Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
a I-Viii. Dmu_dmm

a I-Viii. Dmu_dmm

Ratings: (0)|Views: 48|Likes:
Published by ancalehaceanu7978

More info:

Published by: ancalehaceanu7978 on Jun 07, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/06/2011

pdf

text

original

 
 1
MINISTERUL EDUCA
Ţ
IEI
Ş
I CERCET
Ă
RII
ARIA CURRICULAR
Ă
:
 MATEMATIC 
 Ă 
 
 Ş 
 I 
 Ş 
TIIN 
Ţ 
 E
 
MATEMATIC
Ă
 
CLASELE I – VIII
 PROGRAM 
 Ă 
 
 Ş 
COLAR
 Ă 
PENTRU ELEVII CU DEFICIEN 
ŢĂ 
MINTAL
 Ă 
 
 Ş 
OAR
 Ă 
 
 Ş 
 I MODERAT 
 Ă 
 
 Aprobat 
ă 
prin Ordin M.E.C. nr. _____________
Ia
ş
i, 2005
 
 2
ARGUMENT
În contextul m
ă
surilor de reform
ă
curricular
ă
se înscriu
ş
i demersurile deadaptare/modificare a programelor
ş
colare pentru înv
ăţă
mântul special. Descongestionareacon
ţ
inuturilor este dictat
ă
de ra
ţ
iuni formative, pentru ca elevul cu dizabilit
ăţ
i (cerin
ţ
e educativespeciale) s
ă
dobândeasc
ă
abilit
ăţ
ile fundamentale de a opera
ş
i de a aplica achizi
ţ
iile
ş
colare însitua
ţ
ii practice de via
ţă
.Stabilirea obiectivelor cadru, a obiectivelor de referin
ţă
, activit
ăţ
ilor de înv
ăţ
are,con
ţ
inuturilor înv
ăţă
rii
ş
i standardelor curriculare de performan
ţă
pentru programa de matematic
ă
 ce urmeaz
ă
a fi parcurs
ă
de c
ă
tre
ş
colarii cu deficien
ţă
mintal
ă
u
ş
oar
ă
 
ş
i moderat
ă
din ciclulprimar
ş
i cel secundar al
ş
colii speciale, trebuie s
ă
 
ţ
in
ă
cont de particularit
ăţ
ile psiho-intelectualeale acestor beneficiari.Speciali
ş
tii care predau în
ş
coli speciale sunt familiariza
ţ
i cu aspectele ce
ţ
in de specificulgândirii deficientului mintal, aspecte dintre care le vom men
ţ
iona doar pe cele în care se reflect
ă
 formarea
ş
i operarea cu ra
ţ
ionamente de tip matematic
ş
i care determin
ă
conceperea demersurilormetodice la nivel curricular.Elevul cu deficien
ţă
mintal
ă
u
ş
oar
ă
 
ş
i / sau moderat
ă
(în suficiente cazuri
ş
i cu deficien
ţ
easociate) dispune de o gândire concret-situativ
ă
, bazat
ă
pe înv
ăţ
are mecanic
ă
a ac
ţ
iunilor
ş
i alimbajului celor din jur. Ra
ţ
ionamentele lui sunt incomplete, f 
ă
r
ă
semnifica
ţ
ie, par
ţ
iale, cuasocia
ţ
ii automate, superficiale. Acest elev are dificult
ăţ
i, uneori majore, în realizareaconexiunilor, similitudinilor, reversibilit
ăţ
ii sau ireversibilit
ăţ
ii.Deloc neglijabil este fenomenul de regresare la stadii inferioare de dezvoltare cognitiv
ă
.Deficientul mintal oscileaz
ă
, uneori, între dou
ă
nivele de dezvoltare: de exemplu poate fi capabilde opera
ţ
ii concrete într-un domeniu iar, în altul, r
ă
mâne la stadiul intuitiv. De pild
ă
, poate ficapabil s
ă
efectueze opera
ţ
ii cu grupuri de elemente dup
ă
criteriul culoare, dar nu
ş
i dup
ă
criteriulform
ă
(mai ales diferen
ţ
ieri triunghi-dreptunghi) pe care le rezolv
ă
corespunz
ă
tor ra
ţ
ionamentuluiintuitiv.Iluzia c
ă
deficientul a achizi
ţ
ionat o anumit
ă
no
ţ
iune/concept este dovedit
ă
în momentul în care aceasta trebuie s
ă
opereze cu conceptele matematice pentru a solu
ţ
iona probleme practice,din experien
ţ
a cotidian
ă
. În realitate, ne g
ă
sim în situa
ţ
ia unui fals progres, deficientul mintalacumulând mecanic no
ţ
iuni, f 
ă
r
ă
a fi capabil s
ă
opereze cu ele.Din experien
ţ
a practic
ă
am putut constata faptul c
ă
deprinderile de operare cu conceptematematice ale elevului cu deficien
ţă
mintal
ă
se formeaz
ă
lent
ş
i greoi, stereotip, rigid. Acesta areritm de înv
ăţ
are lent
ş
i adeseori manifest
ă
incapacit
ăţ
i de a valorifica stiluri noi prin reluareamodurilor de ra
ţ
ionament deja consolidate.Toate aceste restric
ţ
ii dictate de particularit
ăţ
ile psiho-cognitive ale elevului cu deficien
ţă
 mintal
ă
moderat
ă
oblig
ă
speciali
ş
tii care deruleaz
ă
procesul de predare-înv
ăţ
are în
ş
coli speciale,s
ă
regândeasc
ă
 
