre criteriile enunţate,
s-a putut delimita stilul publicistic, deşi nu au întârziat ezitările şi
chiar contestările. Sursa acestor îndoieli o constituie marea
diversitate a mesajelor care compun stilul publicistic şi care, prin
conţinut, aparţin mai degrabă altor stiluri (beletristic, ştiinţific,
politico-administrativ). Din acest punct de vedere, presa pare a fi
mai ales un mijloc de a pune în circulaţie mesaje eterogene. Cu
toate acestea, în cadrul acestei diversităţi, se pot recunoaşte şi
mesaje specifice care, prin conţinut şi funcţie, ar justifica
recunoaşterea unui stil publicistic, dominat în ansamblu de funcţia
conativă.
Stilul publicistic prezintă, intr-o sinteza mereu adaptată la
nevoile informaţiei cotidiene, noutate terminologică şi construcţii
dense, adesea eliptice, discontinue, care pot alterna cu expresia
evocatoare poetică, cu formula familiară, ori cu structura
degajata a contextului. Din cauza grabei, supravegherea stilului şi
claritatea chiar a construcţiilor uneori suferă; de aceea, epitetul de
“publicistic”este astăzi uşor peiorativ, voind să indice un stil
aproximativ, puţin îngrijit.
Ziarul este un semn global şi, ca atare, se receptează în
totalitatea lui. Ceea ce semnifică un atare semn (de o mare
complexitate în unitatea lui) este o imagine a lumii strict delimitată
de temporalitate, de un decupaj cronometric specific şi prin care se
şi diferenţiază un cotidian de un ziar săptămânal sau, cu atât mai
evident, de revista (bi)mensuală. În funcţie de cronometria specifică
semnului publicistic, deci de stricta implicaţie în evenimenţial,
compunerea unui ziar obliga la o specializare redacţională orientată
permanent după parametrii psihosociali ai unui anume public avut
în vedere. Ziarul nu este numai un dialog cu publicul, ci mai ales o
anticipare a aşteptărilor acestui public, o împlinire a acestor
aşteptări şi – ca un corolar al unei retorici cu totul aparte şi
obligatoriu eficiente – este mijlocul cel mai uzual de propagandă,
de inducere persuasiva a unor convingeri fie de grup social –
politic, fie de nivel intelectual, fie de direcţie educaţional-
popularizatoare.”Dialogul” este, aşadar, unul selectiv, iar imaginea
lumii una preferenţială. Ce se impune este o departajare a publicului
95
pe categorii de interese, nivel intelectual, profesie, apartenenţă
politică etc.
Înainte de a deschide un ziar, cititorul îşi va alege titlul care-i
indică însăşi promisiunea unor aşteptări preferenţiale. Înainte de a
descompune în amănunt elementele retorice extrem de complexe
din care se compune ziarul ca semn global, o semiotică a presei va
trebui întâi să explice titlul/frontispiciul unui ziar. Acesta se
prezintă ca un semn cu două funcţii, una denominativ-indicială,
cealaltă iconic-simbolică. Funcţia denominativ-indicială este
purtată de nume (“Adevărul”, “Evenimentul Zilei”, “Libertatea”,
“Cosmopolitan”), nume căruia i se alătură frecvent un subtitlu-
sintagma apozitivă funcţionând explicativ, de tipul: “Cronica
română cotidian naţional de informaţie şi atitudine”.
Relaţia emiţător-receptor în “comerţul de informaţie”
jurnalistica este foarte complexă. Începând cu titlul, ca forma
simbolică plurivalentă de captare a publicului, întreg genul
publicistic va sta sub semnul retorismului pragmatic, desfăşurând
o gamă întreagă de tehnici discursive.
4) Stilul administrativ, propriu comunicării în domeniul

relaţiilor economice, juridice, diplomatice şi al administraţiei de
stat, se realizează exclusiv într-o formă scrisă, în situaţii temporale
şi locale precise. Funcţia textului administrativ este s comunice
doleanţe, fapte sau evenimente precise. Spre deosebire de alte
stiluri, stilul administrativ are un destinatar adesea colectiv.
Emiţătorul şi receptorul intervin ca persoane cunoscute, adesea
juridice. Din aceasta cauză, de regulă, emiţătorul foloseşte
persoana I plural, iar destinatarului i se adresează la persoana
a II-a plural sau cu formulele de politeţe: Dumneavoastră,
Domnia - Voastră, Domniile Voastre. Scrierea cu majusculă sau
alte artificii grafice (mărimea literelor, organizarea spaţială a
textului) reprezintă o caracteristica principală a stilului
administrativ. Stilul administrativ se mai caracterizează prin
simplitate, folosirea unor cuvinte şi sintagme specifice, a unor
formule consacrate, stereotipe, fixe. Din punct de vedere
gramatical, se observă frecvenţa construcţiilor nominale, a
locuţiunilor conjuncţionale şi a prepoziţiilor compuse,
abundenţa de gerunzii, contragerea propoziţiilor secundare etc.
Stilul administrativ tinde spre o cât mai mare proprietate a
termenilor, spre construcţii sintactice precise, uniformitate şi
corectitudine gramaticală.
Formele stilului administrativ sunt: a) de documentare:
procesul-verbal, protocolul, rezoluţia, angajamentul, tratatul,
adeverinţa, chitanţa, poliţa, împuternicirea, procura; b)de
informare: declaraţia, proclamaţia, anunţul, înştiinţarea,
96
comunicarea, raportul, scrisoarea oficială, cererea, formularul de
înscriere, anunţuri inserate în ziar, invitaţia, telegrama; c)de
serviciu sau de evidenta a muncii: tabelul nominal, inventarul,
orarul, programul de lucru, fisa de pontare, diagrama, alte
formulare: adeverinţa, diploma, factura de bancă, de călătorie etc.
Din punct de vedere morfologic, se constată frecvenţa
ridicată a substantivelor, pronumelor nepersonale
(demonstrative, nehotărâte, relative), a prepoziţiilor şi a
conjuncţiilor. Preponderenţa substantivelor se explică prin
caracterul accentuat denominativ şi nominal al propoziţiilor şi
frazelor. Necesitatea situării temporale şi spaţiale a “obiectului”
comunicării determină frecvenţa foarte ridicată a substantivelor
postinfinitivale (în vederea realizării, în cursul efectuării
cercetării, se impune luarea de măsuri etc.). Acestora li se adaugă
participiile pasive substantivizate prin articolul hotărât (inculpatul,
învinuitul) şi articolul demonstrativ (cel urmărit, cel lovit, cel
condamnat).
În interiorul genului gramatical, substantivele “personale” se
caracterizează prin neutralizarea opoziţiei masculin/feminin. Se
întrebuinţează fie numai forma de masculin (inculpat, învinuit,
condamnat, soţ), fie numai forma de feminin (parte, persoană,
rudă), ca la substantivele ambigene.
Opoziţia de număr e dominata de singular.
În flexiunea cazuală a substantivului sau a pronumelui se
impun printr-o frecvenţă ridicată genitivul şi dativul. Apar des şi
prepoziţii ale genitivului (în contra, asupra) sau ale dativului
(conform, potrivit).
În privinţa flexiunii verbale, speciile stilului administrativ se
caracterizează prin diatezele activă şi pasivă, modurile indicativ şi
conjunctiv, capabile să exprime ideea de obiectivitate impersonală
şi de generalitate.
97
3. STILURILE VORBIRII
Stilul direct. Stilul indirect.
Stilul indirect liber.
Stilurile vorbirii sunt în număr de trei: direct, indirect şi

indirect liber.
Stilul direct constă în reproducerea, de către cel care
vorbeşte sau scrie, a cuvintelor proprii sau străine, exact în forma în
care ele au fost enunţate, sau cel puţin într-o formă asemănătoare.
Comunicarea reprodusă este introdusă printr-unul sau mai multe
cuvinte de declaraţie, fără a fi subordonată gramatical acestora.
Caracteristicile reproducerii în stil direct sunt următoarele:
• stilul direct este introdus prin aşa-numitele
cuvinte de declaraţie (de obicei verbe sau locuţiuni verbale),
care alcătuiesc o inciză plasată înaintea, în interiorul sau după
cuvintele reproduse;
• între inciza şi fragmentul reprodus nu se
stabileşte nici un raport de dependenţa sintactică. Dependenţa
se rezumă întotdeauna la o legătură de sens între verbul de
declaraţie şi enunţul reprodus;
• intonaţia, grafic marcată de punctuaţie,
reprezintă singurul element revelator constant al stilului
direct. Enunţul reprodus în stil direct este separat de enunţul
precedent printr-o pauză, de obicei marcată grafic;
• din punct de vedere al locutorului, stilul direct
este o marcă a subiectivităţii, în timp ce, din punct de vedere
al autorului unui text literar în care apare stilul direct, acesta
este o reproducere neinterpretată, obiectivă.
Ca structură narativă, adresarea vizează de obicei raportul

dintre autor şi un interlocutor care nu este personaj în povestire, de
exemplu, raportul dintre autor şi cititor.
Expunerea adresată este o formulă narativă în stil direct, cu
mărcile lui specifice: persoana a II-a, interogaţia, exclamaţia,
prin care se reliefează funcţia conativă a comunicării narative.
Stilul indirect (conjuncţional) reproduce comunicarea

cuiva, subordonând-o unui cuvânt de declaraţie. Stilul indirect are
caracterul unei creaţii posterioare din punct de vedere istoric, legată
de construcţia propoziţiilor subordonate.
Ceea ce justifică definirea vorbirii indirecte ca o categorie
sintactică distinctă este, pe planul conţinutului, posibilitatea
vorbitorului de a-şi manifesta atitudinea faţă de o enunţare, de a
98
arăta că în momentul reproducerii acestei enunţări, ea nu-i aparţine;
pe planul expresiei, atitudinii acesteia îi corespunde o anumită
folosire a formelor verbale.
Reproducerea vorbirii în stil indirect comportă o serie de
modificări în structura propoziţiei reproduse şi a frazei în general:
• prezenţa unui verb de declaraţie sau de percepţie, în mod
obligatoriu tranzitiv, care nu poate fi suprimat;
• sintactic, stilul indirect implică existenţa unui raport de
subordonare, deci introducerea comunicării reproduse printr-
o conjuncţie subordonatoare sau printr-un element cu funcţie
conjuncţională (pronume, adverb); conjuncţia tine locul
pauzei care, în stilul direct, separă verbul introductiv de
enunţul reprodus;
• transpunerea pronumelor personale şi a formelor verbale;
această modificare are loc numai în legătură cu persoanele la
care se referă comunicarea. Transpunerea se realizează, în
cazul propoziţiilor enunţiative, de obicei de la persoana I la
persoana a III-a, iar în cazul propoziţiilor interogative şi
imperative, de la persoana a II-a la persoana I;
• substituirea adverbelor şi a pronumelor de depărtare prin
adverbe şi pronume de apropiere şi invers;
• vocativele din stilul direct se transpun, în stil indirect, prin
complemente indirecte;
• imperativele se transpun în conjunctive, fără valoare de
imperativ;
• propoziţiile interogative din stilul direct devin, în stil indirect,
interogative indirecte; intonaţia interogativă se pierde în cele
mai multe cazuri, deşi este uneori conservată.
În general, stilul indirect înlătură din vorbire elementele

afective, expresive ale limbii, precum şi forma personală a
exprimării, caracteristice stilului direct, şi, pentru acest motiv, este
preferat în transmiterea lor. Reprezentând o abandonare a
reproducerii textuale, stilul indirect marchează o tendinţa către
abstracţiune şi către o sintaxă mai mult sau mai puţin neutră.
Stilul indirect liber constă în redarea comunicării cuiva în

vorbirea indirectă fără a o face însă dependentă de un verb de
declaraţie, fără a o introduce printr-o conjuncţie şi, când e cazul,
păstrându-i intonaţia caracteristică (interogativă sau exclamativă).
Stilul indirect liber se foloseşte în mod obişnuit în literatura
artistică, pentru redarea gândurilor cuiva mai ales în monologuri
interioare şi, în general, pentru a evita lipsa de afectivitate a vorbirii
indirecte şi abuzul de dialoguri.
99
Stilul indirect liber (SIL) prezintă câteva caracteristici
formale care îl deosebesc atât de stilul direct, cât şi de stilul indirect
conjuncţional.
SIL nu este introdus în frază prin intermediul unui verb
tranzitiv de declaraţie sau al unei conjuncţii subordonatoare;
caracterizarea “liber” se referă la absenţa conjuncţiei (de aceea
“vorbire indirectă” = “stil indirect conjuncţional”).
100
4. STUDIU DE CAZ
Ilustrări pe diferite tipuri de texte
1) A. “Şi de-ai călca nouă ţări

Şi de-ai trece nouă mări
Floricică n-ai găsi,
Păsărică n-ai zări,
Nici nevastă mândruliţă,
Nici copilă drăguliţă,
Ca Mărioara
Florioară
Zânişoara munţilor
Sorioara florilor.”
(Vasile ALECSANDRI, “Mărioara Florioara”)
Adresarea este directă, marcată de prezenţa persoanei a II-a

singular (-ai calca, -ai trece, n-ai găsi, n-ai zări), alături de care se
remarcă propoziţiile eliptice (Nici nevastă mândruliţă/ Nici copilă
drăguliţă).
Alecsandri a asimilat influenţa populară, care a conferit
poeziei sale fluiditatea versificaţiei. Influenţa liricii populare se
vădeşte atât în versificaţie, cât şi în procedeele de stil utilizate,
procedee care culminează cu paralelismul, realizat prin diminutive
(floricică, păsărică, mândruliţă, drăguliţă, zânişoara, sorioară).
B. “Când se apropia ziua nunţii, mahalaua se împodobea cu

brazi de la casa ginerelui până la casa miresei. În ajunul nunţii, cam
după-amiezi, porneau călţunăresele, tot cucoane ales dintre rudele
cele mai frumoase ale ginerelui, în trăsuri înhămate cu armăsari de
preţ. Întâia călţunăreasa intră la mireasă purtând o catie de argint cu
flori suflate în aur, din care ieşea fum de udagaciu şi de curse; ea
mai purta şi o stropitoare din care arunca apa de trandafir, semnul
curăţeniei, şi ura miresei să fie totdeauna spălată şi parfumată ...”
(Ion GHICA, “Din vremea lui Caragea”)
Persoana (locutorul) şi timpul enunţării nu sunt marcate, ceea

ce înseamnă ca actul de comunicare este orientat exclusiv spre
referent, adică spre ceea ce se comunică. Persoana a III-a din enunţ
este expresia acestei orientări, nu vizează planul autorului-narator
care este suprimat. După marca categoriei de persoană, textul
ilustrează tipul de naraţie apersonală, obiectivă.
101
C. “ – Ce face aici jupâniţa noastră?
Era uncheşul Petrea. O privea zâmbind, dar în ochii lui aspri
nu era prietenie.
– Ce să facă? Se pregăteşte să ducă bunicului şi bunicăi vestea
cea bună.
-–Care veste?”
(Mihail SADOVEANU, “Nicoară Potcoavă”, vol. II)
Apariţia prezentului indicativului în nararea la un timp trecut

marchează trecerea de la planul autorului la planul gândirii
personajului. Se observă că prezentul nu e singura marcă de stil
indirect liber; el este însoţit de păstrarea interogaţiei.
Fragmentul conservă din tipul de reproducere directă
elementele lexicale afective. Această particularitate deosebeşte
stilul indirect liber de stilul indirect conjuncţional, care înlătură prin
definiţie posibilitatea de a reda reacţia personajului şi elementele
afective ale vorbirii.
Stilul indirect liber conservă intonaţia specială a stilului
direct în interogaţii ( Ce să facă?, Care veste?). Existenţa unei
intonaţii interogative sau exclamative este considerată ca fiind
elementul esenţial în identificarea şi definirea acestui stil. Prezenţa
intonaţiei este factorul care apropie stilul indirect liber de stilul
direct; ea coincide însă, în acelaşi timp, cu un procedeu sintactic al
redării indirecte interogativă indirectă.
D. “Trei zile după acea întâmplare mă găseam cu nevasta în

căsuţa mea. Afară era un întuneric de nu-ţi puteai zări mâna; nici o
stea nu strălucea pe cer şi bătea un vânt rece, care şuiera printre
crăpăturile uşii. Elenuţa era îngrijită, şi din vreme în vreme îşi făcea
cruce. Eu însumi mă simţeam neliniştit, căci o presimţire urâcioasă
mă tulbura.”
(Vasile ALECSANDRI, “O primblare la munţi”)
Naratorul este un personaj. Relatarea retrospectivă din

perspectiva unui personaj presupune mai totdeauna tehnica
“povestirii în povestire” sau a “povestirii în dialog”. Persoana I,
marcată în enunţare (mă găseam, eu însumi mă simţeam), este
firească, atâta vreme cât naratorul (locutorul) este un personaj în
povestire şi, în aceasta calitate, ia parte la evenimentele narate.
Naraţiunea în care naratorul este implicat ca personaj în povestire se
numeşte participare. Persoana I în enunţ este marca gramaticală
fundamentală a participării.
E. “Te duci la ţară să-ţi vinzi stogurile de fân, să-ţi vinzi grâul
din gropi. [...] Ei bine, în mijlocul unor asemenea ocupaţii,
102
întâmplatu-ţi-s-a vr-odată să vezi şi s-auzi măcar cum fac flăcăii
curte fetelor, mai ales la munte?”
(Mihail KOGALNICEANU, “Nou chip de-a face curte”)
Interlocutorul (poate fi cititorul sau chiar autorul deghizat

