Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
32Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
REGIMURILE POLITICE

REGIMURILE POLITICE

Ratings: (0)|Views: 2,426|Likes:
Published by LyonCezar

More info:

Published by: LyonCezar on Jun 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/19/2014

pdf

text

original

 
REGIMURILE POLITICE
Principiul separatiei puterilor in stat
Ideea separatiei puterilor , competentelor in stat a fost sustinuta de-a lungul istoriei deAristotel, de John Locke si de alti ganditori, fiind fundamentata de Ch. Montesquieuin 1748 in “L’Esprit des lois” (Despre spiritul legilor)
Principiul separatiei puterilor in stat la Aristotel
“In orice stat sunt trei parti, de care legiuitorul se va ocupa, daca e intelept, sa leranduiasca cat mai bine, avand in vedere, mai inainte de orice, interesele fiecaruia.Aceste trei parti, o data bine organizate, statul intreg este, in mod necesar, bineorganizat el insusi (…). Cea dintai dintre aceste parti este
adunarea generala
caredelibereaza cu privire la afacerile publice; a doua este
corpul magistratilor
(inaltilor functionari), caruia trebuie sa I se hotarasca natura, atributiile si modul de numire; atreia este
corpul judecatoresc
.”
Principiul separatiei puterilor in stat la Jean Bodin si John Locke
J. Bodin atrage atentia asupra pericolului de a se intruni, in mainile aceluiasi titular, puterea legiuitoare si cea judecatoreasca.
“pentru fragilitatea umana, tendinta de a pune mana pe putere ar fi prea mare dacaaceleasi persoane care au puterea de a face legile ar avea, de asemenea, in mainile lor si puterea de a le executa; (…) este, prin urmare, necesar ca totdeauna sa fie inactivitate o putere care sa vegheze la executarea legilor care au fost facute si caretrebuie sa ramana in vigoare. Si astfel, puterea legislativa si puterea executiva ajungadesea sa fie separate.” (J. Locke)
Conceptia lui Montesquieu - 1
Montesquieu considera ca libertatea politica a indivizilor poate fi protejata cel mai bine in acel sistem in care puterile sunt separate si pot sa se limiteze reciproc.
In opinia ganditorului francez, pentru ca cetatenii sa se bucure de libertate politicatrebuie ca guvernamantul sa fie astfel organizat incat un cetatean sa nu se teama de altcetatean.
Montesquiei remarca: “Experienta de totdeauna ne invata insa ca orice om care detineo putere este inclinat sa abuzeze de ea” si ca el merge pana acolo unde gaseste limite.
Conceptia lui Montesquieu -2
Exista in fiecare stat trei feluri de puteri:
 puterea legislativa,
 puterea executiva si
 puterea judecatoresca“Totul ar fi pierdut daca acelasi om ar exercita aceste trei puteri”, pe cea de a face legi, pecea de a aduce la indeplinire hotararile obstesti si pe cea de a judeca infractiunile saulitigiile dintre particulari.Totusi, cele trei puteri trebuie sa colaboreze, in interesul colectivitatii etatice: “elles (les pouvoirs) sont forcees d’aller de concert”.1
 
