Dreptul la propria imagine
Imaginea persoanei reprezintă o valoare fundamentală prevăzutăşi garantată de Constituţie. Imaginea persoanei este esenţială pentru drepturileşi libertăţile ei cu implicaţii deosebite asupra gradului de satisfacere altrebuinţelor acesteia. Valoarea imaginii persoanei poate fi analizată sub aspectsocial, politic, economic, afectiv, etc. precum şi consecinţele acesteia asupra persoanei. Între celelalte drepturi şi libertăţii ale omului pe de o parte şidreptul la propria imagine al persoanei pe de altă parte există ointercondiţionare. Socotim că putem vorbi atât de un drept la propria imaginea persoanei fizice cât şi un drept la propria imagine a persoanei juridice.Protecţia vieţii intime, familiale şi private este asigurată şi princonsacrarea constituţională a
dreptului la propria imagine
. Astfel, în art. 30din Constituţie se prevede „Libertatea de exprimare nu poate prejudiciademnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici
dreptul la propriaimagine
.”
Dreptul la propria imagine
este un
drept fundamental
dar complementar al dreptului la viaţa intimă, familială şi privată. Lumea în caretrăim este o lume a imaginilor. În acest sens se mai foloseşte şi sintagma„civilizaţie a imaginii”.
„Oamenii nu reacţionează în funcţie de realitate, ci pe baza modului cum îşi reprezintă ei această realitate, a imaginilor pe care le poartă în minte”.Omul a studiat şi studiază realitatea folosind imaginea.Omul acţionează sau nu acţionează asupra realităţii folosind imaginea. Omulgândeşte, judecă creează folosind imaginea.
Imaginea
are la bază
informaţia
care la rândul ei se întemeiază pe date. Prin
date
înţelegem acele elemente deraportare temporală, spaţială, materială, obiectuală, între două entităţii. Cânddatele necunoscute sunt aduse la cunoştinţă cuiva aducând elemente de noutateatunci acestea devin informaţii. De multe ori oamenii sunt ajutaţii să aibăanumite imagini bazate pe anumite informaţii formate din anumite date carecorespund mai mult sau mai puţin realităţii şi servesc sau deservesc anumiteinterese influenţându-le acţiunea, inacţiunea. Memoria primeşte, reţine,construieşte, redă un număr mai mare sau mai mic de imagini care pot fiabstracte, virtuale, mai mult sau mai aproape de realitatea percepută,concepută, şi reflectată. Luptăm pentru a construi imagini, suntem atraşi saurespinşi de imagini, cumpărăm şi vindem imagini, ne hrănim sau hrănim cuimagini. Imaginea, rezultatul folosirii imagini poate fi un act creator şi având la bază informaţii valoroase, poate fi preţuită, valorificată. Imaginea rezultat al prelucrării informaţiei poate fi un element important al puterii. Prelucrarea
imaginii poate da naştere la noi informaţii valoroase, ce pot constitui elementeale unei noi imaginii valoroase. Imaginea se obţine de regulă prin consum deenergie, timp, materie etc., şi ca urmare poate avea valoare economică,spirituală, afectivă etc. Or această însuşire a imaginii o poate face obiect alaproprieri, al dreptului de proprietate asupra acesteia. De pildă în art.2 viii alConvenţiei de la Stockholm din 1967 pentru constituirea OrganizaţieiMondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI)
dreptul de proprietateintelectuală
273
este definit ca fiind „drepturile referitoare la operele literare,artistice şi ştiinţifice, interpretările artiştilor interpreţi şi execuţiile artiştilor executanţi, fonogramele şi emisiunile de radiodifuziune, invenţiile în toatedomeniile activităţii umane, descoperirile ştiinţifice, desenele şi modeleleindustriale, mărcile de fabrică, de comerţ şi de serviciu şi denumirilecomerciale, protecţia împotriva concurenţei neloiale şi toate celelalte drepturiaferente activităţii intelectuale în domeniul industrial, ştiinţific, literar şiartistic.”
Alvin Toffler arăta:„Cunoaşterea, violenţa, avuţia şi relaţiile dintreele, definesc puterea în societate… Cunoaşterea mai serveşte şi ca multiplicator al averii şi al forţei.”
