Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
Structura creierului
Creierul este un organ cu totul exceptional. In plus de a controla functiunileautonome ale corpului (ritmul cardiac, respiratia si digestia), creierul interpreteazasemnalele exterioare captate de simturi, este centrul emotiilor si al sentimentelor, sicontroleaza deasemeni activitati cerebrale mai « inalte » ca gandirea, ratiunea,imaginatia etc.). Descrierea capacitatilor acestui organ este un subiect vast din carenu voi alege decat trei aspecte: anatomia creierului, functionarea celulelor nervoasesi diferentele intre creierul animalelor si cel al oamenilor.
 
Elemente de anatomie
(Figura 1)Intregul sistem central nervos este continut in craniu si in coloana vertebrala. Incraniu se gaseste
encefalul
, in coloana ver-tebrala,
maduva spinarii
. Ence-falul,popular numit creier, este compus din doua
emisfere cere-brale
- separate in parteasupe-riora printr-o fisura adanca dar unite, in partea inferiora, in
corpul calos
-, din
cerebel
si din
trunchiul cerebral
care reuneste « creierul » cu maduva spinarii. Subtrunchiul cerebral se gasesc
talamusul
- prin care trec marile cai senzoriale - si
hipotalamusul
care este centrul principalelor pulsiuni (foamea, setea si dorintasexuala).In medie, encefalul cantareste 1330 g si ocupa un volum de cca 1600 cm
3
.
Cortexulcerebral
masoara cca 3 mm de grosime si cca 2000 cm
2
de suprafata cand esteintins pe un plan. Ca aspect, cortextul este compus din patru
loburi
principale: lobulfrontal (catre fata), lobul occipital (catre spate), lobul temporal (catre tample) si lobulparietal (partea superiora). Fiecare lob se imparte in zone numite
circumvolutiuni
.Ca exemplu, lobul parietal contine trei mari circumvolutiuni.
1
 
Mesajele primite din exterior si transmise de simturile noastre ajung in zone preciseale creierului. Astfel, imaginile, sunetele si senzatiile tactile ajung, respectiv, in lobulocci-pital, in partea superioara a lobului temporal si in partea anterioara a lobuluiparietal. Deasemeni, actiunile asupra lumii exterioare se exercita prin muschi caresunt coman-dati dintr-o zona precisa din partea posterioara a lobului frontal. Asacum am indicat mai sus, zonele creierului direct implicate in perceptia simturilor sizona motrice sunt numite «zone primare». Alaturi de zonele primare se gasesec«zonele secundare» in care are loc «decodajul» informatilor primite in zoneleprimare. Restul creierului este compus din «zone asociative».
Cortexul asociativeste organizatorul mintii.
Elementul constitutiv al creierului este celula nervoasa sau
neuronul
(Figura 2).Creierul contine un numar impre-sionant de neuroni, cca 100 de miliarde. Ca toatecelelalte celule (vezi articolul «
Structura celulei vii 
», in
Tribuna Noastra,
no 53),neuronul are componentele obisnuite ale unei celule dar membrana lui are oconfiguratie particulara, foarte complicata : din corpul celular pleaca nenumarateramificatii arborescente numite
dendrite
precum si un ele-ment extrem de lung,numit
axon.
Ca dimensiuni, corpul celular are un diametru de cca 10-50 miimi de milimetru,lungimea unei dendrite este de cca 1 mm, pe cand un axon poate atinge 1000 mm.Diametrul unui axon este practic constant pana la extremitate unde axonul se
2
 
imparte intr-un mare numar de ramificatii care se fixeaza pe dendritele altor celulenervoase sau pe celule musculare.Zona de contact intre un axon si o dendrita se numeste
sinapsa
si masoara numai 2milionimi de cm de latime. In medie, un neuron are 10 000 de sinapse ceea ceinseamna ca in creier pot exista cca 1000 de trilioane (10
15
) de zone de contact intreneuroni, o cifra fabuloasa (desi omul pierde cu timpul o buna parte din sinapse, vomvedea de ce, ii raman totusi in viata adulta intre 100 si 500 de trilioane de sinapse).Prin aceste sinapse se transmit semnalele electrice care constitue activitatea fizica(si psihica) a creierului.Fiecare neuron poate fi considerat ca o unitate de tratare de informatii, ca o micacen-trala telefonica si ca un mic microprocesor, iar axonul ca un fel de cablutelefonic. Sinapsele pot fi comparate cu mici telefoane individuale prin care setransmit infor-matile. Aceste Informatii provin de la dendrite. In functie de acesteinformatii, celula trimite – sau nu – «decizia» ei (sub forma de impuls electric asacum vom vedea mai jos) la neuronii de care este legata prin axonul ei.Un mare numar de axioni sunt inconjurati de o teaca formata din «mansoane» de 1mm de lungime fiecare, si compusa dintr-o substanta alba numita
mielina
care dacreierului unul din aspectele sale caracteristice (celalalt este dat de corpul celular,cenusiu). Aceasta structura particulara mareste cu mult conductanta fluxului nervos.In ceeace priveste
nervii
, acestia sunt
fibre
compuse din celule nervoase. Existadoua feluri de fibre: motrice si senzitive. Primele sunt compuse din celule nervoasesituate in maduva spinarii si a caror axioane ajung in muschi. Se numesc
moto-neuroni
. Celelalte, sunt compuse tot din neuroni dar acestia au o forma particulara,in forma de T: din corpul celular pleaca un sigur « brat » care se desface foarterepede in doua prelungiri, axonul ducand la maduva spinarii si o dendrita ducand laperiferie (piele, retina, etc.). Astfel, informatiile exterioare ajung de la periferie lacreier, via maduva osoasa, pe cand ordinele trimise muschilor parcurg drumul invers.
Functionarea celulelor nervoase
Celule nervoase, asemanatoare la toate fiintele, functioneaza, toate, dupa acelasiprincipiu, simplu de rezumat dar extrem de complicat de explicat in detaliu: cand ocelula este “excitata”, ea produce un impuls electric (Figura 3) care se propaga de-alungul ei, apoi, de la o celula la alta.
3
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more