Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
25Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Analiza existenţială şi logoterapie - Alfried Längle

Analiza existenţială şi logoterapie - Alfried Längle

Ratings: (0)|Views: 341 |Likes:
Published by Varga-Orban Eniko

More info:

Published by: Varga-Orban Eniko on Jun 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/09/2013

pdf

text

original

 
LUCR
Ă
RI DE REFERIN
ŢĂ
 
8
 ANALIZA EXISTEN 
Ţ 
 IA
L
 Ǎ 
2/99 
 Dup
ă
o succint 
ă
prezentare a momentului istoric al dezvolt 
ă
rii psihoterapiei, determinant pentrudezvoltarea logoterapiei 
 ş
i analizei existen
 ţ 
iale, va fi  prezentat felul în care în
 ţ 
elege Frankl logoterapia
 ş
 
analiza existen
 ţ 
ial 
ă
 . În în
 ţ 
elegerea sa, logoterapia este
 
 preponderent o „psihoterapie centrat 
ă
pe sens”, în timpce analiza existen
 ţ 
ial 
ă
ar reprezenta teoriaapar 
 ţ 
in
ă
toare
 ş
i fundamentarea antropologic
ă
alogoterapiei. În scrierile sale de început, Frankl mai  folose
 ş
te termenul de „analiz 
ă
existen
 ţ 
ial 
ă
” pentru
 
desemnarea unui procedeu psihoterapeutic. În în
 ţ 
elegerea actual 
ă
a GLE, logoterapia îndepline
 ş
tecriteriile unei „forme de consiliere
 ş
i tratament orientat 
ă
spre sens”. Aceast 
ă
caracterizare ar puteaexplica dificultatea de clasificare a logoterapiei încadrul psihoterapiilor curente.Concomitent, analiza existen
 ţ 
ial 
ă
 , conform în
 ţ 
elegerii timpurii a lui Frankl, a fost dezvoltat 
ă
în continuare,devenind ast 
ă
 zi prin intermediul GLE, o „metod 
ă
de psihoterapie a tulbur 
ă
rilor 
 ş
i bolilor psihice”. Analiza
 
existen
 ţ 
ial 
ă
nu se rezum
ă
doar la probleme legate de
 
sens, ci are ca sarcin
ă
mobilizarea tuturor condi 
 ţ 
iilor necesare pentru o existen
 ţă
împlinit 
ă
 
 ş
i fundamentat 
ă
  personal. Ca o astfel de metod 
ă
 , ce îndepline
 ş
tecondi 
 ţ 
iile unei psihoterapii fundamentate
 ş
tiin
 ţ 
ificconform standardelor moderne, analiza existen
 ţ 
ial 
ă
a
 
 fost recunoscut 
ă
de Ministerul Austriac al S 
ă
n
ă
ăţ 
ii ca
 
 procedeu psihoterapeutic.
 
