Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
81Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Gandirea Poate Schimba Modul in Care Trupul Nostru Poate Lupta Cu Bolile

Gandirea Poate Schimba Modul in Care Trupul Nostru Poate Lupta Cu Bolile

Ratings: (0)|Views: 379|Likes:
Published by Costi

More info:

Published by: Costi on Jun 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/06/2013

pdf

text

original

 
Gandirea poate schimba modul in caretrupul nostru se lupta cu bolile - arata noi cercetari
 
D
e Ronald KotulakSursa: Chicago Tribune
 Medicina occidentala disocia, in Evul Mediu, mintea de trup, cand exista odiferenta de opinii intre matematicianul si filosoful francez Rene Descartes,care sustinea ca lumea materiala reprezinta baza a tot ce ne inconjoara, siBiserica Catolica care insista asupra puterii morale ca fiind creatia sufletului.
 
Dar, Descartes ale carui scrieri au fost introduse in Anexa Cartilor Interzise aleBisericii in anul 1667, considera ca cele doua interactioneaza in creier.Folosindu-se de o capacitate analitica extraordinara Descartes a ajuns laconcluzia ca "mintea este intr-un mod atat de intim dependenta de conditiile sirelatiile dintre partile corpului uman, incat orice om care va reusi sastapaneasca aceste elemente va revolutiona medicina".
 
Desi a fost nevoie de cateva secole, doctorii si psihologii au descoperit recentca mintea poate imbunatati procesul de vindecare a corpului, intr-un mod incare medicina traditionala nu va putea niciodata.
 
Spre deosebire de notiunile din trecut cu referire la conexiunea dintre minte sitrup, care se bazau in mare parte pe povesti de fictiune, oamenii de stiinta potastazi confirma ceea ce numai Descartes a putut cu cateva secole in urma:gandurile noastre sunt capabile de a produce schimbari radicale de ordinchimic si fizic ce ne afecteaza in mod direct sanatatea.
 
Psihologii sanatatii
 
Spitalele din ziua de azi angajeaza si promoveaza psihologi pentru a gasimetode noi de a trata pacientii cu boli comune gen cancer, probleme cardiacesi probleme intestinale.
 
Astfel, doctorii au ajuns la o concluzie pe care multi o neaga sau refuza sa oadmita: gandurile unui pacient pot afecta procesul de vindecare si efectulplacebo nu este un exercitiu de bine dispunere, ci o reactie biologica acreierului fata de boli.
 
"De-a lungul ultimelor decenii, dovezile empirice ale reactiei organismului laefectul placebo s-au adunat, iar oamenii din ziua de azi sunt mult mai dispusisa imbratiseze aceasta metoda de vindecare" spune Kim Lebowitz, primulpsiholog angajat cu norma intreaga la un spital specializat pe boli de inima(Northwestern Memorial, Chicago).
 
 
"Psihologii sanatatii" nu sunt ca psihiatrii care incearca sa gaseasca origineaproblemelor emotionale in copilarie. Medicina complementara care o practicaei se bazeaza pe studii care ne arata ca: stresul, anxietatea si depresiile,pentrucare 60% din pacienti merg la medici, pot dauna corpului in egala masura cumicrobii, dietele, lipsa exercitiului sau obezitatea.
 
Un rezervor intact de vindecare
 
Patricia Mumby, profesor asistent in departamentul de neurostiintecomplementare la centrul medical Loyola University, face parte din nouageneratie de psihologi ai sanatatii. Dupa ce a fost asistenta pentru o perioadalunga de timp, a devenit sceptica cu privinta la metodele medicinii alopate sis-a hotarat sa studieze psihologia. Ea considera ca mintea noastra este unrezervor nefolosit de vindecare.
 
"Pacientii isi dau seama de legatura dintre minte si trup si isi doresc sa aiba maimult control asupra sanatatii lor. Deasemenea, centrele de asistenta medicalaaccepta aceasta metoda neconventionala de vindecare«"
 
Puterea vindicativa a metodelor si exercitiilor folosite de psihologii sanatatii ²tehnici de relaxare, autohipnoza, yoga, acupunctura- se bazeaza pe 2descoperiri revolutionare ale cercetatorilor in legatura cu modul de functionareal creierului. Prima sustine ca o retea vasta de nervi impanzesc corpul in foartemulte modalitati avand drept radacini terminatiile nervoase din creier. Cea dea 2a afirma faptul ca creierul transmite in mod constant valuri de hormonipentru a regla sistemul digestiv si imunitar, valuri care apoi raspund mesajuluichimic din exterior.
 
