You are on page 1of 81

Civilizatia Maya

Răspândire geografică

Maiaşii se găsesc în statul federal Chiapas din sudul Mexicului şi în Guatemala, precum şi în peninsula
Yucatan, departamentul El Petén şi Belize.
Istoria Mayasa

Adinc intre junglele Mexicului si Guatemalei si extinzindu-se pe rafturile pietrei de var ale peninsulei
Yucatan zac templele misterioase si piramidele civilizatiei Maya. In timp ce Europa era in mijlocul Evului
Mediu, acesti uimitori oameni creasera deja harta raiului, au dezvoltat singurul sistem adevarat de
scriere nativ al Americii si erau stapanii matematicii. Ei au inventat calendarul pe care il folosim si
astazi. Fara unelte din metal, animale de povara si chiar fara roata, au fost capabili sa construiasca
vaste orase dealungul impresionantei si imense jungle de o uimitoare perfectiune arhitecturala si foarte
variata. Mostenirea lor in piatra care a supravietuit miraculos cum ar fi locurile de la  Palenque, Tikal,
Tulum, Chichén Itzá, Copan si Uxmal, insumeaza sapte milioane de descendenti ai civilizatiei clasice
Maya.
Maya, este probabil cea mai bine cunoscuta dintre civilizatiile clasice din mezoamerica. Nascuta in
Yucatan in jurul anului 2600 i.e.n, au atins apogeul in 250 e.n in sudul Mexicului, Guatemala, Belize si
Honduras (de vest). Cladita pe inventiile adoptate si ideile unor civilizatii timpurii, precum cea Olmeca
,civ. Maya dezvolta astronomia, sistemul calendaristic si scrierea hieroglifica. Maya este binecunoscuta
pt.arhitectura ceremoniala elaborata si foarte decorativa,incluzand temple , piramide, palate si
observatoare (n.t. probabil astronomice) toate construite fara unelte metalice. Ei, erau de asemenea
fermieri priceputi, defrisand zone intinse din padurea tropicala si unde apa freatica era putina,
construind rezervoare subterane pt. pastrarea apei de ploaie. Maya erau in egala masura cunoscuti ca
olari si tesatori si deschizatori de drumuri in jungla si mlastini pentru a exinde relatiile comerciale cu
populatii indepartate.
 In jurul anului 300 I.C., Maya adopta un sistem guvernamental bazat pe legi condusa de nobili si regi.
Aceasta civilizatie a dezvoltat enorm structura regatelor intre anii 200-900
Societatea lor era construita din multe state independente fiecare cu comunitatea ei rurala si cu mari
orase urbane construite in jurul centrelor ceremoniale. Declinul sau a inceput prin anul 900 cind - fara
nici un motiv care ramane un mare mister pina si astazi - partea de sud Maya isi abandoneaza toate
orasele. Cind partea de nord Maya s-a integrat in societatea Tolteca prin 1200, dinastia Maya se
incheie definitiv, desi citeva centre periferice continua sa existe pina la aparitia descoperitorilor Spanioli
tarziu in secolul XVI.
Orasele Mayase
Chichen Itza (Vrăjitorul Apelor)
Palenque - Cetatea Marilor Ape
 Tikal

Uriaşa esplanadă a oraşului cuprinde 3 platforme pe care s-au construit clădirile piramidale, atât
de des întâlnite în oraşele mayaşe. 10 astlfel de clădiri au fost construite in manieră simetrică,
către est şi vest. În centru şi în sud mai sunt nişte platforme care nu fac decât să menţină
atmosfera maiestuoasă. Văzut de la distanţă, orasul pare că se înalţă din marea de verdeaţă a
pădurii tropicale. Templele se ridică graţioase din junglă, cu ziduri aproape verticale, cu baza şi
colţuri modelate, accentuân senzaţia de înălţime. Muchiile acoperişurilor au ceva specific în Tikal.
Scările care urcă pe faţada scărilor, fără suport lateral sporeşte parcă înălţimea clădirilor.
Tulum
Populatia Maya
si Organizarea Politica