1. Schi
ţ
a cadrului istoric al dezvolt
ă
riianalizei existen
ţ
iale
ş
i logoterapiei
Este cunoscut faptul, c
ă
în Viena anilor ´20 Viktor Frankl, p
ă
rintele analizei existen
ţ
iale
ş
i logoterapiei(Frankl 1982b, 271), s-a preocupat ini
ţ
ial de psihanalizalui Sigmund Freud iar mai apoi cu psihologia individual
ă
 a lui Alfred Adler (vezi în acest sens „O schi
ţă
 autobiografic
ă
” în Frankl 1981, 143-172).Deta
ş
ându-se de aceste orient
ă
ri psihoterapeutice el aobservat c
ă
psihologia abisal
ă
din acea vreme trecea cuvederea un fenomen uman esen
ţ
ial, respectiv abordaîntr- un plan inadecvat: c
ă
utarea omului dup
ă
un sens alexisten
ţ
ei sale. Pentru Frankl aceasta a fost o preocupare înc
ă
din adolescen
ţă
(Frankl 1981, 144).Când Frankl i s-a adresat lui Adler cu solicitarea„Reumaniz
ă
rii psihoterapiei”, el s-a lovit de un refuz(vezi ibid. 152
ş
i urm.; Titze 1988), începând ca„expulzat” al orient
ă
rilor de psihologie abisal
ă
,dezvoltarea unei „psihologii a în
ă
l
ţ
imilor”.Cu logoterapia
ş
i analiza sa existen
ţ
ial
ă
, Frankl s-aorientat înc
ă
de la început împotriva oric
ă
rei forme dereduc
ţ
ionism. El a luptat – iar acesta este unul dinmeritele deosebite ale lui Frankl în cadrul psihoterapiei – împotriva oric
ă
ror forme desimplificare
ş
i schematizare a imaginii omului, carecredeau a vedea în el „nimic altceva decât.....”(Frankl de ex.: 1983, 13).
„Cine vrea s
ă 
în
 ţ 
eleag 
ă 
pozi
 ţ 
ia analizei existen
 ţ 
iale,acela trebuie s
ă 
cunoasc
ă 
pozi
 ţ 
ia ei de plecare. Pozi
 ţ 
ia ei de plecare a fost o o-pozi
 ţ 
ie,
 ş
i anumeopozi
 ţ 
ia fa
 ţă 
de psihologism în interiorul  psihoterapiei. Era vinovat din nou spiritualul, care constituia sup
ă 
rarea
 ş
i indignarea psihologismului. O´psihologie f 
ă 
ă 
suflet´, a
 ş
a cum a numit-o Fr.A.Lange, exista deja demult 
 ş
i ea fusese dejadep
ăş
it 
ă 
– nu în cele din urm
ă 
 , gra
 ţ 
ie descoperirilor unui Sigmund Freud; dar la fel ca înainte existatotu
 ş
i o psihologie f 
ă 
ă 
spirit. Aceast 
ă 
psihologie f 
ă 
ă 
spirit, psihologizant 
ă 
 , este dup
ă 
cum am maiv
ă 
 zut, în mod obligatoriu
 ş
i oarb
ă 
pentru valori. Demersul psihologismului poate fi caracterizat prinaceea, c
ă 
î 
 ş
i propune o proiec
 ţ 
ie: proiecteaz
ă 
totul din „spa
 ţ 
iul” spiritual, jos, în „planul” sufletescului.Cu aceast 
ă 
ocazie se pierde totul; fiecare act  spiritual pierde rela
 ţ 
ia sa inten
 ţ 
ional 
ă 
cu lucruriletranscendente – acele lucruri care tocmai transced  planul sufletescului. F 
ă 
ă 
o raportare de fiecare dat 
ă 
 la lucrul inten
 ţ 
ionat, rezult 
ă 
în schimb în locul  spiritualului o stare sufleteasc
ă 
. Acolo unde erainten
 ţ 
ionalitate spiritual 
ă 
ă 
mâne doar facticitate sufleteasc
ă 
.În schimb, în momentul în care aceast 
ă 
  proiec
 ţ 
ie dispare, tot ceea ce este omenesc devine polisemantic.”
(Frankl 1984, 176)
 Analiza existen
 ţ 
ial
ă 
 
 ş
i logoterapie- o precizare a termenilor -
  Alfried Längle
 
LUCR
Ă
RI DE REFERIN
ŢĂ
ANALIZA EXISTEN 
Ţ 
IAL
 Ă 
2/99 
9
A
ş
a cum Frankl o arat
ă
cu claritate, analiza existen
ţ
ial
ă
 
ş
i logoterapia sunt rezultatul unei opozi
ţ
ii
ş
i anume aunei opozi
ţ
ii împotriva psihologismului. Rezult
ă
de aici,c
ă
în în
ţ
elegerea lui Frankl, logoterapia ar putea fi privit
ă
 ca un mijloc de îns
ă
n
ă
to
ş
ire, în adev
ă
ratul în
ţ
eles alcuvântului, pentru psihoterapie, cu ajutorul c
ă
ruia„psihologismul din psihoterapie ar putea fi dep
ăş
it princeva”, ceva „ceea ce noi am desemna ca logoterapie”(Frankl 1982a, 25)
„S-a elaborat expresia de psihologie abisal 
ă 
; dar oareunde r 
ă 
mâne psihologia în
ă 
 ţ 
imilor – care s
ă 
cuprind 
ă 
 nu numai voin
 ţ 
a de pl 
ă 
cere ci totodat 
ă 
 
