Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
59Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Obligatii civile

Obligatii civile

Ratings: (0)|Views: 1,686|Likes:
Published by d3adly_butt3rfly

More info:

Published by: d3adly_butt3rfly on Jun 15, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/15/2013

pdf

text

original

 
LISTA DE ABREVIERIalin. = alineatulart. = articolulC. civ. = Codul civilCD. = Culegere de decizii ale TribunaluluiSuprem pe anii...C. Ap. = Curtea de ApelC. proc. civ.= Cod procedur 
ă
civil
ă
 C.S.J. = Curtea Suprema de Justi
ţ
eDec. civ. = Decizia civil
ă
 ed. = edi
ţ
iaEd. = edituraetc. = et caeteraidem. = acela
ş
i (autor, volum etc.)nr. = num
ă
L.P. = Legalitatea Popular 
ă
 op. cit. = opera citat
ă
 O. G. = Ordonan
ţ
a Guvernului p. = pagina pct. = punctul prev. = prev
ă
zut
ă
 R.D. = Revista DreptulR.D.C. = Revista de Drept ComercialR.R.D. = Revista Român
ă
de Dreptreg. = regiuniis. n. = sublinierea noastr 
ă
 s. = sec
ţ
iaCol. civ. = Colegiul civilT.M.B. = Tribunalul Municipiului BucurestiT.S. = Tribunalul SupremTrib. = Tribunalul
 
 
IZVOARELE OBLIGA
Ţ
IILORCIVILE
T I T L U L I G E N E R A L I
 Ă 
 
Ţ 
CAPITOLUL I PRIVIRE ISTORIC
Ă
 
Teoria general
ă
a obliga
ţ
iilor este una dintre cele mai vaste materii dedrept civil, ideea fundamental
ă
fiind aceea potrivit c
ă
reia obliga
ţ
iile, ca
ş
ioamenii,
 se nasc
, (pentru a observa acest fapt studiem izvoarele lor),
tr 
ă 
iesc
 într-o dinamic
ă
ce vizeaz
ă
transformarea, transmiterea
ş
i garantarea lor 
ş
i încele din urm
ă
 
 se sting 
prin executare, plat
ă
, etc. De altfel, teoria general
ă
aobliga
ţ
iilor ca
ş
i obiect de reflec
ţ
ie a fost considerat
ă
de filozofii dreptului afi cea mai frumoas
ă
construc
ţ
ie a spiritului uman
1
.Dup
ă
o îndelungat
ă
experien
ţă
 
ş
i trecere de timp, romanii au fost ceicare au dat prima defini
ţ
ie a obliga
ţ
iei. Ea se g
ă
se
ş
te în
 Institutele
luiJustinian în urm
ă
toarea formulare: “
Obligatio est juris vinculum, quonecessitate adstringimur alicujus solvendae rei
” (obliga
ţ
ia este o leg
ă
tur 
ă
dedrept prin care suntem
ţ
inu
ţ
i s
ă
-i pl
ă
tim altuia ceva).Este tot meritul romanilor de a fi creat terminologia
ş
i regulilefundamentale ale teoriei obliga
ţ
iilor.Potrivit lui Gaius, obliga
ţ
iile se nasc, unele dintre ele dintr-un contract<
ex contractu
>, altele dintr-un delict <
ex delicto
>,
ă
ă
îns
ă
a defini nicicontractul
ş
i nici delictul. Aceasta a fost prima, cea mai simpl
ă
enun
ţ
are
ş
itotodat
ă
clasificare a izvoarelor obliga
ţ
iilor civile.Într-o oper 
ă
ulterioar 
ă
,
 Aurei
(Cartea de aur), Gaius individualizeaz
ă
 de aceast
ă
dat
ă
un izvor tripartit al obliga
ţ
iilor: ele se pot ivi fie dintr-undelict <
ex maleficio
>, fie dintr-un contract <
ex contractu
>, fie dintr-o atreia surs
ă
numit
ă
generic <
variae causarum figurae
>. Cuvântul “
 figurae
face aluzie la o compara
ţ
ie
ă
cut
ă
de Gaius cu susmen
ţ
ionatele surse aleobliga
ţ
iilor. El preciza c
ă
în unele obliga
ţ
ii debitorii sunt
ţ
inu
ţ
i de o leg
ă
tur 
ă
 
