Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
- 1 -
COLEC
Ţ
IA:CULTUR
Ă
GENERAL
Ă
 
 ÎNV
ĂŢ
A
Ţ
I STENOGRAFIA, O PRACTIC
Ă
UITAT
Ă
 
INTRODUCERE
Foarte mul
ţ
i tineri nici m
ă
car nu cunosc c
ă
exist
ă
un sistem de scriere simplificat, care i-ar putea ajuta la
ş
coal
ă
, sau în munca de zi cu zi de la birou. Din acest punct de vedere, v
ă
 propun o metod
ă
simpl
ă
, rapid
ă
, pentru a înv
ăţ
a cum pute
ţ
i scrie f 
ă
r 
ă
s
ă
obosi
ţ
i
ş
i totu
ş
i s
ă
 nota
ţ
i totul dup
ă
dictare (cum sunt cursurile) sau cum pute
ţ
i „înregistra” totul „în scris”, încazul în care nu de
ţ
ine
ţ
i un reportofon. Trebuie s
ă
re
ţ
ine
ţ
i c
ă
orice lucru înv
ăţ
at necesit
ă
 practic
ă
. Viteza de scriere se ob
ţ
ine cu perseveren
ţă
 
ş
i cu r 
ă
bdare. V
ă
urez succes.Stenografia este un sistem de scriere simplificat
ă
, cu ajutorul c
ă
ruia se poate nota vorbirea,cu viteza cu care este rostit
ă
. Cuvântul înseamn
ă
„scriere strâns
ă
” (din greac
ă
:
stenos
=strâns;
graphein
= a scrie). În afar 
ă
de înregistrarea cuvânt
ă
rilor 
ţ
inute cu diferite prilejuricum ar fi: congrese, conferin
ţ
e, consf 
ă
tuiri, simpozioane etc., stenografia î 
ş
i g
ă
se
ş
teutilitatea
ş
i în alte domenii de activitate. Ea poate fi de un real folos atât la
ş
coal
ă
, cât
ş
i înmunca personal
ă
. De la însemn
ă
rile de tot felul la care suntem obliga
ţ
i s
ă
recurgem zi dezi
ş
i pân
ă
la munca mai complex
ă
de concep
ţ
ie
ş
i redactare, cum ar fi întocmirea dearticole, rapoarte, referate etc., folosirea unui scris mai rapid decât cel obi
ş
nuit estedeosebit de util
ă
. Dac
ă
stenograful cunoa
ş
te
ş
i limbi str 
ă
ine, serviciile pe care le poateaduce sunt
ş
i mai mari. Ca interpret, el poate utiliza stenografia, s
ă
redea exact, întraducere f 
ă
cut
ă
direct dup
ă
stenograme, cuvintele vorbitorului respectiv.Primele încerc
ă
ri de scris prescurtat, mai rapid decât cel obi
ş
nuit, dateaz
ă
din antichitate.Cea mai cunoscut
ă
metod
ă
este cea a lui Tiro, sclav eliberat al lui Cicero. Notele tironiene – denumire sub care este cunoscut acest prim sistem de scriere simplificat
ă
– constau înabrevieri conven
ţ
ionale, în num
ă
r foarte mare, grefate pe alfabetul latin. Prescurt
ă
riprecum
no
de la
num
ă
r 
,
P.S.
pentru
 post-scriptum
sau
&
pentru
et 
nu sunt altceva decât omo
ş
tenire a vechilor note tironiene. Stenografia propriu zis
ă
îns
ă
ia na
ş
tere abia înmomentul în care se creeaz
ă
un alfabet de sine st
ă
t
ă
tor, alc
ă
tuit special în acest scop.Primul sistem adev
ă
rat de stenografie a ap
ă
rut la începutul secolului al XVII-lea când JohnWillis a publicat în anul 1602 cartea „Arta stenografiei” (The Art of Stenography), creândastfel, odat
ă
cu noua scriere prescurtat
ă
,
ş
i numele ei. În secolele urm
ă
toare, stenografiacunoa
ş
te o mare dezvoltare. Apar sub diferite denumiri:
Tahigrafia – scrierea apid
ă
 