Campul de cercetare, care poarta numele de psihoneuroimunologi e, studiazamodul in care factorii de stres si emotiile negative pe care le genereaza setransmit drept deficiente de ordin fizic. Creierul, spre exemplu, comunica cusistemul imunitar iar stresul poate genera hormoni gen cortizon si adrenalina,crescand astfel riscul unei posibile boli si intarziind procesul de vindecare.Rasul si jogging-ul pe de alta parte, pot stimula eliminarea unor hormoni carereduc inflamatiile si combat integrarea microbilor in corp, ceea ce ar puteaoferi o protectie mai avansata impotriva aparitiei cancerului.
 
Descartes stia faptul ca creierul putea fi cu usurinta pacalit si ca entuziasmulunui om atunci cand confunda o bucata de sticla cu un diamant este echivalentcu entuziasmul unei noi descoperiri. Noile cercetari au aratat ca in creier auloc reactii chimice care sustin aceste emotii. Deasemenea, s-a dovedit stiintificfaptul ca creierul persoanelor care sunt internate clinic si care iau ceea ce eicred ca sunt droguri tari, dar care de fapt sunt pilule de zahar sau placebo,produc aproape aceleasi modificari neurochimice.
 
 
Intr-un studiu, in care starea bolnavilor de Parkinson se imbunatateaconsiderabil in urma utilizarii unor medicamente " false", imaginile au aratat cacreierul lor produceau aceeasi cantitate de acetilcolina ca si creierulpacientilor care luau medicamentele adevarate. Efectele placebo imbunatatesccapacitatea de vindecare a organismului in 30-60% din cazuri spre deosebire demedicamente care deseori nu fac nici o difereneta. Dar, asemeneamedicamentelor, efectele placebo pot avea efecte adverse.
 
Emotiile negative prelungesc bolile
 
De abia in secolul 21 am gasit dovezi pentru ce zicea filosoful Lucius Seneca inurma cu 2000 de ani: "Sa vrei sa fii vindecat este inceputul vindecarii."
 
Doctorul Patrick McCarthy, co-director al spitalului Northwestern Memorial, neexplica ce vroia Seneca sa spuna de fapt: "Prin chirurgie putem vindecaproblemele de inima, si cam atat" spune el. "Pacientii ar putea in continuaresuferi de depresie si stres care le-ar face mai mult rau la inima decat o boala".
 
"In urma cu 20 de ani, daca ii sugerai cuiva sa se duca la o clinica de psihologie,acela s-ar fi opus cu siguranta" spune McCarthy. "Astazi insa este mult maiimbratisata aceasta metoda. Oamenii realizeaza ca depresia este o parte abolii".
 
Dolores Rogalski, o femeie in varsta de 57 de ani din St. Joseph, Michigan, atrecut printr-o operatie de transplant de cord pentru ca avea probleme gravede stres; dupa 4 luni in care a trecut printr-un divort, o operatie la plamani,internarea fiicei sale, moartea unui prieten apropiat si a mamei sale vitrege.Tratamentul doamnei Rogalski s-a bazat pe sedinte terapeutice Lebowitz,directorul de medicina complementara, pentru a se vindeca de stres. "Oameniiincearca sa prezica sau sa controleze mediul in care traiesc", spune Lebowitz,"si cand problemele se aduna, rezulta anxietatea: ei tind sa sa concentreze latoate lucrurile care nu sunt asa cum erau planuite".
 
Inainte de transplant, Lebowitz a invatat-o pe Rogalski exercitii de relaxare acorpului si a mintii. A inceput cu respiratii lente si adanci si a continuat apoi curelaxarea fiecarui muschi din corp. Faptul ca a invatat aceste exercitii auajutat-o sa isi concentreze gandurile asupra unor elemente care o faceau sa sesimta in siguranta si capabila de vindecare.
 
"Nu mai sunt deloc ceea ce eram inainte" spune Rogalski. "Mi-am acceptatdivortul. Am acceptat toate lucrurile din viata mea fata de care nu puteamface nimic. Mi-am aranjat lucrurile in functie de importanta lor si am privitproblemele din toate perspectivele. Acesta este elementul cheie«"
 
Stresul cronic
 

Activity (81)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
ionel26 liked this
maria ionita liked this
raza de soare liked this
raza de soare liked this
anna_moscovici liked this
nickname777333 liked this
Daniel liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->