într-un interlocutor imaginar), ca presupus partener al povestirii,
poate fi reprezentat în text printr-o intervenţie directă. Expunerea ia,
în aceasta situaţie, forma unui dialog fictiv, un tip retoric de
expunere.
În textul de mai sus, adresarea directă se realizează prin
preponderenţa persoanei a II-a singular, alături de forme verbale
interogative (întâmplatu-ţi-s-a). Predomină modul conjunctiv (să
vinzi, să vezi, s-auzi). De asemenea, se remarcă expresia “ei bine”,
ce realizează o legătură de suflet între emiţător şi receptor.
2) A. “În cazul problemelor combinatorice, care intervin în

majoritatea proceselor economice, atunci când numărul soluţiilor
admisibile depăşeşte posibilităţile de explorare exhaustivă, se
renunţă la căutarea soluţiei optime şi decidentul acceptă o soluţie
suboptimală, găsită cu ajutorul unor algoritmi euristici.”
Georgeta Vintilă, Mariana Vuta
“Gestiunea financiară a întreprinderii”
Editura Rolcris, Bucureşti, 2000
B. “Există 2 tipuri de diabet: insulino-dependent (diabet de tipul

I) şi noninsulino-dependent (diabet de tipul ÎI). În primul caz
organismul nu mai produce insulină, din cauza unui proces genetic
sau a unui virus mecanismul exact al producerii bolii nu este
cunoscut în întregime. În al doilea caz, pancreasul secretă insulina,
dar nu într-o cantitate suficientă pentru a regla nivelul zahărului din
sânge.
Diabeticii insulino-dependenţi au nevoie zilnic de una sau
mai multe injecţii cu insulină pentru a-şi regla nivelul de zahăr din
sânge. Pe măsură ce abilitatea lor de a stoca glucoza se
îmbunătăţeşte s-ar putea să mai câştige câteva kilograme.
Diabeticii de tip II îşi pot controla de regulă glicemia prin dietă sau
printr-o combinaţie de regim alimentar şi medicamente care
reglează glicemia.”
C. “Unitatea de bază a sintaxei este propoziţia, cea mai mică

unitate a sintaxei care poate apărea de sine stătătoare şi care
comunică o judecata logică sau o idee cu caracter afectiv sau
voliţional.
103
Esenţa propoziţiei este predicaţia (sau predicativitatea), adică
raportarea conţinutului ei la realitatea obiectivă reflectată;
propoziţia exprimă atitudinea vorbitorului faţă de faptele din
realitate reflectate de el: simpla constatare a unei realităţi, dorinţa
de a vedea realizat un anumit lucru, de a cunoaşte ceva etc. şi
datează afirmaţiile făcute.
Propoziţia este o comunicare realizată prin unul sau mai
multe cuvinte însoţite de indici de predicaţie: prezenţa unui predicat
verbal sau nominal (predicatul este marcat de obicei prin prezenţa
unui verb la un mod personal; predicatul nominal fără copulă este
marcat prin intonaţie şi topică.”
(“Gramatica limbii române”, Editura Academiei)
Indiferent de domeniul ştiinţei din care au fost extrase textele

de mai sus – economie, medicină, gramatică – un aspect este
constant, şi anume faptul că ele vizează un receptor specializat,
iniţiat. “Profanul” nu ar putea înţelege mesajul şi ar rămâne la un
stadiu superficial. Termeni precum probleme combinatorice,
procese economice, explorare exhaustivă, decident, suboptimal,
algoritmi euristici, insulino-dependent, glicemie, judecată logica,
caracter voliţional, predicaţie, copulă, etc. necesită o pregătire
prealabilă pentru a putea fi înţeleşi.
În cadrul stilului ştiinţific nu este vorba despre un tip special
de stil al vorbirii, ci despre un stil neutral, obiectiv, în care
predomină funcţia referenţială a comunicării esenţial pentru
emiţător este să transmită informaţii, şi nu să capteze atenţia
receptorului prin implicare emoţională.
3) A. “23 ani, canadian de origine libaneza. Numele lui,

Aiman, înseamnă <calea cea dreaptă>. La el în ţară ar fi fost
fotbalist profesionist. Aici cântă şi are un album, <Xtacy>, pe care
vrea să-l vândă în Europa şi în America de Nord.”
de Luana Văduva
AI VENIT ÎN ROMÂNIA TOCMAI DIN CANADA

PENTRU FESTIVALUL “CALLATIS”. CUM AI AFLAT DE
FESTIVAL?
Tatăl meu, care e om de afaceri, a aflat. Pe unde călătoreşte
lasă şi o casetă demo de-a mea. A venit anul trecut în România şi
caseta mea a ajuns la organizatorul festivalului. I-a plăcut şi m-a
chemat să reprezint Canada. Am cântat un cântec românesc şi un
cântec compus de mine în primele trei săptămâni de şedere aici,
“Xtacy”.
104
DECI ŢI-AI GĂSIT MUZA PE PLAIURILE NOASTRE
De fapt aveam în gând o fată din Canada care m-a făcut într-o
vreme foarte fericit. Dar, când l-am scris prima oară, a ieşit un
cântec foarte trist, un slow cu versuri de inimă albastră …
…PE CARE L-AI ÎNVESELIT AICI!

Exact! În România i-am dat un cu totul alt ritm. M-am
surprins chiar şi pe mine. După festival am început să primesc
propuneri din partea caselor de discuri de aici şi mi s-a parut
tentant. M-au luat prin surprindere, dar în cele din urmă am bătut
palma cu Alpha Sound.
DAR ÎN FELUL ĂSTA NU ŢI-AI RATAT CARIERA DE

MUZICIAN ÎN CANADA?
În Canada eram jucător de fotbal American. Asta îmi doream
eu de la viaţă: să mă ţin de fotbal şi să fac muzică doar aşa, ca să mă
distrez cu prietenii. Dar s-a întâmplat ceva foarte ciudat. Mi-am
fracturat încheietura mâinii şi n-am putut juca sezonul trecut. A
trebuit să stau acasă şi, fiindcă n-aveam ce face, am făcut muzică
pentru caseta mea demo. Sunt un tip religios şi cred că nu se
întâmplă nimic fără un motiv.
DECI MUZICA TE-A FĂCUT SĂ RĂMÂI MAI MULT

AICI, NU VREO FATĂ DE PE LA NOI …
Nu, dar sunt multe fete frumoase şi fierbinţi aici. E o
nebunie! Problema mea în momentul asta este că nu am timp pentru
o relaţie serioasă. Iubita mea este muzica mea. Sunt foarte egoist
pentru că sunt abia la începutul unei cariere şi mă dăruiesc ei 100%.
ÎN CANADA ERA ALTFEL?

Nici acolo nu aveam timp. Mergeam la şcoală, mă întorceam
acasă, mâncam, mă schimbam şi mergeam la antrenament până la 9
seara … Nu prea are loc o fată într-un program ca ăsta. Fetele vor
să petreci mult timp cu ele …
CARE E DIFERENŢA ÎNTRE FETELE CU CARE TE

ÎNTÂLNEAI ACOLO ŞI FETELE DE AICI?
Fetele de aici sunt mai uşor de abordat, dar contează şi faptul
ca sunt din ce în ce mai cunoscut. Chestia asta ajută … În Canada
eram anonim. Aici sunt diferit şi în plus, tot mai multa lume începe
să mă recunoască pe stradă. E normal să roiască multe fete în jurul
tău când devii celebru.
105
CUM DETECTEZI O FATĂ MATERIALISTĂ?
Cum simţi chestia asta? Cum să-ţi spun … o fată care nu e
materialistă vrea să te cunoască foarte bine, vrea să ştie cine eşti cu
adevărat, să vorbească ore-n şir cu tine … Şi oricum, îţi dai seama.
O fata materialistă nu stă prea mult la discuţii. Tot ce-şi doreste este
să fie văzută cu tine în public, să o duci la cât mai multe locuri unde
să se poată da în spectacol cât mai mult, să o plimbi în maşini
scumpe …
TU AI O MAŞINĂ, UN DODGE. SPUNE-MI CEVA

“FRUMOS” DESPRE DACIA NOASTRĂ …
Oh, my God! Asta e tot ce pot să spun. Arată ca maşinile din
1970 şi nu sunt deloc confortabile la drum. Simţi că o să se rupă în
bucăţi din moment în moment.
CÂND O SĂ TE ÎNTORCI ÎN CANADA, CE

AMINTIRE ROMÂNEASCA O SĂ ÎMPARŢI CU PRIETENII
TĂI?
Felul în care oamenii îmi apreciază muzica. Tot ce cânt e
făcut de mine şi dacă cineva iubeşte ceea ce cant, sunt cel mai
fericit. Cred că un artist adevărat e cel care-şi cântă propria creaţie.
Pentru ca oamenii, atunci când te ascultă, vor să te cunoască pe tine
cu adevărat. Şi dacă te apuci să cânţi creaţiile altcuiva, ceea ce
ascultă ei nu reprezintă emoţiile tale …
CE CONŢINE ALBUMUL TĂU?

Pe albumul Xtacy vor fi 12 melodii: primele 7 sunt un mix de
pop şi R&B, celelalte sunt trance music şi house.
DE CE TOCMAI TRANCE? NU E O MUZICA PE

GUSTUL ORICUI.
Nu ştiu, e genul de muzica pe care visez. Sunt tipul de băiat
care stă singur în casă, pe semiintuneric, şi ascultă muzică trance la
maxim.
EI, HAI, SPUNE LA CE VISEZI!

La tot felul de lucruri care sper să se întâmple într-o buna zi
… Acum nu pot să am o relaţie, dar îmi place să-mi imaginez cum
ar fi dacă… Camera mea este şi studioul meu. Am postere frumoase
pe toţi pereţii, multe plante, ador jocurile de lumini realizate cu
lasere …
106
CE ZICI DE MUZICA ROMÂNEASCĂ?
Nu-mi place că multe melodii sunt furate. Aveţi talent, dar de
ce nu-l folosiţi pentru a face ceva original, în loc să copiaţi şi să
remixaţi ceva ce există deja pe piaţă? Dar sunt câţiva cântăreţi şi la
voi pe care îi apreciez foarte mult: Paula Seling şi Direcţia 5.
CUM ÎŢI PLAC MANELELE? ÎNTREBAREA ASTA O

PUN TUTUROR, DAR EŞTI PRIMUL STRĂIN CARE ÎŞI DĂ
CU PĂREREA DESPRE ACEST SUBIECT.
Îmi plac refrenele manelelor. Dar nu-mi plac strofele puse pe
ritm de rap. Rap-ul acela e o porcărie. Ei nu sunt rapperi şi totuşi
cântă rap. Dar sună oribil, e o catastrofă! Pe lângă asta, multe dintre
manele sunt copiate după melodii greceşti sau egiptene. Le ştiam şi
eu dinainte.
PE-AICI AU EXISTĂT VOCI CARE CEREAU

INTERZICEREA MANELELOR …
Ar fi o prostie să se interzică manelele. Nu poţi să interzici un
stil de muzică. În schimb poţi să interzici muzica furată. Asta da!
CARE SUNT PRIMELE CUVINTE ROMÂNEŞTI PE

CARE LE-AI ÎNVĂŢAT?
Oh, cele urâte, bineînţeles. De fapt, primele cuvinte pe care le
înveţi când te duci într-un loc străin sunt înjurăturile. Aici m-a
iniţiat un taximetrist.
CUM ÎŢI SUNA LIMBA ROMÂNĂ?

Ceva turcă, ceva rusă…
CE O SĂ-ŢI LIPSEASCĂ CEL MAI MULT CÂND O SĂ

PLECI?
Cred că o sa-mi lipsească felul în care mă tratează oamenii.
Oriunde mă duc, toţi mă privesc ca pe un VIP şi se poartă ca atare.
Când o să mă întorc în Toronto o să fiu din nou un tip ca oricare.
Asta până când o să reuşesc să mă impun şi acolo ca muzician. Aici
am compus foarte mult pentru că mi-a fost dor de casă.
DE LA CE VINE S-UL PE CARE ÎL PORŢI LA DEGET

ŞI LA GÂT?
De la Superman. Îl iubesc de când eram copil. Mi se părea cel
mai sexy bărbat. Poate e o prostie, dar dacă aş putea să devin vreun
supererou, as alege sa fiu Superman. Gândeşte-te, dacă aş fi, de
exemplu, Batman, ce aş putea să fac? M-aş căţăra pe ziduri până la
geamul ei, i-as spune: “Hei, vino aici” şi harş aş lua fata şi aş
107
plimba-o într-o maşină frumoasă. Ei, şi ce? Toata lumea are o
maşina frumoasă. În schimb, Superman ce face? Se duce la fată şi-i
spune: “Hei, vrei să luăm cina la Paris în seara asta? Te duc eu în
zbor până acolo.”
(“20 ANI” , noiembrie 2001)
Textul ales – un interviu – ilustrează stilul direct. În cadrul

său, autorul (reporterul) este complet detaşat de personaj. Interviul
este una dintre cele mai vii şi pline de farmec structuri
compoziţionale, întrucât receptorul are impresia ca asistă la
“discuţie” sau că intră în pielea reporterului, avându-l practic în faţă
pe cel intervievat. Dacă acest interviu ar fi transpus în stil indirect,
deşi obiectiv, i-ar lipsi mult din autenticitate. În cazul de faţă,
receptorul are impresia că şi asista la reacţiile personajului, pe
măsură ce lecturează răspunsurile acestuia. Şi, tocmai pentru ca
receptorul este “stăpânul” jurnalistului, acesta din urmă caută să
folosească stilul potrivit în funcţie de subiect.
Întrucât stilul direct reprezintă marca exclusivă a oralităţii,
este presărat cu diferite elemente lingvistice ce ţin de oralitate,
precum: interjecţii (“Oh, my God!”, “Exact!”, “Oh…”, “Hei”),
expresii colocviale (“am bătut palma”, “chestia asta”, “o să se rupă-
n bucăţi”) , exclamaţii (“E o nebunie!”, “Asta da!”), propoziţii şi
fraze incomplete (“Acum nu pot sa am o relaţie, dar îmi place să-mi
imaginez cum ar fi dacă…”, “Felul în care oamenii îmi apreciază
muzica”).
Şi, fiindcă e aproape imposibil să întâlnim un stil “pur”,
neamestecat, şi în interviul ales stilului direct i se alătură la început
un scurt fragment în stil indirect, pentru a introduce cititorul în
atmosfera ce va urma.
Folosirea stilului direct este, în mod evident, o sursa de
autenticitate, dar, în acelaşi timp poate fi şi o formă de manipulare,
prin citarea trunchiată, de tipul: “Superman e cel mai sexy bărbat!”.
Scoaterea acestor cuvinte din context (“ îl iubesc pe Superman de
când eram copil:mi se părea cel mai sexy bărbat”) poate crea
confuzii în mintea receptorului, îl poate conduce la supoziţii greşite.
B. “Nemuritorul”
“Pentru că sunt în fotbal de foarte mulţi ani, cred că mă pot

