Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
74Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Micropropagare_anul IV IG

Micropropagare_anul IV IG

Ratings: (0)|Views: 6,421|Likes:
Published by Mutiu Mitza

More info:

Categories:Types, Speeches
Published by: Mutiu Mitza on Jun 20, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/04/2013

pdf

text

original

 
CAPITOLUL II2.1 FENOMENE FIZIOLOGICE CORELATE CUREALIZAREA UNEI CULTURI
 IN VITRO
Tehnicile de cultură
in vitro
folosite în cercetare sau pentru producereade plante, pornesc de la aceeaşi premiză: posibilitatea de a controla într-un modoptim factorii de mediu (temperatură, lumină, compoziţia mediului de cultură, pH, umiditate) necesari fragmentului de plantă inoculat în condiţii artificiale demediu, în încercarea de a analiza funcţiile sale fiziologice sau de a-l conduceîntr-o anumită direcţie, cum ar fi formarea de noi lăstari (micropropagarea).Tehnicile de cultură
in vitro
, pe lângă aspectul tehnologic, ne permitrezolvarea unui număr de probleme:-menţinerea unui explant viabil şi activ din punct de vedere vegetativ;-permiterea creşterii normale a unui explant reprezentat de o structurăorganizată (meristem, vârf de creştere sau mugure);-inducerea proceselor de diferenţiere în cazul unor fragmente de calus pentru formarea de organe sau embrioni somatici;-inducerea proceselor de dediferenţiere, în cazul unor explante formatedin celule diferenţiate (fragmente de tulpină, frunză, peţiol, rădăcină, etc.)rezultând o nouă organizare tisulară;-inducerea proceselor de diviziune celulară, valabilă tuturor cazurilor amintite mai sus.Aceste probleme au fost paial rezolvate odată cu identificarearegulatorilor de creştere endogeni de tipul auxinelor (primul grup de fitohormonirecunoscut), giberelinelor, citochininelor, pentru a numi doar cele trei clase principale de regulatori de creştere. Aceste substanţe par a determina orientareadezvoltării celulelor în cultura artificială, fapt pentru care li se acordă primaatenţie atunci când se încearcă explicarea unor fenomene fiziologice.
2.1.1 Regulatorii de creştere
Existea hormonilor vegetali a fost nuită înde la începutulsecolului trecut. Numeroase lucrări ştiinţifice privitoare la aceste subiect auevidenţiat prezenţa lor, dar nu le-au putut identifica decât mult mai târziu. Primiifitohormoni descoperiţi au făcut parte din clasa auxinelor, în jurul anului 1934,giberelinele şi citochininele fiind descoperite mai târziu, în anii ’50. Aceste treitipuri de regulatori de crtere exercio acţiune stimulatiasuprametabolismului celular. Există şi substanţe cu efecte inhibitoare asupra creşteriişi dezvoltării celulelor vegetale cum ar fi acidul abscisic, identificat în anul 1965şi substanţele fenolice identificate câţiva ani mai târziu. De asemenea, etilena,un compus gazos, a fost recunoscută ca regulator de creştere atunci când165
 
