Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
28Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Michel Montignac - Mananc Deci Slabesc

Michel Montignac - Mananc Deci Slabesc

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 578|Likes:
Published by ancutzro
diet
diet

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: ancutzro on Jun 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/28/2015

pdf

text

original

 
1
 PREFA 
 Pragmatici, trebuie s fim pragmatici în privina controlului pe care îl exercitm asupra echilibruluinostru ponderal, adic asupra greutii. De prea multe ori modul de viat este rspunztor pentru rotunjirea noastr progresiv dar sigur i,apoi, pentru obezitatea care se instaleaz treptat. Dac un anumit exces ponderal a fost considerat multvreme un gaj al cumsecdeniei, acum el e considerat, cel mai adesea, dumanul eficienei i punctul de plecare al unor numeroase boli. De aceea, de îndat ce a atins acest stadiu, fiecare caut s-l fac reversibil,adic s slbeasc. Atunci, trebuie s gseasc o cale, trebuie s opteze pentru o ³metod´ sau ± poate (mai simplu) ± instigat de Michel Montignac, s devin contient c felul cum se hrnete este esenial i trebuiecontrolat pe termen lung. Numeroase metode, dei recunoscute din punct de vedere tiinific, se dovedesc eficace pe termen scurt i mediu, dar implic asemenea privaiuni, încât devin o serie de constrângeri greu de respectat... i,încet-încet, ascensiunea ctre înlimea scrii gradate a cântarului este reluat. Aceasta este o experien pecare am trit-o.Calea pe care ne-o propune Michel Montignac pune de acord dietetica i gastronomia, pstrând avantajul unui efect durabil pe termen lung, cu condiia s aderm la principiile acestui nou mod dealimentaie. Prin urmare, trebuie s ne modificm obiceiurile alimentare, s contientizm ceea ce mâncm, s ne adaptm metabolismului pentru a slbi într-o prim etap i, apoi, s ne stabilim la nivelul ponderal ales. Aceast cale nu este decât un compromis între acceptabil i obligatoriu. Fiina uman nu poate ficonstrâns în permanen, ea are nevoie de diversitate, deci de o abordare gastronomic a tiinei de amânca. Punând în practic aceast metod, am fost cucerit, cu atât mai mult cu cât ea a fost i este eficace.
Doctor 
Philippe ROUGER C
onf 
e
e
n
ia
la U
n
ive
rs
i
t
a
t
ea PARIS VI
D
i
e
ctor 
aju
nct
al I
nst
i
t
u
t
ului Na
i
on
al de T
a
nsf 
uzii
CUVÂNT ÎNAINTE
E
st
e ap
ro
ape
o
ba
n
ali
t
a
t
e
s
 
s
 pui
c
 
tr
im î
ntr-o
 
c
iviliza
ie a
contr 
adi
c
iil
or.
 Î
n
 
ie
c
a
e zi
o
mul îi dem
onstr 
eaz
ge
n
iul î
n
d
o
me
n
iul 
t
ii
n
i
i
c
i
s
u
nt
em
con
vi
n
i
c
a
c
e
st
ge
n
iu ± da
c
de el e
st
e v
or 
 ba,
n
u a
e limi
t
, î
ntr-
a
tât
de mul
t
i
-
a dem
onstr 
a
t
pu
t
e
ea de
cât
eva de
c
e
n
ii î
nco
a
c
e
.
 
D
a
a
c
ea
st
ev
o
lu
ie 
t
ii
n
i
i
c
 
ulge
rto
a
e
n
u
s
e p
ro
du
c
e î
n
m
o
d u
n
i
for 
m, de
o
a
e
c
e exi
st
mul
t
ed
o
me
n
ii u
n
de me
nt
ali
t
a
t
ea
o
mului
s
e
o
 pu
n
e
or 
i
cr 
ei
for 
me de p
ro
g
e
s
 
s
au ± i mai
r
u ± u
n
e
or 
i a
e
t
e
n
di
n
a dea
eg
e
s
a
.
  Nu
tr 
i
ia e
st
e, di
n
 
n
e
e
i
c
i
e, u
n
a di
ntr 
e a
c
e
st
e di
sc
ipli
n
e
r
ma
s
e î
n
u
m
, u
n
de mai d
o
m
n
e
t
e i
o
 
tot
al
 a
n
a
hie
.
Fie
c
a
e
cons
ide
r
 
c
a
e d
ep
t
ul de a
s
 pu
n
e
c
eva i
to
a
t
lumea
s
e î
n
deam
n
 
s
 
s
 pu
n
 
c
e d
 
D
um
n
ezeu
.
 i aa v
or 
 
r
m
ân
e lu
cr 
u
ile, a
tât
 
t
imp
cât
p
ro
 blema va
i de
sc
hi
s
, ia
 
so
lu
ia de
i
n
i
t
iv
 
n
u va
ia
cc
ep
t
a
t
de
to
i
.
 Adev
r 
ul î
n
p
ivi
n
a
n
u
tr 
i
iei e
st
e
c
u
nosc
u
t
 