 ş
i voin
 ţ 
a de sens,în câmpul ei vizual? Trebuie s
ă 
ne întreb
ă 
m dac
ă 
nu avenit oare vremea s
ă 
vedem
 ş
i în cadrul psihoterapiei,existen
 ţ 
a uman
ă 
nu doar în profunzimile ei ci
 ş
i înînaltul ei – astfel încât s
ă 
o putem aborda în mod con
 ş
tient nu numai prin intermediul nivelului fizic ci
 ş
i acelui psihic, incluzând din principiu domeniul  spiritualului.Psihoterapia de pân
ă 
acum ne-a ar 
ă 
tat  prea pu
 ţ 
ine despre realitatea spiritual 
ă 
a omului” (ibid.14)
A
ş
a a început Frankl s
ă
elaboreze în mod explicit, înc
ă
 din anii ´20 o „logoterapie”, pe care apoi a comunicat-o pentru prima dat
ă
în 1925 într-un articol sistematic.Începând din 1933 el folose
ş
te denumirea de „analiz
ă
 existen
ţ
ial
ă
”(Frankl 1981,155) pe care o fundamenteaz
ă
 teoretic într-un articol propriu în 1938 iar mai apoidetailat în 1939.Critica formulat
ă
de Frankl, fire
ş
te c
ă
nu provenea doar de la el. Edmund Husserl a criticat psihologismul, iar Karl Jaspers s-a distan
ţ
at în repetate rânduri de el. Deasemenea, Viktor von Weizsäcker a elaborat – probabil
ă
ă
a avea cuno
ş
tin
ţă
de Frankl – o „logoterapie”(Weizsäcker 1976, VI, 32; V, 100; 141). MartinHeidegger, Ludwig Binswanger, Jean-Paul Sartre iar maitârziu Medard Boss vorbesc despre „analizeexisten
ţ
iale”.Contribu
ţ
ia, sus
ţ
inut
ă
de Frankl ca unul dintre primii psihiatrii, a fost în cele din urm
ă
preluat
ă
de marelecurent al
 psihologiei umaniste
 
ş
i prelucrat pentru psihoterapie. Din aceast
ă
mi
ş
care provine Carl Rogers,cu a sa „psihoterapie nondirectiv
ă
” este primul dup
ă
 Frankl. Aceasta este într-adev
ă
r o „psihologie aîntâlnirii” care
ş
tie multe despre ceea ce poate fifructificat în psihoterapie, fapt care
ş
i pentru teoria luiFrankl este o component
ă
de baz
ă
(de ex.: conceptul de personalitate, fundalul existen
ţ
ial, întâlnirea). Cu toateacestea, lui Frankl i-a lipsit un element esen
ţ
ial în psihologia lui Rogers: respectiv tematica sensului,specialitatea sa primordial
ă
. De aceea el a intrat într-ocontrovers
ă
critic
ă
cu rogersianul „encounter-movement”(dup
ă
 
ş
tiin
ţ
a mea este singura controvers
ă
  pe care Frankl a purtat-o cu o alt
ă
orientare psihoterapeutic
ă
). În articolul s
ă
u „Critica întâlnirii pure – cât de umanist
ă
este psihologia umanist
ă
(Frankl 1991, 217-233) el este de p
ă
rere c
ă
„undialog autentic nu se realizeaz
ă
atâta vreme cât nu seintr 
ă
în dimensiunea logosului. Un dialog f 
ă
ă
delogos e
ş
ueaz
ă
într-un monolog à deux. Partenerii numai sunt uni
ţ
i de un lucru inten
ţ
ional ci mai degrab
ă
  preocupa
ţ
i de a se exprima pe sine.” (ibid. 220
ş
iurm.)Frankl argumenteaz
ă
aici de pe o pozi
ţ
ie care estedemolat
ă
în lucr 
ă
rile sale
ş
i care sus
ţ
ine c
ă
persoananu poate fi în
ţ
eleas
ă
 
ş
i de aceea comunitatea întâlniriinu se poate realiza decât în sens (ibid. 227). Cu toat
ă
 controversa pe care
ş
i-o manifest
ă
destul de des fa
ţă
 de psihanaliz
ă
(de ex. Frankl 1983, 18; 1984, 170) el
ă
mâne st
ă
 pânit de un profund respect fa
ţă
de Freud.El vede în Freud un model datorit
ă
fermit
ăţ
ii sale(vezi prelegerea lui Frankl „70 de ani de participare laevolu
ţ
ia psihoterapiei” din 31.07.1994 de laHamburg). Frankl p
ă
streaz
ă
aparent foarte multe dela psihanaliz
ă
atunci când afirm
ă
(1982b, 60)
„faptul 
 