bucura de credibilitate, ceea ce este extrem de important pentru un
gazetar. Tocmai de aceea, pot depune mărturie în privinţa nivelului
de excelenţă pe care l-am întâlnit ieri-seara, la “Gala” lui Gică
Hagi. Drumurile m-au dus de-a lungul anilor în multe locuri, pentru
diverse momente mirifice, memorabile, precum festivităţi de
deschidere / inchidere la Jocurile Olimpice, la Albertville,
108
Barcelona sau Sydney, ori la Los Angeles, Tokio şi Londra, pentru
mondialele / europenele fotbalului sau atletismului. Ei bine, un
asemenea spectacol s-a desfăşurat în premieră în România, fiind
prea puţin deosebit de cele menţionate mai înainte, ceea ce e cu
adevărat remarcabil. Evenimentul a captivat întreaga ţară, fiind
pentru prima oară când personalitatea unică a unui sportiv a atras o
asemenea audienţă a televiziunilor, sau interesul (enorm) al
publicităţii şi sponsorilor, pe un stadion devenit prea mic, în ciuda
timpului destul de rece. Organizatorii merită fără îndoială felicitări,
mai cu seamă pentru curajul de a gândi “Gala Hagi” la modul cel
mai fastuos cu putinţa, fără să se teamă că va fi prea mult şi prea
neobişnuit pentru România. Refuzând suşa, mica înţelegere şi
ciupeală, nu numai fotbalul românesc a primit marţi seara o lecţie,
ci întregul nostru “show biz”, exemplul fiind copleşitor pentru
excelenţa sa, de nivelul celor mai bune astfel de festivităţi ale lumii.
A fost, cu alte cuvinte, seara în care, aşa cum spunea la un
moment dat Gabi Balint, cu totii ne-am fi dorit să ne numim “Gică
Hagi”, unul dintre cei mai iubiţi pământeni născuţi pe acest tărâm.
Nimic din ce i s-a rezervat lui Hagi nu a fost prea mult, sau
altfel decât pe deplin meritat. Poate că însuşi Ceauşescu s-a răsucit
în mormânt, simţind atâta lume venită la stadionul pe care şi-l
adjudecase, ca atâtea altele, la un moment dat, destinat în
exclusivitate, după mintea sa, proslăvirii conducătorului iubit. Când
Hagi a avut pentru prima oară banderola de căpitan al echipei
naţionale pe braţ, era în octombrie 1985, gazonul stadionului
purtând, pe atunci, numele “23 August” fusese proaspăt răvăşit de
participanţii (aduşi cu arcanul) la una dintre manifestările imnurilor
de slava amintite, iar rezultatul final ne-a fost potrivnic. Ironia sorţii
a făcut ca la mai bine de 15 ani distanţă, pe acelaşi stadion şi tot pe
un teren moale, Hagi să joace meciul sau de retragere, fiind adulat,
venerat poate, de întreaga suflare românească. A fost probabil
pentru prima oară când nu ne-a părut rău de gazon, pentru că Hagi
merita, între altele, acest omagiu de sfârşit de carieră.
Probabil fără să-şi dea seama, la final Gică Hagi a dat
vorbelor acelaşi sens cu cele rostite cu mulţi ani în urmă de însuşi
Pele, regele neîncoronat al fotbalului mondial. “Love, love, love!”,
zicea la New Jersey, prin anii ’70, marele jucător brazilian. “VĂ
IUBESC, VĂ RESPECT ŞI VEŢI FI ÎN INIMA MEA PENTRU
TOTDEAUNA”, a spus Gică Hagi, regele fotbalului românesc.
Vei trăi mereu în inimile noastre, Gică, te asigurăm de lucrul
acesta, dacă mai este nevoie. Pentru noi, tu eşti de acum un
nemuritor! Este şi motivul pentru care am titrat pe prima pagină a
ziarului de azi, copiind titlul basmului lui Petre Ispirescu: “Tinereţe
fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. Fotbalul românesc
tocmai a câştigat o legendă.”
109
De Dumitru Graur
“ Gazeta Sporturilor” - Marţi, 24 aprilie 2001

(Supliment)
Odată cu intruziunea tehnicilor lingvistice de acţiune

comunicativă , ziarul şi-a făcut proprie o tehnică mult mai
complexă, aceea de “comerţ informaţional” dirijat spre persuadarea
cititorului. Adresarea nu mai este directă, expresă. Ea se voalează
sub tehnici extralingvistice, subtil conduse, inducând publicului nu
idei sau convingeri, căci pentru aceasta persuasiune este suficient
textul lingvistic, ci un modus vivendi. Semnul prin care se poate
insinua o normă comportamentală şi, prin ea, o anume reactivitate
socială, nu poate fi numai lingvistic.
În articolul ales, jurnalistul recurge la un subterfugiu
interesant, şi anume acela de a se adresa în mod direct receptorului
(imaginar), făcând uz de persoana întâi singular şi, pe alocuri,
plural.
Scopul emiţătorului – de altminteri declarat de la început –
este acela de a avea credibilitate în faţa cititorului.
La nivelul mijloacelor lexicale, se remarcă de la o primă
lectură cuvinte ce redau ideea de unicitate, de fast, de extraordinar:
“în premieră”, “cu adevărat remarcabil”, “a captivat întreaga ţară”,
“personalitatea unică”, “interesul enorm”, “la modul cel mai fastuos
cu putinţă”, “copleşitor” etc., toate superlative sau conţinând prin
semantica lor ideea de superlativ.
Interesant în ceea ce priveşte stilul utilizat este captarea
treptată a receptorului întru cele relatate, atragerea lui spre
împărtăşirea convingerilor emiţătorului, pentru ca, spre final,
jurnalistul să vorbească în numele amândurora (a sa şi a publicului)
– o tehnică demnă de apreciat, atâta vreme cât demersul
jurnalistului a fost făcut cu mult tact. De la fraze precum “pot
depune mărturie…”, se ajunge la “Vei trăi mereu în inimile
noastre!”, “Pentru noi, tu eşti de acum nemuritor!”.
Ultima parte a articolului este un mesaj direct, adresat în
numele publicului, unei personalităţi, deşi ceva mai sus se vorbea
despre aceeaşi personalitate la persoana a treia, singular, în stil
indirect – modalitate ingenioasă de a îmbina stilurile vorbirii.
Pe alocuri, sunt inserate scurte citate, de tipul: “<Love, love,
love!>, zicea marele jucător brazilian”;”<Vă iubesc, vă respect, veţi
fi în inima mea pentru totdeauna!>“, pentru a conferi autenticitate
celor relatate.
Stilul direct fuzionează deci cu cel indirect. În spatele
relatării sale, se simte ca jurnalistul a avut intenţia şi de a contura
110
un portret moral al personalităţii evocate (“unul dintre cei mai iubiţi
pământeni născuţi pe acest tărâm”).
C. “CUM A MURIT DROGAT UN ELEV CARE A IEŞIT

ÎN RECREAŢIE SĂ-ŞI CUMPERE ŢIGĂRI”
Lidia Popeanga/Al. Racoviceanu
„Un tânăr – de fapt, încă un copil – a murit din cauza unei

doze de heroină. Deja pentru bucureşteni, din păcate, nu mai este un
eveniment deosebit pentru că suntem asaltaţi zilnic de informaţii
despre droguri care circulă prin licee şi facultăţi. Totuşi, ce i s-a
intamplat acestui tânăr este interesant tocmai pentru că este tipic
pentru cazurile care apar acum în liceele Capitalei. Tânărul din
povestea noastră a ieşit în pauză, a avut o altercaţie, s-a enervat şi a
avut nevoie de o “doză” pentru a se calma. Doza l-a omorât.
Din păcate, banal

Ştefan Sava a împlinit 18 ani în luna ianuarie a acestui an. El
era elev în clasa a XI-a, la Colegiul Tehnic Griviţa. Poate la şcoală,
poate în cartierul în care locuia, Drumul Taberei, băiatul a învăţat să
fumeze droguri. Informaţiile poliţiei spun că el a devenit
consumator în vara anului trecut. Pe figura nu apăruseră încă
semnele evidente ale dependenţei de droguri. Nu mai avea însă mult
până când ar fi trecut la metode mai dure de a se droga, injecţia în
venă. Deocamdată, se “juca” prinzând sau fumând “drop-uri” sau
“fresh-uri”, adică banala bila de heroină.
Ştefan provine dintr-o familie care se luptă pentru a
supravieţui. Tatăl său a murit acum cinci ani, în urmă unui accident.
Mama sa a crescut singură patru copii, două fete şi doi băieţi. Fata
cea mai mare are 25 de ani, urmează un băiat de 24 de ani, apoi
Ştefan şi, cea mai mică, o fetiţă care e abia în clasa întâi. Doar cei
doi copii mai mari lucrează în familie, aşa ca Ştefan îşi procura greu
banii pentru droguri. Făcea ce făcea, însă, şi reuşea să-şi procure
aproape zilnic doza necesară.
Recreaţia la şcoală
Miercuri, Ştefan s-a dus la şcoală la ora 12.30. În a două
recreaţie, la 14.30, a ieşit din liceu, împreună cu un coleg de clasă,
pentru a-şi cumpăra ţigări. Colegul a intrat într-un butic şi când a
ieşit cu ţigările a văzut cum trei ţigani îl loveau pe Ştefan. Nu se ştie
de la ce s-au luat, copilul nu a vrut să-i spună nici măcar prietenului
său. Cert este că ţiganii i-au dat câteva palme după ceafă şi apoi
unul dintre ei i-a tras un pumn în faţă. Medicii legişti aveau să
constate că loviturile nu au fost foarte grave, dar copilului i-au
111
apărut vânătăi pe faţă şi orgoliul său a fost rănit. Nu s-a mai întors
la şcoală, ci Ştefan şi-a luat colegul de clasă, spunându-i că se duce
să adune o gaşcă de prieteni ca să se răzbune. Pe drumul de la liceu
până în Drumul Taberei, copiii s-au oprit la Favorit. Aici colegul de
clasă l-a aşteptat 20 de minute pe Ştefan care s-a dus la un dealer
ştiut doar de el şi şi-a cumpărat o doză de heroină. Pentru ea a dat
din buzunar ultima hârtie de 100 de mii de lei pe care o avea. Elevii
au urcat în apartamentul unde locuia Ştefan – un bloc de pe strada
Sibiu nr.13 – şi acesta din urmă a început să telefoneze la prieteni.
S-a enervat ca nu găsea pe nimeni acasă şi s-a hotărât să-şi prepare
ţigara cu heroină.
Heroina are multe modalităţi de a intra în corp, fumatul
implică mici pregătiri. Se ia o ţigară cu filtru, din care se scoate
puţin tutun de la capăt. Praful alb este pus în ţigară şi apoi este lovit
filtrul pentru ca praful să se împrăştie pe toata lungimea ţigării.
Filtrul este rupt (pentru că reţine drogul) şi este înlocuit cu un altul,
din carton. Orice copil ştie asta.
„Intoxicaţie cu heroină”
Ştefan şi-a fumat ţigara în baie şi când a ieşit i s-a făcut rău.
A început să tremure, avea spume la gură şi a căzut. Colegul său de
clasă a încercat sa-l ajute frecţionându-l cu apa, dar, din păcate,
avea să mai treacă o oră până a venit acasă mama lui Ştefan. Femeia
fusese să ia de la şcoală pe fata ei cea mai mică şi apoi s-a dus în
Parcul Moghioroş lăsând copilul să se joace cât timp ea a lucrat la o
fustă. Când a revenit acasă o aştepta o imagine de coşmar. Copilul
ei era deja în stare de inconştienţă. A fost chemată Salvarea. Vecinii
spun că medicii au încercat să-l readucă pe Ştefan la viaţă, dar nu au
mai putut. Au plecat cu el spre spital, dar l-au readus acasă mort.
Fiind vorba de o moarte suspectă, au fost alertate imediat Poliţia şi
Parchetul. Cercetările sunt făcute de procurorul Elena Dinu,
locotenentul colonel Dan Antonescu şi sublocotenentul Radu
Gavris.
Ieri, după autopsia făcută la IML, medicii au stabilit ca
moartea a fost produsă prin “intoxicaţie cu heroină cu complicaţie
prin existenţa unui edem pulmonar acut”. Poate că dealer-ul
schimbase miercuri furnizorul de heroină şi doza cumpărată de
Ştefan a fost letală. Poate că tânărul şi-a pus prea mult praf în
ţigara, sperând să se calmeze după loviturile încasate. Poate că era
bolnav şi boala, combinată cu heroina, a devenit mortală.
Deocamdată, în ancheta sunt foarte mulţi de “poate”. Cert este doar
ca “moartea alba” a făcut o nouă victimă.”
,,Naţional”-Vineri, 4 mai 2001 Pag.13
112
În acest articol, stilul indirect are o supremaţie netă, iar
structura compoziţională de bază este relatarea propriu-zisă, faptele
fiind prezentate într-o oarecare cronologie. Se remarcă
preponderenţa persoanei a treia, singular şi utilizarea timpului
verbal perfect compus.
Emiţătorul este clar detaşat de personaj, având astfel o
capacitate sporită de obiectivitate, ceea ce presupune distanţarea
autorului de text sau neimplicarea lui subiectiva în enunţ, în
contrast cu situarea eului poetic în centrul discursului liric. Sunt
inserate totuşi scurte secvenţe ce ţin de stilul ştiinţific ( “după
autopsia făcută la IML, medicii au stabilit că moartea a fost produsă
prin intoxicaţie cu heroină cu complicaţie prin existenţa unui edem
pulmonar acut”), ceea ce demonstrează încă o dată faptul că stilurile
vorbirii şi stilurile funcţionale se întrepătrund la tot pasul, creând
efecte discursive deosebite.
Se remarcă şi prezenţa câtorva termeni ce ţin de jargon
(“drop”-uri, “fresh”-uri ), deci de oralitate, introducerea lor enunţ
sporind gradul de autenticitate a acestuia.
D. “Povestiri din Tunisia(III)