metodele de măsurare a acesteia au permis detectarea sa în organele plantelor.Etilena poate avea fie efect stimulator, fie efect inhibitor asupra plantelor.Aceste substanţe sunt endogene, ceea ce înseamnă că sunt sintetizate de plante. Exisşi fitoregulatori de crtere artificiali cu formule chimiceasemănătoare celor naturali, prezentând o acţiune fiziologică similară. Toateaceste substanţe, sintetice sau naturale, sunt numite regulatori de creştere şi auanumite caracteristice comune:-acţionează într-o concentraţie foarte mică, în concentraţie mare sunttoxice, de aceea unele dintre ele sunt folosite ca erbicide;-acţionează numai în interacţiune cu alţi fitoregulatori, funcţia lor fiinddeterminată de balanţa hormonală stabilită între ei;-intervin într-un număr de fenomene fiziologice ce implică mai multemoduri de acţiune astfel încât noţiunea de hormon (cu un efect rizogenic saucaulogenic specific) a fost abandonată.O diferenţă substanţială între fitoregulatorii de creştere artificiali şi ceinaturali constă în faptul că cei endogeni pot fi controlaţi de mecanismelemetabolice ale celulelor fiind eliminaţi suficient de repede, pe când cei artificiali persistă mult mai mult fiind deseori preferaţi aplicaţiilor practice.
2.1.1.1 Auxinele
Auxinele au fost descoperite în urma unor experimente asupracoleoptilului la
Gramineae
. Numele de auxine provine din grecescul auxein – acreşte, determinând elongarea celulelor (auxesis – creştere ce se referă în specialla mărimea celulei decât la numărul de celule).Este un compus ce are la bază nucleul indolic cu formula de bazăC
10
H
9
O
2
 N cunoscut sub numele de acid β- indolil acetic (Fig.1).Fig.1 Acidul β- indolil aceticA. Proprietăţile fiziologice ale auxinelor 166
 
Auxinele intervin în multe fenomene fiziologice, iar acţiunile lor depind deconcentraţiilor şi de interacţiunile cu alţi regulatori de creştere. Studiind câtevadin efectele lor s-a putut concluziona că:-exercită o acţiune clară asupra elongării celulare, aceste efect urmeazăcreşterii plasticităţii peretelui celular şi penetrării apei în celulă. Apoi rezistenţa peretelui scade şi celula creşte în lungime;-modifică permeabilitatea membranei plasmatice, ceea ce duce la odescărcare de ioni de H
+
, determinând o creştere a acidităţii responsabilă dediminuarea rezistenţei peretelui celular şi o absorbţie de ioni de K 
+
;-influenţează în general metabolismul celular şi în particular sinteza ARN-ului ribozomal (ribozomii participă la sinteza proteinelor);-stimulează diviziunea celulelor cu origine cambială (acest tip de acţiune adeterminat insuccesele din primele încercări de iniţierea a culturilor 
in vitro
);Acest efect este descris ca histogenic deoarece conduce la formarea unui număr de celule asemănătoare, numite calus;-acţioneaasupra sintezei etilenei într-o anumită concentraţie, etilenaintervine în schimb în reglarea nivelului de auxină cel puţin la nivelul vaselor conducătoare;-acţionează asupra tropismului plantelor şi asupra corelaţiei dintre organe,în particular asupra fenomenelor de dominanţă apicală;-determină întârzierea căderii frunzelor şi a fructelor;-au acţiune rizogenică fiind folosite în special în micropropagarea speciilor ornamentale destinate comerţului de flori tăiate;Aceste efecte numeroase nu pot rezulta doar din acţiunea singulaaauxinei deoarece concentraţia optimă este diferită pentru fiecare tip de acţiune în parte şi se schimbă în funcţie de concentraţia celorlalţi fitoregulatori.Modul de acţiune al auxinelor. Nu se poate da un răspuns precis, dar cercetările în domeniu au evidenţiat existenţa unor receptori fie membranari, fiecitoplasmatici specifici auxinei. Pe baza acestei ipoteze au rezultat următoareleconcluzii:-în funcţie de prezenţa sau absenţa unuia sau a celuilalt receptor apar diferenţe de reacţie în concordanţă cu originea celulei ce reacţionează la acestfitohormon;-în funcţie de afinitatea receptorului pentru auxină unii sunt angrenaţi mairepede decât alţii.Au fost descoperiţi receptori şi pentru alte tipuri de fitoregulatori de creştere,de aici se poate extinde ideea existenţei de receptori pentru toate tipurile deregulatori endogeni.B. Auxinele în plante167

Activity (74)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Lilly Lyly liked this
Lilly Lyly liked this
Rodikush Toma liked this
Lilly Lyly liked this
Maria Maties liked this
Lilly Lyly liked this
scoalacomerciala liked this
Corina Leah liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->