Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
15Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Dezbateri şi decizii legate de calendarul bisericesc la Moscova 1948

Dezbateri şi decizii legate de calendarul bisericesc la Moscova 1948

Ratings: (0)|Views: 988|Likes:
Published by Dan Constantin
Dezbaterile legate de problema calendarului în Biserica Ortodoxă. A se vedea în mod deosebit referatul ortodox al Arhiepiscopului Serafim Sobolev! În final hotărârea Consfătuirii, rămasă până în prezent normativă. Se poate discuta pe marginea ei, are un caracter provizoriu, dar credem că aici s-a ales varianta "răului celui mai mic" posibil în circumstanţele date. Vezi şi http://www.hexaimeron.ro/Calendar/Hotarire.html
Dezbaterile legate de problema calendarului în Biserica Ortodoxă. A se vedea în mod deosebit referatul ortodox al Arhiepiscopului Serafim Sobolev! În final hotărârea Consfătuirii, rămasă până în prezent normativă. Se poate discuta pe marginea ei, are un caracter provizoriu, dar credem că aici s-a ales varianta "răului celui mai mic" posibil în circumstanţele date. Vezi şi http://www.hexaimeron.ro/Calendar/Hotarire.html

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: Dan Constantin on Jun 10, 2010
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

11/23/2013

pdf

text

original

 
1
(cu prilejul sărbătoririi aniversării a 500 ani a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ruse)
 Raport stenografic Docentul A. I. Gheorghievski:
Sanctităţile Voastre, Preafericirile Voastre, ÎnaltpreasfinţiileVoastre şi toată Înalta Adunare!Problema reformei calendarului bisericesc, în esenţa sa, este mare şi dificilă. Complexitatea eise aprofundează încă şi prin faptul că orice schimbări ale calendarului bisericesc, după cum cunoaştemdin experienţă,
 pot provoca tulburări în conştiinţa poporului credincios
.Sunt vii amintirile
despre absenţa credincioşilor în bisericile unde slujba se săvârşea pe stil nou.
Aşadar, în ce constă valoarea şi prin ce ne este scump calendarul vechi bisericesc? Vom încerca sărăspundem după puteri la întrebarea despre calendarul bisericesc în referatul pe care vi-l prezentăm.Sfântul Întocmai cu Apostolii Constantin în anul 325 le scria din Niceea episcopilor care nu au participat la primul Sinod Ecumenic:„Aici s-a discutat şi despre ziua Sfântului Paşte şi, conform opiniei generale, este cel mai binesă-l sărbătorim toţi şi peste tot în aceeaşi zi… pentru că ce poate fi mai frumos şi mai cuviincios pentrunoi dacă nu să sărbătorim negreşit după tipic şi în modul cunoscut ziua aceea măreaţă în care noi am primit nădejdea învierii… Aici adăugăm şi aceea că în acest lucru atât de important şi când se săvârşescatât de solemn Slujbele Bisericeşti este necuviincios de a arăta neînţelegere… Mântuitorul ne-a lăsat ozi a mântuirii noastre… Fie ca înţelepciunea sfinţiei voastre să cugete cât este lipsit de laudă şi bunăcuviinţă ca în unele şi aceleaşi zile unii să postească, iar alţii să facă ospăţuri şi să se bucure de odihnă,iar aceştia să ţină posturile rânduite”… „De aceea s-a hotărât cu acordul tuturor ca sfinţita sărbătoare aPaştelui
 să se prăznuiască în aceeaşi zi 
”.
2
Această poruncă – de a sărbători Sf. Paşte în aceeaşi zi – Biserica Ortodoxă Universală oîndeplineşte cu sfinţenie pe parcursul a multe veacuri, preaslăvindu-L pe Mântuitorul Înviat cu bucurie,cu o gură şi cu o inimă.Însă în ultimele decenii, ca urmare a realizării de către unele biserici autocefale a unor reformeale calendarului,
această poruncă sobornicească a fost încălcată
. Astfel, vedem că unele autocefalii
1
2
Teodorit,
 Istoria Bisericii
, Cartea I-a, cap VII şi X.
1
 