ş
i s
ă
adapteze permanent strategiile educa
ţ
ional-recuparatorii
ş
i terapeutice. Nu întâmpl
ă
tor ne-am oprit la
 joc
ca activitate de înv
ăţ
are fundamental
ă
 
ş
i care r
ă
mâne pentrudeficientul mintal forma cea mai accesibil
ă
a procesului didactic-recuperator.Prin convertirea situa
ţ
iei de joc în situa
ţ
ie de înv
ăţ
are, elevul deficient mintal din ciclulprimar are acces la modele de tip cognitiv. Astfel, plecând de la forma de joc, înv
ăţ
are de tipexplorator, manipulativ, deficientul mintal ajunge s
ă
cunoasc
ă
obiectele care-l înconjoar
ă
 
ş
i-
ş
iorganizeaz
ă
stimulii prin antrenament de tip matematic (fapt care-l ajut
ă
în final, în organizareasa mintal
ă
).Prin joc se poate ob
ţ
ine înt
ă
rirea comportamentelor
ş
i ra
ţ
ionamentelor corecte
ş
i, poate celmai important aspect didactico-formativ, motivarea copilului deficient spre explorare
ş
icunoa
ş
tere.
 
 3Jocul, ca înv
ăţ
are
ş
i terapie, se înscrie în noua tendin
ţă
de evolu
ţ
ie a strategiilor depredare-înv
ăţ
are-evaluare
ş
i care dezvolt
ă
copilului capacitatea de observare, de analiz
ă
 
ş
i deexersare a operatorilor logici. Predare-înv
ăţ
area prin joc porne
ş
te de la contextul
ş
colar pân
ă
lacontextul social-integrator, în scopul compens
ă
rii personalit
ăţ
ii deficientului mintal
ş
i abilit
ă
riiacestuia cu modalit
ăţ
i de ac
ţ
iune în situa
ţ
ii cotidiene.Activit
ăţ
ile de înv
ăţ
are prin joc a matematicii de c
ă
tre deficientul mintal, presupunealegerea corect
ă
a tipului de joc care vizeaz
ă
acea sarcin
ă
didactic
ă
ce-i poate dezvoltasubiectului înv
ăţă
rii gândirea matematic
ă
. Am specificat activit
ăţ
i de înv
ăţ
are precum: jocuri demanipulare, jocuri grafice (preliminare, de divertisment, de înv
ăţ
are a grafiei cifrelor), jocuri deculori
ş
i forme, jocuri de dezvoltare
ş
i stimulare a aten
ţ
iei
ş
i memoriei, jocuri pentru formareareprezent
ă
rilor mintale, asocia
ţ
iilor, ra
ţ
ionamentelor, combin
ă
rilor, jocuri pentru formareaoperatorilor prelogici la nivelul opera
ţ
iilor concrete (comparare, asociere, ordonare, clasificare,scriere).În elaborarea acestei programe de matematic
ă
am încercat s
ă
reflect
ă
m
ş
i caracterulstimulativ al evalu
ă
rii cuno
ş
tin
ţ
elor matematice, accentul fiind nu numai pe achizi
ţ
ii ci mai alespe:
atitudini, comportamente, abilit
ăţ
i
.„Lectura” acestei programe se vrea un demers flexibil, cadrul didactic având reperelecurriculare la nivel mediu
ş
i operând diferen
ţ
ieri, adapt
ă
ri în func
ţ
ie de particularit
ăţ
ile clasei
ş
iale elevului cu care lucreaz
ă
.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->