5. Ioan Alexandru, Mulţumire 1. Omonimia cuvântului luni în două enunţuri: Luni pleacă în concediu.. A aşteptat răspunsul la solicitarea făcută mai multe luni. 2. În structura să-ţi mulţumesc, cratima marchează, la nivel fonetic, absenţa vocalei î, precum şi rostirea într-o singură silabă a conjuncţiei să şi a formei conjuncte a pronumelui personal ţi, din necesităţi prozodice, de păstrare a măsurii şi a ritmului. 3. Versul în care se află doi termeni derivaţi cu prefixe este Pentru strămoşi şi
Original Title
Variante Romana partea I rezolvate 2009 Ioan Alexandru
5. Ioan Alexandru, Mulţumire 1. Omonimia cuvântului luni în două enunţuri: Luni pleacă în concediu.. A aşteptat răspunsul la solicitarea făcută mai multe luni. 2. În structura să-ţi mulţumesc, cratima marchează, la nivel fonetic, absenţa vocalei î, precum şi rostirea într-o singură silabă a conjuncţiei să şi a formei conjuncte a pronumelui personal ţi, din necesităţi prozodice, de păstrare a măsurii şi a ritmului. 3. Versul în care se află doi termeni derivaţi cu prefixe este Pentru strămoşi şi
Copyright:
Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Available Formats
Download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
5. Ioan Alexandru, Mulţumire 1. Omonimia cuvântului luni în două enunţuri: Luni pleacă în concediu.. A aşteptat răspunsul la solicitarea făcută mai multe luni. 2. În structura să-ţi mulţumesc, cratima marchează, la nivel fonetic, absenţa vocalei î, precum şi rostirea într-o singură silabă a conjuncţiei să şi a formei conjuncte a pronumelui personal ţi, din necesităţi prozodice, de păstrare a măsurii şi a ritmului. 3. Versul în care se află doi termeni derivaţi cu prefixe este Pentru strămoşi şi
Copyright:
Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Available Formats
Download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
1. Omonimia cuvntului luni n dou enunuri: Luni pleac n concediu.. A ateptat rspunsul la solicitarea fcut mai multe luni. 2. n structura s-i mulumesc, cratima marcheaz, la nivel fonetic, absena vocalei , precum i rostirea ntr-o singur silab a conjunciei s i a formei conjuncte a pronumelui personal i, din necesiti prozodice, de pstrare a msurii i a ritmului. 3. Versul n care se afl doi termeni derivai cu prefixe este Pentru strmoi i pruncii nenscui. 4. Tema poeziei este condiia uman, susinut printr-o suit de motive: mulumirea, izvorul, strmoii, anotimpurile. 5. Dou mrci lexico-gramaticale ale prezenei eului liric n poezia citat sunt verbul la persoana nti singular mulumesc i adjectivul pronominal posesiv mea. 6. n prima strof a poeziei, metafora flamuri sure creeaz o imagine cromatic, transfigurnd artistic imaginea norilor, care apar ca nite stindarde ale cerului. Metafora se trsc creeaz o imagine motorie lent, molcom pe bolta cereasc. Inversiunea cuvine-se scoate n eviden verbul plasat n poziie-cheie, la nceput de vers, pentru a accentua atitudinea smerit a eului liric fa de divinitate. 7. i este o conjuncie coordonatoare care, n poezie, asigur relaia dintre termenii unei enumeraii ample; prin repetiia acesteia, se creeaz o anumit muzicalitate a discursului liric, o caden specific intonaiei imnice. 8. Strofa a patra sintetizeaz simboluri ale vieii i ale morii , ntr-o ampl enumeraie, care face trimitere att la elemente ale concretului zpezi i crini /i busuioc i fluturi i uitare - ,ct i la elemente abstracte, referitoare la sentimentele eului liric amintiri. Aceste simboluri ale vieii sunt completate de imaginea morii, sugerat n ultimul vers de metafora ziua mea de-nmormntare. Toate aceste elemente cu valoare simbolic devin prilej de mulumire pentru eul liric. Textul pstreaz solemnitatea exprimrii specific imnului, odei, introducnd ca principiu ordonator enumeraia elementelor simbolice. Din alturarea lor rezult sinestezii. Astfel, crinii i busuiocul i asociaz parfumul tare, zpada mbin culoarea i sugestia tactil, pelicanii i fluturii simbolizeaz zborul, nlarea. Noiunea abstract amintiri transpune mulumirea n registru personal, ca i ziua mea de-nmormntare, sugernd mulumirea pentru nceput i pentru sfrit, pentru bucurie i pentru tristee. Oda sintetizeaz, aadar, toate aspectele componente ale vieii, restituind ideea bucuriilor simple care umplu viaa. 9. Titlul, Mulumire , surprinde esena poeziei, caracterul ei de imn, dar nfieaz sintetic i tema central, ntregul text fiind o mulumire pentru viaa trit de eul liric, cu toate elementele care i-au definit existena. Sensul acestui substantiv provenit din infinitivul lung al verbului a mulumi este i de satisfacie, de ncntare n faa contemplrii lumii i a formelor sale de existen.