Plaja cu oameni ciudaţi”
“Tunisia e o ţară din Africa, iar Africa e un cuvânt care

fixează bine în creier ideea ca locuitorii ei, fiind africani, sunt, în
toate privinţele altfel. Or, locuitorii Tunisiei sunt tunisieni. Ei nu-şi
zic niciodată africani. Vorbesc aproape toţi limba franceza, au
pielea mai degrabă albă şi ceea ce aseamănă viaţa de fiecare zi din
Tunisia cu viaţa din Europa e la fel de semnificativ cu ceea ce o
deosebeşte. Depinde ce vrei să remarci în Tunisia, asemănările sau
deosebirile. În astfel de situaţii, pierzi din vedere faptul că tunisienii
te privesc şi ei la fel, unii reţinând doar elementul comun, alţii
elementul ce diferenţiază.
La sfârşitul lui octombrie, când am călătorit în Tunisia,
sezonul de plajă se sfârşise. Am nimerit un octombrie ce aducea
mult a aprilie, cu un soare nici torid, nici rece, cu ploi scurte şi
prietenoase. Un roman din Tunisia şi-a adus grupul de prieteni –
şase persoane cu totul, între care şi eu la o plaja ”a lui”. Mediterana
le oferă chisnovaticilor ocazia să găsească, pe un ţărm, care e, pe
mii de kilometri, numai plajă, „plaja lor”. Ceva deosebit. Şi nu
numai oamenilor foarte personali în tot ce fac, ci şi oaspeţilor, care
aşteaptă la tot pasul situaţii pitoreşti, exotice, cu specific local şi de
ţinut minte. „Plaja noastră”, unde am fost duşi sub semnul tainei şi
al miracolului, era aidoma aceleia de lângă casa unde locuiam. Şi la
fel de pustie. Pe o plajă goală, orice ai face pare neobişnuit. Chiar şi
statul degeaba. Şase persoane, care, în loc să stea degeaba pe la
113
casele lor, vin să stea degeaba în mijlocul unei fâşii nesfârşite de
nisip, pichetată de bolovani uriaşi, sunt o prezenţă pitorească,
exotică, cu specific străin. La un moment dat, Monica, o
franţuzoaică guralivă şi plină de hachiţe, a început să dea iritată
ocol bolovanilor răspândiţi peste tot pe sub maluri. “Caut o toaletă”,
ne-a zis Monica. Dar ce toaletă să cauţi pe un ţărm atât de vast şi de
vid, ca era el însuşi toaleta primordială. „Trebuie neapărat să ajung
la o toaletă a zis nervoasă Monica. Nu-i cunoaşteţi pe ăştia. Cum te
ascunzi după un pietroi şi te laşi pe vine, cum se ivesc câţiva, ca din
senin şi-şi lungesc gâturile să vadă ce faci”. Într-adevăr, sus, pe o
porţiune stâncoasă a ţărmului, câţiva bărbaţi urmăreau cu pasiune
mişcările femeii. Dar şi ale grupului. Cât ne păreau nouă de ciudaţi
acei tunisieni, răsăriţi ca din pământ, dar cât de ciudaţi trebuie să le
fi părut noi lor! Fiindcă pentru noi nu conta, ce conta pentru ei.
Pentru noi, conta doar că făceam plajă la Mediterana. Indiferent că
ne găseam în octombrie sau în ianuarie. Pentru ei conta faptul că, pe
sute de kilometri de plaja pustie, câţiva zănatici se învârteau în jurul
unor bolovani. Pentru ei, agitaţia noastră trebuie să le fi părut un fel
de dans tribal în pieile goale, în care, din când în când, o europeană
agitată se lăsă ritual pe vine.”
Naţional - Miercuri, 2 mai 2001 Pag.16
Un exemplu de stil beletristic în perimetrul stilului jurnalistic

este acest articol, în care cele două stiluri funcţionale fuzionează
perfect. Ca structura compoziţională, este vorba despre un soi de
reportaj, cu accente de jurnal de călătorie. Relatarea se face la
persoana întâi, singular şi plural, iar pe alocuri, la persoana a treia,
singular, în cadrul stilului indirect.
Structura stilistică a articolului, inerenţa majorităţii
contextelor literare, coexistă cu cea fonetică, lexicală, gramaticală;
prin stil se potenţează, se actualizează o gândire, folosind resursele
limbii comune.
Pentru a conferi expresivitate discursului, autorul utilizează
secvenţe de citate (“Caut o toaletă”, ne-a zis Monica), care
contribuie şi la sporirea autenticităţii mesajului.
Aidoma stilurilor funcţionale, şi stilurile vorbirii se

întrepătrund în perimetrul mesajului publicistic. Astfel, stilul direct
reprezintă marca exclusivă a oralităţii, distingându-se prin folosirea
persoanei întâi verbale în redactare, ca şi prin elemente lingvistice
care ţin de oralitate (interjecţii, expresii colocviale, accidente
sintactice, expresii argotice etc.). Când stilul direct se
interrelaţionează cu celelalte stiluri ale vorbirii, el reprezintă
garanţia autenticităţii. Recurgerea la citate da multă veridicitate
114
celor scrise. De multe ori, ele susţin întreaga încărcătură ideatică a
mesajului. Stilul direct poate fi o armă a autenticităţii, dar în acelaşi
timp poate fi şi o formă de manipulare, prin citarea trunchiată.
În mesajul publicistic, stilul direct este specific interviului,
dar mai poate apărea şi sub forma unor fragmente inserate în cadrul
stilului indirect.
Stilul indirect reprezintă dovada obiectivităţii emiţătorului,
acesta din urmă îndeplinind o dublă funcţie – se petrece o disociere
clară între autor şi personaj.
Structurile compoziţionale specifice stilului indirect în cadrul
stilului publicistic sunt naraţiunea, descrierea, portretul.
Un alt stil al vorbirii ce poate avea efecte deosebite este stilul
indirect liber, cu variantele reflexivă şi obiectivă.
Stilul indirect liber obiectiv presupune relatarea de către
emiţător a unei suite de reflecţii ale actantului, utilizând persoana a
treia singular, cu alte cuvinte, în cadrul mesajului avem de-a face cu
constatarea actantului exprimată prin cuvintele emiţătorului.
În ceea ce priveşte stilul indirect liber reflexiv, acesta constă
în reproducerea de către emiţător a unei presupuse replici ale
actantului.
Toate aceste stiluri se sintetizează în stilul mixt care, cu
siguranţă, este cel mai spectaculos, întrucât oferă receptorului
posibilitatea să treacă dintr-o stare în alta, din gândurile
personajului în reflecţiile autorului.
Stilul confesiv se întinde pe un areal destul de restrâns în
cadrul mesajului publicistic, el fiind specific jurnalului şi
scrisorilor.
În mesajul publicistic, stilurile vorbirii cel mai frecvent
întâlnite sunt stilul direct şi stilul indirect, fiecare dintre acestea
conţinând şi elemente dintr-unul din alte stiluri funcţionale
(beletristic, ştiinţific sau administrativ). De asemenea, o largă
răspândire o au citatele, acestea asigurând o mare parte a
credibilităţii de care au atâta nevoie jurnaliştii în relaţia lor cu
publicul.
115
4) A. Factura fiscală
Furnizor........................ Cumpărător......................
(denumire, forma juridica) (denumire, forma juridica)
Nr. de ord. din registrul com./an.......
Cod fiscal..................... Cod fiscal........................
Sediul............................ Sediul..............................
Judeţul.......................... Judeţul.............................
Contul........................... Contul..............................
Banca............................ Banca...............................
Nr. facturii..........................
Data(ziua, luna, anul).........
Nr. aviz însoţire a mărfii....
Cota T.V.A. ………%
Nr. crt Denumirea U.M Cantitatea Preţul Valoarea Valoarea

produselor unitar – lei – T.V.A
sau a ser- fără – lei –
viciilor T.V.A
lei
Semnătura şi Date privind expediţia ……. Total din

stampila Numele delegatului …….. care
furnizorului accize:
Buletinul/cartea de identitate …..
seria ….. nr. …… eliberat (a) ….
Mijlocul de transport ……
nr. …..
Expediţia s-a efectuat în prezenţa
noastră la data de ……
ora ……
Semnăturile …
Semnătura de primire
116
B. Acţiune în rezoluţia contractelor
Judeţul Braşov
Primăria oraşului Predeal
Str. Eroilor nr. 33-37
Tel/fax: 041.318.800 Nr. înreg......../data............
Către Judecătoria Municipiului Braşov

Domnului Preşedinte al Judecătoriei
Municipiului Braşov
Primarul oraşului Predeal, judeţul Braşov, împuternicit prin

dispoziţiile art. 42 alin. 2 din Legea nr. 69/1991, să exercit
drepturile şi să veghez la îndeplinirea obligaţiilor ce revin oraşului
Predeal, în calitate de persoana juridică civila formulez prezenta
ACŢIUNE
şi chem în judecată pe pârâtul S.C. Viitorul SRL cu sediul în Str.
Carpaţi, nr. 202, Bl. 5, et. 1, ap. 10 , cod fiscal R 10350018
înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J 40/7985, reprezentată
legal de dl. Gheorghe Popescu în calitate de unic asociat şi
administrator pentru rezoluţia contractului de vânzare-cumpărare,
autentificat sub nr. 7013 din 03.01.2000 de Notar Dima Ilie pentru
că bunurile pe care le-am achiziţionat de la pârât au vicii ascunse iar
pârâtul refuză orice cale amiabilă de rezolvare a incidentului.
Ca o consecinţă a rezoluţiunii, vă rog să obligaţi pe pârât să
ne restituie cheltuielile de judecată şi contravaloarea produselor
cumpărate.
Prin reprezentantul nostru legal, formulăm prezenta acţiune
în baza următoarelor
MOTIVE:
În fapt, prin contractul mai sus menţionat, am cumpărat de
la pârât următoarele bunuri:
-10 calculatoare COMPAQ (20.525.000/buc.)
– 5 calculatoare IBM (30.250.000 lei/buc.)
– 10 copiatoare CANNON (5.180.000 lei/buc.)
– 3 copiatoare PANASONIC (6.725.000/buc.)
pentru care am plătit suma totală de 402.475.000 lei, după cum
reiese din facturile pe care le anexăm prezentei acţiuni.
După prima zi de folosinţă, am constatat că obiectele
cumpărate:
• nu erau noi, prezentând indicii de folosire anterioara
• prezentau grave avarii tehnice, făcând imposibilă
funcţionarea lor, după cum reiese din expertiza tehnică
efectuată (copie anexată la dosar).
117
Depunem prezenta acţiune în 3 exemplare, pentru a fi
comunicata paratului şi dovada achitării taxei de timbru în valoare
de 1.485.000 lei.
Primar
(semnătura, ştampila)
Domnului Preşedinte al Judecătoriei Municipiului Braşov
Ambele texte prezentate mai sus includ trăsăturile generale

ale stilului administrativ, legate de obiectivitate, limbaj axat pe
componenta referenţială (împuternicit, dispoziţiile art.42 alin.2 din
Legea nr.69/1991, paratul, cod fiscal, valoarea T.V.A., etc.). Se fac
remarcate abrevierile (art., alin., nr. înreg., nr. crt.).
În ceea ce priveşte stilurile vorbirii, nu se poate vorbi despre un
stil anume, întrucât textele de mai sus apar în exclusivitate în scris,
aproape că nu pot fi rostite.
C.
CASA DE MODA “VERA”

Calea Dobrogei 98
Sector I
BUCUREŞTI
Tel/fax: 456.89.89 Nr. înreg 335/17.08.2000
Domnului Director al Casei de Moda

“VERA”
Mă adresez dumneavoastră cu toată încrederea şi speranţa

că mă veţi înţelege.
Am cumpărat de curând, dintr-unul dintre magazinele
dumneavoastră o rochie de seară, măsura 42, la preţul de 3.425.000
lei (Anexez bonul spre confirmare).
La numai două zile de la data cumpărării, rochia s-a
destrămat la cusături, fiind imposibil de remediat. Având în vedere
preţul foarte ridicat al produsului (preţ care ar trebui să justifice atât
calitatea modelului dar şi a execuţiei), vă rog insistent să găsiţi o
soluţie.
Vă returnez rochia în starea jalnică în care se afla şi îmi
exprim nedumerirea că un asemenea incident nefericit se poate
petrece în firma dumneavoastră de mare prestigiu.
Sper, însă, ca veţi păstra neatins prestigiul Casei de Moda
“VERA” şi veţi rezolva această situaţie dramatică, pentru mine,
stânjenitoare, pentru dumneavoastră.
118
Menţionez că sunt o clienta fidelă a magazinelor
dumneavoastră şi apreciez în mod deosebit colecţiile pe care le
creaţi, mă bazez pe produsele dumneavoastră în alcătuirea
garderobei mele (lucru care poate fi confirmat de vânzătoarele din
magazinele dumneavoastră).
Vă asigur de toată consideraţia mea şi doresc din tot sufletul
ca acest incident să nu mă împiedice a cumpăra în continuare
îmbrăcămintea creată de Casa de Moda “VERA”.
9 iunie 2000
Semnătura
Motivul pentru care am ales acest text din toată gama celor
administrative este pentru ca scrisoarea de reclamaţie în genere
reprezintă un text delicat de redactat. Scopul acestei scrisori este să
obţină despăgubiri materiale din partea receptorului. Emiţătorul
trebuie să fie suficient de înţelept pentru a recupera cât mai mult din
cât a pierdut.
Textul poate fi considerat ca aparţinând stilului “cvasi-direct',
dacă se poate numi astfel, prin forma de monolog pe care o ia.
Adresarea se face de la persoana I singular (mă adresez, am
cumpărat, va returnez), către persoana a II-a singular (firma
dumneavoastră, colecţiilor pe care le creaţi).
Verbele sunt la indicativ prezent, putându-se remarca, la
nivelul aceleiaşi fraze, antiteze între persoana I şi a II-a, raporturi
adversative din punct de vedere sintactic, ceea ce întăreşte legătura
dintre emiţător şi receptor (va rog să găsiţi o soluţie, situaţie
dramatică pentru mine, stânjenitoare pentru dumneavoastră).
119
D.
S.C. FLORA- 95
Str. Barbu Vacarescu 15
Bl. A3 et.1 Ap.4
SUCEAVA
Tel/fax: 098. 211.312 Nr. inreg. 105/8.02.2000
Dragă doamnă directoare

Rodica Cornilescu,
Toate doamnele sensibile vor în jurul lor FLORI!

Noi vă oferim flori de sezon şi flori exotice la preţuri
avantajoase, cu discount chiar pentru anumite cantităţi comandate.
Internatul pe care cu onoare îl conduceţi are nevoie cu
siguranţă de prezenţa florilor pentru a se bucura de o atmosferă cu
adevărat proprie studiului şi relaxării în egală măsură.
Vreţi flori?
Nimic mai simplu!
Consultaţi broşura alăturată, analizaţi oferta noastră şi
răspundeţi-ne. Bifaţi acele specii de plante care v-ar interesa în mod
deosebit.
Succes!
Conducerea
Textul face parte din cadrul corespondenţei cu clienţii, mai

precis este o scrisoare de vânzare. Ea este compusă după principiul
AIDA (Atenţie/Interes/Dorinţă/Acţiune). Mesajul stârneşte atenţia
receptorului prin prezentarea de la bun început a avantajelor pe care
le-ar putea obţine solicitând produsul oferit de emiţător. Este
momentul în care în text apar determinanţii sub aspect morfologic:
enunţurile exclamative (Toate doamnele sensibile vor în jurul lor
flori!), uneori eliptice (Nimic mai simplu!), construcţiile cu modul
imperativ (Consultaţi broşura alăturată, analizaţi oferta noastră şi
răspundeţi-ne).
În scrisoarea de vânzare de mai sus se foloseşte un stil concis,
amical, apropiat de stilul direct al vorbirii.
În cazul stilului administrativ nu poate fi vorba de utilizarea
tuturor celor trei stiluri ale vorbirii.
120
5. CONCLUZII
Stilurile funcţionale în care se întâlnesc toate cele trei stiluri

ale vorbirii sunt cel artistic şi cel publicistic. Cât priveşte stilurile
administrativ şi ştiinţific, în mare măsură acestea fac uz de
formulări standard, adesea stereotipe, în care nu are loc implicarea
emiţătorului.
Bibliografie:
1. Stati, Sorin, Ghe. Bulgar – Analize sintactice şi stilistice, Editura

Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 1970
2. Bulgar, Gheorghe – Studii de stilistica şi limba literara, Editura
Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 1971
3. Bălănescu, Olga – Jurnalul intim în literatura română, Editura
Paco, Bucureşti, 1997
4. Vianu, Tudor – Arta prozatorilor romani, Editura Albatros
5. Berca, Olimpia, E. Dorcescu – Structura imaginii în stilul
publicistic, Timisoara, 1983
6. Magheru, Paul- Noţiuni de stil şi compoziţie, Editura Coresi,
Bucureşti, 1991
7. Mancaş, Mihaela – Stilul indirect liber în română literara,
Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 1972
8. Marcus, Solomon – Poetica matematica, Editura Academiei,
Bucureşti, 1970, vol. I
9. Diaconescu, Paula – Elemente de istorie a limbii române literare
moderne, Bucureşti, 1975
10. Balanescu, Olga – Scrisori de afaceri, Editura Ariadna'98,
Bucureşti, 2001
121
PARTEA A V-A
TEHNICI ŞI STRATEGII SPECIFICE