Or cunoaşterea are la bază informaţia şi imaginea. Pede altă parte imaginea socială are la bază informaţia reflectată mai mult saumai puţin corect în imagine. O imagine poate fi formată de una sau mai multeimagini şi ca urmare aceasta este influenţată sau determinată de imaginilecomponente. De aceea credem că se poate vorbii de un
drept la o imaginecorectă
pentru că drepturile şi libertăţile se pot realiza numai atunci cândacţiunile şi inacţiunile au la bază imagini corecte, fidele realităţii. PotrivitDEX. prin
imagine
se înţelege reflectarea de tip senzorial a unui obiect înmintea omenească sub forma unor senzaţii, percepţii sau reprezentări;reflectarea artistică a realităţii prin sunete, cuvinte, desen, pictură, sculptură,etc.
Conform dicţionarului de neologisme prin imagine se înţelege forma dereprezentare în conştiinţă a realităţii înconjurătoare pe baza senzaţiilor dobândite cu ajutorul simţurilor; reprezentare a unui obiect obţinută dinreunirea razelor luminoase emanate de la un alt corp şi reflectate de altul;reprezentare plastică a unei fiinţe, a unui obiect etc. făcută prin fotografiere, prin desen etc.; reflectarea artistică a unui obiect, a unui peisaj etc., făcută prinsunete, prin cuvinte, prin culori etc.
Deci imaginea este o reprezentare, oreflectare mai mult sau mai puţin precisă a realităţii, fie mentală fiematerială.
Imaginea poate fi şi ceva închipuit care reprezintă o construcţie oconcepţie ce nu are corespondent în realitatea prezentă ci în cea trecută sau poate în realitatea viitoare. Aici s-ar putea vorbi de creaţie şi de imaginerezultat al creaţiei. Socotim că în raport de subiecţii imagini putem vorbi dedouă categorii de imagini.
O primă categorie ar fi
imaginea obiectuală
ca o reflectare a unuiobiect
de un alt obiect sau mulţime de obiecte. O a doua categorie ar fi
imaginea mentală
a unui obiect, o reprezentare în conştiinţă a realităţiiînconjurătoare pe baza senzaţiilor dobândite cu ajutorul simţurilor şi algândirii, raţiunii, judecăţii. După autorul imaginii am putea vorbi de o
imagineindividuală
de o
imagine de grup
de o
imagine socială
.
Imaginea socială apersoanei
, precum şi
imaginea socială a organizaţiei
influenţează performanţele acestora, şi este în strânsă legătură cu valorile materiale sauspirituale pe care persoana sau organizaţia le deţine sau le creează precum şicu nivelul de satisfacere a trebuinţelor.
De pildă
imaginea unui demnitarpublic
este o
imagine complexă
care cuprinde trei categorii de imagini diferiteca urmare a unei origini diferite respectiv: a)
imaginea publică proprie
; b)
imaginea demnităţii publice pe care o deţine;
c)
imaginea de om politic
;Această descompunere a imaginii ajută la alegerea modalităţilor şi mijloacelor cele mai eficace de protecţie a imaginii. De asemenea o astfel de analiză aimaginii are o importanţă deosebită în viaţa politică, viaţa statală, viaţaeconomică şi nu în ultimul rând viaţa socială. În cadrul imaginii anumiteînsuşirii reflectate, înrudite, definitorii pot exprima anumite
categorii
ca:onoarea, reputaţia, demnitatea, seriozitatea, fermitatea, marca, etc. Prin
onoare
în sens obiectiv se înţelege acele însuşiri care exprimă gradul de integritatemorală, probitate, corectitudine, de respectare a îndatoririlor obligaţiilor justecu orice preţ, demnitate şi cinste, recunoscute de societate ca urmare areflectării în conştiinţa acesteia.
281
Onoarea presupune respectarea a o serie de principii şi valori printre care şi respectă pentru a fi respectat.
Reputaţia
este o rezultantă şi în acelaşi timp componentă a imaginii publice, noţiune prin care înţelegem stima, respectul, consideraţia,dezaprobarea faţă de o persoană ca urmare a reflectării unor anumite însuşiri(cum ar fi de pildă de ordin personal, politic, profesional, funcţional,autoritarinstituţionaletc.) în mentalul colectiv. Uneori reputaţia este un element esenţialal imaginii profesionale cum ar fi imaginea de medic
282
, imaginea de procuror,imaginea de profesor, imaginea de demnitar etc.
Demnitatea
persoanei este dată de gradul de autoritate moralărecunoscută de colectivitate, iar demnitatea publică este dată de gradul deautoritate instituită de lege pentru înalte funcţii publice în vederea reflectării caatare în mentalul colectiv. Ca urmare se poate vorbi de o
imagine favorabilă
sau de o
imagine nefavorabilă
ori de
imagine dezirabilă sau indezirabilă
înfuncţie de consecinţele acesteia sub toate aspectele. În funcţie de caracterul
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
More From This User
Notes
Load more