Exigentele principiului separatiei puterilor in stat
Existenta
a trei organe separate care sa exercite, cu titlu principal, fiecare o anume putere, competenta: legislativa, executiva sau jurisdictionala
Aceste trei organe trebuie sa se
controleze
reciproc
Cele trei puteri trebuie sa
colaboreze
in vederea bunei guvernari
Aplicarea principiului separatiei puterilor in stat
Initial, principiul separatiei puterilor in stat a fost folosit pentru reducerea autoritatiimonarhului.
Ulterior, principiul a fost utilizat in “competitia” dintre legislativ si executiv, fiecaredetinand o pozitie privilegiata intr-o epoca sau alta.
Puterea judecatoreasca a fost deseori ignorata in aceasta “lupta” motivat de caracterulei difuz.
Limitele principiului separatiei puterilor in stat
Teoria lui Montesquieu a fost criticata de-a lungul timpului cu argumente variate:
Intr-un stat exista mai mult de trei puteri, ca functiile statului sunt multiple sirealizate de un numar mai mare de organe care se controleaza si colaboreaza intreele;
Acelasi organ (autoritate) exercita doua-teri functii. Spre exemplu, parlamentulare functia legislativa, dar si atributii executive; guvernul este organ executiv, dar indeplineste si o functie legislativa etc.;
Astazi lupta principala nu se mai poarta intre parlament si guvern, ci intre partidulde la putere si cel din opozitie.
Regimurile politice
Regimul politic defineste forma de putere etatica anvizajata concomitent sub aspectulscopurilor pe care si le propune si al modului in care ester exercitata.
Regimul politic defineste modul de organizare si exercitare a puterii politice apreciatedintr-o dubla perspectiva:1) Realizarea principiului separatiei puterilor in stat si 2)natura raporturilor dintre puterea etatica si cetateni, participarea acestora la luareacelor mai importante decizii la nivel central si local.
Cateva precizari privind regimurile politice
Problema regimului politic este subsecventa celei privind separatia puterilor in stat,
Principiul separatiei puterilor in stat nu este nici unicul, nici cel mai importantelement definitoriu al regimului politic.
Principiul separatiei puterilor in stat trebuie anvizajat din perspectiva principiuluisuveranitatii poporului
Separatia puterilor in stat trebuie privita in stransa legatura cu principiul realizarii puterii poporului prin reprezentanti.
Puterea de stat este o enitate ce are anumite competente care trebuie repartizate unor autoritati astfel incat sa se realizeze cat mai deplin puterea poporului.2
 
Interpretarea principiului separatiei puterilor in stat si “clasificarea” regimurilorpolitice
In functie de modul in care a fost interpretat principiul ( punandu-se accentul pecontrolul recipoc sau pe colaborarea dintre puteri), de modul in care s-au conturatraporturile dintre cele trei categorii de organe si in functie de raporturile dintre stat sicetatean s-au creat mai multe regimuri politice.
Regim politic / sistem politic
Olivier Duhamel distinge intre “regim politic” si “sistem politic”
“numim
regim politic
ansamblul regulilor constitutionale” relative la organizarea sifunctionarea puterilor statului. Ex.: regim prezidential, regim parlamentar, regimsemiprezidential
“numim
 sistem
, exercitiul puterii asa cum rezulta acesta din practica institutionaladominanta”. Ex.:sistem guvernamentalist, sistem prezidentialist, sistem parlamentarist
Clasificarea regimurilor politice 1
Regimuri politice -democratice si-nedemocratice (totalitare, autoritare)
Regimuri politice –clasice (reprezentative):regim parlamentar,regim prezidential,regim de adunare,regim directorial,regim mixt si- alte regimuri
Clasificarea regimurilor politice 2
Clasificarea regimurilor politice dupa Ch. Debbasch:- Regimuri politice in care se realizeaza o confuzie a puterilor in profitul legislativuluisau a executivului:- regimul de adunare- regimul socialist (marxist)- Regimuri politice in care se realizeaza separatia puterilor in stat:- regimul prezidential- regimul parlamentar - regimul mixt
Regimul prezidential.
 
Trasaturi fundamentale
Executivul este monist (presedintele este si seful statului si seful guvernului)
Principiul separatiei puterilor a fost, initial, riguros aplicat.
 Nu exista raspundere solidara a guvernului in fata parlamentului si nici dizolvarea parlamentului
Instanta suprema constituie o adevarata putere in stat
Evolutia regimului prezidential
3

Activity (32)

You've already reviewed this. Edit your review.
Axel Alex liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Adriana Sterian liked this
Mariana Mustuc liked this
Flori Gabriela liked this
Roxana Radu liked this
Danna Daniella liked this
Arcana Mihaela liked this
Cazacu Diana liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->