tot
ui, da
el
r
m
ân
e p
ivilegiul
câtor 
va
o
ame
n
i de 
t
ii
n
 i memb
i
fo
a
rt
e
s
 pe
c
ializa
i ai
cor 
 pului medi
c
al
.
Adev
r 
ul 
t
ii
n
i
i
c
e
st
e a
sc
u
ns
± di
n
 
u
t
i
n
i di
n
ul
tr 
a
-cons
e
va
tor 
i
s
m ± de
ctr 
e
c
ea mai ma
e pa
rt
e a p
s
eud
o-
 p
rof 
e
s
i
on
i
t
il
or 
î
n
die
t
e
t
i
c.
 E g
eu
s
a
cc
ep
i a
c
ea
st
a
eali
t
a
t
e, de
o
a
e
c
e ea
s
e bazeaz
pe pa
tr 
u
cr 
i
t
e
ii
c
e
s
e
o
 pu
n
 
cr 
edi
n
el
or 
 
tr 
adi
i
on
ale i zd
u
nc
i
n
de
-
a d
ep
t
ul ideile m
o
t
e
n
i
t
e i p
a
ct
i
c
ile
c
u
e
nt
e
c
e de
c
u
g di
n
ele
.
A
c
e
st
e pa
tr 
u
cr 
i
t
e
ii
s
u
nt
u
m
to
a
ele:1
.
± 
eoria caloriilor este fals.
A
c
ea
st
a
const
i
t
uie
o
ip
ot
ez
 
fr
 
u
n
dame
nt
t
ii
n
i
i
c
, iluz
or 
ie î
n
 m
s
u
a î
n
 
c
a
e ad
o
 p
t
a
ea
egimu
il
or 
hip
oc
al
or 
i
c
e du
c
e î
ntot
deau
n
a la ee
c
u
i
.
 2
.
± 
 Proastele obinuine alimentare
i, î
n
 
s
 pe
c
ial, ex
c
e
s
iva
a
i
n
a
e a u
nor 
alime
nt
e, p
e
c
um i
n
a
t
u
al
or 
î
n
d
o
iel
n
i
c
,
st
au la
or 
igi
n
ea de
egl
r 
ii me
t
ab
o
li
s
mului
cont
emp
or 
a
n
il
or 
 
no
tr 
i
.
 
D
e a
c
eea
tr 
ebuie
s
î
n
v

m
s
alegem bi
n
e î
n
p
ivi
n
a glu
c
idel
or.
 3
.
± 
D
e a
s
eme
n
ea, e
st
e
fo
a
rt
e imp
ort
a
nt
 
s
de
os
ebim g
rs
imile bi
n
e
fcto
a
e de g
rs
imile d
u
nto
a
e,aleg
ân
du
-
le pe
c
ele bu
n
e
.
 4
.
± 
rebuie sa ne îmbogim alimentaia cu fibrele
pe
c
a
e le
con
i
n
mai ale
s
 
fr 
u
ct
ele, legumele ve
zi,legumele u
sc
a
t
e i p
â
i
n
ea i
nt
eg
al
.
 "Se
cr 
e
t
ele
n
u
tr 
i
iei"
const
i
t
uie, î
ntr 
u
cât
va, adev
r 
ul î
n
a
c
ea
st
p
ro
 blem
, e
s
e
n
ialul a
c
eea
c
e
tr 
ebuie
s
 
t
im de
s
 p
e u
n
 
s
ubie
ct
a
cr 
ui imp
ort
a
n
e
st
e mai ma
e de
cât
 
n
e imagi
n
m
.
C
c
i a
c
e
st
e
t
ai
n
e îi p
ive
sc
 
n
u
n
umai pe a
c
eia
c
a
e v
or 
 
s
a
s
l
 bea
sc
 
or 
i
s-
i
st
abilizeze g
eu
t
a
t
ea ± 
fr
 
constrân
ge
i i p
iva
iu
n
i ± 
c
i i pe
 
2
a
c
eia
c
a
e v
or 
 
s-
i
eg
s
ea
sc
vi
t
ali
t
a
t
ea
izi
c
i i
nt
ele
ct
uala
o
 p
t
im
.
 
 
3
OB
EZITATE I CIVILIZAIE
Î
n
g
r
a
ea ± i
c
a u
ma
e
o
 bezi
t
a
t
ea ± e
st
e u
n
 
e
no
me
n
 
soc
ial
.
E
st
e, î
ntr 
u
cât
va,
s
ub
-
 p
ro
du
s
ul
c
iviliza
iei
.
 