COMPANIEI SportShop
Ioana Julieta Vasile
122
CUPRINS
Argument
1. DISCURSUL COMERCIAL
1.1. Prezentarea generală
1. 2. Corespondenţa comercială a societăţilor
private
1. 3. Prezenţa limbajului publicistic obiectiv
2. Prezentarea companiei
3. Studiu de caz
Act constitutiv
Cerere de autorizare
Certificat de înregistrare
Certificat de înmatriculare
Contract de credit
Proces verbal
Oferta
Cerere de oferta
Scrisoare de prospectare
Scrisoare de expediere
Reclamaţie
Scrisoare de remediere
Scrisoare de menţinere
Invitaţii de participare
Circulara
Pensionare
Scrisoare de promovare
Comunicat de presa
Bibliografie
123
ARGUMENT
În actualul peisaj economico-social din ţara noastră – marcat

de instalarea treptata şi definitiva a capitalului privat,de afirmare a
economiilor moderne – complexitatea unor asemenea fenomene
face din comunicarea comerciala o unealta indispensabila pentru
agenţii economici, oamenii de afaceri în vederea unei eficientizări a
procesului comunicaţional atât cu exteriorul, cât şi în interiorul
societăţii respective.
Pornind de la necesitatea promovării unor cunoştinţe, posibil
unele deja ştiute, în ceea ce priveşte fundamentarea şi eficientizarea
tehnicilor şi strategiilor discursive, lucrarea de faţă încearcă să
articuleze în practică toate aceste tehnici care stau la baza relaţiilor
comunicaţionale într-o anumită companie. Precizez că alegerea
firmei este întâmplătoare fiind doar un material de studiu, datele
firmei fiind schimbate pentru protejarea companiei.
Punctul de plecare, în elaborarea prezentei lucrări, l-a
constituit baza teoretică aprofundată în ultimii ani considerata o
datorie (într-o vreme când datoriile par a fi uitate) să înmănuncheze
într-o teză principiile elaborării pas cu pas de la înfiinţare până la
comunicarea propriu-zisă, oferind astfel un ghid aplicat celor care
se pregătesc să devină specialişti în Comunicarea Socială, cât şi
pentru cei care deţin sau vor conduce o societate pentru optimizarea
raporturilor întreprinderii cu piaţa, cu partenerii de afaceri.
Prezenta lucrare supune atenţiei, într-un mod foarte bine
structurat, probleme privind discursul comercial obiectiv şi
subiectiv, limbajul publicistic obiectiv – primul capitol; prezentarea
propriu-zisă a companiei – cel de-al doilea capitol; derularea
tipurilor de texte şi analiză lor – capitolul trei. Fiecare capitol poartă
un titlu semnificativ semnificând, în esenţa, tema dezbătuta şi este
împărţit în subcapitole pentru o înţelegere mai bună şi mai uşoară a
mesajului.
124
1. DISCURSUL COMERCIAL
1.1. PREZENTARE GENERALĂ
Corespondenţa comerciala reprezintă varietatea stilistică

caracteristică domeniului administrativ, înţelegând totalitatea
scrisorilor comerciale schimbate între agenţii economici sau între
agenţi economici şi persoane fizice în scopul de a perfecta diferite
activităţi comerciale, economice sau sociale.
Este important de reţinut că textul trebuie să urmărească o
singura idee, în caz contrar atenţia receptorului va fi dispersată şi,
prin urmare, scopul scrisorii nu va mai fi atins. Se caracterizează
printr-un stil specific care trebuie să aibă în vedere claritatea,
simplitatea, conciziunea şi tonul amical al textului.
Ţinând cont că lucrarea mea se bazează pe analizarea
tehnicilor şi strategiilor discursive ale unei firme private voi
purcede la redactarea subcapitolului 2.
1.2. CORESPONDENŢA COMERCIALĂ A

SOCIETĂŢILOR PRIVATE
Corespondenţa comercială obiectivă
Toate tipurile de texte aparţinând corespondenţei comerciale

obiective în întreprinderile particulare sunt oficiale, se situează în
perimetrul legislaţiei în vigoare, solicită suportul unui temei legal
de constituire şi respectă o formă fixă de redactare.
Ele intră în vigoare prin eforturile lui E de a-l convinge pe R,
însă nu ca factor psihologic – specific scrisorilor de afaceri (despre
are voi vorbi mai târziu), ci îl conving pe R prin legalitatea,
obiectivitatea şi corectitudinea lor. Menţionez că în cazul
persoanelor juridice E – reprezintă societatea comerciala în curs de
înfiinţare, iar organele de justiţie, actant intermediar este o persoană
autorizată care întocmeşte “textele” de corespondenţă.
Cele mai importante texte aparţinând acestei categorii sunt:
contractul de societate sau actul constitutiv, statutul, cererea de
autorizare, cererea de înmatriculare şi încheiere, contracte de
credite.
Un alt tip de corespondenţă comercială obiectivă este cea
care reglementează sau consemnează activitatea desfăşurată având
caracter de document intern, are temei legal menţionat în text.
Acestea se pot prezenta sub forma unor tipizate sau formulare.
Trebuie reţinut că emiţătorul este oficial, iar tehnica discursivă
principală este antetul cu date de identificare.
125
Principalele texte care se înscriu în acest tip sunt: minuta,
protocolul, decizia, adeverinţa, cererea, delegaţia, ordinul,
instrucţiunea, circulara, raportul, procesul verbal fără antet, împărţit
în trei categorii, în funcţie de activitatea în care este folosit, astfel:
documente cu caracter economic, social, tehnic.
Corespondenţa comercială subiectivă
Acest tip de text urmăreşte, în principiu, să atingă

următoarele deziderate, cunoscute sub numele de Principiul AIDA:
să trezească atenţia, să menţină interesul pe parcursul parcurgerii
textului, să-l stimuleze dorinţa de a răspunde favorabil, să
determine acţiunea pozitivă. Emiţătorul trebuie să ţină cont de
particularităţile receptorului şi intenţionează a-l convinge favorabil
lui.
Caracteristic acestui tip de discurs este corespondenţa cu
angajaţii, cu clienţii şi cu furnizorii: oferta, comanda, scrisoare de
menţinere, de prospectare, de remediere.
1.3. PREZENŢA LIMBAJULUI PUBLICISTIC

OBIECTIV
În cadrul acestui tip de discurs emiţătorul nu îşi manifestă

punctul de vedere, are o dimensiune clara de informare, cu obiectiv
informativ, nu de a persuada. Are un caracter arid în redactare şi
este legat de eveniment.
Textul întâlnit în tehnicile şi strategiile discursive ale unei
companii este – comunicatul-instrument de informare externă nu
este utilizat pentru informarea publicului intern (lui îi aparţine
memorandumul sau notificarea), un comunicat nu este o ştire, el
face obiectul unei ştiri, depinde de jurnalist să o transforme în ştire.
126
2. PREZENTAREA COMPANIEI
Obiectul de studiu al acestei lucrări îl constituie societatea

“SportShop” cu sediul central în localitatea Bucureşti. Activitate
se desfăşoară în domeniul producerii şi comercializării de articole
sportive. Capitalul este în totalitate privat, are în dotare o fabrică de
producere a echipamentelor sportive amplasată în oraşul Ploieşti,
trei magazine de comercializare în Bucureşti şi cate unul în
principalele oraşe din ţară: Arad, Braşov, Cluj, Constanta, Iaşi,
Piteşti, Ploieşti, Sinaia şi Târgovişte.
Firma a fost înfiinţată în anul 1996 prin înmatricularea la
Registrul Comerţului nr. J\40\1226\1996 şi cod fiscal R 11111981,
reprezentantul legal este domnul Aristide Gheorghiu – preşedintele
companiei. S-a pornit cu un capital social de 5000000 lei având în
dotare doar fabrica cu un număr de optsprezece angajaţi producând
pentru piaţa interna. De-a lungul anilor compania a progresat,
rulând un capital de 15 miliarde lei, atât din punct de vedere al
deschiderii pe piaţă a douăsprezece magazine de comercializare, a
modernizării fabricii, cât şi creşterea numărului de angajaţi la opt
sute.
Comunicarea între sucursale şi sediul central se realizează
electronic, dar şi prin redactarea unor documente interne cum sunt:
circulara, notificarea, scrisori de promovare, de retrogradare,
pensionare. Relaţiile cu clienţii sunt realizate prin redactarea a
numeroase scrisori: de prospectare, menţinere, reclamaţii, oferte de
către biroul Relaţii Clienţi – înfiinţat în urmă necesitaţii unei bune
coordonări şi comunicări între interiorul şi exteriorul companiei.
Alte tipuri de texte prezente în companie sunt cele care au fost
redactate în baza unui temei legal, de către avocatul firmei şi
instituţiile statului. Acestea sunt: contractul de societate – actul
constitutiv, statutul, cererea de autorizare, cererea de autentificare,
certificat de înmatriculare, contracte de credite şi contracte
încheiate cu diverşi parteneri de afaceri.
127
3. STUDII DE CAZ
ACT CONSTITUTIV AL
S.C SPORTSHOP S.R.L
Încheiat de către subsemnatul:

ARISTIDE GHEORGHIU, cetăţean roman, domiciliat în
municipiul Bucureşti, născut la data de 14 noiembrie 1970 în oraşul
Ploieşti, necăsătorit, sex masculin, identificat cu B.I. seria R.D. nr.
136278 eliberat de Consiliul Popular al oraşului Ploieşti, Judeţul
Prahova, la data de 13.04.1994, în calitate de asociat unic.
ART. 1 DENUMIREA SOCIETĂŢII

Societatea comerciala va purta denumirea de S.C.
SPORTSHOP S.R.L. în toate actele emanând de la societate,
rezervare cu nr.1234\11.11.1996. Denumirea societăţii va fi urmată
de cuvintele societate cu răspundere limitată sau de iniţialele s.r.l.,
de capitalul social, nr. de înmatriculare, cod unic de înregistrare la
Registrul Comerţului şi de sediul societăţii.
ART. 2 FORMA JURIDICA

Societatea este persoană juridica română având forma de
societate cu răspundere limitată cu asociat unic, cu capital integral
roman.
Aceasta îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia
română, prevederile prezentului act constitutiv, legii 31\1990 şi a
celorlalte acte normative în materie în vigoare. Asociatul unic va
răspunde faţă de societate în limita aportului subscris şi vărsat la
capitalul social.
ART. 3 SEDIUL SOCIETĂŢII

Sediul societăţii va fi în localitatea Bucureşti, strada
Mehadiei nr.18, sector 5, conform adeverinţei nr.20125\07.11.1996
eliberat de primăria localităţii Bucureşti. Sediul poate fi schimbat
pe baza hotărârii asociatului unic. Asociatul va putea deschide
birouri, sucursale sau filiale, puncte de lucru, atât în alta localitate,
în ţară cât şi în străinătate.
ART. 4 DURATA SOCIETĂŢII

Durata de funcţionare a societăţii este nelimitata începând cu
data înmatriculării ei în Registrul Comerţului.
128
ART. 5 OBIECTUL DE ACTIVITATE
Obiectul principal de activitate este de producere şi
comercializare a echipamentelor sportive cod CAEN 364 -
producere şi 524 - comercializare.
ART. 6 CAPITALUL SOCIAL

Capitalul social subscris şi vărsat este în suma de 50.000.000
lei, şi va fi împărţit în 10 părţi sociale fiecare în valoare de
5.000.000 lei şi va fi deţinut în totalitate 100% de către asociatul
unic.
Orice modificare a capitalului social va fi decisă şi realizată,
cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege. Părţile sociale în
valoare egală sunt indivizibile şi nu constituie titluri negociabile.
Fiecare socială subscrisă şi vărsată de asociatul unic conferă
acestuia dreptul de vot în adunarea generală a asociatului unic,
dreptul şi obligaţia de a participa la beneficii şi pierderi şi dreptul
de a primi proporţional dividende din cota activului în caz de
lichidare, în limita aportului său la capitalul social. Repartizarea
dividendelor va fi aprobată de adunarea generală ordinară – prin
decizia asociatului unic şi se va face în limita aportului social şi
vărsat de către asociatul unic.
ART. 7 MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL

Capitalul social poate fi majorat în condiţiile legii 31\1990 se
va face în numerar şi\sau în natură. Părţile sociale nou subscrise au
aceeaşi valoare cu cele iniţiale şi vor fi vărsate în termen de 15 zile
de la data hotărârii adunării generale a asociatului unic. În caz de
aport se va face de către experţi desemnaţi de către asociatul unic.
ART. 8 REDUCEREA CAPITALULUI SOCIAL

Reducerea capitalului se hotărăşte de către asociatul unic cu
condiţia de a nu se diminua sub nivelul legal. Majorarea sau
reducerea capitalului se va consemna în registrul de hotărâri al
societăţii.
ART. 9 CONDUCEREA SOCIETĂŢII

Conducerea societăţii este făcută de asociatul unic care deţine
şi calitatea de administrator.
Adunarea generală a asociatului unic este organul de
conducere al societăţii. În vederea luării hotărârilor de către
adunarea generală, asociatul unic hotărăşte în unanimitate.
Adunarea generală se poate întruni în şedinţa extraordinară ori de
câte ori este nevoie în condiţii statuare.
129
Adunarea generală are următoarele atribuţii:
⇒ numeşte sau revoca pe administrator sau cenzori dându-le
descărcare de activitate şi decide după caz cu privire la
urmărirea acestora pentru eventualele pagube aduse societăţii;
⇒ aproba bilanţul şi contul de profit şi pierderi, bugetul şi
programul de activitate pentru exerciţiul următor;
⇒ stabileşte competentele şi răspunderea administratorului;
programul de activitate pentru exerciţiul economic următor;
⇒ decide cu privire la cesiunea părţilor sociale şi a admiterii de noi
asociaţi;
⇒ decide cu privire la modificarea actului constitutiv, a sediului, a
denumirii societăţii, majorarea capitalului social;
⇒ decide cu privire la contractarea de împrumuturi şi credite şi la
acordarea de garanţii;
⇒ decide cu privire la înfiinţarea de sucursale, filiale sau agenţii,
participarea la alte societăţi comerciale;
⇒ decide cu privire la realizarea de investiţii;
⇒ decide cu privire la comasarea, fuzionarea, dizolvarea, divizarea
şi lichidarea societăţii;
⇒ îndeplineşte orice fel de atribuţii care îi revin pentru asigurarea
bunului mers al activităţii potrivit legii, actului constitutiv al
societăţii.
Adunarea generală se întruneşte la sediul societăţii sau în
orice alt loc convenit de asociatul unic, convocarea va fi făcută cu o
luna înainte de ziua fixată pentru ţinerea ei.
Atât în cazul adunării generale cât şi extraordinare hotărârile
se iau cu votul asociatului unic. Pentru fiecare hotărâre a asociatului
unic se întocmeşte un proces – verbal privind hotărârile şi măsurilor
adoptate ce se consemnează într-un registru sigilat ce va fi semnat
de asociatul unic.
ART. 10 ADMINISTRAREA SOCIETĂŢII

Societatea este administrată de asociatul unic Aristide
Gherghiu, cetăţean roman, domiciliat în localitatea Bucureşti,
născut la data 14 noiembrie 1970 în oraşul Ploieşti, judeţul Prahova,
necăsătorit, sex masculin, identificat cu B.I. seria R.D. nr. 136278
eliberat de Consiliul Popular al oraşului Ploieşti , judeţul Prahova,
la data de 13.04.1994.
Atribuţia principală a administratorului este de a aduce la
îndeplinire hotărârile adunării generale, de a exercita conducerea
curentă a societăţii, având obligaţiile şi răspunderile stabilite prin
lege, şi act constitutiv.
130
Administratorul îndeplineşte următoarele atribuţii:
⇒ angajează societatea prin semnătura sa faţă de autorităţi, terţi,
angajaţi şi colaboratori;
⇒ încheie contracte de munca şi de colaborare;
⇒ reprezintă societatea în justiţie, în calitate de reclamantă sau de
pârâtă;
⇒ semnează actele financiar-bancare împreuna cu contabilul
firmei;
⇒ ţine în ordine registrele societăţii, prevăzute de lege, semnate şi
parafate, sigilate şi şnuruite;
⇒ participă la adunările generale.
De asemenea mai îndeplineşte şi răspunde faţă de societate
pentru:
⇒ realitatea vărsămintelor efectuate;
⇒ existenţa reală a dividendelor plătite;
⇒ stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv
le prevăd;
⇒ rezolva orice alte probleme;
programul de activitate pentru exerciţiul următor.
Administratorul este răspunzător faţă de societate pentru
prejudiciile cauzate prin infracţiuni, greşeli în administraţie sau
abateri de la dispoziţiile legale. Administratorul nu va putea să
decidă cu privire la cesiunea de părţi sociale sau pentru admiterea
de noi asociaţi.
ART. 11 PARTICIPAREA LA BENEFICII ŞI PIERDERI