1
Jean Philippe Levy,
Histoire des obligations
, Ed. Litec, Paris 1995 pag. 13.
 
fie asem
ă
n
ă
toare unui contract, “
quasi ex contractu teneri videtur 
”, fie unuidelict, “
quasi ex maleficio
”.Justinian este primul care ofer 
ă
o clasificare cvadripartit
ă
izvoarelor obliga
ţ
iilor. În opinia sa, obliga
ţ
iile se nasc dintr-un contract sau ca
ş
i dintr-un contract,
quasi ex contractu
”, dintr-un delict sau ca
ş
i dintr-un delict,
“quasi ex delicto”
.Aceast
ă
clasificare a fost copiat
ă
cuvânt cu cuvânt
ş
i în limba greac
ă
,în Bazilicale f 
ă
cându-se trimitere la dou
ă
barbarisme lexicale, respectiv la“quasi contracton”
ş
i la “quasi delicton”. Nu este a
ş
adar de mirare c
ă
ea a fost preluat
ă
“tale quale”
ş
i în evulmediu târziu, ajungând pân
ă
la Pothier în secolul al XVIII-lea, cel care aformulat în epoca modern
ă
defini
ţ
ii ce d
ă
inuie
ş
i în prezent în dreptulobliga
ţ
iilor. În plus, Pothier s-a referit
ş
i la un al cincilea izvor al obliga
ţ
iilor care l-ar constitui
legea
, preluând o idee mai veche exprimat
ă
de juristulgerman Heineccius. Codul civil francez imitându-l pe Pothier a inclus acestizvor în art. 1370
2
al
ă
turi de celelalte patru, între sursele obliga
ţ
iilor civileDreptul cutumiar feudal românesc nu ofer 
ă
suficiente informa
ţ
ii pentru a trage concluzii dac
ă
în
 Legea
 ţă 
rii
” sunt conturate cât de câtizvoarele, dinamica sau stingerea obliga
ţ
iilor. Formele r 
ă
spunderii colectivesunt cele mai frecvent utilizate, mai ales în materie fiscal
ă
, penal
ă
saucomercial
ă
. Este evocat
ă
în istoriografie “
desp
ă 
 gubirea de la altul 
”, camodalitate de r 
ă
spundere colectiv
ă
pe plan interna
ţ
ional
3
.Datorit
ă
faptului c
ă
nevoile feudalului
ş
i ale cur 
ţ
ii sale puteau fisatisf 
ă
cute numai prin munca
ţă
ranilor dependen
ţ
i
ş
i a meseria
ş
ilor de lacurtea sa, schimbul de produse, actele translative de proprietate
ş
i orice alteacte sau fapte din domeniul obliga
ţ
iilor au fost ca
ş
i inexistente.În dreptul popular românesc obliga
ţ
iile luau na
ş
tere ocazionat deevenimentele importante ale vie
ţ
ii omului a
ş
a sunt na
ş
terea
ş
i nunta. În astfelde ocazii se schimbau daruri în vederea înzestr 
ă
rii mirilor, str 
ă
vechi obicei.Cu prilejul strângerii recoltei sau al construirii unei case, se apela la munca
2
În text, “Certains engagements se forment sans qu’il intervienne aucune convention, nide la part de celui qui s’oblige, ni de la part de celui envers lequel il est oblige`.
 Les unesresultent de l’autorite seule de la loi….
3
Este exemplul lui Alexandru cel Bun care i-a alocat fostei sale so
ţ
ii Rimgalia un venitde 1200 de galbeni
ş
i care a încuviin
ţ
at ca în caz de neplat
ă
la termen s
ă
fie lua
ţ
i ace
ş
ti bani “
de la negustorii no
 ş
tri
 ş
i de la p
ă 
mânteni
”. La fel a procedat domnul, potrivitizvoarelor vremii
ş
i cu r 
ă
spl
ă
tirea nobililor lituanieni afla
ţ
i în slujba sa, precum
ş
i fiul s
ă
uRoman cu fostul staroste al Podoliei, Buceavschi. (E. Cernea
ş
i E. Molcu
ţ
,
Istoriastatului
ş
i dreptului românesc
, Ed. Press Mihaela S.R.L. Bucure
ş
ti, 2001 pag. 118.

Activity (59)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
nemoerihon liked this
anomargabi liked this
Andreea Ursache liked this
nathaniel1984 liked this
nathaniel1984 liked this
Ionescu Laura liked this
gavril4ever liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->