ortodoxe se conduc în viaţa bisericească de sistemul vechi, sfinţit de veacuri, al calendarului iulian
3
, 
altele calculează sărbătorile fixe după calendarul iulian îndreptat 
4
 , iar o parte – sărbătoresc Sf. Paşte şi sărbătorile fixe după noul calendar gregorian.
5
Situaţia creaîn viaţa Bisericii Ortodoxe ne îndeamcu stăruinţă, în scopurile unităţiicreştineşti, să revedem problema calendarului bisericesc în lumina indicaţiilor biblice, soborniceşti şi aaltor hotărâri soborniceşti de care dispune Sf. Biserică pentru precizarea timpului sărbătoririi Sf. Paşte.Fiindcă întrebarea despre stilul calendaristic are nu numai semnificaţie tehnică (ca mod de calculare atimpului), ci capătă în viaţa Bisericii şi sens religios, mai ales în legătură cu determinarea timpuluisărbătoririi zilei Sf. Paşte ca expresie a unităţii creştineşti în gândire, credinţă şi dragoste.În puţinele hotărâri cu privire la timpul sărbătoririi Sf. Paşti, Biserica Creştină a arătat uneleindicii de bază pentru înţelegerea acestei întrebări în temeiul legii Testamentului Vechi, deoarecesărbătoarea Paştilor a fost instituită încă în Biserica Veche de Însuşi Domnul Dumnezeu.Legea lui Moise defineşte exact timpul sărbătoririi Paştelui din Testamentul Vechi, care încreştinism a fost înlocuit de Paştele Testamentului Nou.„Să păzeşti luna Aviv şi să prăznuieşti Paştile Domnului Dumnezeului tău, pentru că în lunaAviv te-a scos Domnul Dumnezeul tău din Egipt noaptea… Luna aceasta să vă fie vouă începutullunilor, să vă fie întâia între lunile anului. În luna întâi, în ziua a paisprezecea a lunii, către seară suntPaştile Domnului…şi în a cincisprezecea zi a aceleiaşi luni sărbătoarea azimelor Domnului. În ziua azecea a lunii acesteia să-şi ia fiecare din capii de familie un miel; câte un miel de familie să luaţifiecare… Mielul să vă fie de un an, parte bărbătească şi fără meteahnă, să-l ţineţi până în ziua a paisprezecea a lunii acesteia şi atunci toată adunarea obştii fiilor lui Israel să-l junghie către seară…, sămănânce în noaptea aceea carnea lui friptă la foc; dar s-o mănânce cu azimă şi cu ierburi amare…Acesta e Paştele Domnului… Ziua aceea să fie spre pomenire şi să prăznuiţi într-însa SărbătoareaDomnului, din neam în neam; ca aşezare veşnică s-o prăznuiţi”. (Deuteronom XVI, 1-6; Ieşire XII, 2;5-6, 8-11, 14; XIII, 2-4; Levitic XXIII, 5-6, 10-11; Numeri III, 1-3, 10-11, XXVIII, 16-17).Din mărturiile aduse reiese că Paştele, conform Vechiului Testament, trebuie să se săvârşeascăîn noaptea de 14 spre 15 aviv, în orice zi a săptămânii s-ar întâmpla după cronologia veche evreiască.La baza calendarului vechi evreiesc de până la anul 46 î.Hr. este pus anul alcătuit din 12 lunicalendaristice, durata fiecărei dintre luni fiind de 29,5 zile şi nopţi, ceea ce reprezintă în an 354 de zile(29,5×12). Dacă într-un an solar (durata lui medie este de 365,25) 1 nisan ar fi căzut pe 14 martie,atunci în anul următor el s-ar fi întâmplat cu 11 zile mai devreme (365,25–354), iar în al treilea an cu22 de zile mai devreme de 14 martie (al nostru) ş.a.m.d. Aşadar, Avivul Calendarului vechi-evreiesc,necorespunzând uneia şi aceleiaşi date fixe a uneia dintre lunile noastre, indică doar că ziua PaşteluiTestamentului Vechi trebuie sărbătorită nu mai devreme şi nu mai târziu de împlinirea lunii pline saude pe data de 14 spre 15 a primei luni lunare. Luna aviv sau nisan la evreii vechi se considera perioada
3
Biserica din Ierusalim şi Bisericile: Bulgară, Sârbă şi Rusă, [Sf. Munte Athos, Mân. Sf. Ecaterina]
4
Bisericile din Constantinopol, Antiohia, Alexandria şi Biserica Română [Biserica Eladei]
5
Bisericile din Polonia [o parte] şi Finlanda.
2
 