Beneficiile reale şi eventualele pierderi ale societăţii vor fi
stabilite şi distribuite asociatului unic, pe baza bilanţurilor.
Asociatul unic participă la beneficii şi pierderi cu 100%, în
limita aportului său la capitalul social. Exerciţiul economico-
financiar începe la 1 ianuarie şi se termina la 31 decembrie. Primul
exerciţiu economico-financiar începe la data înmatriculării societăţii
la Registrul Comerţului.
ART. 12 DIZOLVAREA SOCIETĂŢII

Situaţiile care duc la dizolvarea societăţii sunt următoarele:
⇒ imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii;
⇒ la cererea asociatului unic dacă împrejurarea de forţă majoră
şi consecinţele acesteia durează mai mult de 6 luni;
⇒a survenit starea de faliment;
⇒ în orice alte situaţii pe baza hotărârii asociatului unic;
⇒ în cazul decesului asociatului unic, societatea îşi continuă
activitatea, dacă moştenitorii acestuia vor dori acest lucru.
131
Dizolvarea societăţii se realizează fie pe baza hotărârii
asociatului unic, fie pe baza unei sentinţe judecătoreşti. Dizolvarea
societăţii va fi înscrisă la Registrul Comerţului şi publicată în
Monitorul Oficial. Asociatul unic împreună cu administratorul îşi
vor continua mandatul până la numirea lichidatorului, dar fără a mai
întreprinde noi operaţiuni.
ART. 13 LICHIDAREA SOCIETĂŢII

Din momentul dizolvării, societatea intra în lichidare. Ea îşi
păstrează personalitatea juridica până la ultimul act de lichidare, în
vederea îndeplinirii acestui scop. În tot acest timp pe documentele
societăţii se adaugă menţiunea “în lichidare”.
Asociatul unic va numi un lichidator, făcându-se publică
numirea. Lichidatorul va intra în funcţiune după îndeplinirea
formelor de publicitate şi depunerea semnăturii la Registrul
Comerţului. Nici o acţiune nu va fi executată în contra ei decât în
numele lichidatorului.
Toate actele emanând de la societate vor menţiona ca această
este în lichidare. Lichidatorul va întocmi un inventar şi un bilanţ al
lichidării propunând repartizarea patrimoniului social. În afara
puterilor conferite de asociat, lichidatorul va avea şi atribuţiile
prevăzute de lege.
Prin bilanţul de lichidare se propune repartizarea activului,
deducându-se în prealabil sumele datorate creditorilor în ordinea
prevăzută de lege. Asociatul unic poate face opoziţie în instanţă în
termen de 15 zile de la data notificării bilanţului sau după
rămânerea definitivă a sentinţei ca urmare a opoziţiei, ulterior
bilanţul şi repartizarea se consideră aprobate şi lichidatorii sunt
eliberate de sarcini. După terminarea repartiţiei actele societăţii se
păstrează timp de 5 ani la asociatul unic.
ART. 14 DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE

Subsemnatul Aristide Gheorghiu, cetăţean român, domiciliat
în localitatea Bucureşti, născut la 14 noiembrie 1970 în oraşul
Ploieşti, judeţul Prahova, necăsătorit, sex masculin, identificat cu
B.I. seria R.D. nr.136278 eliberat de Consiliul Popular al Oraşului
Ploieşti, judeţul Prahova,la data de 13.04.1994,declar pe propria
răspundere cunoscând sancţiunile legii penale române, pentru fals
în declaraţii oficiale şi uz de fals, ca nu am cazier judiciar.
De asemenea mai declar că nu mai deţin calitatea de asociat
unic în nici o altă societate comercială cu răspundere limitată, şi că
îndeplinesc condiţiile legale prevăzute de legislaţia română în
vigoare, pentru deţinere şi exercitarea calităţii de asociat unic la
aceasta societate şi deţinerea calităţii de administrator.
132
Totodată declar că nu voi ataca cu calea de atac prevăzută de
lege-recurs, încheierea judecătorului delegat prin care se va admite
autorizarea, înmatricularea şi funcţionarea la Registrul Comerţului
SC SPORTSHOP SRL.
ART. 15 DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Prevederile prezentului act constitutiv se completează cu
dispoziţiile legale în vigoare referitoare la societăţile comerciale.
Litigiile apărute în legătură cu această societate vor fi
soluţionate pe cale amiabilă. În caz de nerezolvare vor fi soluţionate
de către instanţele judecătoreşti în condiţiile legii.
Prevederile prezentului act constitutiv vor putea fi modificate
prin hotărârea asociatului unic.
Încheiat la Bucureşti, în 4 exemplare, azi data autentificării.
ASOCIAT UNIC.
ARISTIDE GHEORGHIU
133
ÎNCHEIERE DE LEGALIZARE NR. 7
Din ZIUA LUNA ANUL
În faţa mea, avocat Negru Mihai, din cadrul Baroului

Bucureşti, s-a prezentat: ARISTIDE GHEORGHIU, cetăţean
roman, domiciliat în localitatea Bucureşti, născut la 14 noiembrie
1970 în oraşul Ploieşti, Judeţul Prahova, necăsătorit, sex masculin,
identificat cu B.I. seria R.D. nr. 136278 eliberata de Consiliul
Popular al oraşului Ploieşti, Judeţul Prahova, la data de 13.04.1994,
care după citirea actului constitutiv a fost de acord cu conţinutul
acestuia şi a semnat toate exemplarele.
În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea 51\1995 cu
modificările ulterioare, pentru exercitarea profesiei de avocat, atest
identitatea părţii a conţinutului şi datei actului.
S-a perceput onorariul de legalizare de 400.000 lei.
L.S
Analiza “ACTULUI CONSTITUTIV”
Tipul acesta de text aparţine corespondentei comerciale

obiective, reprezintă certificatul de înfiinţare a firme, prin acest act
societatea comercială intră în viaţa publică. Dezvoltă componenta
referenţială, prezintă o întindere foarte amplă fiind cel mai lung text
întâlnit în corespondenţa comercială.
Sub raport structural textul este organizat în paragrafe numite
“articole” – acestora le corespunde cate o singură idee, astfel încât,
organele de justiţie să le urmărească eficient şi să le aprobe\respingă
unul câte unul. Articolele sunt numerotate pentru a fi cât mai
precise, a putea fi urmărite uşor (aici sunt în număr de 15).
Discursul conţine informaţii precise referitoare la elemente de
identitate – ale asociatului unic, prezente într-un capitol special care
se referă la părţile contractante – de tipul: nume, prenume,
cetăţenia, domiciliul, locul şi data naşterii, starea civilă, sexul, seria
B.I. şi calitatea sa în firmă “asociat unic”. Apoi se derulează
articolele propriu-zise în care se regăsesc informaţii privitoare la:
denumirea societăţii, forma juridică, sediul societăţii, durata
societăţii, obiectul de activitate, capitalul social, majorarea \
reducerea capitalului social, conducerea societăţii, administrarea sa,
participarea la beneficii şi pierderi, dizolvarea societăţii, lichidarea
sa, declaraţie pe propria răspundere cu privire la declaraţiile făcute,
dispoziţii finale şi tranzitorii.
134
Textul este concis şi clar, enunţurile sunt scurte, stilul este
specific limbajului comercial. Din punct de vedere morfologic se
observă prezenţa substantivelor verbale “conducerea, administra,
dizolvarea etc.”,a foarte multe substantive proprii – pentru a da
precizie şi veridicitate textului – însoţite, la final de semnături,
unele substantive comune trec în rândul celor proprii fiind
ortografiate cu majuscula “Lege, Registrul Comerţului, Oraşul etc.”
Se folosesc multe numerale cardinale, verbe din sfera indicativului
prezent şi viitor pentru a nu lăsa nici o urmă de incertitudine.
Discursul uzează de limbajul economic şi juridic, folosindu-
se, cu precădere, unităţi lexicale specifice acestui domeniu-
abundenta neologismelor “societate, juridic, înmatriculare, capital,
bilanţ etc.”. Iar sub raport sintactic predomina coordonarea.
Textul se încheie printr-un clişeu specific discursului juridic
“Încheiat la”, data, numele şi prenumele, numărul înscrierii de
legalizare, datele celei care l-a redactat avocat, şi enunţarea legii în
numele căreia s-a încheiat prezentul act şi semnătura – marcă a
corespondentei comerciale.
135
CERERE DE AUTORIZARE
Domnule Preşedinte,
Vă rugăm să autorizaţi funcţionarea a S.C. SportShop S.R.L.,

cu sediul în Bucureşti, str. Mehadiei nr. 18, sect. 5, având ca obiect
producerea şi comercializarea de echipamente sportive.
Anexăm la prezenta cerere documentele justificatoare.
Data 1.06.1996 Semnătura Aristide Gheorghiu
Analiza CERERII DE AUTORIZARE
Cererea este marca a stilului administrativ, respectiv a

corespondentei comerciale obiective. Prezintă o structură standard
de desfăşurare, are o întindere scurtă şi dezvoltă o singură idee
(autorizarea de funcţionare). Cererea se face uzând de indicativul
viitor cu valoare imperativă “vă rugăm” şi a substantivului în
vocativ. Deşi textul are o întindere foarte mică, prezenţa
substantivelor proprii este în număr mare dezvoltând componenta
informaţională.
Textul are un receptor bine stabilit “Domnule Preşedinte” şi
se încheie cu datarea actului şi semnătura emiţătorului, deci este
identificat şi emiţătorul.
136
CERTIFICAT DE ÎNMATRICULARE
Subsemnatul Daniel Teodorescu, preşedinte al Oficiului

Registrului Comerţului, municipiul Bucureşti, certific că societatea
S.C. SPORTSHOP S.R.L. îşi desfăşoară activitatea şi este
înmatriculat la acest Oficiu, în Registrul privind înregistrarea
comercianţilor persoanelor juridice sub nr. J\40\1226\1996 din data
de 12.06.1996 cu menţiunile prevăzute în anexă.
Preşedinte Oficiu Data

Daniel Teodorescu 12.06.1996
ROMÂNIA CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE
CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE
Firma: SPORTSHOP S.R.L.
Sediul social: Loc. BUCUREŞTI, Str. MEHADIEI, Nr. 18,

Sect. 5
Activitatea principală: 364 şi 524 – Producere şi

Comercializare echipament sportiv
Cod Unic de înregistrare: 11111981
Atribut fiscal: R Preşedinte
Nr. De ordine în registrul Comerţului: J\40\1226\1996 Daniel

Teodorescu
Data emiterii certificatului: 12.06.1996
Seria A 016225
137
ANEXA LA CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE
Seria: A 016225
SPORTSHOP
FIRMA:
STR. MEHADIEI NR.18, SECT.5, LOC. BUCUREŞTI
Sediu secundar \ activitate:
Nr. INSTITUŢIA Concluzia Nr. şi data Nr. şi data Nume

Crt. evaluării referatului avizului\ reprezentant
acordului şi\sau semnătura şi
autorizaţiei stampila
1. MINISTERUL Se Nr.663460 Nr. 663460 ALINA
DE INTERNE autorizea RĂDULESCU
ză din Data: Data: 10.06.1996
BRIGADA\GR punct de 10.06.1996
UPUL DE vedere Data: 09.06.1996
POMPIERI P.S.I.
MILITARI
“DEALUL
SPIRII” a
CAPITALEI
2. SE Nr.111 BIANCA
MINISTERUL AUTORI TRÂNDAFIR
SĂNĂTĂŢII ZEAZĂ
ŞI FAMILIEI DIN _
DIRECŢIA DE PUNCT
SĂNĂTATE DE
PUBLICĂ A VEDER Data: Data:09.06.1996
MUNICIPIUL E 11.06.1996
UI SANITA
BUCUREŞTI R
3. SE LUCIAN
MINISTERUL AUTORI ANTEA
MUNCII ŞI ZEAZĂ
SOLIDARITĂ DIN - -
ŢII SOCIALE PUNCT
- INSPECŢIA DE
MUNCII VEDER Data: 09.06.1996
E M.M.S
4. NU CRISTIAN
MINISTERUL ESTE CHIVULESCU
APELOR ŞI CAZUL, - -
PROTECŢIEI ÎN
MEDIULUI ACEAST Data: 09.06.1996
INSPECTORA A
T BUCUREŞTI ETAPA
138
Analiza CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE
Textul este reprezentativ discursului administrativ, respectiv

corespondenţei comerciale obiective, se situează în perimetrul
legislaţiei în vigoare reprezentând dovada legală a acceptării
solicitării scrise de către emiţător – persoana care doreşte
înregistrarea unei firme – este garanţia începerii activităţi de către
aceasta.
Se prezintă sub o formă foarte structurată, a unui act tip care
cuprinde: denumirea firmei, sediul social, activitatea principală,
codul Unic de Înregistrare, precum şi un paragraf scris cu caractere
mai mici unde este stipulat atributul fiscal, nr. de ordine în Registrul
Comerţului, data emiterii certificatului şi seria acestuia. În acest text
sunt prezente însemnele emitentului (antet, logo, denumirea),
numele şi prenumele acestuia, ştampila şi semnătura.
Alături de certificat este ataşată o anexă sub forma unui tabel,
în care sunt prezentate autorizaţiile acordate de instituţiile abilitate
pentru a putea funcţiona.
Limbajul aparţine corespondenţei juridice şi administrative,
foloseşte construcţii eliptice, o multitudine de substantive proprii şi
numerale cardinale pentru claritate şi precizie. Este dezvoltată doar
componenta informaţională, de aici rezultând caracterul arid al
redactării.
139
CONTRACT DE CREDIT
Încheiat astăzi 30.11.1996, între Banca Comercială Română

sucursala Lipscani cu sediul în strada Lipscani nr.40, reprezentată
prin AEXANDRA ANDONE director şi, GHEORGHE VASILIU
sef serviciu contabilitate, pe de parte, şi ARISTIDE GHEORGHIU
legitimat cu B.I. seria R.D. nr. 136278,eliberat de Consiliul Popular
al Oraşului Ploieşti, Judeţul Prahova la data de 13.04.1994 denumit
în contract “debitor, a intervenit următorul contract:
1. Banca acordă debitorului un credit pe termen de 12 luni în

suma de 100.000 $ care va fi utilizat numai pentru
achiziţionarea de utilaje
2. Creditul se acordă astfel:

– integral la data de 5.12.1996
– pe măsura necesităţilor determinate de efectuarea cheltuielilor
3. Debitorul se obligă :
– să folosească creditul numai pentru scopul menţionat
– să restituie băncii creditul primit plus dobânda legală la
termenul şi în sumele prevăzute astfel:
Rate credit Dobânda Termen

12 25% An Luna Zi
8400 $ 1000 $ 1997 12 04
4. Creditul se poate rambursa şi înainte de scadenţă, în întregime

sau parţial, în care caz banca va recalcula dobânzile în modul
corespunzător.
5. La creditul primit, debitorul plăteşte o dobândă de 25% anual.
6. Debitorul se obligă să ramburseze sumele împrumutate potrivit

Legii.
7. Banca are dreptul să verifice existenţă faptică a bunurilor

depuse în gaj.
Reprezentanţii băncii Debitorul

Alexandra Andone, Gheorghe Vasiliu Aristide Gheorghiu
Garanţi: Nume Radu Dumitrescu domiciliat în loc. Bucureşti, str.