D
a
c
a
o
 b
s
e
v
m
c
e
s
e pe
tr 
e
c
e î
n
 
soc
ie
t
ile p
imi
t
ive, pu
t
em
const
a
t
a
c
, î
n
ge
n
e
al, a
c
ea
st
p
ro
 blem
 
n
u exi
st.
 
D
e a
s
eme
n
ea,
o
 bezi
t
a
t
ea e
st
e i
n
exi
st
e
nt
la
eg
n
ul a
n
imal,
c
el pu
i
n
la
s
 pe
c
iile
c
a
e
tr
ie
sc
î
n
mediull
or 
 
n
a
t
u
al,
n
umai a
n
imalele d
o
me
st
i
c
i
t
e de
o
m
c
u
nosc
a
c
ea
st
 
s
u
e
i
n.
 Pa
ad
o
xal,
toc
mai î
n
 
soc
ie
t
ile
c
ele mai ev
o
lua
t
e
s
e î
ntâ
l
n
e
t
e
c
el mai de
s
ex
c
e
s
ul p
on
de
al
.
Se pa
e
c
a
c
e
st
a e
st
e
coro
la
ul
n
ivelului de via
.
 
D
e al
tf 
el,
e
no
me
n
ul a
fost
 
const
a
t
a
t
de
-
a lu
n
gul î
ntr 
egului
c
u
rs
ali
stor 
iei
.
 Cu u
n
ele ex
c
ep
ii,
c
ei mai g
ai i
n
divizi
s
e g
s
eau î
ntot
deau
n
a la
c
a
t
eg
or 
iile
soc
iale
c
ele mai b
o
ga
t
e
.
 
D
e
s
e
or 
i, ex
c
e
s
ul de g
eu
t
a
t
e e
a
cons
ide
a
t
 
c
a
o
vi
rt
u
t
e
.
E
a
s
imb
o
lul
eui
t
ei
soc
iale, da
i al
snt
iiî
nf 
l
or 
i
to
a
e
.
  Nu
s
e
s
 pu
n
ea g
a
s
i
sntos?
 A
st
zi me
nt
ali
t
ile au ev
o
lua
t
, de
o
a
e
c
e ± î
n
a
a
a
ap
t
ului
c
 
s-
au m
o
di
i
c
a
t
 
c
a
no
a
n
ele de
fr 
umu
s
e
e ± 
o
ame
n
ii au deve
n
i
t
 
con
t
ie
n
i de
n
eaju
ns
u
ile g
eu
t
ii p
ea ma
i
.
 Obezi
t
a
t
ea e
st
e
cons
ide
a
t
u
n
pe
i
co
l, de
o
a
e
c
e
s
e 
t
ie
c
 
ep
ezi
nt
u
n
ma
e
a
ctor 
de
i
sc
pe
ntr 
u
snt
a
t
e
.
 
D
a
c
a
n
aliz
m p
ro
 blema
o
 bezi
t
ii î
n
lume,
s
u
nt
em
o
 bliga
i
s
 
const
a
t
m
c
î
n
S
t
a
t
ele U
n
i
t
e,
c
ea mai b
o
ga
t
a
a
r
di
n
lume, e
st
e
c
ea mai
c
a
t
a
strof 
al
 
s
i
t
ua
ie
.
 O
, da
c
lu
m î
n
 
cons
ide
a
ie m
o
dul de h
a
n
al ame
i
c
a
n
il
or 
, e
st
e u
or 
 
s
dedu
c
em
c
 
toc
mai p
ro
a
st
ele
o
 bi
n
ui
n
e alime
nt
a
e
st
au la baza
o
 bezi
t
ii l
or.
Ia
a
c
ea
st
 
eali
t
a
t
e
s
e î
nr
u
t
e
t
e pe zi
c
e
tr 
e
c
e
.
 C
ontr 
a
iu a
c
eea
c
e la
s
 
s
 
s
e î
n
eleag
u
n
ii p
a
ct
i
c
ie
n
i,
o
 bezi
t
a
t
ea
n
u e
st
e
o
 
a
t
ali
t
a
t
e i,
c
hia
da
c
a
or 
igi
n
ile
s
ale
s
u
nt
± î
n
maj
or 
i
t
a
t
ea
c
azu
il
or 
± e
edi
t
a
e,
n
u e
st
e mai pu
i
n
adev
r 
a
t
 