c
ă 
 
 ş
i pentru psihiatria viitorului baza va fi constituit 
ă 
 de psihanaliz
ă 
 
este cu atât mai evident cu cât oricetemelie ajunge s
ă 
scape vederii în vreme ce cl 
ă 
direaacestei psihoterapii a viitorului se înal 
 ţă 
pe ea.Contribu
 ţ 
ia lui Freud la punerea bazelor  psihoterapiei este nepieritoare
 ş
i str 
ă 
dania sainegalabil 
ă 
: Atunci când vizit 
ă 
m cea mai veche sinagog 
ă 
din lume, vechea-
 ş
coal 
ă 
-nou
ă 
(Alt-Neu-Schule) din Praga, ghidul ne arat 
ă 
dou
ă 
jil 
 ţ 
uri – peunul a stat renumitul, legendarul Rabbi Löw (desprecare se spune c
ă 
ar fi creat dintr-un bulg 
ă 
re de
 ţă 
rân
ă 
Golem-ul [se pare c
ă 
Frankl ar fi un urma
 ş
al acestui rabin – vezi ibid. 271] iar pe cel 
ă 
lalt to
 ţ 
iceilal 
 ţ 
i rabini de atunci
 ş
i pân
ă 
azi; deoarece niciunul dintre ei nu s-a încumetat de a se vedea ca egaliai lui Rabbi Löw,
 ş
i a-i ocupa jil 
 ţ 
ul. Iar astfel timp de secole locul lui Rabbi Löw a r 
ă 
mas ne ocupat. Eucred c
ă 
în cazul lui Freud lucrurile se petrecasem
ă 
n
ă 
tor : nimeni nu se va putea vreodat 
ă 
m
ă 
 suracu el.”
Într-un fel acest omagiu adus lui Freud r 
ă
mâne deneîn
ţ
eles, deoarece nu am cuno
ş
tin
ţă
ca Frankl s
ă
fi preluat ceva pentru logoterapie
ş
i analiza existen
ţ
ial
ă
 din psihanaliza freudian
ă
. Dac
ă
psihanaliza ar fi
ş
i ar 
ă
mâne într-adev
ă
r fundamentul psihoterapiei, a
ş
acum crede Frankl, nu ar fi fost oare necesar de a se prelua ceva în a
ş
a fel încât prin intermediullogoterapiei s
ă
se întemeieze o psihoterapie?
 
LUCR
Ă
RI DE REFERIN
ŢĂ
 
10
 ANALIZA EXISTEN 
Ţ 
 IA
L
 Ǎ 
2/99 
Ceea ce Frankl a omis la fundamentarea unei psihoterapii (respectiv a l
ă
sat în seama „psihoterapieitradi
ţ
ionale”) a fost avut în vedere abia în cadrul GLE pentru analiza existen
ţ
ial
ă
. Dar aceasta nu s-a petrecutsprijinindu-ne pe psihanaliz
ă
, cum Frankl mai pretindea,ci pe temeiurile propriilor teoreme din analizaexisten
ţ
ial
ă
.Omiterea unei fundament
ă
ri psihoterapeutice alogoterapiei
ş
i analizei existen
ţ
iale nu trebuie îns
ă
 în
ţ
eleas
ă
ca o lips
ă
a lui Frankl deoarece gândul s
ă
u înc
ă
 de la început nu a fost s
ă
întemeieze propria s-a psihoterapie, ci tocmai s
ă
realizeze o completare (Frankl1982a, 25) sau un „solid corectiv unilateral” împotriva psihoterapiei psihologiste (Frankl 1984,173) f 
ă
ă
a-icontesta acesteia eficacitatea sau legitimitatea
ş
i sarcinilesale.
2. Logoterapia lui Frankl si raportarea eila psihoterapie
 V.E.Frankl define
ş
te logoterapia (LT) ca: “o psihoterapie pornitã dinspre spiritualitate” (1984,69), ca singura înstare “de a fi echitabilã în cadrul medicini
ş
i fa
ţ
ã despiritualitatea omului”. Frankl (ibid.172) considerã LT,de la bun început, ca o completare a psihoterapieiabisale, c
ă
reia i se al
ă
tur 
ă
acum
ş
i o “psihologie aîn
ă
l
ţ
imilor”, care include “din principiu
ş
i domeniulspiritual” (1982b,14). Precum “spiritul are nevoie deSens - noosul de Logos, tot a
ş
a
ş
i maladiile noo-gene aunevoie de tratament logoterapic” (1982a,81). De aceea,sarcina LT este “sã includ
ă
 
