Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
154Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Variante Romana partea I rezolvate 2009 G Bacovia

Variante Romana partea I rezolvate 2009 G Bacovia

Ratings:

5.0

(2)
|Views: 21,322|Likes:
Published by Elyzu

More info:

Published by: Elyzu on Jun 15, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

08/19/2013

pdf

text

original

 
14.
George Bacovia,
Gri 
1.Biserica se construieşte în vatra satului. Am cumpărat pâine coaptă pe vatră.2.Linia de pauză, semn de punctuaţie, marchează exprimarea subiectivă a unor stări sufleteşti în relaţie cu elemente alecadrului exterior. Cu ajutorul liniei de pauză, care introduce o construcţie incidenta, se face distincţia între planul exterior şi planul interior.3.
a avea gând bun, a avea de gând, a-şi pune-n gând 
,
a avea de gând, a cădea pe gânduri, a-şi lua gândul de la ceva,apune gând rău cuiva
4. Cuvinte/structuri din
câmpul semantic
al
iernii:
iarnă, ninge
5.
Prezenţa
 
eului
 
liric
 
este
 
marcată
 
la
 
nivel
 
lexico-gramatical
 
 prin
 
forme
 
verbale
 
şi pronominale de persoana I:
mi-am zis, am oftat, (gândul) meu
ş.a.6.teme: natura (iama), condiţia umană (singurătatea),trecerea ireversibila a timpului; motive: gri, plânsul, corbii7.In prima strofa epitetul metaforic „plumb de iarnă” creează o imagine vizuala care accentuează caracteristicile unuianotimp deprimant. Epitetul cromatic „ninge gri” susţine aceeaşi idee, accentuând ostilitatea cadrului natural lipsit deorizont şi de luminozitate.8.Ultima strofă creează o corespondenţă între starea sufleteasca a eului liric şi elemente ale cadrului exterior. Comparaţia simetafora „ca şi zarea gândul meu se înnegri” creează sugestia unei stări depresive provocate de contemplarea unui peisajdeprimant. Enumeraţia „tot mai singur, mai barbar / trist...solitar” marchează izolarea eului liric, absenta comunicării,depresia accentuată. Metafora „zarea grea de plumb” accentuează cenuşiul unei atmosfere care predispune la depresie şi laizolare. Refrenul care include epitetul cromatic „ninge gri” accentuează caracteristicile unui peisaj surprins în dimensiuneasa cosmică.9.Titlul, alcătuit dintr-un adjectiv, dezvoltă sensul unei depresii în relaţie cu o caracteristică a unui peisaj dominat decromatica ce predispune la melancolie. Se sugerează, prin titlu, o atmosferă care în text caracterizează atât cadrul exterior – „pe lume plumb s-a lăsat”, „zarea grea de plumb” -, cât şi trăirile eului liric – „ca şi zarea, gândul meu se înnegri”.Sensurile transmise de titlu sunt reliefate prin includerea acestuia în refren, ca epitet cromatic: „Ninge gri”.
 
15.
George Bacovia,
 Amurg de iarnă
1.
Sensul contextual
al cuvintelor:
sumbru
-
întunecat, apăsător,
orizont-
 zare.
2. În structura
 se-ntoarce-acelaşi
folosirea
cratimei
marchează, la nivel fonetic, dispariţia vocalei
î,
şi pe de altă parterostirea într-o singură silabă a cuvintelor (evitarea hiatului printr-un diftong); la nivel prozodic, folosirea cratimei are dreptconsecinţă păstrarea măsurii şi a ritmului în versul respectiv.3.
Expresii şi locuţiuni
cu verbul
a tăia:
a tăia frunză la câini, a i se tăia răsuflarea, a tăia calea cuiva, a-şi tăia creangade sub picioare
etc.4. Versuri care conţin
imagini vizuale:
 Amurg de iarnă, sumbru, de metal, Câmpia albă - un imens rotund-, Copacii rari şi ninşi par de cristal.
5. Teme – 
singurătatea, natura,
susţinute de motivele:
amurgul, câmpia, albul, corbul, copacii.
6.
Π
n prima strofă epitetul multiplu „amurg de iarnă sumbru de metal” creează o imagine cromatica de ansamblu a unui peisaj hibernal care nu este surprins însă într-o nota optimistă. Se sugerează imaginea unui peisaj care predispune lamelancolie, la depresie.
Metafora „
un imens rotund”
 