Brahigrafia – scrierea scurt
ă
 
Unele stenografii sunt
geometrice
– întrebuin
ţ
eaz
ă
linia dreapt
ă
, în diferite pozi
ţ
ii
ş
idimensiuni, cercul
ş
i fragmente ale lui (
ş
coala anglo-francez
ă
)
Alte stenografii sunt
cursive
– î 
ş
i constituie alfabetul din elemente ale scrisuluiobi
ş
nuit (
ş
coala german
ă
)
Notarea vocalelor se face diferit.
o
Literal – prin semne alfabetice ca
ş
i consoanele
o
Simbolic – prin modific
ă
ri ale semnelor consonantice sau ale tr 
ă
s
ă
turilor deleg
ă
tur 
ă
 
o
Diacritic – prin puncte
ş
i accente
 
- 2 -
Printre sistemele de stenografie mai cunoscute, a c
ă
ror utilizare nu s-a limitat numai la
ţă
rile de origine
ş
i care au dat na
ş
tere unor adev
ă
rate curente stenografice, sunt:
Taylor – 1786
Gabelsberger – 1834
Pitman – 1837
Duployé – 1867
Gregg – 1888La noi, odat
ă
cu revolu
ţ
ia de la 1848, stenografia este introdus
ă
datorit
ă
str 
ă
duin
ţ
ei lui C.A.Rosetti, care public
ă
la 12 august 1848 în ziarul „Pruncul român” o „În
ş
tiin
ţ
are” prin care seoferea „cu cea mai mare bucurie” s
ă
predea stenografia „tinerilor ce vor voi s-o-nve
ţ
e”,fiindc
ă
– dup
ă
p
ă
rerea lui – „a sosit timpul s
ă
aib
ă
 
ş
i românii o trebuin
ţă
de stenografie”.Munca lui a fost preluat
ă
de Enric Winterhalder, prieten, colaborator 
ş
i lupt
ă
tor political
ă
turi de Rosetti. Acesta din urm
ă
formeaz
ă
în anul 1861 primii stenografi parlamentari. Înacela
ş
i an, apare „Tratat de stenografie coordonat în limba român
ă
” de Elie Bosianu, unuldin elevii lui Winterhalder. Este prima carte de stenografie tip
ă
rit
ă
în
ţ
ara noastr 
ă
. A douaedi
ţ
ie a ap
ă
rut în 1864. Sistemul de stenografie predat de Rosetti
ş
i Winterhalder este celal lui Taylor, dup
ă
adapt
ă
ri franceze. În afar 
ă
de „tratatul” lui Bosianu, în acela
ş
i sistem,cunoscut impropriu sub numele de „Tondeur”, dup
ă
denumirea adapt
ă
rii franceze preluatede Winterhalder, mai apar, în aceast
ă
perioad
ă
de început, manualele lui D. P
ă
un (1878),C.C. Protopopescu (1891)
ş
i I.N. Harezeanu (1900). Pe lâng
ă
ace
ş
tia, printre pionieriistenografiei în
ţ
ara noastr 
ă
se mai num
ă
r 
ă
Demetriu R
ă
cuciu (1864)
ş
i Eugeniu Sucevanu(1872), cu adapt
ă
ri ale sistemului Gabelsberger, D. Stoenescu, care public
ă
în 1871 primulistoric al stenografiei la noi („Scurt
ă
dare de seam
ă
despre stenografia la români”)
ş
i HenriStahl, care d
ă
prima adaptare a sistemului Duployé la limba român
ă
(1898).
 