ş
i logosul în psihoterapie”(1984,71).Astfel, devine limpede ce în
ţ
elege Frankl prin“psihoterapie dinspre spiritualitate”: “de om te po
ţ
iapropia prin Logos, prin Sens”(1982b, 58). Sensul existãde la început
ş
i pân
ă
la ultima r 
ă
suflare (1982b, 272). Deaceea o
ş
i denume
ş
te logoterapie, deoarece aceastã“psihoterapie se orienteaz
ă
spre sens , la care Logosulînseamn
ă
mai întâi
ş
i mai întâi sensul”(1982b, 61).“Eviden
ţ
ierea sensului” însu
ş
i, nu este problemaimediatã a LT, ci datoria analizei existen
ţ
iale (AE ). Dar AE, depã
ş
ind analiza simplã, devine ea însã
ş
i terapie,devenind de fapt “logoterapie”(ibid.)De aceea, Frankl vede AE si LT ca ”douã fa
ţ
ete aleaceleia
ş
i înv
ăţă
turi”(1984, 174). “AE
ş
i LT sunt în fondunul
ş
i acela
ş
i lucru” constatã el în alt
ă
parte (1982b,61).Descrierea LT, la Frankl, nu este unitarã. Astfel seg
ă
sesc pasaje în care Frankl nu define
ş
te LT primar, încontextul despre sens, ci într-un mod antropologic,referindu-se la libertatea
ş
i responsabilitatea umanã...“ aface apel la libertatea devenitã con
ş
tienta, este datorialogoterapiei prin reprezentanta ei analizaexisten
ţ
iala”(1984, 143). “Ceea ce inten
ţ
ioneazã LT,la urma urmei, este autodeterminarea omului, pefundalul sensului
ş
i a valorilor din lume“, adic
ă
aLogosului
ş
i a Ethosului. (1984, 145)Rezumând putem spune: LT are misiunea de a faceapel la om dinspre spiritualitate - dinspre sens
ş
ivalori – în vederea tr 
ă
irii libertã
ţ
ii
ş
i responsabilitã
ţ
iisale (1982b, 9).Care este deci, rela
ţ
ia dintre LT
ş
i psihoterapie?În accep
ţ
iunea de pân
ă
acum, Frankl vede LT de la bun început, într-o opozi
ţ
ie fa
ţ
ã de psihoterapie(1982b, 9), acest lucru a fost deja ar 
ă
tat, în capitolulintroductiv. În “Omul suferind”, Frankl subliniaz
ă
 (1984), cã aceastã opozi
ţ
ie este dublã, respectiv unaeuristicã
ş
i una didacticã. La ora actual
ă
pentru noieste important sã cunoa
ş
tem punctul de plecare al LT, pentru a-i putea stabili locul în cadrul psihoterapiei.Frankl (1984, 172) scrie:
“Cu toate c
ă 
LT se g 
ă 
 se
 ş
te, în ceea ce prive
 ş
tecercetarea într-o opozi
 ţ 
ie euristicã, iar în ceea ce prive
 ş
te teoria într-o opozi
 ţ 
ie didacticã fatã de psihoterapia de pân
ă 
acum, ( psihoterapia în sensrestrâns al cuvântului), ea nu are inten
 ţ 
ia unei substituiri. E imposibil de a înlocui psihoterapia prin LT, dar este necesar de a o completa cu LT . ( Niciceea ce am numit “ duhovnicie medicalã” nu a fost în
 ţ 
eles de noi ca un substitut pentru adev
ă 
rataduhovnicie a preotului )”.
 Deci, nu existã nici un fel de îndoialã cu privire lafelul în care Frankl vede LT încadratã în psihoterapie.În “Duhovnicie medicalã”, el afirm
ă
în acest sens: “oLT nu poate
ş
i în mod firesc nu trebuie sã înlocuiasc
ă
  psihoterapia, ci sã o completeze (
ş
i chiar 
ş
i acestlucru doar în anumite cazuri)” (1982a,25). Ea are deîndeplinit o anumitã misiune,
ş
i anume aceea, de aaborda ”dimensiunea umanã propriu-zisã”(1982a,242). Participarea, dar chiar 
ş
i corectarea psihoterapiei tradi
ţ
ionale ar duce astfel la“reumanizarea psihoterapiei”: “LT nu înlocuie
ş
te psihoterapia, dar LT este menitã sã ajute lareumanizarea psihoterapiei”(1982a,242).În esen
ţ
a ei LT nu este deci o psihoterapie ci o“Nooterapie”. O astfel de denumire ar fi îns
ă
 derutantã, având în vedere cã Noos-ul nu se poateîmboln
ă
vi (1959,717)
ş
i în consecin
ţ
ã nu are nevoiede o terapie. Ea
ş
i-ar justifica totu
ş
i denumirea de Nooterapie, prin faptul cã ar indica locul de unde

Activity (25)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
i-oana liked this
crindelumina liked this
Sarah liked this
Sarah liked this
mariget liked this
BEBESTRUMF1 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->