Frasinului nr.104, sect. 1
140
Analiza CONTRACTULUI DE CREDIT
Contractul de credit respectă, în general, normele desfăşurării

unui contract. Face parte din textele aparţinând corespondenţei
comerciale a întreprinderilor (în acest caz). Textul conţine
informaţii referitoare la termenii de acordare a creditului bancar,
prezintă date de identificare: denumirea instituţiei (Banca
Comercială Română), numele şi calitatea persoanei care o
reprezintă şi datele sale de identificare (B.I.), după care urmează
normele în baza cărora se va semna contractul acestea sub
prezentate sub formă de articole numerotate. Fiecare paragraf
dezvoltă câte o idee, informaţia este furnizată schematic, textul este
concis şi clar, enunţurile sunt scurte, construite pe axa temporală a
prezentului, neeliptice. Emiţătorul menţionează absolut toate
condiţiile sale, în cele mai exacte detalii. La nivel lexical emiţătorul
foloseşte termeni specializaţi discursului financiar – administrativ
(în mare măsură – neologisme): filiala, director, contabilitate,
contract, credit, rambursare, debitor, garant. Substantivele proprii
sunt puternic prezente, asemenea numeralelor cardinale potenţând
funcţia referenţială.
141
PROCES VERBAL
Încheiat astăzi 25.05.1997 cu ocazia constituirii Aripii Tinere

din societate.
Au luat parte următorii: Aristide Gheorghiu, Andreea Până,
Mihai Ploieşteanu, Vlad Vasilescu, Ion Antonie, Dana Chivu,
Cristina Năstase, Sabin Enea, Andrei Mirea, membrii salariaţii
societăţii.
S-a hotărât alegerea membrilor în gruparea “Aripa Tânără”
pentru care propuşi Cristina Năstase, Sabin Enea, Andrei Mirea şi
Ion Antonie. Componenta grupării în urmă numărării voturilor a
fost Andrei Mirea, Cristina Năstase, Ion Antonie. Preşedintele a
fost ales domnul Sabin Enea cu 6 voturi pentru, o abţinere.
Prezidiul a propus ordinea de zi: rolul Aripii Tinere,
responsabilităţile acesteia şi propuneri pentru membrii.
S-au înscris la cuvânt următorii: Aristide Gheorghiu, Andreea
Până şi Mihai Ploieşteanul.
În final, s-a hotărât constituirea grupării Aripa Tânără precum
şi membrii acesteia. Şi a fost desemnat domnul Sabin Enea sa
reprezinte gruparea, în calitate de Preşedinte.
Urmează semnăturile participanţilor pe verso.
Drept care închei prezentul proces verbal.
Analiza PROCESULUI VERBAL
“Procesul verbal” caracterizează discursul administrativ, este

utilizat în toate domeniile de activitate. Aparţine procesului verbal
cu caracter social, acesta consemnează despre înfiinţarea grupării
“Aripa Tânără”, alegerea membrilor şi a reprezentantului legal.
Este un discurs cu forma fixă, structura este cea standard cu
fraze scurte care dezvoltă câte o singură idee. Faptele sunt
consemnate în ordinea desfăşurării lor, dau rigurozitate textului şi o
bună înţelegere.
Structura textului conţine: denumirea documentului, data,
menţiuni referitoare la cadrul împrejurările în care s-a încheiat
documentul, menţiuni despre numele şi calitatea persoanelor care
au luat parte, menţiuni cu privire la hotărârile (numărul de voturi)
care s-au luat, ordinea de zi, luările de cuvânt – în ordinea reală,
semnăturile participanţilor (pe verso), numele şi prenumele celei
care l-a redactat şi semnătura.
Sub raport morfologic se întâlnesc substantive verbale:
“alegerea, constituirea, abţinerea”, abundenţa de substantive proprii
(nume şi prenume, denumirea grupării şi a societăţii) şi numerale
142
cardinale; verbele aparţin, în general, sferei trecute preponderent
fiind modul indicativ, timpul perfect compus.
OFERTĂ
S.C. SportShop S.R.L

Str. Mehadiei nr.18
Bucureşti
Tel\ fax: 424 58 75
Nr. înreg. 1226\12.06.1996
Către Salonul Blue Sport

Doamnei directoare Mihaela Cristescu
Potrivit răspunsului dumneavoastră afirmativ, vă trimitem

alăturat lista cu produsele menţionate de dumneavoastră, împreună
cu preţurile aferente:
⇒ costum trening (450000 lei)
⇒ tricou alb (260000 lei)
⇒ saltele sala (700000)
⇒ şepci personalizate (200000)
Puteţi beneficia de un discount de 15% la o cantitate mai
mare de 100 buc.
Vă invităm să ne vizitaţi săptămâna viitoare pentru a perfecta
şi semna contractul nostru de colaborare. Ne puteţi contacta
telefonic pentru a stabili ziua şi ora întâlnirii.
Cu respect,
Director Vânzări
Analiza OFERTEI
Marcă a scrisorilor comerciale cu furnizorii, este un discurs

subiectiv, se poate afirma că cererea stă la baza viitorului contract.
Scrisoarea are caracter special este îndreptată către un
destinatar stabilit (Salonul Blue Sport). Textul face apel şi la
mijloace extralingvistice sub forma catalogului cu preţuri şi
dimensiuni care însoţesc discursul propriu-zis.
Structura textului este întâlnită în toate scrisorile de ofertă,
conţine datele de identificare ale emiţătorului – stânga sus, şi număr
de înregistrare în partea dreaptă. Corpul textului este împărţit în trei
părţi componente: răspunsul la cererea de ofertă; datele tehnice
pentru care s-a redactat prezenta scrisoare, ele sunt prezentate cu
exactitate şi claritate; ultimul paragraf se referă la posibilele
143
facilităţi pe care le poate primi în cazul semnării contractului,
respectiv oferirea unui discount de 15%. Scrisoarea se încheie intr-
un ton amiabil lansând invitaţia unei vizite la sediul firmei.
Vocabularul folosit aparţine atât stilului administrativ, cât şi celui
tehnico – ştiinţific, la nivelul textului se mai regăsesc şi elemente
ale limbajului artificial.
144
CERERE DE OFERTĂ
S.C. SportShop S.R.L.

Str. Mehadiei nr. 18
Bucureşti
Tel\fax: 4245875
Nr. înreg. 1126\12.06.1996
În atenţia doamnei director al Biroului Aprovizionare – Contracte,

Mihaela Cristescu
Am aflat cu deosebit interes despre deschiderea salonului

dumneavoastră de fitness şi aerobic, vă urăm prosperitate în
afacerile pe care le veţi desfăşura.
Dorim să ştiţi că vă putem ajuta să fiţi la înălţimea cerinţelor
publicului, oferindu-vă echipamente sportive de calitate.
Vă prezentăm alăturat lista de preţuri şi dimensiuni pentru
următoarele produse pe care vi le putem livra în termen în termen
de 2 zile de la primirea comenzii:
∗ prosoape
∗ costume trening
∗ tricouri
∗ încălţăminte sport
∗ jambiniere
∗ glezniere
∗ şepci
∗ saltele
Se pot trimite la sediul dumneavoastră mostre din articolele
enumerate pentru a vă convinge de calitatea lor.
În speranţa unei colaborări profitabile, vă asigurăm de
consideraţia noastră.
Director vânzări
Analiză CERERII DE OFERTĂ
Textul este caracteristic corespondenţei comerciale

subiective, este destinat corespondenţei cu furnizorii.
Emiţătorul (S.C. SportShop S.R.L.) are în vedere
particularităţile receptorului, intenţionează a-l convinge a
achiziţiona echipamentele necesare de la firma sa.
Sub raport structural se observă prezenţa enunţurilor ample
pentru a dezvolta argumente necesare determinării lui R să devină
partener. Scrisoarea se remarcă prin date de identificare poziţionate
stânga sus toate acestea scrise în bloc, nu în continuare, ci
145
menţionate unele sub altele, iar în partea dreapta este poziţionat
numărul de înregistrare – informaţie comercială referitoare la
înregistrarea în Registrul Comerţului. Textul uzează de principiul
A.I.D.A pentru ca emiţătorul doreşte să trezească atenţia, să-i
menţină interesul – acesta se realizează prin înştiinţarea asupra
faptului că E ştie despre R când s-a înfiinţat şi oferirea de servicii
care să-i ajute a deveni cât mai repede prosperi – îi stimulează
dorinţa de a răspunde afirmativ prin menţionarea trimiterii de
mostre la sediul firmei pentru a se convinge de calitatea lor.
Încheierea este amiabilă declarându-se nerăbdător pentru o viitoare
colaborare.
Registrul verbal este deosebit de politicos, se întâlnesc
elemente aparţinând atât componentei informaţionale, cât şi celei
afective.
146
SCRISOARE DE PROSPECTARE

Str. Mehadiei nr.18
Bucureşti
Tel\fax: 4245875
Nr. înreg. 1226\12.06.1996
Stimate client,
Cu siguranţă ai nevoie de ceva care să-ţi dorinţa de a practica

sport şi de a te simţi comod.
Îţi venim în ajutor trimiţându-ţi catalogul alăturat cu
produsele companiei noastre. Preţurile sunt competitive şi oferim
discount şi transport gratuit.
Menţionează ce fel de produs te interesează şi cât ai oferi pe
el.
Termen limită: 14.08.2001
Afacerea o faci tu!
Director Marketing
Analiza SCRISORII DE PROSPECTARE
Discursul face parte din comunicarea comercială subiectivă,

respectiv a corespondenţei cu clienţii, au ca scop atragere şi
informarea lor pentru a apela produsul lui.
Scrisoarea este scurtă, însoţită de un catalog cu produsele
vizate a fi comercializate. Tonul redactării este foarte politicos şi
amiabil.
Structura textului este simplă, conţine enunţuri scurte care
dezvoltă câte o idee, făcând accesibil şi concis textul. Poate fi
sesizată prezenţa unor cuvinte cheie “discount şi transport gratuit,
termen limită”, precum şi un slogan care ne duce cu gândul la
discursul publicitar. Textul dezvoltă atât funcţia referenţială cât şi
cea expresivă atenţia deosebită acordată receptorului .
147
SCRISOARE DE EXPEDIERE

Str. Mehadiei nr.18
Bucureşti
Tel\fax: 4245875
Nr. înreg. 1226\12.06.1996
Către complexul sportiv New Age

Domnului director Florin Dănilă
Potrivit contractului semnat la data de 15.09.2000 veţi primi

astăzi lotul de echipamente sportive pe care l-aţi solicitat în
contract.
Sperăm să fiţi mulţumiţi de calitatea produselor, precum şi de
livrarea lor.
Anexăm avizul de expediţie şi factura fiscală.
Cu stimă,
Analiza SCRISORII DE EXPEDIERE
Discursul este specific corespondentei cu furnizorii, aşadar

aparţine comunicării comerciale subiective. Aceasta însoţeşte avizul
de expediţie şi factură. Este dovada respectului pe care furnizorul îl
manifestă faţă de solicitant, se speră că atitudinea va fi apreciată în
modul corespunzător de către solicitant. Tonul redactării este
amiabil, propice unor viitoare tratative, viitoarele relaţii fiind
obiectivul acestui tip de scrisori.
Structura textului este scurtă vizând: anunţarea de livrare a
produselor şi data respectivă; un mic paragraf redactat pentru a
atrage simpatia în vederea unor alte colaborări, foloseşte elemente
de politeţe şi manifestă interes pentru clientul său. Vocabularul este
accesibil, însă sunt prezente şi termeni specifici limbajului
economic şi administrativ: aviz de expediţie şi factură fiscală.
148
RECLAMAŢIE
S.C. SportShop.S.R.L.
Str. Mehadiei nr.18
Bucureşti
Tel\fax: 4245875
Nr. înreg. 1226\12.06.1996
Domnului Ion Grigorescu

Director Aprovizionare
Cu regret trebuie să vă anunţăm că s-au strecurat unele

nereguli referitor la coletele cu materiale textile.
– 5 colete sunt de culoare roşie, noi solicitând numai de
culoare albă
– 3 colete prezintă defecţiuni de fabricare care nu pot fi
înlăturate
Va aducem la cunoştinţa că linia noastră de producţie va
lucra la 75% din capacitate deoarece materia primă necesară nu
ajunge ca urmare a incidentului produs.
Faptul ne prejudiciază bugetul firmei şi contractele care
trebuie onorate.
Aşteptam în cel mai scurt timp cu putinţă soluţionarea acestui
nedorit eveniment.
7aprilie 1999 Semnătura
Analiza RECLAMAŢIEI
Discurs este subiectiv, face parte din corespondenţa cu

clienţii. Emiţătorul porneşte de la premisa că are dreptate, însă
expunerea sa se face cu multă diplomaţie, politeţe pentru a obţine
despăgubire, de exemplu se adresează cu sintagma de “eveniment
nedorit” când vorbeşte paguba produsă.
Structura textului este foarte importantă, nici o etapă nu
trebuie neluată în seamă pentru că ar pune în pericol atingerea
obiectivului, vizează: identificarea celor două pârâţi; introducerea –
înţelegerea ca prejudiciul s-a produs nu din rea voinţa, se foloseşte
formula “Cu regret trebuie să…”. Apoi formulează prejudiciul
foarte clar şi menţionează că se aşteaptă rezolvarea incidentului în
cât mai scurt timp.
149
SCRISOARE DE REMEDIERE
S.C. TEXTILROM S.R.L.

Str. Păcii nr.100
Constanta
Tel\fax 041 257963
Nr. înreg. 155\08.12\1998
Doamnei Irina Balaşi

Director Marketing
Vă înţelegem supărarea şi suntem alături de dumneavoastră.

Vă dăm perfectă dreptate şi regretăm pagubele produse ca urmare a
încetinirii producţiei.
Pentru a dovedi seriozitatea firmei noastre, cât şi respectul pe
care îl acordăm partenerilor noştri, vă propunem următoarele
soluţii:
• în cursul zilei de mâine va sosi la sediul dumneavoastră
un lot de marfă care va înlocui produsele
necorespunzătoare.
• puteţi completa ordinul de plată alăturat pentru a vi se
restitui suma de 7.000 $ reprezentând contravaloarea
mărfii, plus 1.000 $ pentru pagubele pricinuite .
Indiferent de soluţia pe care o veţi alege, vă veţi bucura de
toată consideraţia noastră.
Al dumeavoastră
Analiza SCRISORII DE REMEDIERE
Discursul este subiectiv, în centrul atenţiei este R. El este cel

care urmează a fi înţeles împăcat pentru că R să se simtă în
siguranţă şi să înţeleagă că va fi despăgubit.
Rezolvarea reclamaţiei este o acţiune foarte delicată şi
necesită răbdare, tact şi spirit cooperant din partea lui E. Emiţătorul
îşi recunoaşte greşeala pentru a capta atenţia şi a-l determina să
parcurgă întreaga scrisoare prin formula “Vă înţelegem supărarea şi
suntem alături de dumneavoastră”, după această introducere
urmează corpul propriu-zis prezentând faptul că evenimentul s-a
petrecut independent de voinţa lor şi reaminteşte clientului despre
seriozitatea sa din afaceri. Încheierea se prezintă sub forma
propunerilor de soluţionare a incidentului. Emiţătorul îşi manifestă
150
încrederea în hotărârea înţeleaptă a lui R de a alege una dintre
soluţiile de remediere propuse.
Politeţea domneşte în tonul acestei scrisori, funcţia
referenţială şi expresivă se întrepătrund.
151
SCRISOARE DE MENŢINERE
S.C. SportShop. S.R.L

Str. Mehadiei nr.18
Bucureşti
Tel\fax: 4245875
Nr. înreg. 1226\12.06.1996
Stimate domn Alexandru Nica,
Cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, compania noastră doreşte

să vă ureze
Prosperitate în afaceri!
Bucurie!
Crăciun fericit!
şi să vă mulţumească pentru fidelitatea cu care vă adresaţi constant
produselor noastre.
Menţionam că aşteptăm cu interes sugestiile dumneavoastră
în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor noastre.
Cu respect,
PR Manager
Analiza SCRISORII DE MENŢINERE
Textul este marcă a discursului subiectiv, emiţătorul doreşte a

menţine relaţiile de bună colaborare cu receptorul şi intenţia de a
mai colabora în viitor.
Scrisoarea este redactată cu prilejul sărbătorilor de iarnă.
Stilul scrisorii este clar, concis, amical şi destins. Emiţătorul îşi
felicită Receptorul fără a-i cere nimic, ci doar sa-i inducă lui R
ideea că E s-a gândit la el absolut dezinteresat, că propriile lui nevoi
sunt interesate.
Registrul redactării este simplu şi extrem de politicos. E
dovedeşte că îşi cunoaşte receptorul folosind elemente de
particularizare “Stimate domn Alexandru…”
152
INVITAŢII DE PARTICIPARE
S.C. SportShop S.R.L.