- 3 -
Henri Stahl (1877–1942)
va desf 
ăş
ura o vast
ă
activitate de r 
ă
spândire a stenografiei.Stenograf parlamentar (fost director general al stenografilor Adun
ă
rii Deputa
ţ
ilor) a înfiin
ţ
atprima societate de stenografie (1905)
ş
i prima revist
ă
stenografic
ă
(„Stenograful”, 1906–1907), precum
ş
i a primului sistem de stenografie românesc (1908).Ca obiect de studiu, stenografia figureaz
ă
din anul 1936, cu unele întreruperi, în planurilede înv
ăţă
mânt ale
ş
colilor medii cu profil economic (licee economice, licee comerciale etc.).Ea s-a predat
ş
i în unele institu
ţ
ii de înv
ăţă
mânt superior. O sus
ţ
inut
ă
activitate depopularizare a stenografiei s-a desf 
ăş
urat
ş
i în cadrul unor universit
ăţ
i populare
ş
i case decultur 
ă
în timpul comunismului. Cea mai important
ă
realizare a reprezentat-o înfiin
ţ
area în1955 a
Ş
colii tehnice de stenodactilografie (
Ş
coala de specializare postliceal
ă
desecretariat, stenodactilografie
ş
i comer 
ţ
exterior, pân
ă
în 1989).
RECOMAND
Ă
RI
 1.
Nu v
ă
gr 
ă
bi
ţ
i.
Scrisul stenografic se execut
ă
încet, calm. Viteza va veni cu timpul.Graba aduce nervozitate, oboseal
ă
, deformarea stenogramelor.2.
Scrie
ţ
i caligrafic.
Un dicton stenografic spune: „Bun stenograf, bun caligraf”. Semnelestenografie trebuie corect executate, cu respectarea strict
ă
a dimensiunilor 
ş
i aformelor stabilite, f 
ă
r 
ă
corect
ă
ri
ş
i reveniri asupra traseului.3.
Folosi
ţ
i la început caiete de matematic
ă
.
Pentru realizarea unei scrieri caligrafice sepot folosi caiete obi
ş
nuite de matematic
ă
. Caietul se împarte în dou
ă
coloane. Se vascrie numai pe paginile din dreapta, întâi se completeaz
ă
prima coloan
ă
, apoi a doua.La terminarea caietului, se întoarce caietul cu capul în jos, se r 
ă
suce
ş
te
ş
i secompleteaz
ă
tot pe coloane.4.
Scrie
ţ
i cu creion sau cu cerneal
ă
.
Se va scrie cu creionul (cu min
ă
moale, bineascu
ţ
it), sau cu cerneal
ă
(cu stilou, cu peni
ţă
sub
ţ
ire). Se va evita folosirea stilourilor cugel sau past
ă
.5.
Nu ap
ă
sa
ţ
i.
Ap
ă
sând, scrie
ţ
i mai încet
ş
i obosi
ţ
i mai repede.
Ţ
ine
ţ
i corect creionul înmân
ă
, f 
ă
r 
ă
s
ă
-l strânge
ţ
i, cu degetele întinse, nu chircite.6.
Citi
ţ
i
ş
i reciti
ţ
i stenogramele de cât mai multe ori.
Scrisul stenografic nu se cite
ş
temai greu decât scrisul obi
ş
nuit. U
ş
urin
ţ
a cu care-l citim pe acesta se datoreaz
ă
faptuluic
ă
am citit enorm de mult.
Ş
i în stenografie trebuie urmat acela
ş
i drum.7.
Folosi
ţ
i de îndat
ă
stenografia, prin aplicarea, în practic
ă
, a cuno
ş
tin
ţ
elor dobândite.
Intercala
ţ
i, pentru aceasta, în scrierea obi
ş
nuit
ă
, cuvinte stenografice pecare le cunoa
ş
te
ţ
i. Nu încerca
ţ
i s
ă
scrie
ţ
i de la început totul în stenografie. Mul
ţ
umi
ţ
i-v
ă
 cu împestri
ţ
area scrisului, prin folosirea în special a cuvintelor frecvente (
de,
ş
i, s
ă
, se,este, o, un, în, tot, din, pentru
etc.
)
 
ş
i a celor bine cunoscute. Trecerea de la scriereaobi
ş
nuit
ă
la cea stenografic
ă
trebuie s
ă
se fac
ă
treptat, pe m
ă
sura exerci
ţ
iului descriere
ş
i citire realizat.Sistemul prezentat aici este
sistemul Stahl simplificat
, pentru a-l face mai accesibil. El afost creat special pentru limba român
ă
 
ş
i poate fi folosit
ş
i pentru stenografierea în altelimbi. Exist
ă
mai multe c
ă
r 
ţ
i de înv
ăţ
at stenografia. Mie mi s-a p
ă
rut c
ă
 
metoda Stahl, îmbun
ă
t
ăţ
it
ă
 
ş
i simplificat
ă
de Aurel Boia
este cea mai adecvat
ă
metod
ă
de a înv
ăţ
arapid
ş
i corect stenografia.
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more