 primei rotaţii a lunii din an. În afară de aceasta luna aviv nu este o mărime concretă care are o duratăfixă în an, cum ar fi de exemplu, martie al nostru. Luna aviv între lunile lunare ale anului, conformBibliei, este „luna spicelor” (Ieşire XIII, 4) şi, la Paşti, fiecare evreu era dator să-i aducă Domnului „celdintâi snop al secerişului vostru” (Levitic XXIII, 10). Adică lunii aviv îi corespundea perioada întimpul căreia în Palestina avea loc coacerea celui mai timpuriu grâu, ceea ce, conform observaţiilor,avea loc în timpul echinocţiului de primăvară. Aceste motive au şi dat naştere afirmaţiei cum că vechiiiudei şi mai târziu rabinii învăţaţi (Aristovul din cei 70, Filon, Muzii ş.a.) învăţau că „jertfa trecerii(Paştele) toţi trebuie s-o săvârşească după echinocţiul de primăvară în jumătatea primei luni”. Totuşiaceastă afirmaţie nu are temeiuri solide, fiindcă aşa cuvinte ca „echinocţiu” şi „primăvară” în VechiulTestament nu existau. Palestina este situată geografic în zona în care anul are doar două anotimpuri – iarna şi vara şi de aceea în limba ebraică veche nu există cuvinte care ar semnifica „primăvara”, dar Biblia, neschimbat, indică timpul sărbătoririi Paştelui cu cuvintele „în luna aviv”.Din cele spuse reiese că, în primul rând, Paştele Testamentului Vechi nu se prăznuieşte până laechinocţiu, fiindcă
 
în Palestina orzul nou nu se coace până la echinocţiu, de aceea poate fi sărbătoritdoar după echinocţiu; dar există date care ar confirma că Paştele trebuie sărbătorit imediat dupăechinocţiu
2
. În al doilea rând, echinocţiul de primăvară, respectiv, se ia pentru Pascalie ca un termin – hotarul de stabilire a lunii aviv (nisan), ca o mărime derivată, secundară.Practica creştină a sărbătoririi Sf. Paşti, luând naştere în temeiul rânduielilor VechiuluiTestament, s-a dezvoltat în legătură cu evenimentele sfinte ale Noului Testament şi cu hotărârilesoborniceşti.Primii creştini, cinstind cu sfinţenie ziua Paştelui, care se sărbătorea de iudei anual de pe data de14 până pe 21 nisan, în orice zile ale săptămânii ar fi căzut aceste date, legau de Paşti noile amintirisfinte din viaţa lui Hristos Mântuitorul – suferinţele Lui, moartea, şi Învierea, cu atât mai mult cu cât dela sine dispăreau momentele specifice obiceiului evreiesc.Cu trecerea timpului, sărbătorirea Paştelui pe 14 nisan a fost considerată de mulţi creştininepotrivită cu esenţa (temeiul) Paştelui Creştinesc care trebuie prăznuit într-o duminică ce corespundeuneia dintre cele şapte zile ale primei luni de primăvară – aviv (nisan) – când evreii mâncau doar azime. Deoarece printre creştini erau nu puţini adepţi al datinii Vechiului Testament, s-au format douămoduri de sărbătorire a Paştelui şi s-au iscat discuţii cu privire la timpul prăznuirii Paştelui.Creştinii Bisericilor din Asia Mică (cu centrul în oraşul Efes), urmând legea lui Moise (IeşireXIII, 1-8) prăznuiau Paştele împreună cu iudeii pe 14 nisan (care se întâmpla în fiecare an în diferitezile ale săptămânii) ca zi de post, amintindu-şi suferinţele şi moartea Mântuitorului Hristos.Iar alte Biserici locale (a Alexandriei, a Ierusalimului, a Antiohiei, a Cezareii şi a Romei),sărbătoreau Paştele în prima duminice urmează după 14 nisan, având în vedere: răstignireaDomnului – vineri, 14 nisan, sâmbătă, aflarea în mormânt – 15 nisan şi evenimentul Învierii lui Hristoscare s-a înfăptuit dis-de-dimineaţă în prima zi a săptămânii pe 16 nisan. Zilele închinate amintiriisuferinţelor şi morţii Mântuitorului Hristos erau trăite cu durere şi mâhnire, iar ziua Învierii Lui sesărbătorea cu lumină şi bucurie.3

Activity (15)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Dan liked this
Dan liked this
Nicu liked this
sofian11 liked this
addita30 liked this
stminas liked this
mmaarriinn liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->