Str. Mehadiei nr.18
Bucureşti
Tel\fax: 4245875
Nr. înreg. 1226\12.06.1996
Către clubul Steaua

Domnului director Marketing
Dan Alexandrescu
Compania SportShop, cu sediul în Bucureşti str. Mehadiei

nr.18, va organiza în perioada 25-28 iunie 2002 simpozionul “
Trăieşte şi gândeşte sănătos”, se vor dezbate probleme referitoare la
numărul mare de persoane sedentare, stimularea la a practica sport
în masă, situaţia bazelor sportive şi beneficiile din punctul de
vedere al unui medic.
Ţinând cont de specificul activităţii clubului dumneavoastră,
vă vom prezenta secţiunile tematice şi programul de desfăşurare
pentru a va putea înscrie.
Relaţii suplimentare puteţi obţine la:
PR Manager – Irina Puşcaşu (091459786)
Analiza INVITAŢIEI DE PARTICIPARE
Discursul este subiectiv, Emiţătorul îşi manifestă dorinţa de a

avea printre participanţii la simpozion şi pe R, despre care deţine
amănunte asupra activităţii sale.
Structura urmăreşte corpul unei scrisori comerciale vizând:
datele de identificare ale Emiţătorului (stânga sus, în bloc şi în
dreapta – numărul de înregistrare) şi ale Receptorului (Clubul
Steaua, Director Dan Alexandrescu). În continuare E prezintă
evenimentul care va avea loc, data acestuia şi temele care se vor
dezbate pentru ca Receptorul să-şi poată alege una dintre ele. În
încheiere Emiţătorul îşi manifestă dorinţa de participare a
Receptorului şi oferă date pentru a putea obţine mai multe
informaţii. Registrul utilizat este amiabil, funcţia referenţială şi
expresivă sunt dominante.
153
CIRCULARĂ
PROGRAM DE SĂRBĂTORI
Conducerea companiei SportShop vă aduce la cunoştinţă că,

în perioada 24.12 – 3.01, toţi angajaţii îşi vor desfăşura activitatea
după următorul program:
27.12 – 30.12
schimbul I:
6.00 – 12.00
24.12- 26; 31.12; 1.01-3.01
schimbul I:
LIBER
27.I2 - 30.12
schimbul II:
14.00 – 20.00
24.12 - 26.12; 31.12; 1.01 - 3.01

schimbul II:
LIBER
Reducerea programului de lucru nu va afecta drepturile
salariale, în plus vă vor fi oferite prime pentru cadouri după cum
veţi fi informaţi de serviciul contabilitate.
Sărbători fericite!
Analiza CIRCULAREI
Textul face parte din corespondenţa comercială internă, R

sunt angajaţii, este un act emis pentru a informa, pentru a aduce la
cunoştinţa angajaţilor hotărârile luate de către forul de conducere.
Textul nu are o întindere amplă, enunţurile (în număr de
două) sunt lungi dezvoltând ideea pentru care a fost emisă circulara
(reducerea programului de lucru) împreună cu enumerarea sub
forma structurată a orarului. Tonul folosit este politicos, amiabil, se
regăseşte atât componenta informaţională,cât şi cea afectivă.
Limbajul este accesibil tuturor angajaţilor, este clar şi concis.
154
PENSIONAREA
Stimata doamna Alexandrina Popescu,
Cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani, conducerea

companiei SportShop vă doreşte
Sănătate,
Fericire
şi
Pensionare liniştită şi fericită!
Experienţa dumneavoastră şi dăruirea cu care aţi lucrat în

cadrul departamentului Registratură din compania noastră, ne va
lipsi atât nouă, cât şi colegilor dumneavoastră.
Societatea SportShop a organizat un retire – cocktail pentru
dumneavoastră, vineri 2 aprilie 2000 ora 17.30. Sunt invitaţi toţi
colegii dumneavoastră, familia şi prietenii pentru a sărbătorii
activitatea dumneavoastră profesională.
Conducerea
Analiza SCRISORII DE PENSIONARE
Discursul aparţine comunicării comerciale subiective,

respectiv corespondenţei cu angajaţii. Redactarea se remarcă printr-
un limbaj accesibil, concis, tonul este politicos, flatează receptorul.
Scopul scrisorii este de a informa, de a aduce la cunoştinţa
Receptorului evenimentul în sine alături de câteva cuvinte menite
să-l flateze, să se simtă important – acest fapt fiind un exemplu
pentru ceilalţi angajaţi, menţin coeziunea în grup, îl motivează şi îl
fac pe cel care se va despărţi de companie să se simtă important şi,
probabil, experienţa lui ar putea influenţa publicul.
Din punct de vedere structural se remarcă printr-o introducere
în care sunt expuse meritele şi i se mulţumeşte persoanei în cauza
Corpul scrisorii este alcătuit din prezentarea evenimentului, care se
va desfăşura în cinstea sa, de către emiţător. În încheiere se revine
la tonul politicos.
155
SCRISOARE DE PROMOVARE
Stimată domnişoară
Andreea Georgescu
Activitatea depusă de dumneavoastră în sectorul design-ului

vestimentar a adus compania între cele mai importante în Europa de
Est.
Ne simţim onoraţi să vă aducem la cunoştinţă că începând cu
data de 12.10.2001 veţi fi promovată în funcţia de şef a
departamentului desing.
Îndatoririle le veţi prelua din 12.10.2001. Drepturile salariale
vă vor reveni începând cu aceeaşi dată.
Vă urăm succes în continuare şi sperăm ca ascensiunea
dumneavoastră să nu se oprească aici.
Preşedinte
156
COMUNICAT DE PRESA
*SS* S.C. SPORTSHOP S.R.L. BUCUREŞTI

Data: 1.03.2001
Persoana de contact: Adriana Nedelcu – ofiţer de presa
str. Mehadiei nr. 18, sect. 5, Bucureşti
tel\fax 4245875; 095476123
Spre difuzare: embargo 8 Martie
SportShop oferă topuri femeilor
1. Pentru a celebra ziua doamnelor din jurul nostru compania

SportShop organizează în ziua de 8 Martie o acţiune în principalele
oraşe din România: Arad, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Iaşi,
Ploieşti, Piteşti – constând în acţiuni pe stradă, în instituţiile
reprezentative şi licee oferind tuturor doamnelor topuri şi o invitaţie
la a face sport. Scopul acestei acţiuni este acela de a determina
sexul frumos la a face cât mai mult sport şi de a le celebra oferindu-
le un cadou special.
2.Doamnele şi domnişoarele se vor bucura primind un cadou

de calitate, creat special pentru aceasta zi şi, mai ales după cum
afirma d-na Simona Iliescu “ne vom simţi, măcar pentru o zi, cele
mai importante , mai frumoase şi mai sensibile graţie unui cadou
special oferit cu ocazia unei zile speciale de către nişte persoane cu
totul speciale”.
3. Acest program a fost declanşat în urmă cu 3 ani la

iniţiativa doamnelor din compania noastră. În anul lansării
proiectului ne-am bucurat succes, menţionez ca s-a desfăşurat în
Bucureşti, constând în oferirea de invitaţii la un cros, în seara zilei
de 8 Martie, alături de o şapcă purtând marca SportShop. S-au
împărţit 10000 de astfel de cadouri, iar participarea la cros a fost
peste aşteptările noastre (circa
4. Anul trecut proiectul s-a extins vizând un număr mai mare

de oraşe şi a constat în oferirea – bătrânelor din azile tricouri şi
trening-uri. Anul acesta vor fi dăruite un număr de100000 de topuri
purtând marca firmei noastre. Se aşteaptă un răspuns pozitiv, din
partea doamnelor şi domnişoarelor, materializat în dorinţa de a face
sport zilnic folosind echipamente de calitate superioară.
157
Analiza COMUNICATULUI DE PRESĂ
Comunicatul este un text publicistic obiectiv, reprezintă un

instrument de informare externă, aşadar nu este utilizat pentru
informarea publicului intern.
Textul are o dimensiune clară de informare, are obiectiv
informativ, nu de a persuada. Are un caracter arid în redactare.
Acesta este redactat cu ocazia unui eveniment, a unei situaţii
extraordinare “celebrarea zilei de 8 Martie”.
Structura textului este fixă cuprinzând un paragraf cu date de
identificare: instituţia, semnele de identitate logo, adresa. Toate
acestea sunt poziţionate în centru sus, sub denumirea documentului
care se scrie, în general, pe un fond colorat. Apoi urmează un
paragraf care reuneşte data emiterii comunicatului, persoana de
contact cu elementele sale de identificare: nume şi prenume
(Adriana Nedelcu), adresa (aici este aceeaşi cu adresa companiei),
numerele de telefon\fax (foarte important pentru oferirea unor
informaţii suplimentare, dar mai ales, pentru relaţia directă între
jurnalist şi reprezentantul companiei trebuie să existe o legătură
interactivă, aproape informală pentru a-l avea de partea noastră).Tot
în acest paragraf se găseşte sintagma “spre difuzare” care
menţionează data când ar trebui publicat comunicatul, aici autorul a
impus embargo pentru data de 8 Martie având în vedere ca acţiunile
se vor desfăşura în acea zi.
Titlul este poziţionat sub acest paragraf, conţine succint
informaţia comunicatului (“Topuri pentru femeile din România”), el
poate fi preluat ca atare sau poate formulat jurnalistic.
Primul paragraf din conţinutul textului se referă la eveniment
– celebrarea “doamnelor din jurul nostru” cu ocazia zilei femeii,
locul de desfăşurare – acţiuni pe strada, instituţiile reprezentative,
licee în principalele oraşe din România, participanţii doamne şi
domnişoare obişnuite, scopul evenimentului – determinarea la a
practica sport, oferirea unui cadou special şi, indirect, stimularea de
a achiziţiona produsele firmei. Cel de-al doilea paragraf explică
evenimentul, permite mărturia unei doamne pentru a da mai multa
credibilitate, se explică din perspectiva celor publicului vizat. Al
treilea paragraf priveşte evenimentul din perspectiva unui program
mai larg, de lunga durată, într-o strategie de intenţii.
Comunicatul nu este semnat pentru ca el reprezintă
organizaţia în sine.
Discursul se distinge prin accesibilitate – terminologia este
accesibilă tuturor, componenta afectiva nu este predominantă, ci
informaţională\ referenţială, este însoţit de fonturi speciale, logo –
elemente extratextuale, titlul – rezumă conţinutul ideatic al textului.
158
Componenta informaţională se manifestă la nivel morfologic
prin prezenţa numeralelor – acestea dau exactitate şi sobrietate
stilului, substantive proprii şi verbe din sfera indicativului prezent
care dau precizie şi veridicitate textului. Frazele sunt ample pentru a
dezvolta idei, a da mai multe informaţii.
159
CONCLUZII
Din analiza acestor texte se remarcă faptul că discursul

comercial specific acestei companii este atât comunicarea obiectivă
şi subiectivă, cât şi discursul publicistic obiectiv. Componenta
informaţională predomină, respectiv funcţia referenţială însă se
întâlnesc şi elemente ale componentei afective.
Textele urmăresc o singură idee pentru ca Receptorul să
înţeleagă mesajul, folosesc în limbaj accesibil şi concis. Tonul este
amical şi politicos.
Structura textuală este fixă, în general, prezentând elemente de
identificare: antet, numele şi adresa emiţătorului în partea stângă,
iar în partea dreapta este poziţionat numărul de înregistrare. În titlul
scrisorii sunt prezente datele de identificare ale persoanei căreia ne
adresăm R, prin specificarea numelui şi funcţiei acesteia.
Introducerea este redactată într-o notă amiabilă, după care
urmează corpul scrisorii conţinând-motivul, scopul acestei
redactări. Ideea este expusă pe larg, folosind un limbaj accesibil,
uneori întâlnindu-se şi elemente aparţinând unor categorii
profesionale specifice. Încheierea este scurtă şi uzează de o
exprimare politicoasă.
Din punct de vedere morfologic se remarcă prezenţa
substantivelor proprii pentru a da precizie şi veridicitate textului
însoţite, la final de semnături. Unele substantive comune trec în
rândul celor proprii fiind ortografiate cu majuscule “Lege, Registrul
Comerţului”. Discursul uzează de numerale cardinale, verbe din
sfera indicativului prezent pentru a nu lăsa nici o urmă de
incertitudine.
160
Bibliografie:
Bălănescu, Olga – Limbajul comercial în română contemporana,

Analele Universitatii Bucureşti, Anul XLXL, 1997
Bălănescu, Olga – Limbaje de specialitate, Editura Universităţii
Bucureşti, 2000
Bălănescu, Olga – Scrisori de afaceri, Editura Ariadna’98, 2001
Boia, Aurel – Corespondenţa şi stenodactilografie, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
Diaconescu, Paula – O noua direcţie în cercetarea limbii române:
didactica limbajului de specialitate, în Analele Universităţii din
Bucureşti,
– Limba şi literatura română, XXXVIII, 1997
Patriche, Dumitru – Bazele Comerţului, Editura Economica, 1993
Stoichitoiu, Adrian – Didactica limbajului de specialitate, în
Analele Universităţii din Bucureşti,
– Limba şi literatura română, Anul XXXVIII, 1989
161

Redactare de Texte (Studii de Caz)

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Redactare de Texte (Studii de Caz)

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Discursul, în accepţiunea sa lingvistică, reprezintă forma de

Acestea sunt urmărite în funcţie de:

Ri este un pretext comunicativ pentru E. Adresându-i-se lui,

Lect. univ. dr. Olga Bălănescu

ÎNCADRAREA LIMBAJULUI COMERCIAL ÎN

Paula Diaconescu vorbea despre stilistica funcţională ca

Limba reprezintă mijlocul de comunicare lingvistică la un

Limba comună ca diasistem

Limbă literară Limbă

Limbaj Limbaj Limbaj variante

Numărul de variante stilistice dintr-o limbă este foarte mare,

Limbajul reprezintă un sistem lingvistic mai mult sau mai

Limbaj cultivat Limbaj popular

Limbaj Limbaj Limbaj

Limbajele cultivate non-artistice sunt: limbajul standard,

După cum am afirmat înainte, variantele lingvistice se află

3.1 Limbajul comercial reprezintă varianta non-artistică a

Tipurile de discurs se individualizează în funcţie de natura

• Receptorul – este neidentificat în textele de specialitate şi

3.2 Raportul cu sistemul limbii

3.3 Raportul stil colectiv / stil individual

3.4 Trăsăturile caracteristice ale limbajului

Limbajul comercial Limbajul beletristic

densitate informaţională densitate afectivă

sinonimie infinită sinonimie absentă

traductibil greu traductibil

omonimie absentă omonimie infinită

3.5 Nivel morfologic

3.5.5 Adverbul şi locuţiunile adverbiale predicative

3.6 Nivel lexical

Întâlnim numeroase unităţi lexicale şi frazeologice specifice

3.6.1 Unităţi lexicale – care exprimă realităţile sociale concrete,

3.6.2 Unităţile frazeologice – pot fi de trei tipuri:

3.6.2.2 Formate din trei elemente:

3.6.2.3 Formate din patru elemente:

Stilistica reprezintă ştiinţa care studiază frumosul în limbă,

PONDEREA ŞI ORIGINEA NEOLOGISMELOR ÎN

Stilul administrativ ( oficial) , utilizat în documente oficiale,

Termenul „neologism” provenit din limba greacă ( néos =

Studiul de faţă, realizat pe baza a douăzeci de texte aparţinând

Texte obiective Texte subiective

Este interesant de observat că în textele obiective nu apare

Cuvintele cu cele mai dese apariţii sunt: „director”,

Textele folosite aparţin în special corespondenţei comerciale,

S.C. Nufărul S.A.

Către Salonul de Înfrumuseţare „Afro”

Potrivit răspunsului dumneavoastră afirmativ, vă trimitem

• prosop mic – spălat, călcat – 10.000 lei/buc.

Oferim discount după cum urmează:

Pentru onorarea transportului la/de la sediul dumneavoastră,

Către Teatrul Naţional de Stat

Pentru a veni în sprijinul hotărârii dumneavoastră, anexăm

de la firma ............... cu sediul în ..................... pein prezenta notă

Nr. curent Produs Cantitatea

1. teatru < fr. théâtre

Stimate domnule director

Potrivit contractului semnat la data de 26.07.2000 primiţi

Distinsă doamnă directoare,

Noi putem COLORA totul!

1. director < fr. directeur

Cu siguranţă ai nevoie de aşa ceva care să-ţi îmbunătăţească

1. client < fr. cliént

Faptul că locuieşti “La şosea” ne aproprie unul de altul.