• Mayasii au facut parte din grupa popoarelor bastinase ale Americii si au trait in regiuni din Mexic
(statele Veracruz, Yucatan, Campeche, Tabasco si Chiapas), in cea mai parte a Guatemalei si,
de asemenea, in regiuni din Belize si Honduras. Viitorii locuitori ai imperiului Maya aveau mai
multe denumiri, in functie de zona in care se aflau: cei mai bine cunoscuti oameni, denumiti
“Maya”, au locuit in regiunea peninsulei Yucatan, locul de unde mai tirziu si-au extins teritoriul.
Intreaga civilizatie poarta denumirea acestor locuitori.Organizarea politica

• Pamantul era detinut in comun de fiecare sat in parte, si, desi fiecare familie a localitatii
respective avea repartizata separat o parcela de pamant pe care sa lucreze, profitul era adunat si
impartit in mod egal la toti locuitorii.
Scrisul si limba Mayas
Primul studiu european al scrisului maya dateaza din anul 1566 si a fost facut de episcopul spaniol,
pe nume Diego de Landa, imortalizat sub alt nume intr-un film de colectie cu Robert de Nero si
Jeremy Irons (Misiunea – The Mission). Landa descrie calendarul Maya (cel astronomic, vezi
postarea pe Theophyl Istoria) si glifele pe care reuseste sa le identifice grafic. Materialul lui Land
a fost parasit multe secole, desi semnificatia lui a fost uriasa din punct de vedere stiintific, fiind
singura sursa primara in afara descoperirilor arheologice ulterioare.

La inceputul anilor ‘60, cercetatoarea Tatiana Proskouriakoff de la Harvard reuseste sa descifreze


niste glife de natura istorica-biografica in situl arheologic Piedras Negras. Alti doi cercetatori
Alfonso Caso si Heinrich Berlin reusesc si ei sa identifice in locuri diferite glife mayase. In 1973,
la o “masa rotunda” se intrunesc toti cercetatorii care se ocupa de descifrarea limbi mayase
(Floyd Loundsbury, Linda Schele, si Peter Mathews) si pun la cale o strategie care a dus la
descifrarea completa a scrisului mayas (in 2004). Personal, datorez putinul pe care-l stiu in
aceasta limba, Lindei Schele care ne-a parasit din nefericire mult prea devreme.
Scrisul maya foloseste logograme complementare unor glife silabice, foarte asemanator logic de
scrisul japonez modern (numai logic). Exploratorii europeni din secolul al XIX-lea le-au denumit
impropriu heroglife, gasindu-le asemanatoare cu cele egiptene, nimic mai gresit. Despre glife si
logograme vezi postarile anterioare pe acest blog.