c
ele
s
u
nt
 
cons
e
c
i
n
a
elel
or 
 
o
 bi
n
ui
n
e alime
nt
a
e
.
 A ab
or 
da a
c
e
st
 
s
ubie
ct
l
sân
d î
n
u
m
a
s
 pe
ct
ul e
s
e
n
ial al p
ro
 blemei, î
ns
eam
n
a
n
e
oc
upa
n
umai de
s
imp
to
me (g
eu
t
a
t
ea),
n
eglij
ân
d
c
auza
.
Ee
c
ul die
t
e
t
i
c
ii
tr 
adi
i
on
ale
s
e da
tor 
eaz
 
toc
mai a
c
e
st
ei ab
or 
d
r 
i
tr 
u
nc
hia
t
e
.
Î
n
l
oc
 
s
 
c
u
t
m
s
 
sc
 p
m de
s
imp
to
me, p
i
n
i
nt
e
mediul u
nor 
 
egimu
i de î
nfo
me
t
a
e, am
a
c
emai bi
n
e
s
a
n
aliz
m de
c
e
n
e î
n
g
r
am
.
Î
n
l
oc
 
s
ad
o
 p
t
m p
rost
e
t
e li
st
e de me
n
iu
i ga
t
a
fc
u
t
e,
n
um
rân
d
c
al
or 
iile
s
au
cântr 
i
n
d alime
nt
ele, mai bi
n
e am î
nc
e
rc
a
s
î
n
elegem
c
um
n
e
u
nc
i
on
eaz
 
or 
ga
n
i
s
mul i î
n
 
c
e
el va pu
t
ea el
s
a
s
imileze di
e
i
t
ele
c
a
t
eg
or 
ii de alime
nt
e
.
 Sl
 bi
ea i
st
abiliza
ea g
eu
t
ii
tr 
e
c
, dup
p
r 
e
ea mea, p
i
ntr-o
 
az
edu
c
a
t
iv
 
o
 bliga
tor 
ie i, î
n
ai
nt
ede a î
nc
epe pu
n
e
ea î
n
p
a
ct
i
c
a me
to
dei de
scr 
i
s
e î
n
a
c
ea
st
a
c
a
rt
e, eu v
p
ro
 pu
n
 
s
 
str
 ba
t
e
i
tr 
ei e
t
ape,
c
a
e
const
i
t
uie
o
adev
r 
a
t
 
con
t
ie
nt
iza
e a p
i
nc
ipiil
or 
ei
.
 Mai î
ntâ
i,
con
t
ie
nt
iza
ea jal
n
i
c
el
or 
 
o
 bi
n
ui
n
e alime
nt
a
e d
o
 b
ân
di
t
e î
n
 
cât
eva de
c
e
n
ii, a
soc
ia
t
e
c
u
a
i
n
a
ea ex
c
e
s
iv
a u
nor 
alime
nt
e,
c
a
e
st
au la
or 
igi
n
ea de
st
abiliz
r 
ii p
ro
g
e
s
ive a me
t
ab
o
li
s
mului
nostr 
u
.
 A
c
ea
st
 
s
i
t
ua
ie e
st
e
c
ea
c
a
e du
c
e, î
n
 
cons
e
c
i
n
a, la
o
 bezi
t
a
t
e i b
o
al
.
 Ap
o
i,
o
 
con
t
ie
nt
iza
e a m
o
dului î
n
 
c
a
e
n
e
u
nc
i
on
eaz
 
cor 
 pul
.
T
ebuie
s
î
n
v

m e
e
ct
iv
c
um
n
e
u
nc
i
on
eaz
me
t
ab
o
li
s
mul,
c
a i
s
i
st
emul dige
st
iv
.
 Î
n
 
sfâr 
i
t
,
o
 
con
t
ie
nt
iza
e a
n
a
t
u
ii alime
nt
el
or 
, a p
ro
 p
ie
t
il
or 
l
or 
i a
amiliei di
n
 
c
a
e a
c
e
st
ea
a
c
  pa
rt
e
.
 Î
n
a
c
e
st
 
el, v
o
m pu
t
ea
constr 
ui
concr 
e
t
 
o
die
t
e
t
i
c
i
nt
elige
nt
, pe baza
cr 
eia
n
e v
o
m a
s
uma
e
s
 p
ons
abili
t
a
t
ea p
ro
 p
iului
cor 
 p i v
o
m
ealiza
n
u
n
umai
contro
lul alime
nt
a
iei,
c
i i e
c
hilib
ul p
on
de
al
.
 Ia
t
 
c
e va i
n
vi
t
 
s
de
sco
 pe
i
i î
n
 
c
api
to
lele
c
a
e u
meaz
.
 

Activity (28)

You've already reviewed this. Edit your review.
Moldovan Simona reviewed this
Rated 5/5
foarte bun
Moldovan Simona liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Pysulyna liked this
Veniamin Eduard liked this
Mihaela Turean liked this
baralandabad liked this
crisseu liked this
lamasanu cezar liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->