Professional Documents
Culture Documents
-Referat -
Unităţi montane
a. Unităţi alpine – formate din lanţuri montane individualizate şi masive despărţite
forma a două culmi paralele despărţite de Valea Tundjei. Altitudinea maximă este de
2376 m în vârful Botev.
- Munţii Pindului – situaţi în sudul Peninsulei Balcanice, orientaţi pe direcţia nord-sud,
au un relief carstic bine dezvoltat, iar altitudinea maximă este de 2911 m în vârful
Olimp.
b. Unităţi caledonice
- Munţii Scandinavici – lanţ de munţi caledonici orientaţi pe direcţia generală nord-est
c. Unităţi hercinice
- Munţii Ural – este cel mai lung lanţ de munţi din Europa (peste 2000 km) situat la
limita dintre Europa şi Asia. Sunt orientaţi pe direcţia generală nord-sud, au
altitudinea medie de peste 600 m şi au înfăţişare de deal, altitudinea maximă de
1894 m (vârful Narodnaia). Relieful se desfăşoară sub formă de culmi paralele şi
cuprinde trei sectoare: sectorul nordic cu piscuri, morene şi văi glaciare; sectorul
central cu relief carstic şi vulcanic şi sectorul sudic cu aspect deluros, o peneplenă
intens fragmentată de văi.
Unităţi de podiş
a. pe structuri vechi (Podişul Doneţk, Podişul Central Rus, Podişul Dobrogei);
b. pe structuri caledonice (Podişul Norland, Podişul Smaland, Podişul Finlandei)
sunt puternic modelate de glaciaţia de calotă din pleistocen.
- Podişul Norland ocupă jumătatea nordică a Suediei, este uşor înclinat de la vest
fost separaţi de grabenul Rinului. Au altitudini medii de circa 1400 m şi sunt puternic
erodaţi de agenţii externi;
-Masi vul Şi stos Renan – orientat pe direcţia est-vest, are altitudini cuprinse între 600
şi 800 m. În craterele vechi ale vulcanilor din regiunea Eiffel se păstrează lacuri de
crater numite maar.
Unităţi de câmpie
a. Câmpii fluvio-glaciare
b. Câmpii fluvio-lacustre
- Câmpia Română – este cea mai mare câmpie din România, se dezvoltă pe stânga
Dunării, de la Drobeta-Turnu Severin până la Galaţi. Câmpia aparţine vastei arii
depresionare dintre Platforma Moesică şi orogenul carpatic şi s-a format prin
colmatarea succesivă a unui bazin lacustru, în timpul cuaternarului timpuriu şi mediu.
O trăsătură dominantă o constituie frecvenţa loessului şi a depozitelor loessoide pe
toată întinderea câmpiei fapt care a dus la apariţia crovurilor.
- Câmpia Panonică – situată pe cursul mijlociu al Dunării, în Bazinul Panonic, s-a
format prin colmatarea Mării Panonice. Are un fundament faliat şi căzut în trepte, cu
compartimente mai joase (sub 150 m), şi mai înalte (între 150 şi 300 m) dominate de
masive cristaline şi munţi insulari (Bakony 704 m, Vertes 480 m,). Câmpia prezintă
mai multe diviziuni: Câmpia Tisei, Câmpia Dunării de Mijloc (a Cumaniei), Câmpia
Bratislavei etc. Este traversată de Dunăre şi câţiva afluenţi mai importanţi ai acesteia:
Tisa, Drava, Sava şi Morava.
- Câmpia Padului – situată în nordul Italiei, între Munţii Alpi în nord, Munţii Apenini
la
sud, Marea Adriatică şi Munţii Dinarici la est. Câmpia Padului a apărut prin
colmatarea unui fost golf marin cu depozite aduse de râuri din Munţii Alpi şi Apenini.
Napoleon Bonaparte a numit-o ,,cea mai fertilă câmpie a lumii” şi reprezintă într-
adevăr principala zonă agricolă a Italiei.
relieful este dominat de formele rezultate din procesul de acumulare glaciară care se
întrepătrund cu cele fluvio-glaciare. O caracteristică a acestei câmpii este şi faptul că
marile fluvii au dispunere nord-sud: Nipru, Don, Volga etc.