Deoarece folosirea logogramelor si a glifelor nu poate forma un alfabet, scrisul mayas are deci un
silabar (Syllabary). Silabarul mayas este compus din 800 de semne diferite cu care se faciliteaza
compunerea oricarui text. Spre exemplu, pentru a reproduce activitatea scrisului (vb. a scrie) sunt
folosite 2 silabe tz’i si b’i formand impreuna cuvantul tz’ib, adica scris. Probabil ca limba scrisa
nu a fost si limba vorbita de poporul maya, ci un dialect folosit de elitele maya si de preotime, ca
lingua franca. Acest dialect, numit probabil Ch’olti, este probabil strata (nivelul) cea mai veche a
limbi maya, probabil rafinata de secole. Una din problemele dificile in descifrarea scrisului maya
a fost directionarea scrierii (de sus in jos, combinat cu stanga dreapta si invers). Directionarea
ciudata a scrierii a fost impusa (dupa parerea mea) de constrangerile arhitecturale ale
monumentelor inscriptionate.
Singura asemanare cu heroglifele egiptene este “emblema” numita de specialistii egiptologi
“cartuş”,  care folosea la inscriptionarea regilor mayasi si a faraonilor egipteni. Aveti mai jos
cateva imagini ale scrierii maya, de care vom vorbi si in postarile urmatoare.
Limba mayaşa nu este o limba moarta, ea este vorbita (in dialecte diferite) de o populatie care a
ramas maya si locuieste in proximitatea regiunilor in care au trait stramosii lor, adica in peninsula
Yucatan / Mexicul contemporan.  Astazi traiesc intre 750.000- 1.200.000 de persoane, care
vorbesc acest dialect mayaş, care este insa transliterat in caractere latinizate. Evolutia limbii in
ilustratia de mai jos:
La fel ca in Orientul antic si Egipt, scribul era extrem de apreciat si se bucura de un statut social
privilegiat, si ca in orientul antic, conducatorii sau nobilimea erau extrem de “mandrii” de posesia
artei scrisului si isi arata talentele scribale.
Toate inscriptiile erau pictate in primul rand pe vase de argila, special amenajate (ostraca), dupa
aceea erau scrise pe hartia de ficus sau smochin si daca era nevoie erau cioplite/sculptate pe
diferite edificii sau bazoreliefuri. Avem mai jos o ciorna pe hartie:
Numeralele puteau fi inscriptionate simplu cu ajutorul unor puncte sau linii, sau pictate in forma de
capete. De obicei pe hartie erau reprezentate in varianta simpla, pe edificii erau pictate sau
sculptate in forma de cap.
Unitatea de baza a limbii mayase, asa cum am mentionat in postarea anterioara, a fost glifa/glif,
care putea fi pictata cu prefix, sufix, superfix sau sub fix. Cateodata se folosea si infixul, adica o
inscriptionare in  mijlocul glifei/lui, vezi mai jos.
Religia Mayasa

Religia mayasa era centrata pe veneratia unui mare numar de zei. Chac era zeul ploii, invocat in special in
ritualurile populare. Printre zeitatile supreme se aflau Kukulcan, un fel de Creator - in mitologia Azteca era numit
Quetzalcoatl -, cit si Itzamna, zeul cerului.
Xaman Ek Steaua Polara Zeul Focului Kauil Zeita Mortii Ixtab
U Zeita IX din LunaI Zeita Ixchel de Medicină tzamna zeul înţelepciunii
Zeul Chuak Ek Zeita apei Chaac Şarpele lui Dumnezeu Kin Sun Ak Dumnezeu
Comerţului

Cimil Yum Zeul mortii Kaax Yum Zeul Porumbului


Arhitectura:
Sculptura
Arhitecţii maiaşi sunt consideraţi astăzi ca cei mai mari decoratori şi cei mai prolifici constructori de pe planetă. Mii de
construcţii uimesc şi azi prin armonia formelor, simplicitatea planurilor şi frumuseţe. Sculptura a dat micile figurine
din insula Jaina şi marile stele de piatră, ca şi splendidele ornamentaţii ale faţadelor construcţiilor.
Pictura

Pictura sub formă de fresce s-a păstrat puţin, dar descoperirea camerelor pictate ale templului din Bonampak oferă
undocumentar pasionant al societăţii maya şi o dovadă a talentului pictorilor mayaşi.
Muzica Mayasa