accentuează pustietatea câmpiei întinse, goale, însingurate, careilustrează moartea, indiferenţa.7. Strofa a doua creează o corespondenta între starea sufletească a eului liric şi elemente ale cadrului exterior. Epitetulmultiplu şi comparaţia „copacii rari şi ninşi par de cristal” creează imagini vizuale ale unui peisaj dominat de încremeniresugerând moartea. Corespondenţa din al doilea vers „chemări de dispariţie mă sorb” transmite ideea că însuşi eul liric estecopleşit de ideea morţii. Monotonia peisajului şi a stărilor sufleteşti este sugerată prin adjectivul pronominal demonstrativde identitate „acelaşi” şi prin refren: „Pe când, se-ntoarce-acelaşi corb, / Tăind orizontul, diametral.”8. Titlul creează sugestia unui peisaj de iarna văzut în perspectivă cosmică. Cromatica peisajului sugerată prin substantivul„amurg” este una închisă, provocatoare de melancolie şi predispunând la depresie. În asociere cu determinantul „de iarnă”,substantivul „amurg” dobândeşte conotaţia de perioadă a sfârşitului, a morţii. Textul susţine acest sens prin motivul„corbului” (mesager al morţii) şi prin exprimarea directă a dorinţei de a dispărea a eului liric: „Copacii rari şi ninşi par decristal. / Chemări de dispariţie mă sorb, / Pe când, se-ntoarce-acelaşi corb, / Tăind orizontul, diametral.”9. Apartenenţa poeziei la
simbolism
 poate fi argumentată prin cultivarea simbolurilor – corbul -, preferinţa pentru spaţiile pustii, izolate - câmpia - , sentimentul de singurătate – „Câmpia albă – un imens rotund”. La nivel formal, întrebuinţarearefrenului creează o muzicalitate aparte a discursului liric, în tonalitate sumbră şi melancolică.
 
16.
George Bacovia,
 Negru
1.
Sensul cuvintelor
în context:
profound
- pătrunzător, adânc
 
;
parfum -
mireasmă, iz, miros.
2.
Linia de pauză
marchează o pauză în discursul liric, discontinuitatea şirului gândirii, incoerenţa, dar şi o suprapunere de planuri: realitate exterioară/ realitate interioară: „Carbonizat, amorul fumega - / Parfum de pene arse, şi ploua…”3.
Enunţ
în care cuvântul
scânteie
are sens denotativ: Focul de tabără ardea cu scânteie puternică
.
4. Doi
termeni
din
câmpul semantic
al morţii: negru, sicrie.
5.
Temă:
moartea (moartea iubirii);
motive
literare
-.florile (carbonizate), sicriul, penele
ş.a.
6.
În prima strofă, epitetul în inversiune „carbonizate flori” sugerează realitatea morţii, care îşi întinde dominaţia asupravieţii, simbolizată prin flori. Florile îşi pierd prospeţimea, frumuseţea, fiind lipsite de viaţă. Epitetele cu sugestii cromatice„sicrie negre, arse, de metal” evidenţiază sicriul ca simbol al morţii, al ratării existenţiale, al neputinţei de a evita dispariţia,moartea.
7.
Strofa a doua dezvoltă ideea unei realităţi a morţii care copleşeşte orice sentiment uman, anulând chiar posibilitatea de atrăi. Metafora cu sens personificator „vibrau scântei de vis” face trimitere la o realitate interioară care nu are nicio şansă laîmplinire, deoarece sensul acestei structuri este completat de metafora „noian de negru”, care face referire la omniprezenţamorţii. Moartea stăpâneşte toate sentimentele umane, fapt sugerat prin inversiunea „carbonizat amorul fumega”. Epitetul şienumeraţia „parfum de pene arse, şi ploua” creează o sugestie olfactiva şi sugerează imposibilitatea trăirii unor speranţe, aunor sentimente. Refrenul „negru, numai noian de negru” accentuează starea depresivă a eului liric, simbolizată princuloarea dominantă „negru”.8. Titlul reprezintă, ca în majoritatea poeziilor bacoviene, cuvântul cheie, în jurul căruia se construiesc toate semnificaţiiletextului. În text, titlul apare în refren, sugerând o stare de spirit apăsătoare, depresivă. Se subliniază prin titlu, atâtdominanta cromatică a unui peisaj exterior – „carbonizate flori, noian de negru” - , cât şi starea sufleteasca a eului liric – „vibrau scântei de vis”.9.
Expresivitatea
, ca trăsătură a limbajului poetic din acest text, se obţine prin
imaginile artistice
(carbonizate flori,noian de negru, parfum de pene arse
etc) şi figurile de stil utilizate – epitete: „Carbonizate flori” - , hiperbole – „noian denegru” – refren – „Negru, numai noian de negru…”SauSugestia este calitatea limbajului poetic de a crea în conştiinţa cititorului imagini artistice, însă nu prin explicitareaintenţiilor creatorului în imagini, ci prin crearea unor relaţii sugestive. De exemplu, în text, imaginea artistică „parfum de pene arse” creează sugestia unei stări depresive, melancolice, apăsătoare.

Activity (154)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
cristina_elena27 liked this
cristina_elena27 liked this
Andreea Stanciu liked this
Pîrvan Gabi liked this
Aionesei Gina liked this
Aionesei Gina liked this
Alexandra Elena liked this
Alex Todireanu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->