In vechea civilizatie maya , ritualurile , ceremoniile si sarbatorile au fost insotie de ritmuri muzicale , instrumentele erau
confectionate pe baza de lut , lemn si os .
Calendarul Maya
Cum functioneaza calendarul
Maya?
Tzolk’in sau anul de 260 de zile 
Primul calendar folosit de populatia Maya a fost Tzolk’in, ce cuprindea o perioada ciclica de 260 de
zile. Referitor la acest lucru, o teorie sustine ca, de vreme ce numarul de 260 de zile reprezinta
durata unei sarcini, calendarul s-ar fi bazat tocmai pe acest lucru, in timp ce alte ipoteze propun
durata cultivarii porumbului ca element de referinta. Cel mai probabil, calendarul se baza pe
numere.
Acestea jucau un rol foarte important in cultura Maya, iar numerele 20 si 13 erau esentiale
pentru calendarele lor. Cel dintai semnifica numarul total al degetelor unei persoane, iar numarul
13 se referea la punctele importante din corpul uman unde maiasii credau ca bolile actioneaza
asupra organismului: un gat, doi umeri, doua coate, doua incheieturi, doua solduri, doi genunchi
si doua glezne. De asemenea, in cultura Maya, Edenul de unde lorzii sacri conduceau lumea
numara 13 niveluri spirituale.
Aceste doua numere au fost folosite pentru realizarea calendarului Tzolk’in. In calendarul
Gregorian, avem sapte zile ale saptamanai si, in functie de luna, intre 28 si 31 de zile.
Calendarul Tzolk’in este format din 20 de zile cu nume diferite si 13 numere. Zilele sunt
numerotate din 13 in 13, iar numele sunt reluate secvential din 20 in 20.
Calendarul Tzolk’in incepe cu ziua Imix’ si cu numarul unu. Zilele continua pana cand toate cele
13 numere sunt folosite. Apoi, numerele incep din nou de la 1, dar zilele continua cu cea de-a
14-a denumire. Odata ce se ajunge la 13 B’en, se va continua cu 1 Ix, 2 Men 3 Kib’ si tot asa
pana la a 20-a denumire Ajaw. In acest punct, numele zilelor incep iarasi, dar numerele
continua, 8 Imix’, 9 Ik’, 10 Ak’b’al si asa mai departe.
Din acest motiv, calendarul Tzolk’in prezenta 260 de zile unice. Functiona pe principiul
combinatoriu a doua grupe. Una mai mare, de 20 de nume, si una mai mica, de 13 cifre. Daca
se incepe de la corespondenta 1 si Imix’, prin rotire, pana la urmatoare alipire a acelorasi doua
elemente, se vor fi consumat 260 de posibilitati unice.
Pe langa intrebuintarea sa conventionala, maiasi dadeau calendarului si o semnificatie oculta,
asemanatoare cu cea pe care noi o avem astazi. Ei credeau ca data nasterii unei persoane
determina caracteristicile personalitatii acesteia, asa cum cred oamenii prezentului despre
semnele zodiacale. Maiasii foloseau, de asemenea, calendarul pentru a-si stabili programul de
cultura agricola. Dura un ciclu de 260 de zile pentru a pregati pamantul in vederea plantarii
porumbului si alte 260 de zile erau necesare pentru a creste si a-l recolta.

Preotii foloseau calendarul pentru a determina momentele in care anumite evenimente urmau sa
aiba loc pe parcursul anului. La inceputul fiecarui uinal, o perioada de 20 de zile, un saman
facea anumite calcule pentru a determina cand vor avea loc evenimentele religioase si
ceremoniale. Apoi stabilea datele cele mai prospere sau norocoase pentru comunitate.

Calendarul Original Calendarul Reconstituit


“ Edenul de unde lorzii sacri conduceau lumea numara 13 niveluri
spirituale “
Cele 20 de semne ale Soarelui
Semnele Soarelui Mayas Yucatec Aztec

Crocodilul IMIX Aligatorul

Vantul IK Vantul

Noaptea AKBAL Casa

Furtuna CAUAC Ploaia

Soarele AHAU Floarea


Semnele Soarelui Mayas Yucatec Aztec

Samanta KAN Soparla

Sarpele CHICCHAN Sarpele

Transformarea CIMI Moartea

Cerbul MANIK Cerbul

Steaua LAMAT Iepurele


Semnele Soarelui Mayas Yucatec Aztec

Trestia BEN Trestia

Drumul EB Iarba

Maimuta CHUEN Maimuta

Cainele OC DOG

Oferta MULUC Apa


Semnele Soarelui Mayas Yucatec Aztec

Intelepciunea CIB Vulturul

Cremenea ETZNAB Cutitul

Jaguarul IX Ocelotul

Pamantul CABAN Cutremurul

Vulturul MEN Vulturul


Sfarsit

Liceu :Grup Scolar de Industrie


Alimentara Constanta
Elev:
Munteanu Marius
Clasa:
Xl – C
Proiect :
Civilizatia Maya

You might also like